{"id":32525,"date":"2017-10-23T07:15:39","date_gmt":"2017-10-23T07:15:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=32525"},"modified":"2017-10-23T07:39:01","modified_gmt":"2017-10-23T07:39:01","slug":"rromanii-selectie-de-citate-adunate-de-marius-finca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/10\/23\/rromanii-selectie-de-citate-adunate-de-marius-finca\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nii – Selec\u021bie de citate adunate de Marius Finc\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>1. Sumerologul rus A. Kifisim: \u201eStr\u0103mo\u015fii rum\u00e2nilor au exercitat o influen\u0163\u0103 puternic\u0103 asupra \u00eentregii lumi\u00a0\u00a0antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului \u015fi chiar a Chinei\u201d<\/p>\n

\u00a0 2. Pitagora (580 \u00ee.H \u2013 495 \u00ee.H), face zece referiri la valorile superioare ale ge\u0163ilor. \u00cen \u201eLegea 1143\u201d el spune: \u201eC\u0103l\u0103tore\u015fte la ge\u0163i nu ca s\u0103 le dai legi, ci s\u0103 tragi \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte de la ei. La ge\u0163i toate pam\u00e2nturile sunt f\u0103r\u0103 margini, toate\u00a0 pam\u00e2nturile sunt comune.<\/p>\n

\u00a0 3. Homer: \u201eDintre toate popoarele ge\u0163ii sunt cei mai \u00een\u0163elep\u0163i.\u201d<\/p>\n

\u00a0 4. Platon (427 \u2013 347 \u00ee.H.), elev a lui Socrate \u015fi profesor al lui Aristotel, surprinde \u00een dialogul \u201eCARMIDES\u201d o discu\u0163ie \u00eentre Socrate \u015fi Carmides, \u00een care profesorul \u00eei spune lui Carmides ce l-a \u00eenv\u0103\u0163at un medic trac c\u00e2nd a fost la oaste: \u201eZamolxe, regele nostru, care este un zeu, ne spune c\u0103 dup\u0103 cum nu trebuie a \u00eencerca s\u0103 \u00eengrijim ochii f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163inem seama de cap, nici capul nu poate fi \u00eengrijit, ne\u0163in\u00e2ndu-se seama de corp. Tot astfel trebuie s\u0103-i d\u0103m \u00eengrijire trupului dimpreun\u0103 cu sufletul, \u015fi iat\u0103 pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli. Pentru c\u0103 ei nu cunosc \u00eentregul pe care \u00eel au de \u00eengrijit. Dac\u0103 acest \u00eentreg este bolnav, partea nu poate fi s\u0103n\u0103toas\u0103 c\u0103ci, toate lucrurile bune \u015fi rele pentru corp \u015fi pentru om \u00een \u00eentregul s\u0103u, vinde la suflet \u015fi de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales \u015fi \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 t\u0103m\u0103duim izvorul r\u0103ului pentru ca s\u0103 se poat\u0103 bucura de s\u0103n\u0103tate capul \u015fi tot restul trupului. Prietene, sufletul se vindec\u0103 prin desc\u00e2ntece. Aceste desc\u00e2ntece sunt vorbele frumoase care fac s\u0103 se nasc\u0103 \u00een suflete \u00ceN\u0162ELEPCIUNEA\u201d. Uimitoare aceasta viziune asupra medicinei lui Zamolxe acum mai bine de 2400 de ani!<\/p>\n

\u00a0 5. Dionisie Periegetul (138 d.H.):\u00a0\u201e\u00cen ceea ce urmeaz\u0103 voi scrie despre cea mai mare \u0163ar\u0103, care se \u00a0\u00eentinde din Asia Mic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Iberia \u015fi din nordul Africii p\u00e2n\u0103 \u00een SCANDIA, \u0163ara imens\u0103 a dacilor.\u201d<\/p>\n

\u00a0 6. Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953), spunea referitor la pl\u0103cu\u0163ele de la T\u0103rt\u0103ria: \u201eOasele ca \u015fi pl\u0103cu\u0163ele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Este r\u00e2ndul nostru s\u0103 g\u00e2ndim c\u0103 scrierea a \u00eenceput \u00een Europa cu 2000 de ani \u00eenaintea scrierii sumeriene. \u00cen Rom\u00e2nia avem o comoar\u0103 imens\u0103, dar ea nu apar\u0163ine numai Rom\u00e2niei, ci \u00eentregii Europe.\u201d<\/p>\n

\u00a0 7. Friedrich Hayer 1899 \u2013 filozof austriac:\u00a0\u201eRumunii sunt poporul din Europa care s-a n\u0103scut cre\u015ftin\u201d\u00a0(ambasadorul Vaticanului la Bucure\u015fti spunea \u00een aula Academiei acela\u015fi lucru, \u015fi asta acum c\u00e2\u0163iva ani).<\/p>\n

\u00a0 8. Alfred Hofmann 1820 \u2013 \u00een Istoria P\u0103m\u00e2ntului: \u201e\u00centr-adev\u0103r nic\u0103ieri nu vei putea g\u0103si o putere de \u00een\u0163elegere mai rapid\u0103, o minte mai deschis\u0103, un spirit mai ager, \u00eenso\u0163it de ml\u0103dierile purt\u0103rii, a\u015fa cum o afli la cel din urm\u0103 rumun. Acest popor ridicat prin instruc\u0163ie ar fi apt s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 \u00een fruntea culturii spirituale a Umanit\u0103\u0163ii. \u015ei ca o completare, limba sa este at\u00e2t de bogat\u0103 \u015fi armonioas\u0103, c\u0103 s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pam\u00e2nt.\u00a0Rumania nu este buricul P\u0103m\u00e2ntului, ci Axa Universului.<\/p>\n

\u00a0 9. Marija Gimbutas \u2013 Profesor la Universitatea California din L.A.-Civiliza\u0163ie \u015fi Cultur\u0103:\u00a0\u201eRom\u00e2nia este vatra a ceea ce am numit Vechea Europ\u0103, o entitate cultural\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 6500-3500 \u00ee.H.,\u00a0axat\u0103 pe o societate matriarhal\u0103, teocrat\u0103, pa\u015fnic\u0103, iubitoare \u015fi creatoare de art\u0103, care a precedat societ\u0103\u0163ile indo-europenizate, patriarhale, de lupt\u0103tori din epoca bronzului \u015fi epoca fierului. A devenit de asemenea evident c\u0103 aceast\u0103 str\u0103veche civiliza\u0163ie european\u0103 precede cu c\u00e2teva milenii pe cea sumerian\u0103. A fost o perioad\u0103 de real\u0103 armonie \u00een deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.\u201d<\/p>\n

\u00a0 10. Louis de la Valle Pousin:\u00a0\u201eLocuitorii de la nordul Dun\u0103rii de Jos pot fi considera\u0163i str\u0103mo\u015fii Omenirii.\u201d<\/p>\n

\u00a0 11. Gordon W. Childe: \u201eLocurile primare ale dacilor trebuie c\u0103utate pe teritoriul Rom\u00e2niei. \u00centr-adev\u0103r, localizarea centrului principal de formare \u015fi extensiune a indo-europenilor trebuie s\u0103 fie plasat\u0103 la nordul \u015fi la sudul Dun\u0103rii de Jos.\u201d<\/p>\n

\u00a0 12. Eugene Pittard: \u201eStr\u0103mo\u015fii etnici ai Rumunilor urc\u0103 ne\u00eendoielnic p\u00e2n\u0103 \u00een primele v\u00e2rste ale Umanit\u0103\u0163ii, civiliza\u0163ia neolitic\u0103 reprezint\u0103 doar un capitol recent din istoria \u0163\u0103rii\u201d.<\/p>\n

\u00a0 13. Daniel Ruzzo \u2013 arheolog sud-american: \u201eCarpa\u0163ii sunt \u00eentr-o regiune a lumii \u00een care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi\u201d<\/p>\n

\u00a0 14. William Schiller \u2013 arheolog american:\u00a0\u201eCiviliza\u0163ia s-a n\u0103scut acolo unde tr\u0103ie\u015fte ast\u0103zi poporul rumun, r\u0103sp\u00e2ndindu-se apoi spre r\u0103s\u0103rit \u015fi apus\u201d.<\/p>\n

\u00a0 15. John Mandis: \u201eCele mai vechi descoperiri ale unor semne de scriere au fost f\u0103cute la Turda\u015f \u015fi T\u0103rt\u0103ria\u201d.<\/p>\n

\u00a0 16. Olof Ekstrom: \u201eLimba rumun\u0103 este o limb\u0103-cheie care a influen\u0163at \u00een mare parte limbile Europei\u201d.<\/p>\n

\u00a0 17. Universitatea din Cambridge: \u2013\u00a0\u00cen mileniul V \u00ee.H. spa\u0163iul carpatic getic era singurul locuit \u00een Europa;<\/p>\n

\u00a0 \u2013 Spa\u0163iul carpatic, getic, valah a reprezentat \u00een antichitate OFFICINA GENTIUM, a alimentat cu popula\u0163ie \u015fi civiliza\u0163ie India, Persia, Grecia, Italia, Germania, Fran\u021ba \u015fi a\u015fa-zisul spa\u0163iu slav;<\/p>\n

\u00a0 \u2013 VEDELE (RIG VEDA) cele mai vechi monumente literare ale umanit\u0103\u0163ii au fost create \u00een centrul Europei. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a scris c\u0103: \u201eVedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul p\u0103m\u00e2nt al Indiei\u201d.<\/p>\n

\u00a0 18. Bonfini: \u201eLimba rumunilor n-a putut fi extirpat\u0103 de\u015fi sunt aseza\u0163i \u00een mijlocul at\u00e2tor neamuri de barbari \u015fi a\u015fa se lupt\u0103 s\u0103 nu o p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u00een ruptul capului, \u00eenc\u00e2t nu s-ar lupta pentru o via\u0163\u0103 c\u00e2t pentru o limb\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0 19. Ludwig Schlozer\u00a0 (Russische Annalen-sec XVIII):\u00a0\u201eAce\u015fti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urma\u015fi ai marii \u015fi str\u0103vechii\u00a0 semin\u0163ii de popoare a tracilor, dacilor \u015fi ge\u0163ilor, care \u015fi acum \u00ee\u015fi au\u00a0 limba lor proprie \u015fi cu toate asupririle, locuiesc \u00een Valachia, Moldova, Transilvania \u015fi Ungaria \u00een num\u0103r de milioane\u201d.<\/p>\n

\u00a0 20. Michelet, Paris 1859, c\u0103tre trimisul lui Cuza: \u201eNu invidia\u0163i vechile popoare, ci privi\u0163i pe al vostru. Cu c\u00e2t ve\u0163i s\u0103pa mai ad\u00e2nc, cu at\u00e2t ve\u0163i vedea \u0163\u00e2\u015fnind via\u0163a\u201d.<\/p>\n

\u00a0 21. Andre Armad:\u00a0\u201e\u00centr-adev\u0103r acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa\u2026fie c\u0103 este vorba de traci, de ge\u0163i sau de daci. Locuitorii au r\u0103mas aceia\u015fi din epoca neolitic\u0103 \u2013 era pietrei \u015flefuite \u2013 p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, sus\u0163in\u00e2nd astfel printr-un exemplu, poate unic \u00een istoria lumii continuitatea unui neam\u201d.<\/p>\n

\u00a0 22. D\u2019Hauterive\u00a0 (Memoriu asupra vechii \u015fi actualei st\u0103ri a Moldovei, 1902):\u00a0\u201eLimba latineasc\u0103 \u00een adev\u0103r se trage din acest grai (primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna sunt acest grai.\u00a0LATINEASCA este departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc ast\u0103zi (a\u015fa zisele limbi latine), a\u015f zice c\u0103 ea latina, este cea mai nou\u0103 dintre toate\u201d.<\/p>\n

\u00a0 23. Huszti Andras:\u00a0\u201eUrma\u015fii geto-dacilor tr\u0103iesc \u015fi ast\u0103zi \u015fi locuiesc\u00a0\u00a0acolo unde au locuit p\u0103rin\u0163ii lor, vorbesc \u00een limba \u00een care gl\u0103suiau mai\u00a0demult p\u0103rin\u0163ii lor\u201d.<\/p>\n

\u00a0 24. Bocignolli (1524): \u201eRumunii despre care am spus c\u0103 sunt daci\u201d.<\/p>\n

\u00a0 25. L.A. Gebhardi:\u00a0\u00a0\u201eGe\u0163ii vorbeau aceea\u015fi limb\u0103 ca dacii \u015fi aveau acelea\u015fi obiceiuri. Grecii d\u0103deau at\u00e2t ge\u0163ilor din Bulgaria, c\u00e2t \u015fi dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania \u015fi Ungaria acela\u015fi nume \u015fi credeau c\u0103 \u015fi ge\u0163ii \u015fi dacii provin de la traci\u201d.<\/p>\n

\u00a0 26. Martin Hochmeister (Siebenburgische Provinziaal Blatter, 1808):\u00a0\u201e\u00cen cele mai vechi timpuri cunoscute, \u00een Transilvania \u015fi \u00een \u0163\u0103rile \u00eenvecinate locuiau dacii, care mai erau numi\u0163i \u015fi ge\u0163i \u015fi de la ei a primit actuala Transilvanie \u00eempreun\u0103 cu Moldova, Muntenia \u015fi regiunile \u00eenvecinate din Ungaria numele de Dacia\u201d.<\/p>\n

\u00a0 27. Abdolonyme Ubicini (Les origines de l\u2019histoire roumaine, Paris, 1866): \u201eDacii sunt primii str\u0103mo\u015fi ai rumunilor de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par s\u0103 se confunde cu ge\u0163ii, aceea\u015fi origine, aceea\u015fi limb\u0103. Asupra acestui punct de vedere toate m\u0103rturiile din vechime concord\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0 28. Universitatea din Cambridge (1922, The Cambridge History of India): \u201eFaza primar\u0103 a Culturii Vedice\u00a0 s-a desf\u0103\u015furat \u00een Carpa\u0163i, cel mai probabil, ini\u0163ial \u00een Haar-Deal\u201d.<\/p>\n

\u00a0 29. Jakob Grimm\u00a0 (Istoria limbii germane, 1785-1863): \u201eDenumirile dacice de plante, p\u0103strate la Dioscoride (medic grec din perioada \u00eemp\u0103ra\u0163ilor Claudius \u015fi Nero) pot fi g\u0103site \u015fi \u00een fondul limbii germane\u201d.<\/p>\n

\u00a0 30. Cronicile spaniolilor 25 (pag.179): \u201eDaco-Ge\u0163ii sunt considera\u0163i fondatorii spaniolilor\u201d.<\/p>\n

\u00a0 31. Carol Lundius (Cronica ducilor de Normandia): \u201eDaco-Ge\u0163ii sunt considera\u0163i fondatorii popoarelor nordice\u201d.<\/p>\n

\u00a0 32. Leibnitz\u00a0 (Collectanea Etymologica): \u201eDaco-Ge\u0163ii sunt considera\u0163i fondatorii teutonilor prin saxoni \u015fi frizieni, ai olandezilor (daci) \u015fi ai anglilor\u201d.<\/p>\n

\u00a0 33. Miceal Ledwith (Consilier al Papei Ioan Paul al II-lea): \u201eChiar dac\u0103 se \u015ftie c\u0103 latinaesca e limba oficial\u0103 a Bisericii Catolice, precum \u015fi limba Imperiului Roman, iar limba rumun\u0103 este o limb\u0103 latin\u0103,\u00a0mai pu\u0163in\u0103 lume cunoa\u015fte c\u0103 limba rumun\u0103 sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latin\u0103, \u015fi nu invers!\u00a0Cu alte cuvinte,\u00a0nu limba rumun\u0103 este o limb\u0103 latin\u0103, ci mai degrab\u0103 limba latin\u0103 este o limb\u0103 rumun\u0103. A\u015fadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Mun\u0163ii Bucegi, din\u00a0 Bra\u015fov, din Bucure\u015fti. Voi sunte\u0163i cei care a\u0163i oferit un vehicul minunat lumii occidentale\u201d.<\/p>\n

\u00a0 34. Daniel Ruzo (1968): \u201eAm cercetat mun\u0163i din cinci continente, dar\u00a0\u00een Carpa\u0163i\u00a0am g\u0103sit monumente unice dovedind c\u0103 \u00een aceste locuri a\u00a0existat o civiliza\u0163ie m\u0103rea\u0163\u0103, constituind\u00a0centrul celei mai vechi civiliza\u0163ii cunoscute ast\u0103zi\u201d.<\/p>\n

\u00a0 35. Carlo Troya (1784-1858, istoric italian): \u201eNici un popor din cele pe care grecii le numeau barbare nu au o istorie mai veche \u015fi mai cert\u0103 ca a ge\u0163ilor sau go\u0163ilor. Scopul lucr\u0103rii mele, Istorie Getic\u0103 sau Gotic\u0103 se \u00eemparte \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i \u015fi una din ele arat\u0103 c\u0103\u00a0ge\u0163ii lui Zamolxe \u015fi ai lui Decebal au fost str\u0103mo\u015fii go\u0163ilor lui Teodoric din neamul Amalilor.\u201d<\/p>\n

\u00a0 36. Harald Haarman (specialist \u00een istoria culturii): \u201eCea mai veche scriere din lume este cea de la T\u0103rt\u0103ria (cu mult \u00eenainte de scrierea sumerian\u0103;), iar civiliza\u0163ia danubian\u0103 este prima mare civiliza\u0163ie din istorie.\u201d<\/p>\n

\u00a0 37. Paul Mac Kendrick:\u00a0 \u201eBurebista \u015fi Decebal au creat \u00een Dacia o cultur\u0103 pe care numai cei cu vederi \u00eenguste ar putea-o califica drept barbar\u0103\u201d. \u201eRumunii sunt membri ai unuia din cele mai remarcabile state creatoare ale antichit\u0103\u0163ii.\u201d \u201eSus \u00een Maramure\u015f exist\u0103 un loc marcat drept centrul b\u0103tr\u00e2nului continent\u201d (Europa de la Atlantic la Urali).<\/p>\n

\u00a0 38. William Ryan \u015fi Walter Pitman (geologi, 1995):\u00a0\u201eLocul descris de Vechiul Testament ca fiind inundat de potop este cel al M\u0103rii Negre\u201d.<\/p>\n

\u00a0 39. Robert Ballard (explorator, 1999), confirm\u0103 cele spuse de Ryan \u015fi Pitman.<\/p>\n

\u00a0 40. Cavasius (De la Administratione Regni Transilvaniae): \u201e\u00cen Italia, Spania \u015fi Galia, poporul se slujea de un idiom de forma\u0163ie mai veche sub numele de\u00a0 lingua rumuneasc\u0103, ca pe timpul lui Cicero\u201d.<\/p>\n

\u00a0 41. G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller:\u00a0 \u201eBarbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci \u015fi descoperitorii tehnicii, \u015ftiin\u0163ei \u015fi artei\u2026 Trebuie s\u0103 merg mai departe \u015fi s\u0103 ar\u0103t l\u0103murit c\u0103 filozofia greac\u0103 a furat din filozofia\u00a0barbar\u0103. Cei mai mul\u0163i \u015fi-au f\u0103cut ucenicia printre barbari. Pe Platon \u00eel g\u0103sim c\u0103 laud\u0103 pe barbari \u015fi aminte\u015fte c\u0103 at\u00e2t el c\u00e2t \u015fi Pitagora au \u00eenv\u0103\u0163at cele mai multe \u015fi mai frumoase\u00a0 \u00a0\u00eenv\u0103\u0163\u0103turi tr\u0103ind printre barbari\u201d.<\/p>\n

\u00a042. Clement Alexandrinul\u00a0 (Stromatele):\u00a0\u201e\u00cen sf\u00e2r\u015fit o alt\u0103 greutate de interpretare cu aceast\u0103 metod\u0103 a unor \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi din Scriptur\u0103 const\u0103 \u00een aceea c\u0103 nu le avem \u015fi \u00een limba \u00een care au fost scrise \u00eent\u00e2ia oar\u0103\u2026 Apoi limba e p\u0103strat\u0103 \u015fi de popor, nu numai de \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, pe c\u00e2nd \u00een\u0163elesul \u015fi textele le p\u0103streaz\u0103 numai \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii \u015fi tocmai de aceea putem s\u0103 concepem u\u015for c\u0103 ace\u015ftia au putut s\u0103 falsifice \u00een\u0163elesul textelor vreunei c\u0103r\u0163i foarte rare pe care o aveau \u00een st\u0103p\u00e2nire\u201d.<\/p>\n

\u00a0 43. Emmanuel de Martone\u00a0 (profesor la Sorbona, 1928, \u00een interviul dat lui Virgil Oghin\u0103):\u00a0\u201eNu pot s\u0103 \u00een\u0163eleg la rumuni mania lor de a se l\u0103uda c\u0103bb sunt urma\u015fi ai coloni\u015ftilor romani \u015ftiind foarte bine c\u0103 \u00een Dacia nu au venit romani, nici m\u0103car italici, ci legiuni de mercenari recruta\u0163i din toate provinciile estice ale imperiului,\u00a0chiar \u015fi administra\u0163ia introdus\u0103 de cuceritori avea aceea\u015fi ob\u00e2r\u015fie.\u00a0Voi rumunii sunte\u0163i daci \u015fi pe ace\u015ftia ar trebui s\u0103-i cunoasc\u0103 rumunii mai bine \u015fi s\u0103 se laude cu ei, pentru c\u0103 acest popor a avut o cultur\u0103 spiritual\u0103 \u015fi moral\u0103 \u00eenalt\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0 44. Marc Pagel (profesor, \u015fef al laboratorului de bio informatic\u0103 la Universitatea Reading, Anglia):\u00a0\u201eAcum 10.000 de ani \u00een spa\u0163iul carpatic a existat o cultur\u0103, un popor care vorbea o limb\u0103 unic\u0103 \u015fi precursoare a sanscritei \u015fi\u00a0latinei\u201d.<\/p>\n

\u00a0 45. Clemance Royer (\u00een Buletin de la Societe d\u2019Antropologie, Paris, 1879): \u201e\u2026\u00a0cel\u0163ii, germanii \u015fi latinii vin din estul Europei\u2026 iar tradi\u0163iile arienilor istorici din Asia \u00eei arat\u0103 venind din Occident\u2026 noi trebuie s\u0103 le c\u0103utam leag\u0103nul comun la Dunarea de Jos, \u00een aceast\u0103 Tracie pelasgic\u0103 a c\u0103rei limb\u0103 o ignor\u0103m\u201d.<\/p>\n

\u00a0 46. Jean Laumonier (\u00een cartea \u201eLa nationalite francaise\u201d, Paris, 1892): \u201eRom\u00e2nul sau dacul modern este adev\u0103ratul celt al Europei R\u0103s\u0103ritene\u201d.<\/p>\n

\u00a0 47. Andre le Fevre (\u00een lucrarea \u201eLes races et les langues\u201d, Paris 1893): \u201eCel\u0163ii bruni c\u0103rora etnografia le relev\u0103 urma din Dacia p\u00e2na \u00een Armric (Bretania) \u015fi Irlanda, galii blonzi\u2026 popula\u0163ii care vorbeau dialecte indo-europene\u201d.<\/p>\n

\u00a0 48. \u00cemp\u0103ratul Iosif al II-lea:\u00a0\u00a0\u201eAce\u015fti bie\u0163i supu\u015fi rumuni, care sunt f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 cei mai vechi \u015fi mai numero\u015fi \u00een Transilvania, sunt at\u00e2t de de chinui\u0163i \u015fi \u00eencerca\u0163i de nedrept\u0103\u0163i de oricine, fie ei unguri sau sa\u015fi, c\u0103 soarta lor, dac\u0103 o cercetezi este \u00eentr-adevar de pl\u00e2ns\u201d<\/p>\n

—————-<\/p>\n

Material primit de la Dr. Viorel Roman<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1. Sumerologul rus A. Kifisim: \u201eStr\u0103mo\u015fii rum\u00e2nilor au exercitat o influen\u0163\u0103 puternic\u0103 asupra \u00eentregii lumi\u00a0\u00a0antice, respectiv a vechii Elade, a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-32525","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32525","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32525"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32525\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32528,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32525\/revisions\/32528"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32525"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32525"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32525"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}