{"id":32590,"date":"2017-10-26T09:44:00","date_gmt":"2017-10-26T09:44:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=32590"},"modified":"2017-10-26T12:11:09","modified_gmt":"2017-10-26T12:11:09","slug":"isabela-vasiliu-scraba-parintele-arsenie-boca-si-mircea-vulcanescu-personaje-ale-romanului-noaptea-de-sanziene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/10\/26\/isabela-vasiliu-scraba-parintele-arsenie-boca-si-mircea-vulcanescu-personaje-ale-romanului-noaptea-de-sanziene\/","title":{"rendered":"Isabela Vasiliu-Scraba: P\u0103rintele Arsenie Boca \u0219i Mircea Vulc\u0103nescu personaje ale romanului Noaptea de S\u00e2nziene"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Motto\u00a0: \u201cO lumin\u0103 ne\u00een\u021beleas\u0103 \u00eei sc\u0103lda necontenit figura. \u201eAm \u00eent\u00e2lnit un om extraordinar\u2026Trebuie s\u0103 m\u0103 integrez ritmurilor cosmice\u2026Este \u0219i acesta un mare secret. L-am \u00eenv\u0103\u021bat de la [c\u0103lug\u0103rul] Anisie\u201d (Stefan Viziru)<\/p>\n

 <\/p>\n

Dintr-o declara\u021bie scris\u0103 de stare\u021bul de la S\u00e2mb\u0103ta c\u00e2nd a fost prima oar\u0103 arestat, \u0219tim azi c\u0103 afluxul mare al credincio\u0219ilor l-a f\u0103cut pe c\u0103lug\u0103rul iconar Arsenie Boca s\u0103 primeasc\u0103 preo\u021bia mai t\u00e2rziu cu un an dec\u00e2t ieromonahul Serafim Popescu, c\u0103lug\u0103rul cu care fusese la Sf\u00e2ntul Munte \u00een prim\u0103vara anului 1939. La vremea r\u0103zboiului pentru Basarabia \u0219i Bucovina cotropite de Stalin \u00een 1940, stare\u021bul de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus era deja bine cunoscut sibienilor \u0219i f\u0103g\u0103r\u0103\u0219enilor care frecventau M\u00e2n\u0103stirea Sfin\u021bilor Br\u00e2ncoveni. In ce prive\u0219te informa\u021biile despre \u201eSf\u00e2ntul Ardealului\u201d care ar fi putut ajunge la Cioran prin coresponden\u021ba trimis\u0103 de la Sibiu de Relu Cioran, acestea fie s-au pierdut odat\u0103 cu scrisorile de atunci, fie au fost \u201epiept\u0103nate\u201d de pasajele \u00een care era men\u021bionat\u0103 frumoasa figur\u0103 a Sf\u00e2ntului Ardealului. Chiar \u0219i reeditatera la Humanitas a primei jum\u0103t\u0103\u021bi din Filocalia<\/em> (volumele I-IV, Sibiu, 1945-1948, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Parintele Arsenie Boca, poeta Zorica La\u021bcu si poetul Nichifor Crainic \u00een culisele Filocaliei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em> : https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-tradufilocalia5\/<\/a>\u00a0\u00a0 ) s-a f\u0103cut cu cenzurarea numelui \u201ectitorului Filocaliei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d (cf. D. St\u0103niloae) martirizat de regimul poli\u021bienesc comunist. Nici \u00een America, Principesa Ileana nu a putut prin anii cincizeci s\u0103-i treac\u0103 numele \u00een cartea sa I live again<\/em>, de team\u0103 ca P\u0103rintele Arsenie Boca s\u0103 nu sufere persecu\u021bii din partea celor care deja \u00eel \u00eenchiseser\u0103 \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri f\u0103r\u0103 nici o comdamnare.<\/p>\n

In anul centenarului na\u0219terii lui Cioran observasem (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Emil Cioran ca profet al adev\u0103ratei sfin\u0163enii, a propos de Mircea Vulcanescu)<\/em> c\u0103 Mircea Eliade a transpus \u00een figura c\u0103lug\u0103rului Anisie tr\u0103s\u0103turile \u201eSf\u00e2ntului Ardealului\u201d de care aflase (cum scrie el \u00eensu\u0219i) de la Cioran. Sigur este \u00eens\u0103 c\u0103 viitorul P\u0103rinte Arsenie l-a cunoscut la Bucure\u0219ti pe Eliade \u00een perioada \u201eCriterionului\u201d, fiind interesat \u00eenc\u0103 din studen\u021bia sibian\u0103 de \u00a0 articolele despre mistic\u0103 publicate de Eliade, interes consemnat \u0219i el \u00eentr-una din declara\u021biile ocazionate de \u00eentemni\u021barea stare\u021bului de la S\u00e2mb\u0103ta.<\/p>\n

Exilatul Mircea Eliade scria \u00een 1974 c\u0103 nu-l intereseaz\u0103 dec\u00e2t \u201cviitorul\u201d. Si, ca s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 nici un dubiu asupra sensului inten\u0163ionat, filozoful religiilor specific\u0103 felul \u00een care rom\u00e2nii \u00ee\u015fi pot \u201c\u00eemplinii\u201d viitorul care le-a fost h\u0103r\u0103zit: \u201ctr\u0103ind liber orice epifanie a prezentului, c\u00e2t s-ar dovedi ea de tragic\u0103, n\u0103scut\u0103 din nenoroc \u015fi ursit\u0103 dezn\u0103dejdii\u201d (M. Eliade, Incognito la Buchenwald<\/em> ).<\/p>\n

\u00cen Noaptea de s\u00e2nziene<\/em>, numele\u201eAnisie\u201d indic\u0103 sursa de inspira\u021bie\u00a0: P\u0103rintele \u201eArsenie\u201d. La fel, \u201eBiri\u0219\u201d, trimite (prin cuv\u00e2ntul \u201ebir\u201d, dare sau impozit) la Mircea Vulc\u0103nescu, filozoful angajat la un moment dat la Direc\u021bia V\u0103milor. Tot a\u0219a cum \u201eCiru\u201d pare derivat din Cioran, scriitorul originar din m\u0103rginimea Sibiului de la care Eliade scrie \u00een romanul s\u0103u c\u0103 ar fi aflat de existen\u021ba P\u0103rintelui Arsenie (\/\u201eAnisie\u201d). Romancierul imagineaz\u0103 povestirea \u201eE departe st\u00e2na\u201d publicat\u0103 de iubitorul de drume\u021bii montane (Ciru Partenie), unde este descris\u0103 figura singular\u0103 a c\u0103lug\u0103rului Anisie.<\/p>\n

Dup\u0103 Eliade, p\u0103rintele Anisie ar fi fost o dovad\u0103 palpabil\u0103 c\u0103 exist\u0103 timpul ve\u0219nic. In acest timp tr\u0103ie\u0219te P\u0103rintele Anisie \u201ene\u00eentinat\u201d de timpul istoric, prob\u0103 vie a faptului c\u0103 \u201espiritul nu cedeaz\u0103 \u00eentotdeana timpului, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu noi, oamenii m\u0103run\u021bi \u0219i p\u0103c\u0103to\u0219i\u2026Filozofii vorbesc mereu de transcendent. Eram \u00eensetat de cuv\u00e2ntul acesta, de lucrul acesta, de tot ceea ce nu face parte din lumea noastr\u0103 de\u0219i se afl\u0103 printre noi, \u00een mijlocul nostru\u201d (Mircea Eliade, Noaptea de s\u00e2nziene<\/em>). C\u0103lug\u0103rul Anisie care a putut r\u0103m\u00e2ne \u201eimaculat pe acest p\u0103m\u00e2nt\u201d \u00ee\u0219i jertfe\u0219te via\u021ba p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 \u201eca eu s\u0103 pot crede, spune Stefan Viziru, s\u0103 m\u0103 pot m\u00e2ntui\u201d.<\/p>\n

Este de-a dreptul remarcabil\u0103 previziunea lui Mircea Eliade legat\u0103 de rolul pe care urma s\u0103-l aibe Sf\u00e2ntul Arsenie Boca (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sf\u00e2ntului Arsenie Boca, un adev\u0103r ascuns la Centenarul s\u0103rb\u0103torit la M-rea Br\u00e2ncoveanu<\/em>) \u00een fenomenul \u00eentoarcerii la credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 a unei impresionante mul\u021bimi de rom\u00e2ni \u201eeduca\u021bi\u201d prin \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul ateu, comunist. Amploarea pelerinajelor la M\u0103n\u0103stirea Prislop a ingrijorat \u00eentr-o a\u0219a de mare m\u0103sur\u0103 responsabilii cu idio\u021birea mediatic\u0103 (a\u0219a numi\u021bii \u201elideri de opinie\u201d) \u00eenc\u00e2t s-a finan\u021bat de la bugetul de stat al Rom\u00e2niei o cercetare \u201e\u0219tiin\u021bific\u0103\u201d de trei ani materializat\u0103 printr-un volum scos de un angajat al Institutului de Istoria Religiilor condus \u201einterimar\u201d (din 2008) de un cronicar plastic devenit ministru al culturii. Cu pu\u021bine zine \u00eenainte de a muri, filozoful Mircea Vulc\u0103nescu observase \u00een \u00eenchisoare fiind c\u0103 \u201epotenta\u021bii vremii n-au nevoie de cultur\u0103. Pseudo-cultura \u0219i-a \u00eentins tentacolele ca o caracati\u021b\u0103\u201d\u00a0(cf. Ion Constantinescu M\u0103r\u0103cineanu, \u00een rev. \u201eMemoria\u201d, nr. 43).<\/p>\n

Dup\u0103 publicarea Dimensiunii rom\u00e2ne\u0219ti a existen\u021bei<\/em> unii au eviden\u021biat (\u00eempreun\u0103 cu filozoful Mircea Vulc\u0103nescu) cre\u0219tinismul mai aparte al creatorilor unei literaturi populare de o surprinz\u0103toare valoare metafizic\u0103, al\u021bii l-au taxat pe autor drept apologet al \u201eimperialismului rom\u00e2nesc\u201d (Ion C\u0103lug\u0103tu, \u0218antierele literaturii, \u00een \u201eSc\u00e2nteia\u201d, nr.150, an 2, 25 febr. 1945). Mircea Eliade s-a \u00eenscris printre adep\u021bii cre\u0219tinismului cosmic rom\u00e2nesc, pe urmele prietenului s\u0103u Mircea Vulc\u0103nescu trecut \u00een lumea de dincolo dup\u0103 repetate schingiuiri \u00een temni\u021ba comunist\u0103. Fostul de\u021binut politic Virgil Maxim a descris schingiuirile la care a fost supus Mircea Vulc\u0103nescu: Filozoful \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi doi de\u021binu\u021bi fuseser\u0103 trimi\u0219i dezbr\u0103ca\u021bi timp de trei zile f\u0103r\u0103 m\u00e2ncare la \u201eNeagra\u201d \u00eentr-un frig \u00eenlemnitor \u0219i o bezn\u0103 absolut\u0103, dup\u0103 care au \u201efost b\u0103tu\u021bi cu saci de nisip (confec\u021biona\u021bi din p\u00e2nz\u0103 de doc, de grosimea unei b\u00e2te) care distrug mai ales organele interne, \u00een special rinichii\u2026Vina\u00a0? Au propagat idei retrograde\u201d. Apoi vreo s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u201eapoape n-au putut vorbi din cauza sl\u0103biciunii \u0219i a durerilor acute\u201d (cf. V. Maxim, Imn pentru crucea purtat\u0103,<\/em> Ed. Antim, Bucure\u0219ti, 2002, p.246; a se vedea \u0219i dou\u0103 mostre ale pseudo-culturii propagate azi\u00a0: pritocirea maculaturii l\u0103sat\u0103 la vedere de tor\u021bionari, f\u0103r\u0103 nici cea mai mic\u0103 trimitere la m\u0103rturiile victimelor, \u00een articolul Ioanei Diaconescu, De\u021binutul K9320, M. Vulc\u0103nescu<\/em>, \u00een \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, nr. 47\/ 2005 \u0219i o cinic\u0103 -sau doar stupid\u0103- \u00eembl\u0103tire de vorbe goale din textul lui Sorin Lavric, Nevoia de martiri<\/em>, \u00een rev. \u201ePermanen\u021be\u201d, Anul XIII, nr. 10-11\/2010, p.3).<\/p>\n

Una din multele fa\u021bete ale romanului Noaptea de S\u00e2nziene <\/em>(Bucure\u0219ti, 2010, vol. I-II) cu simultana (\u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een exil) \u00eencadrare \u00een ritmurile cosmice \u00a0 (adoptate de c\u0103lug\u0103rul Anisie) poate sugera oarecum viziunea cre\u0219tinismului cosmic schi\u021bat de Mircea Vulc\u0103nescu \u00een marginea limbii \u0219i spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti de factur\u0103 popular\u0103 sau cult\u0103. Semnificativ\u0103 ar fi nu numai valorificarea exilului ca drum de cunoa\u0219tere metafizic\u0103 inspirat de ritmica deschidere a cerurilor la echinox. Dar \u0219i cele petrecute \u00een Rom\u00e2nia transformat\u0103 \u00een \u201egubernie penitenciar\u0103\u201d (cf.Virgil Ierunca), unde dup\u0103 gratii unii de\u021binu\u021bi politici au \u00eeng\u00e2nat balada Miori\u021ba<\/em> \u00een timpul schingiuirilor bestiale, cum aflase Eliade pe c\u00e2nd se afla la Paris (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii \u00eenchisorilor \u00een viziunea lui Mircea Eliade \u0219i a P\u0103rintelui Arsenie Boca<\/em>\u00a0; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/noaptea-de-sanziene\/<\/a> ). In \u00eenchisoarea comunist\u0103 din Aiud, \u00een noaptea de 28\/ 29 octombrie 1952, filozoful Mircea Vulc\u0103nescu trecea \u00een ve\u0219nicia pe care o cunosc doar sfin\u021bii.<\/p>\n

Ioan Ioanolide \u0219i-a amintit cum \u00eel vedea pe Mircea Vulc\u0103nescu \u201eadesea \u00een biseric\u0103, atunci c\u00e2nd biserica din Aiud nu fusese \u00eenc\u0103 transformat\u0103 \u00een WC\u201d. Tot acest fost de\u021binut politic a scris c\u0103 Mircea Vulc\u0103nescu n-a murit \u00een urma b\u0103t\u0103ilor \u0219i izol\u0103rilor \u00een \u00eentuneric \u0219i frig de la \u00eenchisoarea din Jilava unde fusese dus \u00een 1951, \u0219i c\u0103, revenit \u00een \u00eenchisoarea din Aiud, filozoful a continuat s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 o \u201efebril\u0103 activitate intelectual\u0103 \u00een r\u00e2ndul de\u021binu\u021bilor\u201d. Iar gardienii \u201eau continuat s\u0103-l pedepseasc\u0103 p\u00e2n\u0103 ce l-au ucis\u201d( Ioan Ioanolide, \u00centoarcerea la Hristos<\/em>, Bucure\u0219ti, 2012, p.307). Torturat \u00een aceia\u0219i serie cu Mircea Vulc\u0103nescu, Nicolae C\u0103cea a apucat s\u0103 publice M\u0103rturiile sale din iadul temni\u021belor comuniste\u00a0: \u201eTorturarea mea s-a terminat \u0219i acum z\u0103ceam aruncat \u00eentr-un col\u021b pe jos. La r\u00e2nd era Mircea Vulc\u0103nescu. Dup\u0103 ce l-au torturat prin b\u0103taie pe tot corpul (pentru a nu \u0219tiu c\u00e2ta oar\u0103) a c\u0103zut \u00een nesim\u021bire. Era plin de s\u00e2nge. Un \u021bigan robust l-a luat de un picior t\u00e2r\u00e2ndu-l pe jos. Capul i se b\u0103l\u0103b\u0103nea \u00een dreapta \u0219i-n st\u00e2nga ca o mingie legat\u0103 cu o sfoar\u0103 tras\u0103 de un copil\u2026Cum trecea tocmai prin dreptul meu, m-am t\u00e2r\u00e2t pu\u021bin ca s\u0103-i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ez capul \u0219i s\u0103-l \u00eencurajez. Se vedea c\u0103 nu e mort. \u021aiganul care \u00eel t\u00e2ra m-a \u00eendep\u0103rtat cu o lovitur\u0103 de bocanc \u00een piept, care mi-a t\u0103iat respira\u021bia\u201d. (N. Cr\u0103cea, M\u0103rturii din iadul temni\u021belor comuniste<\/em>).<\/p>\n

Mircea Eliade transpune (\u00eentr-o ingenioas\u0103 contradic\u021bie a opu\u0219ilor) ultimele vorbe ale prietenului s\u0103u martirizat \u00een temni\u021ba comunist\u0103, comut\u00e2nd \u00eendemnul \u201eS\u0103 nu ne r\u0103zbuna\u021bi\u00a0!\u201d pe o imaginat\u0103 scen\u0103 de un dramatism cu totul particular \u00a0 (pe care-l reg\u0103sim \u00een romanul Pe Strada M\u00e2ntuleasa<\/em>, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa individualiz\u0103rii c\u0103l\u0103ilor, sau, Despre anchetatoarea din romanul eliadesc Pe strada M\u00e2ntuleasa<\/em>\u00a0; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliademantuleasa24\/<\/a> ). \u00cen momentele finale, tor\u021bionarul\/ fost prieten Bursuc ar fi fost de fa\u021b\u0103 la moartea de\u021binutului schingiuit. Dar nu doar prezen\u021ba tor\u021bionarului \u00een haine de preot impresioneaz\u0103. Ea e intim corelat\u0103 cu suferin\u021ba fizic\u0103 p\u00e2n\u0103 la delir \u0219i cu faptul c\u0103 \u00eensu\u0219i tor\u021bionarul a r\u0103mas s\u0103 fie cel care trebuie s\u0103 duc\u0103 mai departe mesajul ultimelor cuvinte ale muribundului. Este imaginat\u0103 o anchet\u0103\/ spovedanie, cu un pop\u0103-securist urm\u0103rindu-\u0219i \u021belul, cu frica omeneasc\u0103 de b\u0103taie \u0219i cu doctorul \u00eenchisorii implicat \u00een torturarea dincolo de orice limit\u0103. In ni\u0219te pagini absolut extraordinare (pp. 283-300 din vol. II), Eliade \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe filozoful Biri\u0219 schingiuit p\u00e2n\u0103 \u00een pragul mor\u021bii discut\u00e2nd cu popa Bursuc \u00een noua sa calitate de angajat al Securit\u0103\u021bii anti-rom\u00e2ne\u0219ti. R\u0103s-popitul Bursuc urm\u0103re\u0219te (ca si anchetatorul Duma, cuv\u00e2nt ce trimite la \u201eduma\u201d\/ parlamentul rusesc) a smulge de la de\u021binutul Biri\u0219 (b\u0103tut cu ranga la t\u0103lpi) nume imaginare ale celor care ar fi complotat \u00eempotriva regimului de ocupa\u021bie sovietic\u0103. Venit \u00een ras\u0103 de c\u0103lug\u0103r la c\u0103p\u0103t\u00e2iul fostului prieten, singurul lucru pe care-l afl\u0103 anchetatorul\/tor\u021bionar de la cel schingiuit metodic este c\u0103 numele ar fi fost \u201eLegiune\u201d, cum apare \u0219i \u00een Biblie \u00een povestea indr\u0103citului din \u021binutul Gherghesenilor (Luca, 8).<\/p>\n

C\u00e2nd J. P. Sartre scria c\u0103 infernul este cel\u0103lalt, el indica f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie esen\u021ba \u201eregimului criminal comunist\u201d (cf. pre\u0219edintele Traian B\u0103sescu, 18 dec. 2006). Problema fundamental\u0103 a cunoa\u0219terii omene\u0219ti nu este dec\u00e2t transcenden\u021ba (sacrul), care este \u0219i problema religiei. \u201eAltul, cel\u0103lalt \u2013este, de fapt, obiectul\u201d \u00a0 consemna M.Eliade \u00een Jurnalul portughez<\/em> pe 12 noiembrie 1942. \u201eAltul\u201d sau \u201ecel\u0103lalt\u201d \u00een viziunea unui comunist precum Sartre nu poate fi dec\u00e2t infernul sau \u201eLegiune\u201d ie\u0219it\u0103 din cunoa\u0219terea pe calea anchet\u0103rilor securiste.<\/p>\n

Sinistrul personaj Bursuc este imaginat de Mircea Eliade ca \u201epop\u0103\u201d spre a aminti probabil numele de \u201eC\u0103lug\u0103ru\u201d purtat de autorul \u201eCopil\u0103riei unui netrebnic\u201d (1936), ziarist de st\u00e2nga publicat de Nae Ionescu la \u201eCuv\u00e2ntul\u201d. In anul arest\u0103rii lui Mircea Vulc\u0103nescu, faima lui Ion C\u0103lug\u0103ru a fost cauzat\u0103 mai pu\u021bin de cele scrise \u00een marginea Dimensiunii rom\u00e2ne\u0219ti a existen\u021bei<\/em>\u00a0despre inexistentul \u201eimperialism\u201d al unei na\u021biuni captive. Acest \u201eprocuror ideologic comunist\u201d a instigat (prin \u201eSc\u00e2nteia\u201d nr. 31 din 28 aprilie 1946) \u201ela distrugerea Rotondei Scriitorilor<\/em> din Ci\u0219migiu\u201d (cf. Marian Popa, Istoria Literaturii Rom\u00e2ne de azi pe m\u00e2ine<\/em>, Funda\u021bia Luceaf\u0103rul, Bucure\u0219ti, 2001, vol. II, \u00a0 p.1093 \u0219i p.375). Din Rotonda Scriitorilor n-a apucat la vremea comunismului s\u0103 fie d\u0103r\u00e2mat dec\u00e2t bustul scriitorului Octavian Goga, otr\u0103vit (cum s-a spus \u00een epoc\u0103) din pricina volumului Mustul care fierbe<\/em> (1938).<\/p>\n

Mircea Vulc\u0103nescu \u00eei scrisese \u00een 1947 din \u00eenchisoarea Aiudului sorei lui (care urma s\u0103 aibe \u0219i ea parte de deten\u021bia politic\u0103) despre iadul temni\u021bei comuniste f\u0103c\u00e2nd o aluzie la c\u0103limara cu care Luther ar fi aruncat \u00een diavol\u00a0: \u201e\u2026am f\u0103cut \u0219i progrese spirituale-n celul\u0103 \u0219i am ajuns s\u0103 v\u0103d ca Luther, dar n-am c\u0103limar\u0103\u201d (Mircea Vulc\u0103nescu, Ultimul Cuv\u00e2nt<\/em>, Ed. Crater, Bucure\u0219ti, 2000, p.111). Prin anii treizeci, comunistul Ion C\u0103lug\u0103ru fusese criterionist \u00een gruparea care-i reunise atunci pe Mircea Eliade, Mircea Vulc\u0103nescu, Nae Ionescu, Petre Manoliu, Dan Botta, Tudor Vianu, Petru Comarnescu si al\u021bii.<\/p>\n

Anchetatorului Bursuc, filozoful Biri\u0219 \u00eei spune \u00eenainte de marea trecere c\u0103 nim\u0103nui nu trebuie s\u0103-i fie fric\u0103 de moarte. Acesta a fost chiar mesajul pe care fostul s\u0103u prieten Bursuc (pop\u0103 r\u0103spopit \u0219i tor\u021bionar securist) trebuia s\u0103-l transmit\u0103 lui \u0218tefan fugit \u00een Fran\u021ba \u0219i cunoscut ambilor, exilat care \u0219i el va trece \u00een lumea de dincolo \u00een noaptea de S\u00e2nziene. Biri\u0219 dezv\u0103luie adev\u0103rul aflat \u00een clipa cea mai lung\u0103 a vie\u021bii sale, dup\u0103 care moartea ar fi doar o trecere, o ie\u0219ire din timpul istoric: \u201eExist\u0103 o ie\u0219ire. S\u0103 o caute\u201d \u0219i ei, occidentalii r\u0103t\u0103ci\u021bi \u00eentr-un timp care \u201emacin\u0103 omul modern \u0219i lumea \u00een care tr\u0103ie\u0219te\u201d. Recitind Mai am un singur dor<\/em>, Eliade are \u00een Portugalia revela\u021bia c\u0103 la Eminescu n-ar fi aici vorba de o dorin\u021b\u0103 de reintrare \u00een Cosmos. Ar fi o reg\u0103sire, \u201eprin moarte, a adev\u0103ratei sale familii cosmice (apele, mun\u021bii, astrele, p\u0103durile). Nu reintegrare, ci \u00eentoarcere acas\u0103, la ai s\u0103i\u201d (Jurnalul portughez<\/em>, 29 noiembrie 1942).<\/p>\n

Sursa : https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/personajroman\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Motto\u00a0: \u201cO lumin\u0103 ne\u00een\u021beleas\u0103 \u00eei sc\u0103lda necontenit figura. \u201eAm \u00eent\u00e2lnit un om extraordinar\u2026Trebuie s\u0103 m\u0103 integrez ritmurilor cosmice\u2026Este \u0219i acesta [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-32590","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32590","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32590"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32590\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32593,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32590\/revisions\/32593"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32590"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32590"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32590"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}