{"id":32602,"date":"2017-10-26T11:38:03","date_gmt":"2017-10-26T11:38:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=32602"},"modified":"2017-10-26T11:38:03","modified_gmt":"2017-10-26T11:38:03","slug":"s-a-stins-din-viata-diplomatul-roman-aurel-preda-autorul-proiectului-declaratiei-de-independenta-a-celui-de-al-doilea-stat-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/10\/26\/s-a-stins-din-viata-diplomatul-roman-aurel-preda-autorul-proiectului-declaratiei-de-independenta-a-celui-de-al-doilea-stat-romanesc\/","title":{"rendered":"S-a stins din via\u0163\u0103 diplomatul rom\u00e2n, Aurel Preda, autorul proiectului Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103 a celui de-al doilea stat rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"

27 august 1991 – Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103[1] s-ar fi putut numi Declara\u0163ia de re\u00eentregire a celor dou\u0103 state rom\u00e2ne\u015fti<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Cei din v\u00e2rful puterii de la Chi\u0219in\u0103u poate m\u0103car acum, dup\u0103 26 de ani de la proclamarea Independen\u021bei, \u0219i-or aminti cine a scris \u201eCertificatul de na\u0219tere al Statului” pe care nu obosesc s\u0103-l fure cu iscusin\u021b\u0103, \u0219i vor trimite diploma\u021bii lor din Bucure\u0219ti pentru a prezenta un ultim omagiu familiei Omului \u015fi Marelui Rom\u00e2n din partea Republicii Moldova…<\/em> (Vasile \u015eoimaru)<\/p>\n

V\u0103 prezent\u0103m o adaptare dup\u0103 dialogul dintre Omul \u015fi Marele Rom\u00e2n, Ambasadorul Aurel Preda \u015fi conf. univ. dr. Vasile \u015eoimaru publicat la 26 august 2011 \u00een revista \u201eTimpul” de la Chi\u0219in\u0103u<\/em> (Redac\u0163ia ART-EMIS)..<\/p>\n

\u201eAm pentru Basarabia acelea\u015fi sentimente ca \u015fi pentru oricare alt\u0103 parte a t\u0103rii mele. Poate ceva \u00een plus, datorit\u0103 soartei triste pe care a avut-o aceast\u0103 parte a \u0163\u0103rii care – vorba lui Arbore, deputat \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei Mari – a trebuit s\u0103 \u00eenfrunte ca o adev\u0103rat\u0103 santinel\u0103 a \u0163\u0103rii, urgiile venite din imensitatea stepelor estice. Cu sufletul am fost dintotdeauna la Chi\u0219in\u0103u. Ofi\u0163er de tancuri, tat\u0103l meu, pe atunci maiorul Ion Preda, aflat \u00een garnizoana Chi\u015fin\u0103u, a trimis-o pe mama, so\u0163ia lui, s\u0103 nasc\u0103 la Bucure\u015fti, \u00een acea var\u0103, apocaliptic\u0103 pentru Rom\u00e2nia, a anului 1940. M-am re\u00eentors la Chi\u015fin\u0103u ca diplomat, \u00een anii ’80, apoi la Conferin\u0163a din 1991 cu tema \u201ePactul Molotov-Ribbentrop \u015fi consecin\u0163ele lui asupra Basarabiei” si, desigur, cu ocazia preg\u0103tirii \u00een bune condi\u0163ii a proclam\u0103rii Republicii Moldova… De fiecare dat\u0103, venind \u00een Basarabia, m-am sim\u0163it ca acas\u0103…<\/p>\n

De fapt, am venit la Chi\u015fin\u0103u pe 25 august 1991, la cererea prietenului meu, Vasile Nedelciuc, cu care colaborasem a\u015fa de bine \u00een timpul Conferin\u0163ei din 26-28 iunie 1991 privind Pactul Molotov-Ribbentrop, reuniune care a marcat 51 ani de la raptul comis asupra Rom\u00e2niei de cele dou\u0103 imperii, ro\u015fu \u015fi nazist. Cu acea ocazie, i-am cunoscut pe pre\u015fedintele M. Snegur, pe deputa\u0163ii Vasile Nedelciuc, Valeriu Matei, Alexandru Mo\u015fanu, mul\u0163i al\u0163ii, cu care am colaborat la redactarea documentului intitulat \u201eDeclara\u0163ia de la Chi\u015fin\u0103u cu privire la Pactul Molotov-Ribbentrop \u015fi consecin\u0163ele lui asupra Basarabiei” (de fapt, asupra Rom\u00e2niei). A\u015fa cum se vede \u015fi din titlu, \u201eDeclara\u0163ia” este primul document postbelic, adoptat \u00een cadrul unei Conferin\u0163e interna\u0163ionale prin care se condamn\u0103, f\u0103r\u0103 echivoc, Pactul cu diavolul \u015fi se cere lichidarea consecin\u0163elor lui asupra Basarabiei. Probabil, am f\u0103cut impresie bun\u0103, dac\u0103 am fost invitat, c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, s\u0103 ajut la redactarea celui de-al doilea act, firesc a\u015f spune, Declara\u0163ia de independen\u0163\u0103 a Republicii Moldova.<\/p>\n

Formal, juridic, cred \u00een independen\u0163a real\u0103 a Republicii Moldova, categoric DA. \u00cen realitate, glumind, desigur, am s\u0103 v\u0103 r\u0103spund ca olteanul (de\u015fi nu sunt): \u201eAi bilet de tren? Nu prea am…”. \u00cen cadrul analizei evenimentelor din 1940, categoric DA, pentru c\u0103 aceast\u0103 \u00een\u0163elegere, \u00eencheiat\u0103 la 23 august 1939, \u00een biroul lui Stalin din Kremlin, a fost nul\u0103 ab initio, fiind contrar\u0103 principiilor \u015fi normelor Dreptului interna\u0163ional, inclusiv a Defini\u0163iei agresiunii… Anexa secret\u0103 la Pact o demonstreaz\u0103 cu prisosin\u0163\u0103 \u0219i nu e nevoie de comentarii. Totul e clar! De altfel, documentul a fost declarat nul \u2013 e adev\u0103rat dup\u0103 patru decenii de la aplicarea lui \u00een fapt – \u015fi de unul din semnatari, guvernul U.R.S.S., dar consecin\u0163ele lui s-au p\u0103strat numai asupra unei singure victime – Rom\u00e2nia!… C\u00e2t despre re\u00eentregire, nu e nevoie de argumente din documente str\u0103ine \u015fi blamabile, ci trebuie c\u0103utat \u00een sufletul nostru, al celor din st\u00e2nga \u015fi din dreapta acelui r\u00e2u blestemat… Prutul.<\/p>\n

Dac\u0103 acum 20 de ani la Chi\u015fin\u0103u s-ar fi votat nu Declara\u0163ia de independen\u0163\u0103, ci un document al re\u00eentregirii neamului, arfi fost probabil, ini\u0163ial, o reac\u0163ie de expectativ\u0103, pentru c\u0103 nu trebuie uitat c\u0103 U.R.S.S. \u00eenc\u0103 d\u0103inuia… Dup\u0103 aceea… no problem!<\/p>\n

Dac\u0103 \u015fefii de la Bucure\u015fti au \u015ftiut sau nu despre deplasare mea la Chi\u015fin\u0103u ori dac\u0103 am avut sau nu mandat pentru ceea ce s-a petrecut acolo, nu pot spune dec\u00e2t c\u0103 un diplomat este un soldat aflat permanent \u00een slujba \u0163\u0103rii sale. A\u015f ad\u0103uga, un osta\u015f disciplinat. \u00cen ceea ce prive\u015fte mandatul, nu prea am avut unul… scris. \u015ei nici nu era nevoie pentru c\u0103 interesele supreme ale statului sunt \u015fi trebuie s\u0103 fie \u00een sufletul \u015fi inima oric\u0103rui diplomat rom\u00e2n, \u015fi nu numai. E un datum. C\u00e2t despre faptul c\u0103 Moscova era informat\u0103 despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Chi\u015fin\u0103u, r\u0103spunsul meu este pozitiv, cunosc\u00e2nd din proprie experien\u0163a eficacitatea celui mai sofisticat serviciu de spionaj din lume, KGB. Este posibil s\u0103 se fi g\u00e2ndit, acolo, la Lubianka, c\u0103 independen\u0163a va \u00eent\u00e2rzia unirea Basarabiei cu \u0162ara. Nu am dec\u00e2t s\u0103 contemplu aceast\u0103 ipotez\u0103 a dv., dar \u015ftiu cu siguran\u0163a c\u0103 \u201eBucure\u015ftii domnului Iliescu” nu a dorit a\u015fa ceva, echipa sa, bolnav\u0103 de sindromul obedien\u0163ei fa\u0163\u0103 de imensitatea Estului, a considerat c\u0103 e de ajuns c\u0103 am fost primul stat care a recunoscut R. Moldova.<\/p>\n

Mi-am f\u0103cut datoria de rom\u00e2n, av\u00e2nd \u015fi profesia de diplomat. Pentru a evita a\u015fa ceva nu m-am dus nici la recep\u0163ia oferit\u0103 \u00een acest sens la 27 august, de pre\u015fedintele M. Snegur.Nu \u015fi-a amintit nimeni.<\/p>\n

Sunt mul\u0163i pretenden\u0163i la coautoratul \u201eDeclara\u0163iei” ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 documentul a fost conceput corespunz\u0103tor \u015fi, iat\u0103, dup\u0103 dou\u0103 decenii, \u00eenfrunt\u00e2nd vicisitudinea istoriei, este \u00een continuare atractiv \u015fi viabil… Privitor la coautoratul Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103 subliniez: domnul Nedelciuc m-a convocat la 25 august 1991 la Chi\u015fin\u0103u, d\u00e2ndu-mi un telefon acas\u0103. \u00cen cadrul discu\u0163iei cu domnul Pre\u015fedinte Snegur, din seara zilei de 25 august 1991, am \u00een\u0163eles importan\u0163a ac\u0163iunii politice \u015fi a documentului care urma s\u0103 fie elaborat \u015fi supus spre aprobare Parlamentului de la Chi\u015fin\u0103u. Am cerut un r\u0103gaz de dou\u0103 zile \u015fi m-am \u0163inut de cuv\u00e2nt. La elaborarea acestui document istoric a contribuit un num\u0103r de cinci-\u015fase personalit\u0103\u0163i politice, \u00eentre care \u015fi domnii Nedelciuc \u015fi Matei. Modus operandi era c\u0103, \u00een mod democratic, participan\u0163ii s\u0103 intervin\u0103 la discutarea punct cu punct a con\u0163inutului documentului, de la titlu p\u00e2n\u0103 la ultimul paragraf. Cuv\u00e2ntul final mi-a apar\u0163inut \u00eentotdeauna mie, \u00een calitate de jurist \u015fi diplomat cu experien\u0163\u0103, dar \u015fi colegului meu, cu care am venit de la Bucure\u015fti, domnul Valentin Stan, in acel timp \u015fef de cabinet \u00een M.A.E. al domnului Marcel Dinu.<\/p>\n

Este bine de re\u0163inut c\u0103 am \u201em\u0103surat” personal, cum se spune, cu \u201e\u015fublerul”, diferitele propuneri de text, care veneau de la participan\u0163ii la acest efort istoric. Am evitat astfel, s\u0103 folosesc cuv\u00e2ntul \u201epopor”, pe care l-am \u00eenlocuit pe tot parcursul Declara\u0163iei cu cuv\u00e2ntul \u201epopula\u0163ie”, pentru ca spre deosebire de ideologii Moscovei \u015fi prozeli\u0163ii ei de la Chi\u015fin\u0103u, cred c\u0103 este vorba despre unul \u015fi acela\u015fi popor, poporul rom\u00e2n. \u00cen final, am folosit o singur\u0103 dat\u0103 cuv\u00e2ntul \u201epopor” \u00een contextul Declara\u0163iei Independen\u0163ei, de fapt de Moscova, dar am ad\u0103ugat exigent, \u00een str\u00e2ns\u0103 \u015fi corect\u0103 leg\u0103tur\u0103, cu realitatea, c\u0103 acest act \u2013 actul independen\u0163ei \u2013 are loc \u201e\u00een spa\u0163iul devenirii sale istorice \u015fi etnice”. Nu e prea greu, cu at\u00e2t mai pu\u0163in pentru Moscova, s\u0103 deduc\u0103 care este acest SPA\u0162IU, adic\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi poporul rom\u00e2n de la Nistru p\u00e2n\u0103 la Tisa, cum ne-a l\u0103sat ca Testament, marele nostru poet Mihai Eminescu. Documentul, astfel elaborat, a fost gata la data de 26 august 1991, la ora 18:15, \u015fi a fost prezentat de mine, personal, dup\u0103 dactilografiere, pre\u015fedintelui Parlamentului, domnul prof. univ. dr. Alexandru Mosanu, care l-a aprobat f\u0103r\u0103 comentarii(p\u0103strez \u0219i eu o xerocopie a acestui document -V.\u0218.).
\nAm propus, \u015fi domnul Pre\u015fedinte M. Snegur a fost de acord, ca documentul s\u0103 fie supus aprob\u0103rii unei Mari Adun\u0103ri Populare. \u00cen fa\u0163a cl\u0103dirii guvernului \u015fi \u00een \u00eemprejurimi, str\u0103jui\u0163i de statuia lui \u015etefan cel Mare si Sf\u00e2nt, mai bine de o jum\u0103tate de milion de oameni au salutat cu entuziasm, \u00een ziua de 27 august 1991…<\/p>\n

\u201eMoldoveni\u015ftilor” de la Chi\u015fin\u0103u, care dau dovad\u0103 de un p\u0103gubos \u201epatriotism local”, le-a\u015f r\u0103spunde invoc\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele istoriei, c\u0103 aceast\u0103 \u00eenclina\u0163ie nu duce nic\u0103ieri \u015fi, mai ales, produce necazuri propriilor sus\u0163in\u0103tori. Istoria a demonstrat acest lucru. Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 din 27 august 1991 nu a fost opera unor str\u0103ini, ci tot a unor rom\u00e2ni. Nu import\u0103 dac\u0103 ace\u015ftia au fost de la Chi\u015fin\u0103ul de pe B\u00e2c, sau de la Chi\u015fin\u0103ul de pe Cri\u015f. Ceea ce conteaz\u0103 este dac\u0103 documentul reflect\u0103 interesul \u015fi instinctul na\u0163ional, dac\u0103 orice rom\u00e2n citindu-l se reg\u0103se\u015fte \u015fi e de acord cu el. \u00cen ceea ce prive\u015fte Constitu\u0163ia din 1994 \u015fi, \u00een special, art. 13, care deranjeaz\u0103, ce s\u0103 v\u0103 spun? Mai e ceva de spus?! \u015ei dac\u0103 mai e ceva de spus, factorii deciden\u0163i, consult\u00e2ndu-se cu poporul, trebuie s\u0103 hot\u0103rasc\u0103: o men\u0163ine sau o schimb\u0103. De fapt, aceasta este soarta tuturor Constitu\u0163iilor, s\u0103 fie modificate, abrogate etc.<\/p>\n

\u00cen acei ani mm fost contactat de c\u0103tre doi deputa\u0163i de la Chi\u015fin\u0103u cu sugestii privind o posibil\u0103 Reunire. Cei doi deputa\u0163i \u015fi-au f\u0103cut corect datoria. Conducerea din acea vreme a Rom\u00e2niei nu a reac\u0163ionat pozitiv. A fost \u00eens\u0103 dispus\u0103, chiar \u00een anul 1991, s\u0103 semneze un Tratat cu U.R.S.S. de prietenie \u015fi colaborare prin care s\u0103 se recunoasc\u0103 vechile grani\u0163e. Halal rom\u00e2ni! Noroc c\u0103 U.R.S.S. s-a demantelat \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, Tratatul nu a mai putut fi ratificat. Probabil, domnul Iliescu mai regret\u0103 \u015fi acum aceast\u0103 ne\u00eemplinire, care \u00eens\u0103 nu-i este – recunosc – imputabil\u0103 \u201etov\u0103r\u0103\u015fiei sale”.<\/p>\n

Nu am avut nicio implicare \u00een preg\u0103tirea Tratatului de baz\u0103 al Rom\u00e2niei cu Ucraina. Am refuzat, \u0163in\u00e2nd seama de cursul negocierilor, s\u0103 particip la \u00eencheierea acestui ru\u015finos Tratat, prin care Rom\u00e2nia a capitulat necondi\u0163ionat \u00een timp de pace \u00een fa\u0163a Ucrainei. S-au adus prejudicii \u015fi Republicii Moldova, prin recunoa\u015fterea vechii grani\u0163e dintre U.R.S.S. \u015fi Rom\u00e2nia (pe por\u0163iunea Ucrainei), pentru c\u0103 i-a r\u0103pit acesteia, f\u0103r\u0103 a o consulta, calitatea de riveran la Marea Neagr\u0103, ca urmare a \u00eenglob\u0103rii unei p\u0103r\u0163i a Basarabiei de Sud \u00een R.S.S. Ucrainean\u0103 \u00een 1940 (linia Kalinin) \u015fi recunoa\u015fterea acestei grani\u0163e de Rom\u00e2nia independent\u0103, prin semnarea la sta\u021biunea Neptun, \u00een anul 1997, a Tratatului mai sus men\u0163ionat. De cine? De un semibasarabean, fostul pre\u015fedinte Emil Constantinescu.<\/p>\n

Despre disputele privind Insula \u015eerpilor \u015fi victoria diplomatic\u0103 legat\u0103 de acest litigiu pot afirma c\u0103 \u00een faza discu\u0163iilor pe aceast\u0103 tem\u0103, \u00een calitate de director al Direc\u0163iei juridice \u015fi a Tratatelor din MAE de la Bucure\u015fti, am contribuit decisiv la elaborarea mandatului delega\u0163iei rom\u00e2ne \u00een anii 1994-1995. Din p\u0103cate, ca de obicei, \u00een ultimii ani, lovitura a fost primit\u0103 de la cine nu te a\u015fteptai, \u015fi anume, de la fostul ministru de externe Adrian Severin (un evreu originar prin familie de la Chi\u015fin\u0103u), care \u00een cadrul negocierilor cu ucrainenii pentru \u00eencheierea tratatului politic de baz\u0103 a recunoscut, pe nea\u015fteptate, c\u0103 Insula \u015eerpilor apar\u0163ine Ucrainei, cer\u00e2nd ca aceast\u0103 precizare s\u0103 fie inclus\u0103 \u00een textul Acordului conex. V\u0103 imagina\u0163i, cred, uimirea delega\u0163iei ucrainenilor, care, dup\u0103 aceea, au chefuit toat\u0103 noaptea la Ambasada Ucrainei de la Bucure\u015fti. \u015ei aveau dreptate! Era un dar nea\u015fteptat. Astfel ca pe parcursul celor 24 runde de negocieri cu ucrainenii, care au urmat \u015fi care au premers procesului de la Haga (\u015fi chiar la proces) nu s-a mai pus problema posesiei acestei insule, din moment ce Severin o d\u0103ruise Kievului, ci numai \u00eemp\u0103r\u0163irea echitabil\u0103 a platoului continental din jurul ei.<\/p>\n

\u00cen opinia mea, rezultatul procesului de la Haga nu a fost modest, ci este mul\u0163umitor, iar membrii delega\u0163iei rom\u00e2ne, care mi-au fost \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103cei”, s-au achitat bine de misiunea \u00eencredin\u0163at\u0103. Cele de mai sus, sunt prezentate pe larg \u00eentr-un amplu articol ap\u0103rut \u00een ziarul \u201eRom\u00e2nia liber\u0103”, intitulat \u201eCum a devenit Insula \u015eerpilor Zmein\u00e2i Ostrov”. Autorul, cel care semneaz\u0103 articolul, \u00ee\u015fi spune Andrei Nistreanu. Ghici\u0163i cine este?…”.<\/p>\n

A consemnat: Vasile \u015eoimaru,<\/em>
\n\u201eTimpul”, Chi\u015fin\u0103u, 26 august 2011<\/em><\/p>\n

Dumnezeu, s\u0103-L ierte \u0219i s\u0103-L odihneasc\u0103!<\/strong><\/div>\n
——————————————<\/div>\n

[1]http:\/\/www.istoria.md\/articol\/573\/<\/a><\/strong><\/p>\n

*<\/p>\n

Sursa: http:\/\/www.art-emis.ro\/eveniment\/4469-s-a-stins-din-viata-diplomatul-roman-aurel-preda-autorul-proiectului-declaratiei-de-independenta-al-celui-de-al-doilea-sta-romanesc.html<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

27 august 1991 – Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103[1] s-ar fi putut numi Declara\u0163ia de re\u00eentregire a celor dou\u0103 state rom\u00e2ne\u015fti Cei [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-32602","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32602","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32602"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32602\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32605,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32602\/revisions\/32605"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32602"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32602"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32602"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}