{"id":32629,"date":"2017-10-28T08:07:44","date_gmt":"2017-10-28T08:07:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=32629"},"modified":"2017-10-28T09:49:29","modified_gmt":"2017-10-28T09:49:29","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-copilaria-reginei-maria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/10\/28\/gheorghe-constantin-nistoroiu-copilaria-reginei-maria\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Copil\u0103ria Reginei Maria"},"content":{"rendered":"

\u00a0\"\"<\/a>\u00a0 \u201eAcest miros de foi de toamn\u0103, oriunde a-\u015fi fi, \u00eemi rede\u015fteapt\u0103 totdeauna imaginea parcului de la Eastwell \u015fi c\u0103r\u0103rile din p\u0103dure, c\u0103lcate odinioar\u0103 de pa\u015fii no\u015ftri de copii.\u201d<\/em><\/strong> (Regina MARIA)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mama<\/strong> este dup\u0103 Tat\u0103l ceresc<\/strong>, \u00een Tradi\u0163ia cre\u015ftin-ortodox\u0103, cel mai sf\u00e2nt cuv\u00e2nt, cel mai sacru nume<\/strong> care, poate fi asemuit\u0103 cu \u201eMicul Dumnezeu\u201d, <\/em>sau cu \u201eMica Patrie\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen fiin\u0163a \u015fi persoana ei <\/strong>se \u00eentrupeaz\u0103 toat\u0103 dragostea str\u0103mo\u015filor de s\u00e2nge, toate n\u0103zuin\u0163ele lor, al\u0103turate voin\u0163ei suverane a Mamei care, se circumscriu ca \u00eemplinire ideal\u0103 \u00een Odorul at\u00e2t de mult dorit ce se va na\u015fte spre \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea bucuriei tuturor.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00cen anul 1873, marea duces\u0103 Maria Alexandrowna, fiica \u0163arului Alexandru al II-lea al Rusiei s-a c\u0103s\u0103torit cu ducele englez Alfred de Edinburg. Dup\u0103 un an de zile \u00een familia princiar\u0103 apare ca o binecuv\u00e2ntare pruncul Alfred. Un an mai t\u00e2rziu, alt\u0103 binecuv\u00e2ntare, al har, alt\u0103 \u00eenc\u00e2ntare, cea care va deveni un nimb al Frumuse\u0163ii: uimitoarea \u015fi fascinanta Maria.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Odorul princiar-Maria, umple bucuria augu\u015ftilor p\u0103rin\u0163i la 29 Octombrie 1875, la Eastwell-Kent, \u00een conacul de piatr\u0103 a\u015fezat \u00eentr-un imens parc cu iarb\u0103, cu flori \u015fi o p\u0103dure primitoare, larg \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 de albastrele z\u0103ri at\u00e2t de chipe\u015fe \u015fi curioase.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toamna Mariei i-a n\u0103scut \u00een suflet cea mai frumoas\u0103 Prim\u0103var\u0103 a vie\u0163ii princiar-regale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pronia divin\u0103 alege vremurile potrivite, vremile se \u00eenscriu unor circumstan\u0163e care cl\u0103desc ambian\u0163a peste care toate \u00eenr\u00eeuririle nutresc apoi pl\u0103mada venirii Odorului drag \u015fi scump: \u201e\u00centr-un copil curg totdeauna dou\u0103 izvoare de s\u00e2nge: un lung \u015fir de str\u0103buni-ilu\u015ftri sau nu, asta nu import\u0103-sunt p\u0103rta\u015fi la f\u0103urirea copilului, pe care fiecare mam\u0103 din instinct \u00eel crede numai al ei.\u201d<\/em>(MARIA, REGINA ROM\u00c2NIEI, POVESTEA VIE\u021aII MELE.Ed. Moldova , Ia\u0219i 1990, pg.8<\/em><\/strong>)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin\u0163i\u015foara Maria a fost h\u0103r\u0103zit\u0103 de Hristos-M\u00e2ntuitorul \u015fi de M\u0103icu\u0163a noastr\u0103 MARIA, cu divina tain\u0103 a FRUMOSULUI dumnezeiesc, \u00een care s\u0103l\u0103\u015fluiesc \u00eentr-o suav\u0103 armonie cosmic\u0103: harul, credin\u0163a, libertatea, ruga, adev\u0103rul, r\u0103bdarea, binele, suferin\u0163a, curajul, jertfa, iubirea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, dragostea cereasc\u0103, iertarea, crea\u0163ia, omenia, recuno\u015ftiin\u0163a divin\u0103 \u015fi \u00eenvierea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Copil\u0103ria prin\u0163i\u015foarei Maria a fost fericit\u0103, al\u0103turi de fratele Alfred \u015fi de celelalte surori: Victoria-Melita, poreclit\u0103 Ducky, <\/em>Alexandra-Victoria \u015fi Beatrice, preferata <\/em>familiei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen marea \u015fi regala familie, tat\u0103l fiind marinar, locul central \u00eel ocupa ducesa Mam\u0103-marea realitate a vie\u0163ii noastre<\/em>, acea mam\u0103, ca de altfel aproape toate mamele care, o iubea p\u0103tima\u015f, dar cu demnitate suveran\u0103, adic\u0103 autoritate \u015fi dragoste: \u201eMama era aceea care hot\u0103ra pentru toate, mama era aceea la care alergam, mama, care venea s\u0103 ne s\u0103rute la culcare, care ne lua la plimbare pe jos sau cu tr\u0103sura, care ne mustra sau ne l\u0103uda, \u015fi care\u00a0 ne spunea ce trebuie s\u0103 facem \u015fi ce nu.\u201d<\/em> (ibid., p. 8 )<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Micu\u0163a Maria ie\u015fea \u00een relief prin coama str\u0103lucitoare a p\u0103rului pe care surorile \u00eel numeau \u00een deob\u015fte \u201egalben\u201d<\/em>, dar st\u0103p\u00e2na lui nu-l prefera dec\u00e2t \u201eauriu\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>De\u015fi deosebite ca fire \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, cea mai intim\u0103 prieten\u0103 \u00eei era fidela \u015fi oache\u015fa Ducky.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tat\u0103l-marinar avea o pasiune pentru v\u00e2n\u0103toare, fiind un tr\u0103g\u0103tor de elit\u0103, astfel c\u0103 toamna venea la Eastwell \u00eentotdeauna \u00eenso\u0163it de lumea bun\u0103<\/em>, cu nume heraldice din diferitele \u0163\u0103ri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ducesa-mam\u0103 care-\u015fi \u00eensu\u015fise o cultur\u0103 aleas\u0103, detesta v\u00e2n\u0103toarea, prefer\u00e2nd \u015fi t\u00e2njind dup\u0103 o ambian\u0163\u0103 de pian, de dialog, de lectur\u0103, de bibliotec\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru prin\u0163i\u015fori \u00eens\u0103, v\u00e2n\u0103torile Toamnei aduceau un surplus de \u00eenc\u00e2ntare, un bel\u015fug de bucurie, de cunoa\u015ftere, de curiozitate, de r\u0103sf\u0103\u0163, de zbenguial\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la zgomotoasele petreceri autumnale, ochii de Vorone\u0163<\/em> ai micu\u0163ei Marii, deja o poart\u0103 spre d\u00eerele miraculoase, str\u0103lucitoare l\u0103sate de taina \u015fi vraja Frumosului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-o zi, poarta Frumosului i-a deschis-o chiar m\u0103tu\u015fa ei, frumoasa prin\u0163es\u0103 Alix de Wales:<\/p>\n

\u201eDe la v\u00eersta de cinci ani eram o adev\u0103rat\u0103 fiic\u0103 a Evei \u00een iubirea mea pentru haine frumoase; de altfel, frumuse\u0163ea sub orice form\u0103, trezea \u00een mine o dragoste \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u0103, chiar p\u0103g\u00een\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La una din aceste petreceri de v\u00een\u0103toare la Eastwell, \u00eemi aduc aminte c\u0103 am v\u0103zut pentru prima oar\u0103 pe frumoasa prin\u0163es\u0103 de Wales. Ap\u0103ru \u00eentr-o zi la ora ceaiului \u00eentr-o minunat\u0103 rochie de catifea ro\u015fie cu o tren\u0103 lung\u0103, \u00een falduri largi. Eram cu totul buim\u0103cit\u0103 de admira\u0163ie; r\u0103m\u0103sesem f\u0103r\u0103 cuv\u00eent, cuprins\u0103 de adorare, \u015fi-\u015fi poate oricine \u00eenchipui \u00eenc\u00eentarea mea c\u00eend aceast\u0103 ar\u0103tare \u00een ve\u015fm\u00eent de catifea ro\u015fie, care se numea tante Alix, propuse s\u0103 vin\u0103 sus \u00een camera copiilor s\u0103 asiste la baia noastr\u0103!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se a\u015fezase acolo \u00een str\u0103lucitul ei ve\u015fm\u00eent de purpur\u0103, \u015fi eu, fascinat\u0103 o priveam lung pe deasupra buretelui, \u00eencremenit\u0103 \u015fi tem\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 nu se mistuie deodat\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103toarea vedenie.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Totdeauna am fost ciudat mi\u015fcat\u0103 de orice era frumos. Orice \u00eenchipuire a frumuse\u0163ii, fie o femeie, o floare, o cas\u0103, un cal, fie o minunat\u0103 priveli\u015fte a naturii sau o zugr\u0103veal\u0103, de c\u00e2te ori s-a apropiat de mine frumuse\u0163ea, am sim\u0163it c\u0103 era un har d\u0103ruit de Dumnezeu, un dar pe care cu tot dinadinsul \u00eel urzise ca s\u0103 mi-l \u00eensu\u015fesc, cel pu\u0163in cu ochii dac\u0103 nu \u015fi cu m\u00e2inile. Iar bucuria mea se des\u0103v\u00e2r\u015fea prin faptul c\u0103 \u015ftiam s\u0103 gust frumosul \u015fi \u00een \u00eentreg \u015fi tot at\u00e2t de bine \u00een am\u0103nunte. M\u0103re\u0163ia unei largi priveli\u015fti a m\u0103rii sau a mun\u0163ilor nu m\u0103 \u00eempiedica de a z\u0103ri \u015fi de a iubi cea mai umil\u0103 floricic\u0103 dintr-un \u015fan\u0163.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Darul de a m\u0103 \u00eemb\u0103ta de frumuse\u0163e \u00een \u00eentreg \u015fi \u00een am\u0103nunt m-a \u00eenso\u0163it de-a lungul vie\u0163ii. Linii, culori, contururi, sunetele \u015fi miresmele legate de fiecare priveli\u015fte mi-au f\u0103cut via\u0163a nespus de bogat\u0103, \u015fi \u00eempreun\u0103 cu fiecare din aceste neuitate \u00eentip\u0103riri se ive\u015fte \u00een mine un sentiment de recuno\u015ftiin\u0163\u0103 pentru fiecare form\u0103 a frumuse\u0163ii dezv\u0103luit\u0103 sufletului meu.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ast\u0103zi \u00eenc\u0103 s\u00eent recunosc\u0103toare iubitei regine Alexandra, pentru \u00eentruchiparea frumuse\u0163ii ce mi-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat-o \u00een acea sear\u0103 , \u00een rochia ei de catifea ro\u015fie ca rubinul.\u201d <\/em>(ibid., p. 10-11)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Copil\u0103ria r\u0103m\u00e2ne aproape pentru to\u0163i cei mici: prin\u0163i <\/em>ori cer\u015fetori, <\/em>locul mirific, t\u0103r\u00e2mul plin de mister, \u0162ara cu Legende, Patria de Basm unde se \u00eent\u00e2lnesc cu eroii povesti\u0163i \u015fi cu z\u00e2nele fermec\u0103toare care, \u00eei poart\u0103 spre \u00eemplinirile nesperate ale visurilor lor inocente.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 N\u0103scocirile copil\u0103riei puteau fi deseori t\u0103lm\u0103ciri ce veneau din transcendent pe firul harului de lumin\u0103 al purit\u0103\u0163ii lor angelice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toat\u0103 lumea copil\u0103riei lor este \u00eenv\u0103luit\u0103 de miracol \u015fi tain\u0103, pun\u00e2ndu-i \u00een scen\u0103 ca pe marii arti\u015fti \u00een lumina reflectoarelor \u015fi \u00een aplauzele prelungite \u015fi fierbin\u0163i ale spectatorilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Copiii fiind puri, v\u0103d lucrurile, fiin\u0163ele, obiectele chiar \u015fi pe oamenii at\u00e2t de diferi\u0163i \u00eentr-o cu totul alt\u0103 lumin\u0103 dec\u00e2t cei maturi. \u00cen primul r\u00e2nd ei v\u0103d aproape \u00een toate frumuse\u0163ea \u015fi diversitatea splendorii Crea\u0163iei lui Dumnezeu, cu mai multe \u00eensu\u015firi dec\u00e2t \u00een realitate \u015fi li se mai pare c\u0103 al\u0103turi de ei asist\u0103 sim\u0163it \u015fi uimit chiar Atotcreatorul cu \u00eengerii sau z\u00e2nele Lui: \u201eS\u00eent chipuri cuprinse \u00een chipuri, ad\u00eencimi cuprinse \u00een alte ad\u00eencimi \u015fi \u00een fiecare lucru s\u00eent posibilit\u0103\u0163i, care mereu dep\u0103\u015fesc av\u00eentul spre ele. Eu aveam o \u00eenchipuire bogat\u0103. Puteam n\u0103scoci minunate povestiri pentru fratele meu \u015fi surorile mele; darul de a roman\u0163a \u00eemi umplea sufletul \u015fi \u00een toate lucrurile vedeam mai mult dec\u00eet ce percepe ochiul singur. Aceast\u0103 \u00eensu\u015fire m-a \u00eenso\u0163it toat\u0103 via\u0163a; \u015fi acum la cincizeci \u015fi doi de ani, deslu\u015fesc \u00eenc\u0103 vedenii \u015fi frumuse\u0163i \u00een toate c\u00eete v\u0103d.\u201d<\/em> (ibid., p. 13) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la fiorii \u0163\u00e2\u015fni\u0163i \u00een locurilor \u00eenfrico\u015fate, la minuna\u0163ii cerbi care p\u0103\u015fteau cu ciutele lor iarba din curtea castelului, de la scorbura marelui pom care \u00eei ad\u0103postea pe to\u0163i patru, cele trei surori \u015fi fratele, la apari\u0163iile majestuoase ale bunicii-regine, de la farmecul z\u0103pezii care vr\u0103jea, la fream\u0103tul de bucurie al Cr\u0103ciunului din jurul bradului \u00eenc\u0103rcat cu bun\u0103t\u0103\u0163i, totul p\u0103rea o rev\u0103rsare de har, de a\u015fteptare, de lumin\u0103, de bucurie, de muzic\u0103, de veselie, de joc copil\u0103resc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiind prima fat\u0103 n\u0103scut\u0103 \u00een princiara familie, regina-bunic\u0103 ar fi dorit s-o cheme Victoria ca pe ea, dar marea duces\u0103-mama i-a dat numele ei, Maria<\/strong>: \u201enume care \u00eei era mai scump dec\u00eet toate, pentru c\u0103 era al mamei ei \u015fi trebuie s\u0103 spun c\u0103 mi-e drag numele meu: Mary ori Maria, are \u00eentr\u00eensul ceva de ve\u015fnicie, c\u0103ci nu este el numele Maicii Domnului?\u201d<\/em> (ibid., p.18)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, Maria \u00eentrupat\u0103 din numele Fecioarei MARIA, cre\u015fte \u00een toate Florile purt\u0103toare sf\u00e2ntului nume a c\u0103ror frumuse\u0163e, bun\u0103tate, puritate, crea\u0163ie, d\u0103ruire, str\u0103lucire, demnitate \u015fi iubire se revars\u0103 ca o mireasm\u0103 binecuv\u00e2ntat\u0103 asupra tuturor celor ale\u015fi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aura marii ducese Maria, nu putea fi umbrit\u0103 de nimbul reginei Victoria, oric\u00e2t de mult se str\u0103duia suverana Marii Britanii, fiindc\u0103, dicolo de faptul c\u0103 avea o educa\u0163ie aleas\u0103, o cultur\u0103 pe m\u0103sur\u0103, o talentat\u0103 pianist\u0103, o cre\u015ftin\u0103 ortodox\u0103 practicant\u0103 \u015fi un arbore genealogic de invidiat: \u201eMama fusese crescut\u0103 la curtea cea mai aristocratic\u0103, a c\u0103rei str\u0103lucire nu poate fi \u00eenchipuit\u0103 dec\u00eet de cei ce au v\u0103zut-o unic\u0103 fiic\u0103 a \u0162arului, importan\u0163a ei fusese cu totul excep\u0163ional\u0103…Fusese crescut\u0103 cu mult\u0103 severitate…\u015fi mai presus de toate era de o nespus\u0103 d\u0103rnicie; d\u0103dea \u015fi mereu d\u0103dea, la mari \u015fi la mici, la boga\u0163i \u015fi la s\u0103raci: adev\u0103ratul temei al vie\u0163ii ei era pl\u0103cerea de a putea d\u0103rui.\u201d<\/em> (ibid., p. 19)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marea Duces\u0103 Maria, mama reginei noastre, era la polul opus al regelui Carol I, care era doar aspru, avid de munc\u0103 \u015fi de \u00eenavu\u0163ire, \u00eemp\u0103r\u0163ind supu\u015filor doar dispre\u0163ul s\u0103u de monarh.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Str\u00e2ns legat\u0103 cu toat\u0103 inima \u015fi cu \u00eentreg sufletul de Biserica Ortodox\u0103, Marea Duces\u0103, nu aborda confesiunea protestant\u0103 \u015fi nici nu se confesa cu copiii ei, a\u015fa ca o mam\u0103 pur \u015fi simplu, dincolo de apanajul ei heraldic sau al lor, lucru ce ar fi fost spre folosul reciproc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Farmecul copil\u0103riei Mariei se prelingea, \u00een sunet \u015fi culoare clip\u0103 de clip\u0103, anotimp dup\u0103 anotimp, an de an, \u00eentr-o continu\u0103 desf\u0103tare, ca ni\u015fte psalmi de slav\u0103 \u015fi mul\u0163umire adu\u015fi de un cuvios sihastru: de la Windsor, Balmoral, la castelul Osborne \u00eenconjurat de \u00eenaltele magnolii cu mireasm\u0103 de l\u0103m\u00e2ie, pe strunele inimii ei, unde lacrimile de bucurie intonau notele de extaz picurate pe partitura de iasomie a terasei. Totul p\u0103rea o vraj\u0103! Totul era un extaz!<\/p>\n

\u00a0 \u201eAcest extaz pricinuit de flori a fost mereu una din desf\u0103t\u0103rile vie\u0163ii mele; \u00eel simt acuma ca \u015fi atunci. E un fel de r\u0103pire, un fel de recuno\u015ftin\u0163\u0103, asemenea unei rugi, care \u00eenc\u00eent\u0103 sufletul \u015fi totodat\u0103 trupul, ochii \u015fi inima…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cauzele acestor extazuri erau multe \u015fi felurite. Unele erau pricinuite de forme \u015fi culori, altele de miresme, altele de sunete, \u015fi numai unele aveau drept cauz\u0103 vreun sentiment. Acestea din urm\u0103 erau mai misterioase \u015fi mai greu de p\u0103truns.\u201d<\/em>(ibid., p. 25) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Singura care se mai bucura de acela\u015fi extaz al Mariei era Ducky. Am\u00e2ndou\u0103 se pr\u0103v\u0103leau pe iure\u015ful bucuriei extatice, pe p\u00e2nza ne\u0163esut\u0103 de m\u00e2n\u0103 a mirajului \u00eenfior\u0103rii fericite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 O alt\u0103 rev\u0103rsare irezistibil\u0103 a micu\u0163ei Maria ce se \u00eempletea cu adorarea era calul Vice-Roi: \u201e\u00cen el totul era des\u0103v\u00eer\u015fit: chipul cum \u00ee\u015fi ridica genunchii, minunata linie rotunjit\u0103 a coastelor, \u015fi mai ales-ceea ce m\u0103 extazia-avea o unduire a coamei, c\u00eend \u00ee\u015fi \u00eenconvoia g\u00eetul, ne\u00eentrecut\u0103, un fel de tremurare de val care-i luneca de-a lungul p\u0103rului c\u00eend alerga la trap.\u201d<\/em> (ibid., p. 26)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Extazul micii prin\u0163ese trecea uneori dincolo de starea lui nefireasc\u0103 spre coama \u00eenalt\u0103 de r\u0103pire atotcuprinz\u0103toare a sufletului, spre revela\u0163ie, ca \u00een momentul descoperirii Crinului Maicii Domnului \u00een gr\u0103dina c\u0103su\u0163ei elve\u0163iene din insula Wight: \u201eNiciodat\u0103 nu v\u0103zusem o floare mai des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een frumuse\u0163e, nobil\u0103, falnic\u0103, av\u00eend \u00een ea ceva aproape sacru, poate pentru c\u0103 aminte\u015fte picturile religiei. \u015ei apoi mirosul ei! De o dulcea\u0163\u0103 p\u0103trunz\u0103toare, mai presus de orice cuv\u00eent, o mireasm\u0103 care \u0163i se urc\u0103 la cap, aproape ame\u0163itoare \u015fi mole\u015fitoare uneori. E o lume \u00eentreag\u0103 \u00een mirosul crinului Maicii Domnului, ceva biblic, ceva legendar, ireal de frumos, aproape. Afar\u0103 de aceasta, e at\u00eet de \u00eenalt \u015fi de ml\u0103dios, at\u00eet de str\u0103lucitor, \u00eenc\u00eet pare c\u0103 din petalele lui izvor\u0103\u015fte lumin\u0103.\u201d<\/em> (ibid., p. 40)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een acea revela\u0163ie sf\u00e2nt\u0103, devenind peste timp regin\u0103 a Rom\u00e2niei, Maria \u015fi-a plantat pe o teras\u0103 deasupra M\u0103rii Negre, la castelul ei din Balcic un alai de crini albi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la iarba verde, la m\u0103re\u0163ul Codru, de la p\u0103durea deas\u0103, la magnolii, iasomie \u015fi z\u00e2na-floare de r\u0103sur\u0103, de la crinii \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti, ochii ei de azur \u00een care se revars\u0103 deopotriv\u0103 marea \u015fi cerul, cad melodios pe fluturii alba\u015ftri brazilieni, ce l\u0103sau privirilor sc\u00e2ntei de sidef azuriu: \u201eTotdeauna mi-au ap\u0103rut ca adev\u0103rat\u0103 chintesen\u0163\u0103 a albastrului, ca \u015fi c\u00eend ei ar fi expresia suprem\u0103 \u015fi des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103 a acestei culori, care cuprinde cerul \u015fi marea \u00een toat\u0103 perfec\u0163iunea lor.\u201d <\/em>(ibid., p. 41)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe la v\u00e2rsta de 12 ani, tat\u0103l prin\u0163esei Maria a fost numit Comandor al flotei mediteraneene cu sediul \u00een insula Malta. Copiii au trebuit s\u0103 lase \u00een urma lor totul, pentru mult timp sau pentru totdeauna: castelul de piatr\u0103 cenu\u015fie Eastwell, marele parc, b\u0103tr\u00e2nul cedru, pitore\u015ftile vaci sco\u0163iene, turmele de cerbi \u015fi c\u0103prioare, gr\u0103dina, lacurile, p\u0103durea, lu\u00eend doar amintirile: \u201eC\u00eet de minunat\u0103 e puterea amintirii! Mereu \u015fi mereu pomenesc de ea, c\u0103ci m\u0103 urm\u0103re\u015fte strania vraj\u0103 ce au miresmele-ca o baghet\u0103 magic\u0103-de a re\u00eenvia imagini de mult uitate. Imagini ce amintesc locuri, chipuri omene\u015fti, cuvinte rostite, g\u00eenduri g\u00eendite. Visuri, frumuse\u0163i, \u00eenc\u00eentare… Vraja amintirii!…\u201d<\/em>(ibid., p. 40)<\/p>\n

Aceste pre\u0163ioase amintiri cu fascinantele lor vr\u0103ji ca cele legate de locul natal ori de frunzele ve\u015ftede ale toamnei engleze, cu enigmaticele lor miresme, revin perpetuu \u00een inima Mariei: \u201eUnele miresme sunt legate \u00een mod special de Eastwell. Oric\u00eet a\u015f \u00eenainta \u00een v\u00eerst\u0103, mirosul de frunze ve\u015ftede \u015fi umede, va de\u015ftepta \u00een fa\u0163a ochilor mei imaginea b\u0103tr\u00eenului c\u0103min englez, cu fiecare pom plantat la distan\u0163a cuvenit\u0103 de vecinul s\u0103u, ca s\u0103 se poat\u0103 dezvolta \u00een nesf\u00eer\u015fita frumuse\u0163e; fiecare p\u0103r\u00eend un uria\u015f, la poalele c\u0103ruia, noi copiii, ne t\u00eeram picioarele prin foile uscate \u015fi adulmecam mirosul p\u0103trunz\u0103tor, care ne umplea de bucurie, \u00een timp ce f\u00ee\u015fii de cea\u0163\u0103, ca fumul, se jucau printre ramuri, deasupra capului nostru.\u201d<\/em> (ibid., p. 12) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>\u00cenainte de Malta \u00eens\u0103, s\u0103 trecem prin uimitoarea, misterioasa \u015fi m\u0103rea\u0163a Rusie, \u0163ara mamei, unde mica prin\u0163es\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu rudenii \u00eencoronate, cu rudenii aristocrate, cu frumuse\u0163i de vis ne\u00eenchipuite, cu f\u0103pturi angelice, cu locuri, cu biserici, cu splendori, cu serb\u0103ri, cu Rusia: \u201eRusia! Ochii mei de copil uimit, v\u0103d palate uria\u015fe, parcuri minunate, f\u00eent\u00eeni, gr\u0103dini, uimitoare \u00eentruniri de rudenii, parade militare, slujbe religioase \u00een biserici sclipitoare de aur, bijuterii at\u00eet de uluitoare…, cai cu trap vijelios, cu coamele \u015fi cozile flutur\u00eend \u00een v\u00eent \u015fi cu p\u0103rul at\u00eet de lustruit, \u00eenc\u00eet \u00ee\u0163i puteai oglindi fa\u0163a \u00eentr\u00eensul…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Asem\u0103narea costumelor f\u0103cea din orice serbare la Curtea ruseasc\u0103, o priveli\u015fte f\u0103r\u0103 pereche prin pitorescul ei, prin bog\u0103\u0163ia culorilor \u015fi nemaipomenita lor str\u0103lucire…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tante Ella <\/em>(fiica surorii a doua a tat\u0103lui nostru)…, iat-o, se apropie: un z\u00eembet divin flutur\u0103 pe buzele ei de o nespus\u0103 frumuse\u0163e, rumeneala din obrajii s\u0103i e asem\u0103nat\u0103 cu floarea de migdal, \u015fi are o privire aproape sfioas\u0103 \u00een ochii lungi, senini ca cerul…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenalt\u0103, zvelt\u0103, ml\u0103dioas\u0103 \u015fi de o nem\u0103rginit\u0103 bl\u00eende\u0163e,-o viziune, o bucurie pentru ochi, pentru suflet, pentru inim\u0103! Da, o viziune. \u00ce\u0163i venea s\u0103 \u00eengenunchezi c\u00eend trecea, ca s\u0103-i atingi, numai o clip\u0103, tivul rochiei… <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Largi c\u00eempii \u00een care stau, \u00een \u015firuri nesf\u00eer\u015fite, trupele, steagurile f\u00eelf\u00eeind, muzici, tr\u00eembi\u0163e-\u015fi \u0162arul trec\u00eend \u00eencet c\u0103lare \u00een fa\u0163a lor… Dup\u0103 d\u00eensul vin nenum\u0103ra\u0163i mari duci, generali \u015fi suita militar\u0103… Urm\u00eend de aproape pe \u00eemp\u0103rat \u015fi suita sa, venea \u00eemp\u0103r\u0103teasa, \u00een tr\u0103sur\u0103 deschis\u0103, \u00eenh\u0103mat\u0103 cu patru cai \u201ea la Daumont!\u201d. Toat\u0103 \u00een alb, z\u00eembe\u015fte blajin… Soarele sclipe\u015fte auriu pe str\u0103lucitorul lor alai. Se de\u015fteapt\u0103 \u00een mintea mea imaginea puterii, a splendorii, a m\u0103re\u0163iei \u015fi a slavei, n\u0103ruite de-a pururea. \u015ei c\u00eend \u00eenchid ochii, parc\u0103 aud notele ad\u00eenci \u015fi r\u0103scolitoare de suflete ale imnului rusesc, \u00een\u0103l\u0163\u00eendu-se spre cer…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei iat\u0103-m\u0103 \u00een biseric\u0103, o mititic\u0103 copili\u0163\u0103, \u0163in\u00eend cu ochii mari deschi\u015fi, fantastica splendoare a sanctuarului unde familia imperial\u0103 a venit s\u0103-\u015fi \u00eenchine rug\u0103ciunile Domnului, sau s\u0103-i aduc\u0103 prinos mul\u0163umirile sale… Peste tot aur, sute de f\u0103clii aprinse… M\u0103 uit vr\u0103jit\u0103 la at\u00eeta str\u0103lucire, r\u0103pit\u0103 \u00eentr-o lume fermecat\u0103, voci uimitoare umplu bol\u0163ile cu c\u00eent\u0103ri de o a\u015fa\u00a0 frumuse\u0163e \u015fi m\u0103re\u0163ie, \u00eenc\u00eet m\u0103 fac s\u0103 tremur de o \u00eenfrigurare necunoscut\u0103…Ochii mei cerceteaz\u0103 sfios fiecare chip… La locurile de onoare stau unchiul Sasha \u015fi tante Minny, pe acea vreme \u00eemp\u0103rat \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103. Rochia ei de aur e pe de-a \u00eentregul acoperit\u0103 cu flori de argint; poart\u0103 o br\u0103\u0163ar\u0103 b\u0103tut\u0103 cu safire at\u00eet de mari, \u00eenc\u00eet par ni\u015fte ochi enormi; cascade de diamante \u015fi m\u0103rg\u0103ritare at\u00eern\u0103 \u00een jurul g\u00eetului ei, p\u00een\u0103 la mijloc. E singura dintre doamnele de vi\u0163\u0103 regal\u0103, a c\u0103rei rochie e dungat\u0103 de lenta albastr\u0103 a ordinului Sf\u00eentului Andrei<\/strong>, pe c\u00eend marile ducese poart\u0103 lenta ro\u015fie a Sfintei Ecaterina.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Chiar \u00een spatele \u00eemp\u0103r\u0103tesei st\u0103 tante Miechen. Mai orbitoare dec\u00eet soarele \u00een apus e rochia ei portocalie, cusut\u0103 cu flori de aur…Iar l\u00eeng\u0103 ea, st\u0103 mama mea \u015fi lucru ciudat, at\u00eet de bine se potrive\u015fte cu aceast\u0103 str\u0103lucit\u0103 adunare, \u00eenc\u00eet pare mai la locul ei aici dec\u00eet la Londra sau Windsor. Rochia ei e de un albastru de gen\u0163ian\u0103, tivit\u0103 cu samur, iar rubinele, pe care le poart\u0103, parc\u0103 sunt mari pic\u0103turi de s\u00eenge…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00eet s\u00eent de cucernici to\u0163i, ce plini de evlavie, ce cuvio\u015fi! Pentru d\u00een\u015fii, Dumnezeu e o realitate. Oric\u00eet de \u00eencoronate s\u00eent capetele lor, ei se pleac\u0103 cu smerenie \u00een fa\u0163a Puterii recunoscute ca mai mare dec\u00eet a lor.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (ibid., p. 83, 92, 93, 94, 95, 96)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-un Octombrie str\u0103lucitor ca un ciorchine de aur surprins \u00een sur\u00e2sul diafan al astrului de sus, pe yachtul \u201eOsborne\u201d<\/em>, pus la dispozi\u0163ie de bunica-regin\u0103, familia princiar\u0103 s-a \u00eembarcat la Marsilia pentru Malta, raiul copil\u0103riei noastre. <\/em>Ziua de na\u015ftere a prin\u0163esei Maria-29 Ocrombrie, a g\u0103sit-o la bordul vasului: \u201eFui foarte m\u00eendr\u0103 s\u0103-mi serbez aniversarea pe mare \u015fi s\u0103 pot lua parte f\u0103r\u0103 incident nepl\u0103cut, la ceaiul ce-mi fu oferit de ofi\u0163eri, cu acest prilej.\u201d<\/em>(ibid., p. 100)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Oaspe\u0163ii yachtului regal au fost \u00eent\u00e2mpina\u0163i pe chei de guvernatorul Maltei, vice-regele Sir Linden Simons, \u00eenconjurat de garda de onoare \u015fi de casa sa militar\u0103.\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Drumul de la portul-cetate Valetta p\u00e2n\u0103 la palatul de var\u0103-San Antonio al vice-regelui, a fost pres\u0103rat cu franjurile de azur ale serii care anun\u0163a venirea nop\u0163ii ospitaliere, de s\u0103rb\u0103toare l\u0103s\u00e2nd M\u0103riu\u0163ei o impresie sublim\u0103 a acelei sosiri, de care nu se va mai desp\u0103r\u0163i niciodat\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eE una din acele priveli\u015fti \u00eentip\u0103rite \u00een mintea mea pe vecie, o minunat\u0103 viziune p\u0103strat\u0103 cu evlavie \u00een suflet p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fitul zilelor mele.\u201d<\/em> (ibid., p. 100)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A doua zi a sosit gr\u0103bit\u0103, d\u0103ruindu-le o adev\u0103rat\u0103 revela\u0163ie<\/em>: cu gr\u0103dini \u00eenc\u00e2nt\u0103toare, cu minunate corole de flori, cu alaiuri de fluturi \u015fi legiuni de albine, cu miresme de iasomie, de mu\u015fcate, de trandafiri, crizanteme albe, narcise, anemone. O lume fermecat\u0103! \u0162ar\u0103 de basm!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toat\u0103 copil\u0103ria lor era \u00eenmiresmat\u0103 de dulcea\u0163\u0103, de bucurie, de farmec, de frumuse\u0163e!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Noi descoperiri, noi \u00eenc\u00e2nt\u0103ri, noi sur\u00e2suri: pomi de piper argintii, portocali, m\u0103slini, cat\u00e2ri \u015fi cai. Calul \u00een Malta are un simbol aproape na\u0163ional. Prin\u0163esa M\u0103riu\u0163a a avut parte de un roib, focos, \u00eenc\u00e2nt\u0103tor, botezat Rubin: \u201eVia\u0163a la Malta era \u00eenc\u00eent\u0103toare, dar Malta cu Rubin, fu un adev\u0103rat rai. Rubin \u00eensemna pentru mine culmea desf\u0103t\u0103rilor insulei binecuv\u00e2ntate.\u201d<\/em>(ibid., p. 107)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen acea oaz\u0103 maltez\u0103 de \u00eenc\u00e2nt\u0103toare \u015fi binecuv\u00e2ntat\u0103 libertate, M\u0103riu\u0163a \u00ee\u015fi cunoa\u015fte eroul <\/em>favorit, Maurice Bourke, c\u0103pitan irlandez, comandant al yachtului tat\u0103lui ei, \u201eSurprise\u201d<\/em>, un t\u00e2n\u0103r \u00eenc\u00e2nt\u0103tor, vesel, cald, bun, brunet cu ochi alba\u015ftri plini de m\u0103rinimie, \u00eendrum\u0103tor iscusit care s-a ascuns \u00een inima ei pur\u0103, plin\u0103 de vraj\u0103 \u015fi farmec: \u201e…Pot s\u0103 spun cu toat\u0103 hot\u0103r\u00eerea, c\u0103 Maurice Bourke a fost prima mea iubire!…<\/em>(ibid., p. 119)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 irlandez, dar ceva mai jos, tot \u00een inim\u0103 a urcat v\u0103rul George, care le botezase<\/em> pe prin\u0163i\u015foare: \u201edragele trei\u201d<\/em>, dar preferata r\u0103m\u00e2n\u00e2nd tot celebra M\u0103riu\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Malta, v\u00e2rsta \u201edragelor trei\u201d, <\/em>se afla tocmai la vama <\/em>trecerii de la copil\u0103rie la adolescen\u0163\u0103, astfel c\u0103 orice lucru \u00eent\u00e2lnit acolo p\u0103rea \u00eenve\u015fm\u00e2ntat \u00eentr-o catifea de mister: \u201eMarea, st\u00eencile, dealurile \u00eencruntate erau ca fondul unui tablou, ca acompaniamentul muzicii; fiecare \u00eente\u0163ea frumuse\u0163ea celuilalt c\u0103ci poezia tr\u0103ia pe-atunci \u00een sufletul meu, cu toat\u0103 frageda mea v\u00eerst\u0103. Frumuse\u0163ea m\u0103 mi\u015fca, mi se \u00eenfigea \u00een inim\u0103. Toate tablourile privite de ochii mei \u00eemi r\u0103m\u00eeneau adormite \u00een minte, neuitate, ne\u015fterse \u015fi n\u0103\u015fteau \u00een mine un dor, ce m\u0103 tr\u0103gea mereu spre acele locuri.\u201d <\/em>(ibid., p.147)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 muzica o \u00eenc\u00e2nta nespus pe marea duces\u0103 Maria, mama prin\u0163esei M\u0103riu\u0163a, \u00een educa\u0163ia fetelor c\u00e2ntul venea destul de rar. Dar M\u0103riu\u0163a \u015fi Ducky erau ele \u00eensele muzica, sunetul, r\u00e2sul, c\u00e2ntarea, jocul, \u00eenc\u00e2ntarea tuturor celor din jur. O dat\u0103 marea duces\u0103 i-a m\u0103rturisit M\u0103riu\u0163ei c\u0103 \u00een ruga ei ne\u00eencetat\u0103 \u00eei cerea Bunului Dumnezeu, s\u0103 aibe un copil-minune<\/em>, un geniu, fie \u00een muzic\u0103 sau pictur\u0103 ori canto, dans sau matematici.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos i-a \u00eemplinit ruga marii ducese, d\u0103ruindu-i cu prisosin\u0163\u0103: un Copil-minune, o Femeie-minune, o Regin\u0103-minune pentru un Regat dac al muzicii, al jocului, al portului, al artei, al Icoanei, al inimii: ROM\u00c2NIA ca o C\u00c2NTARE A C\u00c2NT\u0102RILOR!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fecioara MARIA-Cr\u0103iasa Vlaherna-Carpatina, i-a tors Mariei, din harul \u015fi frumuse\u0163ea sufletului ei, Fuiorul de aur al Cuv\u00e2ntului-arta unei crea\u0163ii regalo-literare f\u0103r\u0103 precedent.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poporul rom\u00e2n a \u00eenfiat-o, i-a d\u0103ruit sufletul \u00eenmiresmat de credin\u0163\u0103 \u015fi dragoste, \u00eennobil\u00e2nd-o cu harul geniului, iscusin\u0163ei povestirii, darul unui artist des\u0103v\u00e2r\u015fit al Cuv\u00e2ntului frumos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centru binecuv\u00e2ntare \u015fi m\u00e2ntuire prin\u0163es\u0103 a Frumosului-Regina noastr\u0103 Maria!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Octombrie <\/strong>este Icoana de suflet a lui Dumnezeu, luna \u00een care El \u00eensu\u015fi picteaz\u0103 cu aura Inimii Sale toat\u0103 varietatea \u015fi gama culorilor ce au \u00eente\u0163it Via\u0163a celorlalte anotimpuri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Octombrie s-au n\u0103scut \u015fi se vor na\u015fte mul\u0163i Fii de seam\u0103 ai Neamului nostru drag.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 OCTOMBRIE<\/strong> se pogoar\u0103 din faetonul lui celest r\u0103sp\u00e2ndind peste z\u0103rile \u00eembujorate \u015fi cumin\u0163enia p\u0103m\u00e2ntului nostru dac, rubinele, briliantele, diamantele \u015fi safirele sale regale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iarba verde, se afund\u0103 \u00een psalmii smeri\u0163i sub fascinantele macaturi \u0163esute din ploaia multicoloarelor\u00a0 frunze cernute, peste care calc\u0103 suveran monarhul Soare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ramurile cu ochii rug\u0103tori de c\u0103prioar\u0103 se-nfioar\u0103 sub fo\u015fnetele liturghice de frunz\u0103, preg\u0103tind \u00eent\u00e2mpinarea chiotelor \u015fi strig\u0103turilor celor care se bucur\u0103 de roadele Toamnei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Arborii b\u0103tr\u00e2ni se postern\u0103 \u00een t\u0103cerea tainic\u0103 de vecernii, iar copacii tineri se prind \u00een hora juc\u0103u\u015felor frunze, peste care cad roiuri de fluturi \u015fi puzderii de buburuze.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mierlele mai prind un br\u00e2u oltenesc peste covorul catifelat, iar vr\u0103biile se leag\u0103n\u0103 pe locurile r\u0103mase calde, m\u00e2ng\u00e2ind ca ni\u015fte monahii suspinul resemnat al crengilor vestale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Inima mi se-nal\u0163\u0103 \u00eentr-un stol de r\u00e2ndunele, zbenguind \u00een anotimpul-s\u0103rb\u0103toare, ce c\u0103l\u0103tore\u015fte\u00a0 spre aripi de vis cu diadema ei autumnal\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Clipele \u00eemi v\u00e2slesc g\u00e2ndurile albe spre stolurile de p\u0103s\u0103rele gata de c\u0103l\u0103toria lor cea minunat\u0103 \u00eentre cer, p\u0103m\u00e2nt \u015fi mare, precum c\u00e2nt\u0103rile monahilor \u00een ceas de s\u0103rb\u0103toare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sufletul mi se-mbat\u0103 de fermecata zare, primind risipa harului prelins din bel\u015fugul doldora al roadelor \u00eencrustate \u00een razele de soare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Roua de noapte alung\u0103 oboseala zilei, iar trilul greierilor, \u00eembrac\u0103 \u00een falduri de azur rapsozii dimine\u0163ii cu alai de al\u0103ute \u015fi psaltire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen r\u0103s\u0103ritul sufletului sclipesc Zorii bucuriei!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 E vreme de c\u00e2ntare! E vreme de s\u0103rb\u0103toare! E vreme de \u00eemplinire! E vreme de mul\u0163umire!<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Octombri\u015ftii de aur ai Dacorom\u00e2niei<\/strong>:<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a02.10.1955, Mariana Gurza<\/strong>, bucovineanc\u0103-b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103, poet\u0103, eseist\u0103 cre\u015ftin\u0103, editoare; 5.10.1919, C. Aurel Dragodan-poet, m\u0103rturisitor; 6.10.1902, Petre \u0162u\u0163ea<\/strong>-filosof, martir, m\u0103rurisitor; 6.10.1923, Drago\u015f Mor\u0103rescu<\/strong>-pictor, grafician, sculptor, poet; 7.10.1912, Arhim. Sofian Boghiu, m\u0103rturisitor, duhovnic, scriitor, pictor; 13.10.1884, Dr. Vasile Voiculescu, medic-ofi\u0163er, scriitor, m\u0103rturisitor; 14.10.1907, Petrache Lupu, misionar-vizionar; 14.10.1910, pr. Dumitru Gh. Zamisnicu, m\u0103rturisitor; 15.10.1953, Dumitru Ionescu<\/strong>, mare bibliofil ; 17.10.1892, Drago\u015f Protopopescu, scriitor-m\u0103rturisitor; 18.10.1921, Gheorghe Jimboiu, erou-martir; 19.10.1869, Simion Mehedin\u0163i, filosof, pedagog, scriitor, savant; 20.10.1925, Eugenia Indreica-Damian, poet\u0103-m\u0103rturisitoare; 20.10.1914, pr. Ioan Sab\u0103u<\/strong>, mare duhovnic, m\u0103rturisitor; 21.10.1904, pr. Benedict Ghiu\u015f, teolog-m\u0103rturisitor, scriitor; 25.10.1905, pr. Nicolae Grebenea, m\u0103rturisitor-scriitor; 25.10.1925, pr. Eugen Berza, m\u0103rturisitor; 26.10.1673, Dimitrie Cantemir<\/strong>, prin\u0163 al culturii, savant, domnitor; 26.10.1909, pr-col. Dimitrie Bejan<\/strong>, erou, martir, m\u0103rturisitor, scriitor; 26.10.1926, pr. Dumitru B\u00eerjoveanu, m\u0103rturisitor; 26.10.1955, Nicolae Furdui Iancu<\/strong>, artist al poporului; 27.10.1903, pr. Dumitru Iliescu Palanca-V\u00e2lcea, erou-m\u0103rturisitor; 28.10.1889, arhim. Nicodim M\u0103ndi\u0163\u0103, duhovnic, m\u0103rturisitor, scriitor; 28.10.1906, pr. \u015etefan Marcu, erou-m\u0103rturisitor; 28.10.1909, pr. Marin Neam\u0163u, teolog, filosof, istoric, m\u0103rturisitor; 28.10.1920, Andrei Ciurunga<\/strong>, genial poet-m\u0103rturisitor; 29.10.1875, prin\u0163esa frumuse\u0163ii-Regina Maria<\/strong>; 30.10.1869, Dr. Nicolae Paulescu<\/strong>, scriitor, om de \u015ftiin\u0163\u0103-savant mondial, descoperitorul Insulinei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Admira\u0163ie profund\u0103 \u015fi venerare tuturor!<\/p>\n

——————————-<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/strong><\/p>\n

Brusturi-Neam\u0163- 27 Octombrie: + Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, + Sf. Mc. Nestor<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \u201eAcest miros de foi de toamn\u0103, oriunde a-\u015fi fi, \u00eemi rede\u015fteapt\u0103 totdeauna imaginea parcului de la Eastwell \u015fi c\u0103r\u0103rile [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-32629","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32629","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32629"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32629\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32632,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32629\/revisions\/32632"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32629"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32629"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32629"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}