{"id":32642,"date":"2017-10-28T15:28:13","date_gmt":"2017-10-28T15:28:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=32642"},"modified":"2017-10-29T11:45:06","modified_gmt":"2017-10-29T11:45:06","slug":"alexandru-nemoianu-repetitii-istorice-modelele-imperiilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/10\/28\/alexandru-nemoianu-repetitii-istorice-modelele-imperiilor\/","title":{"rendered":"Alexandru Nemoianu: Repeti\u021bii istorice – Modelele imperiilor"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Oamenii din toate vremile au tr\u0103it \u015fi continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, sub iluzia c\u0103 vie\u0163iile lor \u015fi circumstan\u0163ele timpului istoric pe care \u00eel str\u0103bat sunt nu numai unice \u015fi irepetabile, lucru perfect adev\u0103rat, dar c\u0103 sunt f\u0103r\u0103 precedent sub specia \u201cmodelului\u201d. Aceast\u0103 nesocotin\u0163\u0103 \u015fi de fapt trufie, are \u015fi a avut consecin\u0163e foarte grave. \u00centre altele, acestui fel de g\u00e2ndire \u00eei este datorat \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 incapacitatea societ\u0103\u0163ilor omene\u015fti de a \u00eenva\u0163\u0103 din trecutul lor, a indivizilor de a \u00eenva\u0163\u0103 din exemplul \u00eenainta\u015filor lor \u015fi finalmente, acest mod de g\u00e2ndire este vinovat de neputin\u0163a oamenilor de a \u00eenva\u0163a unii din via\u0163a altora \u015fi a putea comunica \u00een bun\u0103 credin\u0163\u0103. Pentru a fi mai l\u0103murit.<\/p>\n

Este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 fiecare existen\u0163a omeneasc\u0103, fiecare neam \u015fi fiecare societate sunt chemate \u015fi aduse \u00een existenta spre a avea un rol unic. \u00cen acela\u015fi timp fiecare existen\u0163\u0103 cuprinde elemente care se pot \u00eent\u00e2lni \u015fi \u00een alte existente \u015fi cel care va studia categorii mai mari \u015fi c\u00e2t de c\u00e2t semnificative, va trebui s\u0103 observe c\u0103 anume \u201cmodele\u201d, anume \u201ctipuri\u201d, sunt mereu repetate, completate, extinse \u015fi \u015flefuite spre des\u0103v\u00e2r\u015fire. Este limpede c\u0103 fiecare existen\u0163\u0103 omeneasc\u0103 este supus\u0103 \u015fi repet\u0103 un ciclu biologic, na\u015ftere, tinere\u0163e, maturitate, b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, moarte, \u015fi, \u00een chip necesar, va \u201crepeta\u201d forme care au fost \u015fi vor continu\u0103 s\u0103 fie. Unor modele obligatorii le sunt supuse \u015fi societ\u0103\u0163ile omane\u0219ti. Fiecare societate sau sistem omenesc va experimenta, \u00eentr-un anume chip particular, forme care sunt comune celorlalte societ\u0103\u0163i omene\u0219ti care au preexistat sau vor urma. \u00centr-o asemenea \u00een\u0163elegere putem vedea c\u0103 unele \u201cmodele\u201d sunt bune \u015fi altele rele. Pe m\u0103sur\u0103 ce categoria studiat\u0103 cre\u015fte \u00een spa\u0163iu \u015fi timp, devine mai cuprinz\u0103toare; pe m\u0103sur\u0103 ce am\u0103nuntul, detaliul, devin mai pu\u0163in relevante, \u201dmodelul\u201d poate fi deslu\u015fit mai limpede \u015fi are o mai mare important\u0103. Astfel este cazul marilor alc\u0103tuiri oamne\u0219ti sau, altcum zis, al \u201cimperiilor\u201d.<\/p>\n

Au existat mai multe \u201cmodele\u201d imperiale \u00een istoria omenirii, dar dac\u0103 vom restr\u00e2nge cazul la zona euro-mediteraniana \u015fi prin extensie logic\u0103 la zonele care \u00eei apar\u0163in cultural, America de Nord, Rusia \u201casiatic\u0103\u201d, vom vedea c\u0103 dou\u0103 modele au existat \u015fi \u00eenc\u0103 exist\u0103. Unul, \u00eentemeiat pe extinderea unor principii, a unor st\u0103ri orgaince (dinastice) \u015fi altul \u00eentemeiat pe pragmatism, materialism, c\u00e2\u015ftig imediat \u015fi eficient\u0103. Cele dou\u0103 \u201cmodele\u201d sunt al Romei \u015fi al Cartaginei.<\/p>\n

Din capul locului trebuie \u00een\u0163eles c\u0103 aceste \u201cmodele\u201d sunt tipare generale \u015fi circumstan\u0163ele timpului istoric sub care aceste dou\u0103 \u201cmodele\u201d au fost \u015fi sunt \u00eent\u00e2lnite, difer\u0103 foarte mult. Dar esen\u0163\u0103 lor de \u201cmodel\u201d a r\u0103mas neschimbat\u0103 \u00een ceea ce este esen\u0163ial.
\nCazul \u201cmodelului\u201d roman (al Romei) este mai simplu \u015fi mult mai bine cunoscut. Este exemplul \u201cbun\u201d.<\/p>\n

Roma a \u00eenceput ca un ora\u015f liber, ca o societate de revolta\u0163i \u015fi \u00een c\u0103utare de dreptate social\u0103, juridic\u0103 \u015fi economic\u0103. \u00cen timp multe dintre idealurile ini\u0163iale au amor\u0163it \u015fi \u015fi-au pierdut stringen\u021ba dar, din c\u00e2nd \u00een cand ele se manifestau din nou \u015fi r\u0103bufneau cu furie. \u201dModelul\u201d era \u00eentemeiat pe dorin\u0163a de bine \u015fi mai bine \u015fi oric\u00e2t balast au pus peste ac\u0163iunile \u015fi ambi\u0163iile omene\u015fti, aceste idealuri nu au putut fi eliminate. Iar \u00een final, idea Romei despre stat \u015fi lege, \u00eempreun\u0103 cu tradi\u0163ia iudeo-cre\u0219tin\u0103 au alc\u0103tuit imperiul cre\u015ftin, \u201dbizantin\u201d care, dup\u0103 p\u0103rerea semnatarului acestor r\u00e2nduri, este culmea ajuns\u0103 de vreo societate omeneasc\u0103.<\/p>\n

Al doilea \u201cmodel\u201d, mult mai pu\u0163in luat \u00een seama, mult mai \u201cdiscret\u201d (\u015fi asta nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor) este modelul cartaginez.
\n\u00centemeiat\u0103 de c\u0103tre coloni\u015fti fenicieni din Tyr \u015fi Sidon, de \u00eenchin\u0103tori ai lui Baal \u015fi Moloch, Cartagina devenise o mare putere comercial\u0103, un adev\u0103rat imperiu mercantil, \u00een vremea \u00een care Roma era doar un ora\u015f de plugari, un sat mare.<\/p>\n

Unul dintre principalele produse exportate de c\u0103tre Cartagina, fala \u015fi semnul distinctiv al acestui comer\u0163, semnul triumfalismului, era esen\u0163a de purpur\u0103. Semn al arogan\u0163ei care se revars\u0103 \u015fi pe altarele pe care ace\u015fti comercian\u0163i eficien\u0163i le adorau. C\u0103ci, \u00een primul r\u00e2nd, ace\u015fti comercian\u0163i asta erau: practici, \u201deficien\u0163i\u201d. Civiliza\u0163ia cartaginez\u0103 nu a l\u0103sat nimic \u00een urm\u0103 ei, nimic artistic, nimic \u201cfrumos de dragul frumosului\u201d sub specia monumentelor \u015fi nimic \u00een poezie sau literatur\u0103. Dar, \u00een acela\u015fi timp, acest imperiu foarte bogat se lauda cu, repet, \u201deficien\u021ba \u201c lui, rezultatele practice, capacitatea de a face bani. Iar ace\u015fti negustori solemni, ace\u015fti oameni foarte practici, aveau o rela\u0163ie special\u0103 cu \u201czeii\u201d c\u0103rora se \u00eenchinau. Pe altarele acelor \u201dzei\u201d se aduceau ca jertf\u0103, copii, sute de copii la marile \u2018s\u0103rb\u0103tori\u201d. Era aici o manifestare clar\u0103 a credin\u0163ei c\u0103 cel care poate aduce c\u00e2\u015ftig material imediat este \u201cnecuratul\u201d \u015fi hrana lui ideal\u0103 sunt \u201cinocen\u0163ii\u201d, copiii. (Vedem aici diferen\u0163a de esen\u0163\u0103 dintre Cartagina \u015fi Roma. La Roma copiii puneau pe altarele zeilor, larii \u015fi pena\u0163ii, f\u0103r\u00e2mituri din pr\u00e2nzul lor, \u00een Cartagina copiii erau jertfi\u0163i \u201czeilor\u201d, Baal \u015fi Moloch). \u00cen chip necesar o societate \u00eentemeiat\u0103 pe adorarea c\u00e2\u015ftigului material, o atare societate va sf\u00e2r\u015fi, la \u00eenceput pe ascuns, iar apoi pe fa\u0163\u0103, s\u0103 adore for\u0163ele \u015fi mijloacele care seam\u0103n\u0103 confuzie, silnicie \u015fi finalmente teroare. Formele sub care func\u0163iona Cartagina erau, \u00een exterior, similare celor ale Romei. Exist\u0103 \u015fi acolo un sistem senatorial \u015fi consular dar extrem de exclusivist \u015fi de fapt \u201cinvers\u201d. Recunoa\u015ftem \u015fi aici faptul c\u0103 \u00eentotdeauna \u201cr\u0103ul\u201d se arat\u0103 sub trei forme: parazitism, impostur\u0103 \u015fi parodie.<\/p>\n

Cele dou\u0103 modele imperiale \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate au fost \u00eent\u00e2lnite \u00een cursul istoriei europeano-mediteraniana. Modelul \u201cRomei\u201d a fost repetat de c\u0103tre Bizan\u0163, Imperiul Romano-German, Rus, etc. Modelul cartaginez a fost repetat mai ales de c\u0103tre \u201cimperiile\u201d anglo-saxone \u015fi \u00een mod absolut \u00eenfrico\u015f\u0103tor de c\u0103tre \u201cglobalism\u201d.<\/p>\n

La fel ca \u015fi Cartagina, \u00a0\u201cglobalismul\u201d se m\u00e2ndre\u015fte cu eficient\u0103 \u015fi sim\u0163ul sau practic. La fel ca \u015fi Cartagina \u201cglobalismul\u201d dore\u015fte realizarea \u201cbinelui universal\u201d, care este cel mai vag \u015fi iluzoriu \u201cideal\u201d. Dar asem\u0103narea merge mult mai ad\u00e2nc.<\/p>\n

Cui se \u00eenchin\u0103 \u201cglobalismul\u201d? \u00a0R\u0103spunsul superficial ar fi, \u201dsuntem atei\u015fti\u201d. Este un r\u0103spuns \u201coblic\u201d. Ateismul este tot o credin\u0163\u0103. Dar chiar \u015fi asta este o declarative fals\u0103. Oare muzica \u201cmetalic\u0103\u201d \u015fi festivalurile ei, care induc o stare de isterie colectiv\u0103, nu sunt tot forme de \u201c\u00eenchinare\u201d? \u00a0Drogurile \u015fi fuga de realitate nu este tot o form\u0103 de \u00eenchinare? \u00a0Iar modul \u00een care, tot mai frecvent, \u00een cursul acestor manifest\u0103ri de isterie colectiv\u0103, au loc masacre ale celor tineri, fie prin arme, fie prin incendii, chiar nu ne poate duce cu g\u00e2ndul la \u201c\u00eenchin\u0103torii\u201d lui Baal \u015fi Moloch? S\u0103 nu ne am\u0103gim.<\/p>\n

Inten\u0163ia \u201cispititorului\u201d este neschimbat\u0103, aceia\u015fi de la c\u0103derea protop\u0103rin\u021bilor. Dar \u00eenc\u0103 mai ferm este planul Celuia care st\u0103 deasupra vie\u0163ii \u015fi deasupra mor\u0163ii. Alegerea este, ca \u00eentotdeauna, a fiec\u0103ruia dintre noi, c\u0103ci \u00eenzestra\u021bi cu liber arbitru suntem \u201ccondamna\u021bi la libertate\u201d, dar pentru aceasta alegere vom avea de dat r\u0103spuns: \u00een lumea asta \u0219i \u00een cea care va s\u0103 fie.<\/p>\n

———————————<\/p>\n

Alexandru Nemoianu<\/strong>
\n<\/strong>Istoric
\nThe Romanian American Heritage Center<\/p>\n

28 octombrie 2017<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oamenii din toate vremile au tr\u0103it \u015fi continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, sub iluzia c\u0103 vie\u0163iile lor \u015fi circumstan\u0163ele timpului istoric pe [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-32642","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32642","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32642"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32642\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32645,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32642\/revisions\/32645"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32642"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32642"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32642"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}