{"id":33055,"date":"2017-11-10T23:11:02","date_gmt":"2017-11-10T23:11:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=33055"},"modified":"2017-11-12T07:02:27","modified_gmt":"2017-11-12T07:02:27","slug":"demonetisation","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/11\/10\/demonetisation\/","title":{"rendered":"Demonetisation"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Demonetisation<\/strong><\/p>\n

NEWS FROM THE WEEK<\/strong><\/p>\n

Demonetisation proves to be a game changer, Global CEOs hail PM Modi’s reform agenda and More…<\/p>\n

Demonetisation Winning The Battle Against Corruption, Taking India Towards a Cleaner Economy<\/p>\n

With a formidable push to cleanse India’s financial system, demonetisation led to highest ever unearthing of black money.<\/p>\n

Here are some interesting facts on the multi-dimensional benefits of DEMONETISATION:<\/span><\/p>\n

17.73 lakh suspicious cases identified that do not match the tax profile.<\/p>\n

Deposits worth Rs 3.68 lakh crore under suspicion.<\/p>\n

2.24 lakh shell companies faced the axe.<\/p>\n

Stone-pelting incidents in Kashmir came down by 75% from the previous year.<\/p>\n

Click to Know More on Demonetisation<\/a><\/p>\n

Reform, Perform and Transform is our Mantra: PM Modi<\/p>\n

In an event on India’s Business Reforms and Ease Of Doing Business which had World Bank CEO Kristalina Georgieva in attendance, Prime Minister Narendra Modi expressed confidence on the nation continuing to perform progressively well on ‘Ease of Doing Business’ due to the slew of reforms initiated in the last three years.<\/p>\n

Check out PM’s speech<\/a><\/p>\n

Media Must Make an Extra Effort to Maintain Credibility: PM Modi<\/strong><\/p>\n

Speaking during the 75th anniversary of Tamil daily Dina Thanthi in Chennai, the Prime Minister highlighted the role of vernacular press in dissemination of critical information on the ground. He also elucidated the importance of factual reporting by the media.<\/p>\n

Click Here To Know More<\/a><\/p>\n

PM Interacts with Global CEOs of the Food Processing Sector<\/strong><\/p>\n

During a discussion, CEOs of global food processing giants hailed the vision of Prime Minister’s vision of doubling farm incomes and the progress of structural reforms and bold initiatives such as GST and the liberalization of the FDI regime, unleashed under his leadership. PM also addressed the first World Food India, a mega international event to showcase India’s capabilities in food processing.<\/p>\n

Click Here To Know More<\/a><\/p>\n

MEDIA COVERAGE<\/strong><\/p>\n

How Modi’s crackdown on shell companies has waged war on black money post demonetisation<\/a><\/p>\n

Demonetisation was a defining moment in India’s journey to a less-cash economy<\/a><\/p>\n

By unearthing black money, demonetisation has widened the government’s revenue base<\/a><\/p>\n

Digital transactions surge 80.85% after demonetization<\/a><\/p>\n

Big victory in fight against J&K terror funding; NIA seizes Rs 36.34 cr of demonetised notes on eve of note ban anniversary<\/a><\/p>\n

Income tax dept to issue 100,000 notices for huge deposits after note ban<\/a><\/p>\n

Five ways in which demonetisation made India a better habitat for formal job creation<\/a><\/p>\n

Tighter scrutiny after demonetisation led to rise in PAN registrations, ITR filings<\/a><\/p>\n

\n
De ce e fain s\u0103 fii rom\u00e2n c\u00e2nd c\u0103l\u0103tore\u0219ti\u00a0 <\/strong><\/div>\n

Stiu, sunt multi care se rusineaza cu cetatenia lor romaneasca cand merg in strainatate. Calatorind in jurul lumii, mi-am dat insa seama ca nu-i deloc rau sa fii roman. Ba dimpotriva. Relaxeaza-te si bucura-te de originle tale, oriunde mergi. Uite si cateva motive sa faci asta:
\n– Ai un pasaport bun pe care scrie UE si n-ai probleme cu viza, aproape nicaieri. Daca erai unul dintre cei 2,5 miliarde de chinezi sau indieni de pe pamant, ai fi masurat cozile la ambasada in kilometri.
\n– Daca intr-o expeditie prin jungla vei fi inconjurat de lighioane, o sa te descurci, cu calm. Esti pregatit de mic pentru astfel de situatii, de cand te alergau cainii prin cartier. Colegul tau japonez de expeditie o sa clacheze emotional.
\n– Datorita climei de acasa, te adaptezi usor si in locurile calduroase, si in alea friguroase. Daca erai norvegian si mergeai in Africa, te-ai fi inrosit ca un posterior de babuin, din prima zi. Daca erai, in schimb, un african si mergeai in Norvegia (in situatia absurda in care primeai viza), ti-ar fi inghetat chiar si lucrul de care erai cel mai mandru.
\n– Calatoresti ca turist, backpacker, explorator sau afacerist. Daca ai fi fost somalez sau nord-coreean, ai fi calatorit doar ca refugiat.
\n– Imbalmajesti binisor engleza si asta te ajuta peste tot in lume. Chiar daca n-ai fost studios la scoala, ai prins limba lui Brad Pitt si Clint Eastwood, din filme. Daca ai fi fost spaniol sau italian, i-ai fi auzit pe baietii astia vorbind doar in limba ta.
\n– Multi occidentali superficiali au o parere atat de proasta despre tara ta, incat n-ai cum sa-i dezamagesti. Aproape orice vei face, le vei depasi asteptarile. Daca ai fi fost neamt si n-ai fi avut chilotii aranjati pe culori, erai deja o dezamagire.
\n– Si intr-un taxi din Argentina, si intr-o carciuma din Franta, si intr-o discoteca din Thailanda vei putea spune des “This song is from my country.” Daca ai fi fost rus, n-ai fi stiut sa spui asta.
\n– Daca te enervezi tare, poti sa injuri temeinic, neaos, pe oricine, pe limba ta. Daca ai fi fost englez, ai fi incasat-o de la a doua silaba.”Fuck y.”<\/p>\n

– Cand te vei intoarce acasa, mama te va astepta cu masa plina de bunatati, cum numai ea stie sa prepare. Daca ai fi fost thailandez, mama putea sa fie de fapt tata.
\n– In Orientul Mijlociu, localnicii te invita amabili la ei acasa, auzind ca vii din Romania, o tara pe care o respecta. Daca ai fi fost american, te-ar fi invitat oricum la ei acasa, dar nu-ti mai dadeau drumul decat pe recompensa.
\n– Daca vreun dubios iti propune un curs de schimb valutar\u00a0 mai bun ca la banca, te prinzi repede ca-i hot. Daca ai fi fost scandinav, aveai deja buzunarele goale.
\nAcum, daca tu esti suparat ca te-ai nascut roman, nu cred c-o sa te conving sa-ti schimbi parerea. Lamenteaza-te putin, asteapta viata viitoare, si poate, cine stie, vei fi neamt. Sau poate congolez. Eu, unul, cred ca doar o viata am si-n aia sunt roman. Si nu e rau deloc.<\/p>\n

NICOLAE\u00a0 GRIGORE\u00a0 M\u0102R\u0102\u0218ANU<\/div>\n
G\u00e2rli\u0163a noima<\/strong><\/div>\n

Copil, st\u0103team seara pe prispa casei \u015fi priveam stolurile de p\u0103s\u0103ri care treceau din b\u0103l\u0163ile din Sud, \u00een cele din Nord, pe deasupra mea, peste fluviu. Nu \u015ftiu de ce, dar aproape nu era stol s\u0103 nu aib\u0103 o pas\u0103re r\u0103mas\u0103 mult \u00een urm\u0103. S\u0103rmana, cum mai striga! S\u0103 o a\u015ftepte, s\u0103 o ajute! Stolul r\u0103m\u00e2nea \u00eens\u0103 ne\u00eendur\u0103tor, naviga dup\u0103 legi proprii, ca un metronom, spre cuibarele nop\u0163ii. M\u0103 tulbur\u0103 \u015fi \u00een somn ultima pas\u0103re care traverseaz\u0103 \u00een zbor fluviul, seara, spre cuib. Este totdeauna singur\u0103. Nu o v\u0103d \u00een noapte, dar \u00eei aud strig\u0103tul intermitent, prelung prin ce\u0163urile umede \u015fi reci ale toamnelor. Nu e un c\u00e2ntec, ci o strigare dup\u0103 stolul ce s-a dus mult \u00eenainte, \u00een b\u0103l\u0163ile de peste fluviu. E un semnal de team\u0103, ajutor, dezn\u0103dejde, c\u0103dere \u00een haos. Dar nimeni nu o aude: nici cerul, nici fluviul, nici p\u0103m\u00e2ntul. Numai eu \u015fi acum o aud. \u00cei cunosc \u015fi-i \u00een\u0163eleg \u00een profunzime strig\u0103tul, \u00eenotul prin \u00eensingurarea de sub Crucea Sudului. Vaierul ei s-a topit din copil\u0103rie \u00een mine \u015fi-l port \u015fi azi ca pe un dulce ghimp \u00een memoria inimii. Aduce cu mugetul vapoarelor prin ce\u0163urile oceanelor: avertizare, salvare, strig\u0103t \u00eempotriva mor\u0163ii. Tata \u00eemi spunea c\u0103 pas\u0103rea \u00eensingurat\u0103 e o g\u00e2rli\u0163\u0103, care, bolnav\u0103 ori b\u0103tr\u00e2n\u0103, nu mai poate s\u0103 urmeze ritmul stolului. \u015ei c\u0103 singura salvare st\u0103 \u00een puterea ei de a ajunge din urm\u0103 stolul, \u00eentr-o clip\u0103 de z\u0103bav\u0103 a acestuia. \u015ei m\u0103 \u00eentristam g\u00e2ndind c\u0103 \u015fi acolo sus, \u00een zborul impetuos al stolului exist\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi moarte!
\nO s\u0103 m\u0103 \u00eentrebi dac\u0103 imaginea acestei p\u0103s\u0103ri singure m-a inspirat. Sigur c\u0103 m-a inspirat.<\/p>\n

G\u00e2rli\u0163a noima am numit poemul ce urmeaz\u0103:<\/p>\n

G\u00e2rli\u0163a noima
\nStrig\u0103 de-o via\u0163\u0103
\nSeara prin cea\u0163\u0103,
\nDin b\u0103l\u0163i spre cuibare.<\/p>\n

Nu-i glon\u0163 s-o doboare,
\nNu-i dor s-o dezbare,
\nIubire s-o abat\u0103
\nDin calea nimbat\u0103?<\/p>\n

Cin\u2019 s\u0103-mi asculte
\nNoima sub frunte,
\nPustia ce-mi las\u0103<\/p>\n

G\u00e2rli\u0163a c\u00e2nd strig\u0103
\nSeara prin ce\u0163uri,
\nSpre cas\u0103?<\/p>\n

CASA REGAL\u0102<\/em><\/div>\n

Istoricul Dan Falcan a declarat la REALITATEA TV c\u0103 acest scandal ar fi putut fi evitat \u015fi c\u0103 nu face dec\u00e2t s\u0103 umbreasc\u0103<\/p>\n

“Prin\u0163ul a fost \u00eenl\u0103turat acum doi ani. Nu a fost dec\u0103zut din calitatea lui de nepot, era legitim s\u0103 poat\u0103 s\u0103-\u015fi vad\u0103 bunicul. E de ne\u00een\u0163eles. Lucrurile acestea dau credit c\u0103 a existat un conflict \u00eemtre Principesa Margareta \u015fi Nicolae. Ei (n.r. Principesa Margareta \u015fi Princepele Radu) \u00a0puteau s\u0103 ia decizia de a-i permite s\u0103-l vad\u0103 sau nu pe Rege”, a declarat Dan Falcan la REALITATEA TV.<\/p>\n

Acesta a mai spus c\u0103 ar fi trebuit s\u0103 apar\u0103 \u00een spa\u0163iul public mai multe \u015ftiri despre s\u0103n\u0103tatea Regelui Mihai. “Majestatea sa, s\u0103racul, a avut o via\u0163\u0103 lipsit\u0103 de afec\u0163iune. a \u00eenceput cu lipsa afec\u0163iunii mamei sale. Aceste lucruri nu fac bine regelui Mihai, Casei Regale. Puteau fi evitate s\u0103 fie aduse \u00een spa\u0163iul public”, a declarat istoricul.<\/p>\n

Scandal imens \u00een s\u00e2nul Casei Regale<\/a><\/p>\n

Reamintim “\u00een seara de mar\u0163i, 7 noiembrie 2017, Nicolae Medforth-Mills a f\u0103cut o tentativ\u0103 de violare a domiciliului Majest\u0103\u0163ii Sale Regelui, la re\u015fedin\u0163a din Elve\u0163ia. Dl Medforth-Mills a for\u0163at u\u015fa casei, implic\u00e2nd \u00een incident \u015fase persoane, dintre care trei colaboratori ai Casei Majest\u0103\u0163ii Sale. Dl Medforth-Mills a agresat fizic \u015fi verbal trei persoane. Una dintre ele prezint\u0103 r\u0103ni corporale. \u00cen final, el a fost \u00eempiedicat s\u0103 for\u0163eze intrarea \u00een cas\u0103. Majestatea Sa a f\u0103cut clar, de mai multe luni de zile, faptul c\u0103 refuz\u0103 s\u0103-\u015fi vad\u0103 nepotul, lucru adus la cuno\u015ftin\u0163\u0103 dlui Medforth-Mills \u00een repetate r\u00e2nduri”,\u00a0transmite Biroul de Pres\u0103 al Regelui Mihai I.<\/p>\n

Casa Regal\u0103 a \u00eenaintat o pl\u00e2ngere la poli\u0163ia elve\u0163ian\u0103.<\/strong><\/p>\n

“La incident au fost prezente trei infirmiere, venite s\u0103 trateze pe Majestatea Sa, care nu au putut s\u0103-\u015fi fac\u0103 la timp datoria. De asemenea, infirmierele au f\u0103cut cunoscut c\u0103 se tem pentru integritatea lor corporal\u0103 \u015fi c\u0103 vor lua \u00een discu\u0163ie la institu\u0163ia lor dac\u0103 vor mai veni sau nu s\u0103-l trateze pe Rege. Incidentul a survenit la doar o or\u0103 dup\u0103 ce Regele Mihai primise Sf\u00e2nta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie de la trimisul \u00cePS Mitropolitului Iosif”, se mai precizeaz\u0103 \u00een comunicatul de pres\u0103.<\/p>\n

Incidentul a avut loc \u00een condi\u0163iile \u00een care, luni, Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei a anun\u0163at c\u0103 starea de s\u0103n\u0103tate a Regelui Mihai s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it \u015fi c\u0103 Principesa Margareta \u015fi Principele Radu au plecat duminic\u0103, 5 noiembrie, de urgen\u0163\u0103 \u00een Elve\u0163ia. De altfel, miercuri, Biroul de Pres\u0103 al Majest\u0103\u0163ii Sale a anun\u0163at c\u0103 s\u0103rb\u0103toarea Sfin\u0163ilor Mihail \u015fi Gavriil \u00eel g\u0103se\u015fte pe Regele Mihai \u00een stare de suferin\u0163\u0103, la re\u015fedin\u0163a din Elve\u0163ia, motiv pentru care nu va exista niciun eveniment organizat cu ocazia onomasticii sale.<\/p>\n

Nicolae, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 32 de ani, a primit titlul de principe \u00een 2010, iar din 2008 a participat la diferite ac\u0163iuni, ecologiste \u015fi caritabile.<\/p>\n

Biroul de Pres\u0103 al Regelui Mihai I a anun\u0163at, pe 11 august 2015, printr-un comunicat de pres\u0103, c\u0103 Regele Mihai I a semnat un document prin care a retras nepotului s\u0103u Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de “Principe al Rom\u00e2niei” \u015fi calificativul de “Alte\u0163\u0103 Regal\u0103”. De asemenea, Regele Mihai I l-a exclus pe Nicolae din linia de succesiune la Coroana Rom\u00e2niei. Aceste hot\u0103r\u00e2ri au intrat \u00een vigoare pe 1 august 2015.<\/p>\n

\u00cen comunicat se specifica faptul c\u0103 “Regele Mihai a luat deciziile de mai sus cu g\u00e2ndul la Rom\u00e2nia timpurilor care vor veni dup\u0103 \u00eencheierea domniei \u015fi vie\u0163ii fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei”.<\/p>\n

Nicolae, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 32 de ani, a primit titlul de principe \u00een 2010, iar din 2008 a participat la diferite ac\u0163iuni, ecologiste \u015fi caritabile.<\/p>\n

Biroul de Pres\u0103 al Regelui Mihai I a anun\u0163at, pe 11 august 2015, printr-un comunicat de pres\u0103, c\u0103 Regele Mihai I a semnat un document prin care a retras nepotului s\u0103u Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de “Principe al Rom\u00e2niei” \u015fi calificativul de “Alte\u0163\u0103 Regal\u0103”. De asemenea, Regele Mihai I l-a exclus pe Nicolae din linia de succesiune la Coroana Rom\u00e2niei. Aceste hot\u0103r\u00e2ri au intrat \u00een vigoare pe 1 august 2015.<\/p>\n

\u00cen comunicat se specifica faptul c\u0103 “Regele Mihai a luat deciziile de mai sus cu g\u00e2ndul la Rom\u00e2nia timpurilor care vor veni dup\u0103 \u00eencheierea domniei \u015fi vie\u0163ii fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei”.<\/p>\n

\u00a0DOINA\u00a0 BORICEANU<\/div>\n
Azi… Pe <\/em><\/strong>g\u00e2nduri<\/em><\/strong><\/div>\n

\n<\/em><\/strong>noi ne-am iubit c\u00e2ndva?… vreodat\u0103?…<\/div>\n<\/div>\n
\n
\u015fi c\u00e2nd am stat pe-o banc\u0103-n parc?<\/div>\n<\/div>\n
\n
pe unde zace puterea-ne-aruncat\u0103<\/div>\n<\/div>\n
\n
de-a prinde\u00a0 vise \u00een de Cr\u0103ciun colac?<\/div>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n
am mers pe drum \u0163in\u00e2ndu-ne de m\u00e2n\u0103?<\/div>\n
\u015fi palma ta fierbinte m-ar fi s\u0103rb\u0103torit<\/div>\n
trec\u00e2nd-fior peste ce am f\u0103ptur\u0103,<\/div>\n
\u015fi c\u00e2nd vreodat\u0103 ne-am iubit-iubit?<\/div>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n
mi-ai cunoscut tu pa\u015fii, ca s\u0103-i recuno\u015fti?<\/div>\n<\/div>\n
\n
ai picurat cear\u0103 de nesf\u00e2r\u015find luceaf\u0103r<\/div>\n<\/div>\n
\n
s\u0103 pui pecete potecii scrise-n noi,<\/div>\n
te chem, de tine nu vreau s\u0103 m\u0103 ap\u0103r!<\/div>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n
\u00een dimine\u0163i de rou\u0103 c\u00e2nd m-ai trezit?<\/div>\n<\/div>\n
\n
c\u00e2nd bra\u0163ul t\u0103u sub cap alin l-ai potrivit?<\/div>\n
c\u00e2nd mi-ai aprins \u00een ochi fir de-asfin\u0163it?<\/div>\n
\u015fi oare de ce nu \u015ftiu c\u00e2nd ne-am iubit?<\/div>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n
mi-ai dat tu ap\u0103 din nest\u0103p\u00e2nitele izvoare?<\/div>\n
mi-ai m\u00e2ng\u00e2iat privirile-mi ucise?<\/div>\n
mi-ai rupt din azima amiezii<\/div>\n<\/div>\n
\n
s\u0103-mi duci la gur\u0103<\/div>\n<\/div>\n
\n
grea de dragoste \u00eembuc\u0103tur\u0103,<\/div>\n<\/div>\n
\n
\u015fi unde poiana de suflet cu m\u00e2njii?<\/div>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

alergi \u015fi azi pe creste-n zi, \u00een noapte<\/div>\n
s\u0103 te asiguri lini\u015ftii c\u0103 m\u0103 po\u0163i g\u0103si, chiar po\u0163i.<\/div>\n
dar f\u00e2nt\u00e2na, \u015ftii?, a secat de uitatele \u015foapte<\/div>\n
\u015fi \u00een ciub\u0103r vechi doar ap\u0103… ap\u0103 fr\u00e2nt\u0103 sco\u0163i…<\/div>\n
interviu cu muzicologul Viorel Cozma<\/div>\n
Un personaj fabulos: Enescu<\/strong><\/div>\n


\n<\/strong> <\/strong>– As porni dialogul nostru de la o curiozitate. Cum va explicati ca cea mai mare inflorire a muzicii din istoria romanilor a avut loc in epoca interbelica?
\n– Ca sa ai cultura, trebuie sa ai intai bunastare. Dupa unirea din 1918, romanii o duceau bine si tara intreaga era cuprinsa de un mare avant patriotic, de o dorinta puternica de a face ceva concret pentru aceasta Romanie Mare. Atunci au aparut institutii importante, care ne lipseau si care au creat, prin prezenta lor, un cadru favorabil.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 In 1920, Filarmonica se modernizeaza, sub conducerea dirijorului George Georgescu, care se intoarce de la Berlin si aduna in preajma lui crema absolventilor de Conservator.<\/p>\n

In 1921, Opera Romana devine institutie finantata de la buget. Apar Conservatorul si Teatrul National de la Cluj. Apar radioul si discul si, odata cu ele, posibilitatea de a-i asculta pe interpretii preferati si in saloanele de acasa.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Dar poate ca adevarata explicatie pentru spiritul extraordinar de emulatie care a existat pe scena muzicii interbelice este fabuloasa prezenta a compozitorului George Enescu.<\/p>\n

Enescu a reusit sa coaguleze in jurul lui personalitatile de varf ale epocii. El este cel care, prin muzica, a sincronizat cultura romana cu cea occidentala. A avut extraordinara dorinta de a ridica nivelul culturii romane si al muzicii in special.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Facea circuite obositoare, mergea in douazeci, douazeci si cinci de orase de provincie sa cante Bach si, daca era intrebat la ce bun, ca lumea simpla nu intelege o muzica atat de profunda, el raspundea: “Nu-i nimic ca nu pricepe Bach, sa-l ia ca pe un medicament!”. In 1913, a instituit un premiu national de compozitie pe care l-a acordat anual, pana in 1946, cand a parasit definitiv Romania.<\/p>\n

Mai mult, el si dirija compozitiile castigatoare, pentru a le populariza. Enescu a fost un far calauzitor pentru intreaga generatie interbelica, a ridicat nu doar nivelul epocii respective, ci si al celei care i-a urmat.<\/p>\n

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, am avut un manunchi de muzicieni adevarati, care au fost recunoscuti peste hotare si care i-au dus lui Enescu faima mai departe.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 Despre ei s-a vorbit ca despre Scoala lui George Enescu: Anatol Vieru, Stefan Niculescu, Aurel Stroe, Tiberiu Olah, Pascal Bentoiu, Theodor Grigoriu, Dumitru Capoianu, Miriam Marbe.<\/p>\n

– Ati putea sa-i faceti un portret artistului si omului Enescu?<\/p>\n

Enescu a fost o faptura cu totul exceptionala. Avea o memorie fantastica. Bela Bartok i-a dat odata in tren o partitura. Enescu a citit-o atent de cateva ori, pana la destinatie, apoi i-a returnat-o. A doua zi a cantat-o din prima, fara s-o mai deschida.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Canta cincizeci si doua de volume de Bach pe de rost. Dirija Wagner pe dinafara. Era parca venit din alta lume. Canta din gura, canta la fluier, la pian, la vioara, la violoncel, la flaut, la corn, la orga. Era un poliinstrumentist. Avea tot timpul ce povesti. Era glumet, spontan, facea poezii, epigrame si cuplete. Avea dar literar si dar de desenator. Era un excelent caricaturist.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Era tipul renascentist, cumula un talent fabulos. Avea maniere, stia sa fie elegant cand se cerea, dar era si nepretentios, de o mare modestie. Cand pleca in turnee, nu-si lua bilet la vagonul de dormit. Se culca la clasa a doua, intins pe scaune, asa cum era imbracat. Mergeau colegii lui si-l rugau pe seful de vagon sa nu mai bage pe altcineva in compartiment, fiindca “maistrul doarme un pic ca ari concert la Botsieni”.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Cand ajungea, cu pantalonii necalcati, suia direct in trasura si gonea la hotel. Era gurmand. Ii placea mancarea buna. Si ii placeau mult femeile.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Era un barbat foarte frumos si dorit. Cand se terminau concertele, navaleau femeile pe el sa-l invite la ele, sa ia masa. In mare parte din fotografii, apare alaturi de femei frumoase din societatea inalta. A avut nu stiu cate propuneri de casatorie. A avut si o fata din flori, despre care nu s-a stiut nimic in timpul comunismului.<\/p>\n

– Despre cine e vorba?<\/p>\n

– Fata lui a fost croitoreasa la Opera Romana, de unde a iesit la pensie. A murit in Bucuresti. A fost o fiinta foarte modesta, care nu s-a batut niciodata cu nimeni sa demonstreze nimic. S-a multumit cu conditia ei.<\/p>\n

– Enescu s-a casatorit, totusi, dar foarte tarziu. Avea 57 de ani. De ce tocmai atunci?<\/p>\n

– Marea lui dragoste a fost Maruca Cantacuzino, pe care a iubit-o ca un nebun. A cunoscut-o, din cate se pare, la Peles, prin 1911-1913, in cercurile Reginei Maria, de care ea era foarte apropiata. Maruca era casatorita cu Misu Cantacuzino, care se pare ca stia de idila ei cu Enescu. Misu a murit in 1928, intr-un accident de automobil.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Tot atunci, Maruca l-a cunoscut pe Nae Ionescu, de care s-a indragostit, la randul ei, nebuneste. Langa el, cum marturisea in jurnalul ei, simtea cum ameteste, ghicind, sub pielea lui, pe insusi Lucifer.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Relatia lor a durat sapte ani, iscand gelozii cumplite din partea lui Enescu, cu care a intrerupt si reluat legatura de foarte multe ori. Enescu a asteptat-o insa rabdator. Ce fascinatie trebuie sa fi exercitat aceasta femeie asupra acestor barbati, ambii mai mici ca ea! Enescu cu 3 ani, Ionescu cu 12! Cand acesta din urma a parasit-o, Maruca s-a imbolnavit de nervi. Enescu s-a intors din strainatate, a intrerupt toate concertele ca sa se ocupe de ea si a dus-o la tratament, la Viena.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 De abia in 1938 i-a acceptat Maruca cererea in casatorie. A fost o nunta foarte mica. Au locuit impreuna la Palatul Cantacuzino, mostenit de la Misu, dar nu in odaile mari, somptuoase, ci in casuta din spate, in fostele camere ale servitorilor. Apoi au plecat la Paris.<\/p>\n

“Pe Calea Victoriei mirosea a parfum frantuzesc”<\/p>\n

– Ne-ati vorbit de aristocratia vremii, dar cum era Bucurestiul oamenilor modesti, din cartierele cu tramvai si cismea?<\/p>\n

– Sa stiti ca intreaga societate era marcata de o usoara burghezie. Dupa Unire, agricultura mergea excelent in tara. Oamenii se instarisera. Ii vedeai frecvent in restaurante, cofetarii si baruri. Lumea nu statea seara in casa.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0La 8 seara se pregateau de iesit. Mergeau cu familiile in cate doua locuri pe seara. Ieseau, de exemplu, la restaurant, unde mancau si ascultau muzica, iar apoi intr-un bar, unde beau si dansau. Vara mergeau la gradini. Duminica ieseau toti la plimbare, imbracati frumos. \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Pe Calea Victoriei mirosea a parfum frantuzesc. De la Palat pana la CEC curgeau rauri de oameni. Unii se opreau la cofetarii, sa comenteze pe cine au vazut, descantau cate trei ore o cafea, alaturi de prieteni vechi. Si nu costa o avere sa faci asta! Burlacii, pe atunci, mancau numai in oras!\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Nu trebuia sa fii om bogat ca sa-ti permiti.- Unde se putea asculta muzica in vremea aceea?<\/div>\n
– Depinde de tipul de muzica. Intre razboaie, Bucurestiul rasuna de muzica. Da-i rusului vodca, francezului cafea si ziare si romanului muzica si mancare! Vor fi toti fericiti!<\/div>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Cine voia sa asculte muzica culta mergea la Ateneu si la Opera Romana. Sau la Sala Dalles, unde aveau loc concerte de muzica de camera si lieduri.<\/div>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0 Puteai sa-i asculti pe compozitorii si dirijorii Theodor Rogalski, Paul Constantinescu, Martian Negrea, Mihail Andricu. Oamenii astia mi-au fost profesori la Conservator, imediat dupa razboi. Erau toti scoliti la Paris, aveau eticheta si maniere. Adevarati intelectuali de rasa.<\/div>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Tot asta a fost perioada marilor nostri interpreti: pianistii Dinu Lipatti si Cella Delavrancea. Pe atunci se mai putea asculta muzica culta si in saloanele mondene ale marilor doamne, care dadeau serate muzicale. Chiar Cella Delavrancea organiza astfel de seri, la care chema lume buna, oameni de litere, muzicieni. Se serveau tot felul de prajiturele, de sendviciuri.<\/div>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 La inceput erau prezentate tinerele sperante muzicale, care isi faceau numarul. Apoi urma un recital adevarat al unui artist deja afirmat. Cella era casatorita Lahovary, avea mari posibilitati financiare, isi permitea astfel de serate.<\/div>\n
Ati cunoscut-o pe Cella Delavrancea?<\/div>\n
– Da, am fost si la ea in casa, pastrez si acum scrisorile de la ea. Era adorabila, inteligenta, sclipitoare, un om cu care puteai sa stai de vorba ore in sir si sa nu te plictisesti. Putea sa cante un repertoriu de 5 ore fara sa oboseasca. Avea o forta barbateasca aproape. Foarte buna prietena cu dirijorul George Georgescu, mi-a fost colega de catedra la Conservator. Ea i-a luat locul Marucai in inima lui Nae Ionescu. A trait 104 ani.”Sa mananci peste batog si sa-ti cante Zavaidoc”- Tot atunci insa e si perioada marilor succese ale muzicii usoare, perioada din care ne-au ramas cele mai bune romante, cea mai buna muzica lautareasca. Unde s-au lansat marii interpreti?<\/p>\n<\/div>\n

– Muzica usoara se asculta numai in restaurante. Existau in epoca saizeci si trei de restaurante cu muzica! Va dati seama ce pleiada de artisti la atatea localuri! Interpretii cantau la cel putin doua, trei restaurante si o gradina, pe seara. Faceau toti tururi. In felul asta, la un restaurant vedeai mai multi artisti.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Restaurantele erau frecventate, si ele, de clase sociale diferite. Erau, pe de-o parte, cele de langa gara, unde cantau tarafurile Julea, Fanica Luca, Maria Lataretu. Catre centru erau gradinile de vara ale boierimii: la Bufet, la Sosea, la Bonaparte (Floreasca) sau terasa Otetelesanu, unde-i puteai intalni adesea pe Camil Petrescu, pe Sadoveanu, pe George Calinescu.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Scriitorii erau oameni de lume, erau o breasla cu mult mai mondena decat a compozitorilor, de exemplu. Dar in fiecare cartier erau zece, cincisprezece carciumi, asa ca nu era nevoie sa pleci de acasa pana nu stiu unde, daca voiai sa mananci…<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 La restaurantul Continental, unul din cele mai selecte (azi vizavi de hotel Novotel) canta Grigoras Dinicu. Daca, de exemplu, seara era concert cu Herbert von Karajan sau Yehudi Menuhin la Ateneu, impresarii ii duceau dupa aceea la Continental, unde ii lua in primire seful de sala, care le oferea un meniu gastronomic romanesc foarte rafinat si apoi ii invita sa asculte muzica. Si canta Dinicu numai muzica clasica pana la 11 seara, apoi trecea, treptat, la populara, la hore, sarbe, veneau guristii.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Dupa 1 noaptea, se puneau pe dansat: tango, foxtrot, cha cha. Si daca respectivii mai voiau sa petreaca, se duceau la barul Zissu, unde era numai dans pana la 3 dimineata. La Zissu se beau numai bauturi scumpe, sampanii, vinuri frantuzesti, lichioruri. Acolo canta Jean Moscopol. Era un tip megaloman Moscopol. Vorbea frantuzit, se imbraca in culori tipatoare, ca la Paris, umbla cu esarfe si palarii de fetru. El nu canta decat in locuri bune, la cofetaria de pe Calea Victoriei, la Zissu la bar, la Parcul Trandafirilor. Nu canta niciodata in carciumi si bodegi.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Acolo il gaseai pe Zavaidoc. Zavaidoc a cantat la Berbec si la Ciresica, langa Cismigiu, unde se golea tramvaiul. I se facea reclama: “coboara neamule, sa mananci peste batog si sa-ti cante Zavaidoc”. Era un om mai simplu Zavaidoc, venit de la Pitesti. Dar avea o voce formidabila, de opera, cu niste acute de tenor.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0In alte restaurante cantau romante Ioana Radu sau Mia Braia. Erau surori. Ioana era o femeie simpla, nu era culta. Nu stia sa scrie decat cu litere de tipar. Mia facuse insa facultate. Erau fete de plutonier major, venite de la Craiova. Mia s-a casatorit cu Petre Alexandru, cu care a si cantat duete. \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Ioana a avut cinci barbati cu cununie. Avea o voce fantastica. Fuma cate un pachet de tigari pe ora si bea cafele pana nu mai putea. I se ingrosase vocea ca la barbati. La romante, n-a egalat-o nimeni, niciodata. Vedeti, lumea stia sa se si distreze pe atunci. Se muncea pe branci, dar aveau si bucurii.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0A ramas celebru in epoca un personaj cu bani si foarte petrecaret, care obisnuia sa mearga seara pe la 10 pe Soseaua Kisseleff, unde era un sirag de terase si restaurante: la Bufet, la Visoiu. Lua taraful cel mai bun, angaja sapte, opt trasuri, instala cantaretii in doua din ele si in restul pe ceilalti cheflii din restaurant si mergea la margine de Bucuresti, unde el avea o vie, sa chefuiasca toata noaptea cu vin de Valea Calugareasca. Si avea si o tacaneala omul asta: urca lautarii sa cante in cei doi stejari din curtea casei. Va puteti imagina ce chefuri se incingeau!<\/p>\n

“Cand incepea sa cante Maria Tanase, toata lumea lasa lingurile jos”<\/p>\n

– L-ati amintit pe Grigoras Dinicu, varful muzicii lautaresti, cel care a influentat atatea generatii de interpreti. Ii dedicati multe pagini si in cartile dvs.<\/p>\n

– Pe Dinicu l-am cunoscut tarziu, in 1946, era deja bolnav de cancer la laringe. Suferise si doua operatii. Am mers de mai multe ori la el acasa, sa stam de vorba, dar in ultima perioada, nici nu mai putea vorbi, ne scriam intrebarile si raspunsurile pe bloc-notesuri.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Dinicu era un lautar umblat, un om care se scolise, care facuse Conservatorul, intalnise multa lume buna, canta pe la ambasade, pe la festivaluri. Hora staccato a lui e inegalabila si azi.<\/p>\n

\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 La inmormantarea lui Dinicu, era asa de multa omenire, ca s-a intrerupt circulatia de pe strada Finlanda, unde locuise, si pe Soseaua Stefan cel Mare, pana la Lizeanu. Au venit 400 de lautari din toata tara cu tambal, contrabas, violoncel, viori, si de la casa lui pana la cimitir i-au cantat tot repertoriul. A fost fabulos. Parca a explodat tot Bucurestiul de muzica. Nici Maria Tanase n-a avut asemenea funeralii.<\/p>\n

– Cu Maria Tanase ati fost coleg de catedra la Liceul de Muzica. Era asa de teribila precum se spunea?<\/p>\n

– In 1953, cand a fost numita profesoara la scoala de muzica, Maria canta la optsprezece restaurante pe noapte. Avea sofer care o astepta in fata. In spate, pe bancheta, era Faramita Lambru cu acordeonul – unul mic, negru, prost si gaurit. Ii zicea Maria: “Da-te, mai, mai incolo, ca ai acordeonul spart si-mi faci curent”. Pana la urma, i-a cumparat ea unul mai bun.<\/p>\n<\/div>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Faramita era peste tot umbra Mariei. La 9 seara, erau la Cina, la 9.20 la Continental, la 10 fara un sfert, la Bufet. Cand incepea ea sa cante, toata lumea lasa lingurile jos. Nu misca nimeni, timp de cincisprezece, douazeci de minute.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Faramita ii stia perfect repertoriul, nu trebuia sa i se spuna decat: “do diez!”, “sarba!”, “fa!”. La restaurantele bune, avea un repertoriu elevat. La miezul noptii, ajungeau si la carciumi.
\nLa Maria Bortoasa, in Calea Grivitei, canta cantece porcoase, din vremea lui Anton Pann. Fiindca erau multi care o stimau si o invitau la masa, spre dimineata, se intorcea la cate un restaurant, cu Faramita alaturi. Mancau si cantau amandoi, pentru cate zece prieteni. Era o femeie teribila Maria, sclipitoare, captivanta.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 A fost casatorita cu mosierul Clery Sachelarie, dar Maria nu era o femeie de tinut in frau. Era o sfarleaza. A trait cu prim-ministri, cu ambasadorul Germaniei la Bucuresti, a fost implicata in spionaj, chemata in Turcia de presedintele Turciei. Era o femeie arzatoare, care se daruia mult. Nu se intalnea cu tine doar ca sa te sarute pe frunte.
\n– Tot in vremea cand Maria Tanase fascina Bucurestii cu vocea ei grava, orasul fremata sub acordurile “Zarazei”. Cum s-a nascut legenda acestei femei atatatoare?
\n– “Zaraza” a devenit celebra in interpretarea lui Cristian Vasile, pe care l-am mai prins in viata. In 1929, in Uruguay, s-a tinut un concurs de compozitii, iar premiul doi a fost castigat de aceasta melodie, compusa de un oarecare Benjamin Tagle Rara. De acolo, melodia a ajuns la Paris si a fost auzita de lautarii romani, care i-au cerut lui Nicolae Kiritescu sa scrie niste versuri.<\/p>\n

Kiritescu nu a facut o traducere…. A pastrat din textul initial doar cuvantul Zaraza, care nu era, in original, decat un indemn de manat boii, un fel de “hais, cea!” Nu stia el asta atunci! Cum nu a stiut nimeni. El a facut din Zaraza “un poem de nebune dorinti”, portretul unei femei irezistibile. \u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Tot el a inceput, la un pahar, sa raspandeasca legenda ei: Cristian Vasile s-ar fi indragostit nebuneste de o femeie, pe care apoi cineva, intr-o noapte, ar fi omorat-o. Scriitorul Mircea Cartarescu a dus legenda la rafinament. Zaraza ar fi fost incinerata, iar urna cu cenusa ei ar fi fost furata de insusi Cristian Vasile, care, in amintirea iubirii lor, a inghitit cate o lingurita din ea, in fiecare zi, timp de un an de zile.<\/p>\n

Foarte departe de ce-am fost candva…<\/p>\n

– Domnule profesor, in incheiere as vrea sa va mai adresez o intrebare. Credeti ca Romania va ajunge vreodata sa egaleze perioada aceasta, interbelica? Mai poate fi luata de romani drept reper sau e mai degraba un model depasit?<\/p>\n

– Din nefericire pentru poporul roman, ne aflam intr-un stadiu cu mult inferior epocii de atunci. Nu mai avem in primul rand bunastarea de odinioara, care permitea oricarui om de rand accesul la cultura si la viata mondena. Am pierdut constiinta patriotica, iar asta e una dintre cele mai grave pierderi. Nu ne mai intereseaza tara asta, probabil pentru ca nu mai avem nimic de revendicat.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Ne-am pierdut valorile, traim intr-o confuzie totala a lor, asa cum se poate vedea si la evenimentele astea, de tipul Zece pentru Romania. Ne-am pierdut simtul estetic, dorinta de a trai frumos. Am pierdut respectul pentru oamenii cu adevarat valorosi, care au realizat ceva pentru omenire.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Marii inventatori, marii doctori, muzicienii, scriitorii, pictorii nu mai sunt azi respectati si recunoscuti…. In Academia Romana exista un singur membru corespondent in domeniul muzicii.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Ne-am pierdut modelele, care azi traiesc retrase si refuza sa apara la televizor, de teama sa nu se compromita….<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Ne-am captusit cu modele false, modelul omului care reuseste usor, care se descurca, care stie sa faca bani. Ne-am pierdut moralitatea. Ne-am pierdut manierele si educatia. Am uitat sa ne mai imbracam frumos, sa ne mai purtam elegant.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Am pierdut – nu burghezia materiala, ci burghezia spiritului, nobletea spirituala. Traim azi intr-un mediu semicultural si parvenit, impulsiv si brutal. Suntem departe, foarte departe de ce am fost candva. Iar eu nu pot sa fiu decat frustrat si trist.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Ma simt exponentul unei lumi in destramare. Dar am credinta ferma ca ceva se va schimba intr-o zi, ca vom ajunge la o societate cu respect pentru valoare, prin care sa construim alta Romanie, la nivel spiritual. Asta e ceea ce ne lipseste la momentul actual.<\/p>\n

https:\/\/georgeanca.blogspot.ro\/2017\/11\/demonetisation.html<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Demonetisation NEWS FROM THE WEEK Demonetisation proves to be a game changer, Global CEOs hail PM Modi’s reform agenda and [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-33055","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33055","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33055"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33055\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33058,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33055\/revisions\/33058"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33055"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33055"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33055"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}