{"id":33135,"date":"2017-11-14T09:16:20","date_gmt":"2017-11-14T09:16:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=33135"},"modified":"2017-11-14T09:16:20","modified_gmt":"2017-11-14T09:16:20","slug":"gheorghe-novac-ligya-diaconescu-poeta-cerului-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/11\/14\/gheorghe-novac-ligya-diaconescu-poeta-cerului-romanesc\/","title":{"rendered":"Gheorghe Novac: Ligya Diaconescu- Poeta cerului rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Doamna Ligya Diaconescu, remarcabil\u0103 animatoare literar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Canada, coordonatoare a revistei rom\u00e2no-canado-americane \u201eStarpress\u201d, a publicat recent volumul de versuri \u201eNostalgii\u201d, precedat de altul, \u201eTr\u0103iri\u201d, \u00een 2015. Le-am citit cu mare aten\u0163ie \u015fi \u00eenc\u00e2ntare \u015fi pot s\u0103 spun c\u0103 acestea, ca \u015fi \u00eentreaga sa activitate de jurnalist, poet, scriitor, economist \u015fi pictor amator, cunoscut\u0103 de altfel \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een Occident, sunt un temei puternic \u015fi multilateral pentru a fi considerat\u0103\u00a0Poeta cerului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\n

Aceast\u0103 definire pleac\u0103 de la spusa apostolului Pavel conform c\u0103reia \u201ecetatea noastr\u0103 este \u00een ceruri\u201d (Filipeni, 3, 20), amintit\u0103 \u015fi de \u00c9tienne Gilson:\u00a0Conversatio (politeuma) autem nostra est in coelis. (Dar cet\u0103\u0163enia noastr\u0103 este \u00een ceruri, Filosofia \u00een Evul Mediu, Humanitas, 1995, p. 152). Cerul este asociat prin tradi\u0163ie cu lucrurile cele mai elevate, mai \u00eenc\u0103rcate de valoare pentru sufletul \u015fi spiritul omenesc. Astfel de lucruri sunt, pentru doamna Ligya Diaconescu, ca \u015fi pentru to\u0163i cei care o admir\u0103 \u015fi o pre\u0163uiesc: limba rom\u00e2n\u0103, locurile \u015fi peisajele Rom\u00e2niei, istoria patriei noastre, marile ei personalit\u0103\u0163i (domnitori, scriitori, filosofi, oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, arti\u015fti etc.), oamenii cei mai apropia\u0163i (p\u0103rin\u0163i, rude, prieteni etc.). Acestea alc\u0103tuiesc minunata cetate de suflet a ei, \u015fi deopotriv\u0103 a noastr\u0103, a rom\u00e2nilor, pe care ea caut\u0103 neobosit s\u0103 o dezvolte \u015fi s\u0103 o pun\u0103 \u00een valoare. Activitatea \u00een acest larg orizont formeaz\u0103, la modul concret, practic, cet\u0103\u0163enia pe care \u00een\u0163elege s\u0103 o desf\u0103\u015foare at\u00e2t \u00een fapte, c\u00e2t \u015fi \u00een cuvinte.<\/p>\n

\n

Pentru aceasta stau m\u0103rturie fulgurant\u0103 volumele de poezie amintite. Astfel, prima poezie din volumul \u201eTr\u0103iri\u201d,\u00a0Limba noastr\u0103 cea rom\u00e2n\u0103\u00a0mi se pare un adev\u0103rat imn \u00eenchinat acestei m\u0103re\u0163e capodopere a poporului rom\u00e2n. C\u0103ci spune poeta: \u201eLimba noastr\u0103 cea rom\u00e2n\u0103\/ Cresc\u00e2nd lin, prin suferin\u0163\u0103\/ Ne-a adus \u00een vatra \u0163\u0103rii\/ S-o serb\u0103m cu biruin\u0163\u0103.\/\/ Scriitori din toat\u0103 lumea\/ Reuni\u0163i \u00eentr-o fiin\u0163\u0103\/ C\u00e2nt\u0103 azi limba rom\u00e2n\u0103\/ Cu dragoste \u015fi credin\u0163\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

\n

Ultimul cuv\u00e2nd este \u00eentr-adev\u0103r esen\u0163ial pentru sufletul \u015fi spiritualitatea Ligyei Diaconescu. \u00cemi amintesc, \u00een acest sens, una din serile petrecute la Izvorul p\u0103rintelui Arsenie Boca. Ea a mobilizat atunci o serie de scriitori pentru a omagia activitatea acestuia, fiecare aduc\u00e2nd un omagiu \u00een versuri sau proz\u0103 sf\u00e2ntului p\u0103rinte. \u00cei aud \u015fi acum glasul, \u00een negura str\u0103luminat\u0103 de lum\u00e2n\u0103rile aprinse \u00een cinstea s\u0103rb\u0103toritului, vibr\u00e2nd cu mare emo\u0163ie \u00een cuvintele sale, ca o unduioas\u0103 b\u0103taie de arip\u0103 a sufletului prea plin \u00eentru credin\u0163\u0103. \u00cen poezia \u201eLegea lor\u201d condamn\u0103 pofta de putere care uit\u0103 de mul\u0163imea \u00een suferin\u0163\u0103: \u201eC\u00e2nd Universu-i pl\u00e2nge pe cei mul\u0163i\/ Ce nu mai \u015ftiu de lege, daor m\u0103riri,\/ Nemaitr\u0103ind Credin\u0163a-n str\u0103luciri\/ O, Doamne, cheam\u0103-i, strig\u0103-i, d\u0103-le min\u0163i.\u201d<\/em><\/p>\n

\n

Cuvintele sunt adev\u0103ra\u0163i \u00eengeri pentru doamna Diaconescu. Ele c\u0103l\u0103uzesc sufletul \u015fi inspir\u0103 crea\u0163iile spiritului. \u201eCuv\u00e2ntul m-a vr\u0103jit,\/ M-a leg\u0103nat \u00een c\u00e2nt\/ \u00cel \u0163es tot mereu\/ Din sufletul meu\/\/ Din tain\u0103 \u015fi g\u00e2nd\/ r\u0103sare cuv\u00e2nt\/ Tr\u0103ie\u015fte prin noi, Z\u00e2mbitor printre ploi.\u201d<\/em> (Cuv\u00e2nt rom\u00e2nesc).<\/p>\n

\n

Atent\u0103 la realit\u0103\u0163ile Rom\u00e2niei de ast\u0103zi, poeta le transfigureaz\u0103 pe cele mai dureroase \u00een versuri de alinare \u015fi \u00eencurajare. A\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een poemele \u201eNe pleac\u0103 copiii\u201d \u015fi \u201e\u00censtr\u0103inat\u201d. \u00cen ultima scrie: \u201eAm trecut \u00eencet Carpa\u0163ii\/ \u015ei Dun\u0103rea c\u0103l\u0103toare\/ L\u0103s\u00e2nd casa \u015fi copiii\/ \u015ei-o so\u0163ie iubitoare.\u201d<\/em> Aceast\u0103 dulce amintire \u00eel \u00eenso\u0163e\u015fte pretutindeni pe cel plecat \u00een Occident. Ceea ce \u00eel face s\u0103 spun\u0103: \u201eSunt str\u0103in, mi-e dor de cas\u0103\/ \u015ei de codru \u015fi de p\u00e2ine\/ P\u00e2inea noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\/ S\u0103 nu fiu hionar \u00een lume.\u201d<\/em> Apare astfel o subtil\u0103 asociere de idei \u015fi versuri: \u201elimba noastr\u0103 cea rom\u00e2n\u0103\u201d \u015fi \u201ep\u00e2inea noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d spun ambele acela\u015fi lucru, dar cu sensuri diferite. Limba ocrote\u015fte sufletul \u015fi \u00eenal\u0163\u0103 spiritul, tot a\u015fa cum p\u00e2inea re\u00eenoie\u015fte \u015fi \u00eent\u0103re\u015fte trupul rom\u00e2nului.<\/p>\n

\n

Organizarea volumului pe cinci cicluri<\/strong> d\u0103 continuitate \u015fi substan\u0163\u0103 demersului poetic. \u00cen sec\u0163iunea \u201eIUBIND\u201d e c\u00e2ntat\u0103 \u00een principal dragostea fa\u0163\u0103 de so\u0163ul Traian, plecat dintre noi prea devreme, cu care a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit buni ani de fericire, ca \u015fi iubirea acestuia pentru so\u0163ie (\u00een poezia\u00a0Adolescentin\u0103). Remarcabile sunt delicatele sentimente din\u00a0Poem repetat: \u201eDragostea ta\/ E plin\u0103 durere\/ M\u0103 cheam\u0103, M\u0103 alung\u0103\/ \u015ei te cere\/\/ Z\u00e2mbetul t\u0103u\/ Ca o floare de crin\/ Se cerne\/ \u00cen ad\u00e2ncul scuturatul suspin\/\/ Privirea ta\/ M\u0103 p\u0103trunde\/ Ca-n vis\/ Prin g\u00e2nd\/ Pustiit\/ \u00cen abis.\u201d<\/em><\/p>\n

\n

\u00cen ciclul\u00a0\u201eC\u0103l\u0103torind prin suflet\u201d\u00a0e desf\u0103\u015furat\u0103 calea de dragoste fa\u0163\u0103 de tat\u0103, bunicile M\u0103rioara \u015fi Silvia, fiica Andrada. Sunt de o neuitat\u0103 ad\u00e2ncime evoc\u0103rile din \u201eCalea\u2026vie\u0163ii\u201d: \u201ePe podul timpului c\u0103runt\/ Trecem ades, de-at\u00e2tea ori\/ Urc\u00e2nd, vis\u00e2nd \u015fi cobor\u00e2nd\/ Prin fericiri \u015fi disper\u0103ri.\u201d<\/em> \u00centreaga strof\u0103 e o sintez\u0103 de via\u0163\u0103, iar primul vers e o metafor\u0103 cu adev\u0103rat genial\u0103.<\/p>\n

\n

Ciclul \u201eFeeria anotimpurilor\u201d exalt\u0103 sentimentele generate de frumuse\u0163ile sezoanelor climatice din Rom\u00e2nia, at\u00e2t de diverse \u015fi miraculoase.<\/p>\n

\n

Ultimul ciclu \u201eA pl\u00e2ns \u00een mine Dumezeu\u201d exprim\u0103 perfect adagiul poetului latin Ovidiu,\u00a0finis coronat opus. Titlul acestui segment al volumului e dat de primul vers din prima poezie din aceast\u0103 sec\u0163iune. \u201eA pl\u00e2ns \u00een mine Dumnezeu\/ Nu lep\u0103dam p\u0103cate grele\/ Prin jertfa sa m-am ridicat\/ Dorind s\u0103 fug din cele rele.\u201d<\/em> Ideea \u00een sine e at\u00e2t de cutez\u0103toare \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0163i cutremur\u0103 fiin\u0163a \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, at\u00e2t de ad\u00e2nc\u0103 \u00een puterile izb\u0103vitoare ale credin\u0163ei \u00eenc\u00e2t atinge absolutul.<\/p>\n

\n

Cel mai recent volum de poezii,\u00a0\u201eNostalgii\u201d, \u00eencepe \u015fi el cu un poem \u201eLimba noastr\u0103 cea rom\u00e2n\u0103\u201d, cu c\u00e2teva strofe mai lung dec\u00e2t cel din volumul anterior. Dac\u0103 \u00een primul dragostea de limba noastr\u0103 era o ad\u00e2nc\u0103 tr\u0103ire, acum poeta ne sugereaz\u0103 c\u0103 e un mare alean, un dor f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, precum Coloana lui Br\u00e2ncu\u015fi. Nostalgie doar a ei? Nu ! ne \u015fopte\u015fte doamna Ligya, a tuturor rom\u00e2nilor. Dar de ce s\u0103-mi fie dor de limba pe care o vorbesc zilnic? Poate din cauz\u0103 c\u0103 eu \u015fi tu \u015fi oricare alt rom\u00e2n simte, ca poet, c\u0103 nu a ajuns \u00eenc\u0103 la acel me\u015fte\u015fug al folosirii cuvintelor care s\u0103-i \u00eeng\u0103duie s\u0103 exprime pe deplin dragostea de limba rom\u00e2n\u0103, de lucrurile rom\u00e2ne\u015fti \u015fi de Rom\u00e2nia. Aleanul este deci unul al ne\u00eemplinirii mele ca poet. Fiindc\u0103 vreau s\u0103 fiu \u015fi mai bun dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 acum. S\u0103 creez opere \u015fi mai des\u0103v\u00e2r\u015fite dec\u00e2t cele pe care le-am creat.<\/p>\n

\n

Cam \u00een acest fel trebuie \u00een\u0163elese \u015fi celelalte poeme din acest volum. Adic\u0103 \u015fi celelalte lucruri care plutesc pe aripile dorurilor noaste, ale rom\u00e2nilor.\u00a0 Iar acestea sunt \u00een primul r\u00e2nd, cum e \u015fi firesc, oamenii din jurul nostru, cei pe care i-am iubit \u015fi ne-au iubit, mai ales dac\u0103 au plecat pe alte t\u0103r\u00e2muri. Pentru doamna Diaconescu e vorba de so\u0163ul Traian, mama Eleonora, tat\u0103l, bunicile M\u0103rioara \u015fi Silvia, nepotul \u015etef\u0103ni\u0163\u0103, prietenii Mariana \u015fi Ovidiu Popa, p\u0103rintele Paul Octavian St\u0103nciulescu, dar \u015fi, \u00een chip deloc surprinz\u0103tor, tinerii care au murit la Colectiv (\u00cengeri cu aripi arse), precum \u015fi iubitele lucruri rom\u00e2ne\u015fti: gr\u0103dinile cu pomi \u00een floare, marea albastr\u0103, mun\u0163ii, mai ales F\u0103g\u0103ra\u015fii, Columna Traiana (Columan rom\u00e2nismului), str\u0103bunii, B\u0103lcescu, Decebal, \u015etefan, Mihai Viteazul, m\u00e2n\u0103stirea de la Meteora, \u00een c\u00e2mpia Thessaliei, m\u00e2n\u0103stirea de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, ce aminte\u015fte de marele domnitor Constantin Br\u00e2ncoveanu etc.<\/p>\n

\n

Pe la toate acestea s-a perindat aleanul poetei aidoma unei \u201edomni\u0163e ginga\u015fe, nev\u00e2rstice \u015fi frumoase\u201d, dup\u0103 o vorb\u0103 a lui Miguel de Cervantes (Don Quijote, Minerva, 1987, vol. III, p. 153). \u015ei, sub \u00eendrumarea atent\u0103 \u015fi dr\u0103g\u0103stoas\u0103 a unui asemenea \u00eenso\u0163itor ideal, toate au dob\u00e2ndit nimbul frumuse\u0163ii \u015fi gra\u0163iei. Astfel, \u00een poezia\u00a0Str\u0103bunii\u00a0\u201eUn glas t\u0103cut, \u00een noapte m\u0103-nfioar\u0103\/ P\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii \u00eemi vorbe\u015fte lin\/ Pe umeri de \u015foapte,\/ Din trup de istorii\/ Purt\u00e2ndu-m\u0103\/ Cu pa\u015fi de balad\u0103\/ Spre somnul ad\u00e2nc al str\u0103bunilor.\u201d<\/em> Poeta se adreseaz\u0103 iernii ca unei prietene: \u201eAlb\u0103 Domni\u0163\u0103 \u0163i-ai prins viscolu-n p\u0103r\/ \u015ei ochii t\u0103i ad\u00e2nci cern din priviri\/ Fulgi albi de nea ce juc\u0103u\u015fi aprind\/ Lumini care se pierd \u00een str\u0103luciri.\u201d<\/em> (Iarna).<\/p>\n

\n

Dorul de so\u0163ul plecat \u00een lumea celor ve\u015fnice se ive\u015fte pe c\u00e2nd \u201eB\u0103team \u00een pragul casei cu drumuri pr\u0103fuite\/ \u015ei hainele din mine p\u0103reau mai cenu\u015fii\/ \u015ei m\u0103-ntrebam de oare-mi vei recunoa\u015fte g\u00e2ndul\/ C\u00e2nd sufletele noastre sunt oarbe \u015fi t\u00e2rzii.\u201d<\/em> (Nostalgie). \u015ei, aceluia\u015fi, \u00een alt loc: \u201e\u00cen murmur de izvoare suspin\u00e2nde\/ Prin taina toamnei plin\u0103 de bel\u015fug\/ M-ai reg\u0103sit \u015fi-n vorbele c\u0103runte\/ M-ai s\u0103rutat pe suflet, \u00een amurg.\u201d<\/em> (Iubindu-ne). Tot a\u015fa cum alt\u0103 dat\u0103 \u00eei spune \u201e\u015ei-am s\u0103 te iau pe tine din tine\/ \u015ei c\u0103ut\u00e2ndu-te, te voi g\u0103si \u00een mine!\u201d<\/em> (Vis).<\/p>\n

\n

Alt\u0103 dat\u0103 poeta \u00ee\u015fi c\u00e2nt\u0103 dorul de marea noastr\u0103: \u201eO, mare albastr\u0103, \u00eenvolburat\u0103\/ An de-an m\u0103 chemi s\u0103 vin la tine\/ Te port \u00een g\u00e2ndurile mele\/ \u00cen via\u0163a mea, e\u015fti o minune\/\/ Dai s\u0103n\u0103tate, bucurie\/ \u015ei lini\u015fte celor m\u00e2hni\u0163i\/ \u015ei-aduni \u00een taina nemuririi\/ Mii c\u00e2nturi de \u00eendr\u0103gosti\u0163i.\u201d (<\/em>O, mare albastr\u0103). Livezile \u00een floare sunt un alt obiect de nostalgie. C\u0103ci spune doamna Ligya: \u201eCovor de petale\/ De cire\u015fi \u00een floare\/ Miros \u00eemb\u0103t\u0103tor\/ M\u0103-nv\u0103luie-n dor \/\/ De-aduceri aminte\/ Din via\u0163\u0103 via\u0163a fierbinte\/ De \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri\/ \u015ei de s\u0103rut\u0103ri.\u201d <\/em>(\u00cen na\u015fteri de cire\u015fi).<\/p>\n

\n

Dragostea, marea tem\u0103 a poetei, ca, de altfel, a tuturor poe\u0163ilor, \u00ee\u015fi face sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a \u00een multe versuri. Dar mai ales \u00een acestea: \u201eUndeva \u00een suflet, dragostea se na\u015fte\/ Pesc\u0103ru\u015ful cerne fluturi dintre astre \/\/ Undeva se coace dragostea divin\u0103\/ \u00cen zorii iubirii tu n-ai nici o vin\u0103.\u201d<\/em> (Undeva). Expresia \u201eundeva \u00een suflet\u201d sugereaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 parte inalienabil\u0103 a fiin\u0163ei omene\u015fti este un spa\u0163iu \u00een care locuiesc diverse lucruri, unele iubite, altele dispre\u0163uite. Dar toate apar\u0163in\u00e2nd unei fiin\u0163e la care sentimentul \u00eenv\u0103luie, cu o aur\u0103 alb\u0103 sau neagr\u0103, orice exist\u0103 pe lume. Ultimele cuvinte citate sugereaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 insul nu e vinovat de iubirile \u015fi urile sale, ele vin de undeva, din ad\u00e2ncurile istoriei unei fiin\u0163e care s-a construit de-a lungul a mii sau milioane de ani. El nu se poate sustrage acestei constitu\u0163ii \u015fi, prin urmare, nu-l putem blama pentru sentimentele sale. \u00cei putem repro\u015fa doar alegerea obiectelor acestor sentimente. Fiindc\u0103 e limpede: e o grav\u0103 eroare s\u0103 iube\u015fti lururile rele prin natura lor, \u015fi s\u0103 le ur\u0103\u015fti pe cele bune prin firea lor.<\/p>\n

————————\u00a0<\/strong><\/p>\n

Gheorghe NOVAC<\/strong><\/p>\n

Bra\u015fov, 31 octombrie 2017<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Doamna Ligya Diaconescu, remarcabil\u0103 animatoare literar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Canada, coordonatoare a revistei rom\u00e2no-canado-americane \u201eStarpress\u201d, a publicat recent volumul de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-33135","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33135","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33135"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33135\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33138,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33135\/revisions\/33138"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33135"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33135"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33135"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}