{"id":33147,"date":"2017-11-14T18:05:26","date_gmt":"2017-11-14T18:05:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=33147"},"modified":"2017-11-17T06:36:30","modified_gmt":"2017-11-17T06:36:30","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-copilaria-si-tineretea-regelui-carol-al-ii-lea-partea-i-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/11\/14\/gheorghe-constantin-nistoroiu-copilaria-si-tineretea-regelui-carol-al-ii-lea-partea-i-a\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Copil\u0103ria \u015fi tinere\u0163ea regelui Carol al II-lea (1)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00a0\u00a0 \u201eO asigur pe Sfin\u0163ia Voastr\u0103 <\/em><\/strong>(patriarhul) c\u0103 am ac\u0163ionat din proprie ini\u0163iativ\u0103 \u015fi c\u0103 sunt perfect con\u015ftient de faptele mele.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0(Principele Carol de Hohenzollern)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu botezul \u00een religia \u0162\u0103rii pe care este destinat s-o conduc\u0103 este prioritar pentru suveran, ci botezul \u00eentru jertfa Na\u0163iei respective, spre a men\u0163ine Neamul \u00een idealurile sale milenare \u015fi a-l conduce la biruin\u0163a geniului s\u0103u \u015fi a Crucii izb\u0103vitoare cu care l-a \u00eenzestrat Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd a deschis ochii la botez, Carol s-a sp\u00e2rc\u00e2it pe el \u00een cristelni\u0163\u0103 profan\u00e2nd sf\u00e2nta Tain\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Era un fel de previziune asupra destinului \u0163\u0103rii atunci c\u00e2nd se va impune la c\u00e2rma ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce a sc\u0103pat din ghearele febrei tifoide, micu\u0163ul, ve\u015fnic nelini\u015ftit cade sub ocrotirea guvernantei engleze Winter, descris\u0103 de regina Maria ca fiind: \u201e…l\u0103t\u0103rea\u0163\u0103, greoaie, cu ochii mari, bulbuca\u0163i \u015fi fic\u015fi, cogeamite nasul c\u0103rnos \u015fi o gur\u0103 resping\u0103toare; era vulgar\u0103, de o vulgaritate pe care nu o putea c\u00e2nt\u0103ri definitiv dec\u00eet cineva din aceea\u015fi na\u0163ionalitate cu ea. Glasul ei era vulgar \u015fi grosolan, vorba-i mitoc\u0103neasc\u0103 \u015fi ne\u015flefuit\u0103.\u201d<\/em>(Maria, regina Rom\u00e2niei, Povestea Vie\u0163ii Mele,<\/em>vol.II, Minerva, Ia\u015fi-1990, p. 151) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Micul Carol la 6 ani, care \u201ef\u0103cea crize de furie \u015fi m\u00e2nie\u201d<\/em> din orice nu-i convenea, a \u00eenc\u0103put apoi pe m\u00e2inile unui preceptor moroc\u0103nos, hidos, sterp, la\u015f cu idei socialist-republicane, homosexualul evreu-elve\u0163ian Mohrlen, care numai \u00een spirit monarhic nu l-a educat pe micu\u0163.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Abia c\u00e2nd Carol avea 18 ani, preceptorul s\u0103u m\u00e2r\u015fav a fost concediat la indica\u0163ia medicilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMarele inchizitor\u201d <\/em>ori \u201etiranul b\u0103tr\u00e2n\u201d, <\/em>cum \u00eel \u201egratula\u201d <\/em>Maria pe regele Carol I \u015fi consoarta sa Elisabeta \u015fi-au pus amprenta nefast\u0103 asupra t\u00e2n\u0103rului cuplu princiar, men\u0163in\u00eend o permanent\u0103 tensiune, agita\u0163ie, suspiciune cu desele schimb\u0103ri de guvernan\u0163i, tortur\u0103 care s-a r\u0103sfr\u00e2nt \u015fi asupra caracterului micu\u0163ului Carol, disputat pe r\u00e2nd c\u00e2nd de p\u0103rin\u0163i, c\u00e2nd de unchi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 R\u0103sf\u0103\u0163at permanent \u015fi ob\u0163in\u00e2nd orice capriciu \u00een familie, micul Carol a crezut c\u0103 el este de fapt suveranul, cel c\u0103ruia i se apleac\u0103 to\u0163i, cel care nu poate fi refuzat ori contrazis de nimeni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Ca s\u0103-\u015fi uite mentorul care f\u0103cea istericale, p\u0103rin\u0163ii l-au trimis \u00een Anglia cu un aghiotant al regelui, dar Carol c\u0103lca \u00een picioare purtarea de grij\u0103 a generalului Perticari, \u00eengrijor\u00e2nd-o peste m\u0103sur\u0103 pe m\u0103tu\u015fa lui Beatrice, care-i face o diagnoz\u0103 psihologic\u0103 pe merit:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e… E foarte greu cu el, pentru c\u0103 devine deosebit de violent \u015fi de nepoliticos dac\u0103 cineva \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 aib\u0103 chiar \u015fi o opinie diferit\u0103. Pare de-a dreptul uimit c\u0103 nu toat\u0103 lumea e de aceea\u015fi p\u0103rere cu el…\u00ce\u015fi arog\u0103… o pozi\u0163ie superioar\u0103 \u015fi ridicol\u0103, z\u00e2mbind de sus \u00eentregii umanit\u0103\u0163i, de parc\u0103 toat\u0103 lumea ar fi s\u0103rac\u0103 cu duhul.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Hannah Pakula, Ultima Romantic\u0103-<\/em>Biografia reginei Maria. Trad. din limba englez\u0103 de Dina Litzica. Ed, Curtea Veche, Bucure\u015fti-2017, p. 162)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca s\u0103-l smulg\u0103 din ghearele proastei educa\u0163ii administrate de imoralul Mohrlen, Maria l-a trimis s\u0103 se instruiasc\u0103 \u00een regimentul tat\u0103lui s\u0103u la Postdam \u00een armata german\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 la suprafa\u0163\u0103 s-a spoit c\u00e2t de c\u00e2t, exager\u00e2ndu-i stima de sine, \u00eenl\u0103untrul t\u00e2n\u0103rului robust \u015fi \u00eenalt, ca un nisip mi\u015fc\u0103tor, irupeau mi\u015fc\u0103ri serioase de ordin psihologic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen compania lui Ionel Br\u0103tianu, Carol a plecat la Sankt-Petersburg pentru a reface posibilit\u0103\u0163ile unui mariaj rus dorit de Maria.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 intrarea Rom\u00e2niei de partea Antantei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, iar fiul ei favorit devenit \u00eentre timp general, la 23 de ani, evident nu pe merit sau pe instruc\u0163ie, Maria era nemul\u0163umit\u0103 de Nando c\u0103 nu la luat pe Carol pe front s\u0103 primeasc\u0103 botezul focului, <\/em>acuz\u00e2ndu-\u015fi so\u0163ul de \u201ecomportament criminal\u201d, <\/em>ce se juca cu viitorul fiului netrimi\u0163\u00e2ndu-l pe front.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 R\u0103zboiul era pe sf\u00e2r\u015fite, c\u00e2nd Maria tulburat\u0103 i-a avertizat pe am\u00e2ndoi, tat\u0103l \u015fi fiu: \u201e…dac\u0103 pierde\u0163i timpul, s-ar putea s\u0103 nu mai ave\u0163i la care armat\u0103 s\u0103 merge\u0163i!\u201d <\/em>(ibid., p. 224)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 Nando a acceptat, dar s-a iscat discu\u0163ii cu privire la numirea lui Carol \u00eentr-o func\u0163ie de comand\u0103. Maria nu a fost de acord cu atribu\u0163iile de comandant: \u201e… Un b\u0103iat f\u0103r\u0103 o carier\u0103 militar\u0103 adev\u0103rat\u0103! Dac\u0103 lucrurile ies prost, toat\u0103 vina va c\u0103dea asupra lui, \u015fi nu este un simplu general care poate fi dat deoparte \u015fi uitat.\u201d<\/em>(ibid., p. 243)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Carol era un simplu ofi\u0163er, nu un simplu general cum credea mama care-l r\u0103sf\u0103\u0163a, dar gra\u0163ie<\/em> s\u00e2ngelui albastru nu mai coment\u0103m, nici expresia, nici gradul…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen timpul istoricei ofensive de var\u0103 a celebrei b\u0103t\u0103lii de la M\u0103r\u0103\u015fti, Carol s-a implicat pasiv plimb\u00e2ndu-se cu ma\u015fina sa de la un regiment la altul \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eencurajeze solda\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Armata rom\u00e2n\u0103 a avut un succes r\u0103sun\u0103tor, avans\u00e2nd peste 20 de km \u00een tab\u0103ra du\u015fman\u0103, captur\u00e2nd mult\u0103 muni\u0163ie \u015fi 5 000 de prizonieri, dar retragerea brusc\u0103 a ru\u015filor din fa\u0163a unui inamic net inferior ca num\u0103r de osta\u015fi, a oprit ofensiva rom\u00e2n\u0103 de eliberare, fiind obligat\u0103 s\u0103 se retrag\u0103 de pe grelele pozi\u0163ii abia cucerite cu jertfe eroice: \u201e…Nem\u0163ii, care le furnizaser\u0103 bol\u015fevicilor ajutor financiar, propagand\u0103 \u015fi arme, au des\u0103v\u00e2r\u015fit demoralizarea armetei ruse.\u201d<\/em>(ibid., p. 244)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Carol fiind continuu ata\u015fat de Zizi Lambrino \u00eei cre\u015fte \u00eengrijorarea mamei aflat\u0103 cu re\u015fedin\u0163a pe unul dintre Domeniile Coroanei de pe Valea Bistri\u0163ei, la Bicaz.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Imediat dup\u0103 Tratatul de la Bucure\u015fti, Maria a hot\u0103r\u00e2t ca fiul ei s\u0103 se a\u015feze la o tab\u0103r\u0103 din Carpa\u0163i, \u00een T\u00e2rgu Neam\u0163, la comanda unui regiment de v\u00e2n\u0103tori de munte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Anul 1918, alterna \u00eentre nelini\u015ftile Mariei, \u00eengrijor\u0103rile lui Nando, Barbu \u015etirbei \u015fi cererile absurde ale ocupantului german ce cre\u015fteau pe fiecare zi tot mai mult. \u015ei ca paharul suferin\u0163elor s\u0103 se umple a venit \u015fi pic\u0103tura de venin de la Carol pe 15 Septembrie 1918, lovindu-i cutremur\u0103tor \u201ede o durere aproape insurmontabil\u0103-o tragedie de familie cutremur\u0103toare care ne-a luat pe nea\u015fteptate, o lovitur\u0103 ame\u0163itoare, pentru care nu eram preg\u0103ti\u0163i.\u201d<\/em> (Maria, Regina Rom\u00e2niei, Povestea Vie\u0163ii Mele. <\/em>Vol. III, Ed. Moldova, Ia\u015fi-1991, p. 402).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Carol, principele mo\u015ftenitor ignor\u00e2nd r\u0103zboiul, familia, datoria fa\u0163\u0103 de armat\u0103, de patrie fugise cu aleasa inimii Zizi Lambrino cu care s-a c\u0103s\u0103torit la Odessa de Ziua Crucii \u00een 1918.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Ce destin monarhic putea s\u0103 aibe prin\u0163ul Carol care, fuge de prima sa responsabilitate major\u0103 \u00een drumul lui spre tron, dezert\u00e2nd din fruntea regimentului aflat \u00een spatele frontului, deghizat \u00een <\/em>uniform\u0103 de ofi\u0163er rus?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Maria s-a dezl\u0103n\u0163uit \u00eentr-o furie greu de st\u0103p\u00e2nit: \u201e…\u0163i-ai p\u0103r\u0103sit postul, la ceasul c\u00e2nd \u0163ara \u00eendura cea mai grea umilin\u0163\u0103, c\u00e2nd p\u0103rin\u0163ii t\u0103i luptau, pas cu pas, \u00eempotriva unor greut\u0103\u0163i zdrobitoare, ca s\u0103 fugi cu o femeie!\u201d<\/em> ((Paul al Rom\u00e2niei, Carol al II-lea. Rege al Rom\u00e2niei, <\/em>Ed. Holding Reporter, Bucure\u015fti-1991, p. 55)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Carol \u015fi-a motivat dezertarea potrivit convingerilor sale politice: \u201e\u015etiu bine c\u0103 \u00een 20 de ani Rom\u00e2nia, ca \u015fi toate celelalte \u0163\u0103ri, va fi republic\u0103, de ce s\u0103 fiu \u00eempiedicat atunci s\u0103 tr\u0103iesc cum vreau?\u201d<\/em>(Alexandru Marghiloman, Note politice, vol.IV, <\/em>Bucure\u015fti-1927, p. 137)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A aruncat apoi uniforma rus\u0103 \u015fi s-a c\u0103s\u0103torit cu Ioana Valentina Lambrino la Odessa f\u0103r\u0103 acordul p\u0103rin\u0163ilor, c\u0103rora le dezv\u0103luie surpriza cea mare, cirea\u015fa de pe tort<\/em>: renun\u0163area la prerogativele de mo\u015ftenitor al Coroanei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Proasp\u0103tul mire se justifica \u00een scrisoarea c\u0103tre tat\u0103l \u00a0s\u0103u c\u0103 fuga <\/em>lui nu este o dezertare, ci pur \u015fi simplu \u015fi-a p\u0103r\u0103sit postul fiindc\u0103 situa\u0163ia din \u0163ar\u0103 \u201enu i-a permis s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 datoria de soldat\u201d, <\/em>\u015fi c\u0103 <\/em>p\u0103r\u0103sea Rom\u00e2nia \u201edin motive politice\u201d, <\/em>iar faptul c\u0103 \u201enu depusese niciun jur\u0103m\u00e2nt, nu \u00eenc\u0103lca niciun leg\u0103m\u00e2nt.\u201d<\/em> (Hannah Pakula, op. cit., 274)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De fapt, ce educa\u0163ie putea s\u0103 primeasc\u0103 mo\u015ftenitorul coroanei, c\u00e2nd Carol I s-a comportat ca un veritabil Torquemada cu to\u0163i membrii Casei dinastice, amput\u00e2ndu-le inima lor pl\u0103p\u00e2nd\u0103 doar cu focul unei discipline austere, cazon\u0103, pervertindu-le p\u00eelp\u00e2ierile sufletelor \u00een \u00eenchistare \u015fi suspiciune l\u0103sate \u00een grija \u015fi la discre\u0163ia unor vale\u0163i-spioni impu\u015fi de regele supra sever?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marghiloman, premierul rom\u00e2n \u015fi partidul lui lui filogerman, au cerut imediat \u00eendep\u0103rtarea principelui de la succesiunea dinastic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Regele Ferdinand fiind \u015fi capul O\u015ftirii a trebuit s\u0103-\u015fi condamne progenitura-general pentru dou\u0103 luni \u015fi jum\u0103tate, \u00een refacere <\/em>\u015fi reculegere <\/em>la m\u0103n\u0103stirea Horai\u0163a de l\u00e2ng\u0103 Bicaz.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre timp s-a desf\u0103cut \u015fi c\u0103s\u0103toria principelui dezertor, iar ulterior Carol a revenit asupra deciziei de renun\u0163are la tron, gra\u0163ie locotenentului Mugur, prietenul s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cum situa\u0163ia frontului s-a \u00eentors \u00een favoarea Antantei, la rug\u0103mintea expres\u0103 a prin\u0163ului \u015etirbei \u015fi la sfatul ambasadorului american, Ferdinand la 9 Noiembrie 1918, a ordonat mobilizarea armatei noastre. Armisti\u0163iul s-a semnat pe 11 Noiembrie 1918.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Maria jubila.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ziua de 1 Decembrie 1918, a primit intrarea triumfal\u0103 \u00een capital\u0103, a reginei, regelui \u015fi a armatei victorioase. \u00cen alaiul regal p\u0103\u015fea seme\u0163 \u015fi Carol \u00een fruntea regimentului s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 evenimentul triumfal, Carol precedat de accesele sale de nervi, amenin\u0163\u0103ri \u015fi pl\u00e2nsete a trecut cu tot arsenalul furiei \u00een bra\u0163ele unei tinere modiste satisf\u0103c\u0103toare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Maria care, avea o deosebit\u0103 afec\u0163iune fa\u0163\u0103 de principe s-a speriat a\u015fa de tare c\u0103 a \u00eeng\u0103duit venirea la Bucure\u015fti a lui Zizi, care acum purta \u00een p\u00e2ntece darul lui Carol.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenainte de mar\u015ful triumfal \u00een Ardeal al suveranilor, Maria i-a \u00eencredin\u0163at lui Carol regen\u0163a \u00een Vechiul Regat. La \u00eentoarcere Mama i-a cerut fiului s\u0103 asiste la revenirea ei \u015fi a lui Nando. Carol a refuzat arunc\u00e2ndu-se de pe cal \u015fi pe c\u00e2t s-a putut r\u0103nindu-se.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dragostea Mariei pentru principele ei adorat \u00eei \u00eentuneca orice judecat\u0103, \u00eei spulbera orice g\u00e2ndire, \u00eei orbea orice ra\u0163ionament, acuz\u00e2nd-o \u015fi blam\u00e2nd-o permanent pe Zizi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La sf\u00e2r\u015fitul lunii Mai 1919, Ferdinand l-a rugat pe Carol s\u0103 se al\u0103ture unei misiuni \u00een Orient. Principele ata\u015fat de Zizi, pentru a rata c\u0103l\u0103toria s-a \u00eempu\u015fcat u\u015for \u00een picior.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Maria \u015fi Barbu \u015etirbei au negociat situa\u0163ia principelui. Carol profund \u00eengrijorat a luat-o pe Zizi \u015fi au plecat \u00een Delt\u0103, la M\u0103n\u0103stirea \u00een vacan\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru atacul comun al Alia\u0163ilor \u015fi al armatei rom\u00e2ne de la sf\u00e2r\u015fitul lui Iulie 1919, \u00eempotriva evreului-maghiar Bela Kun-cea mai reu\u015fit\u0103 corcitur\u0103<\/em>, a fost mobilizat \u015fi regimentul lui Carol, care afl\u00e2nd vestea-capcan\u0103 s-a bucurat lovind cu pumnii \u00een mas\u0103 \u015fi url\u00e2nd ca un turbat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Principele \u015fi-a f\u0103cut \u00een grab\u0103 preg\u0103tirile: a renun\u0163at a doua oar\u0103 la succesiune, expediind scrisoarea \u00een 7 copii, apoi a plecat \u00een Ungaria f\u0103c\u00e2nd propagand\u0103 \u00eempotriva tat\u0103lui s\u0103u regele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bolnav de iubire, Carol \u00ee\u015fi implora prin scrisori mama. \u00cen vremea s\u0103rb\u0103torilor Na\u015fterii Domnului a anului 1919, o suit\u0103 de demnitari au ajuns la Bistri\u0163a-Bicaz s\u0103-l colinde <\/em>pe prin\u0163 pentru a reveni asupra deciziei de renun\u0163are la succesiunea tronului. Carol a promis, iar Zizi de care era desp\u0103r\u0163it i-a n\u0103scut pe 8 Ianuarie 1920, odorul care se va numi Mircea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cel mai mare aport pentru \u00eentorcerea Fiului risipitor<\/em> \u00een familie l-a avut colonelul canadian Joe Boyle, astfel c\u0103 bucuria din Casa regal\u0103 i-a oferit lui Carol o croazier\u0103 \u00een jurul lumii de circa 8 luni de zile, \u00een timp ce mama sa se va ocupa de Zizi \u015fi copilul ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen toamna anului 1920, principesa Elisabeta fata cea mare a acceptat s\u0103 se c\u0103s\u0103toreac\u0103 cu George prin\u0163ul mo\u015ftenitor al Greciei. Maria i-a invitat pe tineri s\u0103 vin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia Mare s\u0103-\u015fi anun\u0163e logodna. Cei doi au venit \u00eenso\u0163i\u0163i de surorile lui George: Irina de 16 ani, Elena de 24 de ani \u015fi de principele-pelerin Carol care li s-a al\u0103turat din Elve\u0163ia. Trenul plin de tineret \u015fi veselia a ajuns la Sinaia, iar grecii au fost instala\u0163i \u00een castelul de var\u0103 al Mariei, la Peli\u015for.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Schimbarea major\u0103 a lui Carol a \u00eenc\u00e2ntat-o at\u00e2t de mult pe Maria \u015fi a bucurat-o nespus c\u00e2nd a v\u0103zut atrac\u0163ia fiului asupra principesei grecoaice Sitta-Elena.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Peste dragostea fulger\u0103toare a lui Carol \u015fi a Sittei au c\u0103zut dou\u0103 tr\u0103snete: moartea fratelui Sittei \u015fi moartea mamei Mariei, ducesa de Coburg. Au plecat to\u0163i \u00een Elve\u0163ia \u00eenso\u0163i\u0163i de Carol.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Peste voalul cernit al Mariei a venit \u00eens\u0103 raza de lumin\u0103 la cei 27 de ani ai principelui care a cerut-o pe Sitta \u00een c\u0103s\u0103torie. Maria era \u00een al nou\u0103lea cer: \u201eSimt c\u0103 mi-am salvat b\u0103iatul.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La bucuria lor s-a al\u0103turat \u015fi preten\u0163iile lui Zizi: 5 milioane de franci francezi sau proprietatea lui Carol de la M\u0103n\u0103stirea \u015fi un titlu pentru fiul lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Principesa Elisabeta a Rom\u00e2niei s-a c\u0103s\u0103torit cu principele Greciei, George \u00een 27 Februarie 1921. Dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, Maria \u00eenso\u0163it\u0103 de o dispens\u0103 a Bisericii Ortodoxe a asistat la Atena la nunta lui Carol \u015fi a Elenei. Cele dou\u0103 nun\u0163i dintre fra\u0163i i-a nemul\u0163umit pe \u0163\u0103ranii greci care prevesteau necazurile ce vor c\u0103dea pe capul tinerilor rude de gradul I, c\u0103s\u0103tori\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 din luna de miere<\/em> Carol \u015fi Sitta au consumat-o la Tatoi, re\u015fedin\u0163a regal\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 \u201eluna de miere\u201d, <\/em>Elena a supravie\u0163uit, dar era jalnic de terfelit\u0103: \u201e…Era limpede c\u0103 nu-i putuse rezista priapicului ei so\u0163.\u201d <\/em>(Ioan Scurtu, Politic\u0103 \u015fi Via\u0163\u0103 Cotidian\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een secolul al XX-lea \u015fi \u00eenceputul celui de-al XXI-lea. Ed. Mica Valahie, Bucure\u015fti-2011, p. 59)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La \u00eenceputul lui Mai 1921, cuplul princiar au sosit \u00een \u0163ar\u0103. Elena era deja \u00eens\u0103rcinat\u0103. Nesim\u0163indu-se bine a fost \u00eenso\u0163it\u0103 de medicul ei de familie. Cuplul s-a mutat la Sinaia. La 25 Octombrie 1921, principesa Elena a n\u0103scut pe cel care va primi numele Mihai. Na\u015fterea lui Mihai a fost destul de complicat\u0103. Na\u015fterea pentru mam\u0103 \u00eens\u0103 a fost deosebit de grea, \u00eengrozind-o \u015fi pe regina Maria: \u201eN-am asistat niciodat\u0103 la ceva mai \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor. Copilul a fost scos pur \u015fi simplu, eu \u00eens\u0103mi i-am administrat Sittei cloroform \u015fi i-am ajutat pe doctori pe post de moa\u015f\u0103.\u201d<\/em> Dup\u0103 na\u015ftere, \u201ecamera ar\u0103ta ca un abator\u201d, <\/em>iar \u201e principesa Elena \u015fi-a revenit cu greu.\u201d<\/em>. (Regina Maria a Rom\u00e2niei, \u00censemn\u0103ri zilnice, <\/em>vol III. Trad. Sanda Racoviceanu. Ed. Humanitas, Bucure\u015fti-2006, p. 101)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Noul n\u0103scut \u00een c\u0103ma\u015fa de s\u00e2nge, parc\u0103 prevestea peste timp c\u00e2nd va deveni rege, c\u0103 Rom\u00e2nia va fi complet \u00eens\u00e2ngerat\u0103, gra\u0163ie tr\u0103d\u0103rii sale, tic\u0103lo\u015fiilor \u015fi crimelor sale.<\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0\u00a0 Rela\u0163iile intime ale cuplului princiar erau \u00een mod sigur pentru Elena, traumatizante: \u201eIntimile principesei Elena<\/em>, nota C. Argetoianu, l\u0103sau s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 motivul principal al fobiei acesteia pentru regalul ei so\u0163 era brutalitatea cu care o supunea, zi \u015fi noapte, \u00een pat sau la repezeal\u0103 pe un col\u0163 de canapea, \u00eendatoririlor ei conjugale.\u201d<\/em> (citat de I. Scurtu \u00een cap. IX, Istoria Rom\u00e2nilor \u00een Secolul XX. <\/em>Ed. Paideia, Bucure\u015fti-1999, p. 162)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sitta sup\u0103rat\u0103 de boala tat\u0103lui \u015fi speriat\u0103 de pasiunea debordant\u0103 a so\u0163ului, p\u0103r\u0103se\u015fte \u0163ara cu Mihai pentru patru luni de zile. La mai pu\u0163in de un an mariajul Sittei e\u015fuase dezastruos, ia la \u00eentoarcerea \u00een Rom\u00e2nia, Carol al ei se distra cu cine vroia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre timp dinspre Balcani se ridic\u0103 peste Regatul S\u00e2rbilor, Croa\u0163ilor \u015fi Slovenilor, steaua regelui Alexandru pe care Maria \u015fi-l dorea ginere pentru Mignon. De Cr\u0103ciunul anului 1921, Maria i-a f\u0103cut o surpriz\u0103 fiicei sale, invit\u00e2ndu-l la Sinaia pe Alexandru. Mignon s-a bucurat \u015fi dup\u0103 Anul Nou, la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 s-a plimbat cu Alexandru prin \u0163ara de basm a p\u0103durilor \u00eenz\u0103pezite de l\u00e2ng\u0103 Castel. La \u00eentoarcere cu Alexandru de m\u00e2n\u0103, Mignon i-a \u00eentors surpriza mamei spun\u00e2ndu-i cu lacrimi de bucurie: \u201eMam\u0103, am aranjat\u201d…<\/em>(Mabel Potter Daggett, Marie of Roumania: The Intimate Story of the Radiant Queen. <\/em>New York: George H. Doran, 1926, <\/em>p. 171)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen timp ce Maria bucuroas\u0103 c\u0103 a ajuns ilustra soacr\u0103 a Balcanilor <\/em>\u00ee\u015fi masca evidentele ambi\u0163ii pe care nu le recuno\u015ftea dec\u00e2t sie\u015fi, Carol \u00ee\u015fi recompensa frust\u0103rile cu prezen\u0163ele feminine, consim\u0163ind astfel ruptura dintre el \u015fi Sitta.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Pe m\u0103sur\u0103 ce Maria se str\u0103duia s\u0103 dezmint\u0103 destr\u0103marea cuplului princiar, o cuceritoare \u00eenfocat\u0103, ro\u015fcat\u0103 \u015fi divor\u0163at\u0103, tot Elena, dar Lupescu a trecut la atac.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u00e2n\u0103ra provenea dintr-o familie de evrei cu numele Wolff. Mama ei p\u0103r\u0103sise iudaismul pentru romano-catolicism, iar tat\u0103l trecuse la ortodoxie pentru a putea poseda pr\u0103v\u0103lia proprie: \u201e…Elena<\/em> \u015fi-a folosit toate atuurile-un p\u0103r ro\u015fu ca flac\u0103ra, ochii verzi, pielea alb\u0103 \u015fi \u015foldurile unduitoare<\/em>–pentru a se m\u0103rita cu un locotenent de artilerie pe nume T\u00e2mpeanu. C\u00e2nd T\u00e2mpeanu a ridicat obiec\u0163ii apropo de rela\u0163iile ei cu al\u0163i ofi\u0163eri, colegi de-ai s\u0103i, Elena l-a p\u0103r\u0103sit\u201d<\/em>(Moats Alice-Leone, Lupescu, <\/em>New York: Henry Holt and Co., 1955, pp. 34)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Caracterul Lupeasc\u0103i se axa pe agerime \u015fi \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare: \u201eCalitatea ei major\u0103 era coloritul. Tr\u0103s\u0103turile \u00eei erau greoaie. Pleoapele rivalizau cu cele ale familiei Hanovra-at\u00e2t erau de mari \u015fi de grele; nasul arcuit i se l\u0103\u0163ea pe fa\u0163\u0103, iar buzele \u00eei erau c\u0103rnoase \u015fi c\u0103zute, femeie \u00eenalt\u0103…, \u00ee\u015fi unduia \u015foldurile fiind cam gr\u0103su\u0163\u0103. Probabil c\u0103 principele a fost atras de vulgaritatea ei asumat\u0103.\u201d<\/em> (ibid., pp. 39)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Maria auzind de Lupoaica ro\u015fcat\u0103, aflat\u0103 \u00een c\u0103lduri a intrat\u0103 \u00een panic\u0103 dar \u015fi-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 chipurile aparen\u0163a \u00eeng\u0103duitoare: \u201e…nu am fost aspr\u0103 \u015fi nemiloas\u0103, dar am \u00eencercat s\u0103-l fac s\u0103 vad\u0103 c\u0103 ne aduce nenorocirea pe cap tuturor.\u201d<\/em> (ANR III, 154:7-144 passim)<\/p>\n

\u00a0 Se mai spune despre Carol c\u0103 de t\u00e2n\u0103r s-a dovedit un fenomen destul bizar al naturii…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0Regele Carol I l-a supus unui test prin Alexandru Davila, care i-a \u00eenlesnit \u00eent\u00e2lnirea cu o femeie destul de priceput\u0103 \u00een materie… A doua zi femeia jumulit\u0103 se \u00eempiedica ca o ra\u0163\u0103, g\u00e2f\u00e2ind \u00een fa\u0163a conului Alecu: \u201eM-a omor\u00e2t nene Alecule, de 14 ori, nici o dat\u0103 mai pu\u0163in.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 o vreme soarta i-a sur\u00e2s lui Carol \u00eent\u00e2lnidu-l cu femeia satisf\u0103c\u0103toare apetitului s\u0103u de arm\u0103sar pur s\u00e2nge, \u00een persoana Elenei Lupescu: \u201eDestinul \u015fi-a spus cuv\u00e2ntul\u201d, <\/em>nota Carol mai t\u00e2rziu, iar acela\u015fi Argetoianu consemna c\u0103 evreica a fost: \u201efemeia care l-a \u00eengenunchiat pe via\u0163\u0103.\u201d<\/em> (\u201eNeamul rom\u00e2nesc\u201d, <\/em>din 18 ianuarie 1928)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La expozi\u0163ia floral\u0103 din Capital\u0103 de la 7 Noiembrie 1925, Carol a ap\u0103rut cu Sitta sub masca protocolului dar pentru ultima oar\u0103 \u00een public.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Moartea reginei Alexandra l-a adus pe Carol \u00een Anglia unde a stat o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dup\u0103 care tulburat \u015fi emo\u0163ionat a \u0163\u00e2\u015fnit la Paris la Lupoaic\u0103 \u015fi de acolo fuga \u00eempreun\u0103 \u00een Italia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenaintea Cr\u0103ciunului din 1925, Sitta a venit la Cotroceni cu cadoul de la Carol: scrisoarea oficial\u0103 pentru rege prin care principele renun\u0163a definitiv la tron: \u201eCarol a repetat prima dezertare… Carol nu se mai \u00eentoarce!<\/em> (ANR III, 154: 143 \u015f.u.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Generalul Angelescu, mare\u015falul cur\u0163ii a plecat la Milano s\u0103-l aduc\u0103 pe Carol. Generalului i s-a al\u0103turat prietenul prin\u0163ului, locotenentul Mugur care-l mai convinsese odat\u0103. De data asta Carol i-a r\u0103spuns lui Mugur: \u201eAi s\u0103 m\u0103 duci acas\u0103 doar \u00een sicriu.\u201d<\/em>(ANR III, 155:6)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Maria era complet disperat\u0103 \u015fi \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 costernat\u0103, aduc\u00e2ndu-\u015fi sie\u0219i repro\u015furi destul de grele. La aceast\u0103 veste tr\u0103snet regina a r\u0103mas pur \u015fi simplu \u00eencremenit\u0103: \u201eFiul meu cel mare este un mort viu\u201d, <\/em>el \u201e\u015fi-a v\u00e2ndut dreptul avut din na\u015ftere unei evreice cu p\u0103rul ro\u015fu, care a fost amanta tuturor.\u201d<\/em>\u00a0 (Regina Maria a Rom\u00e2niei, \u00censemn\u0103ri zilnice, <\/em>vol III., op. cit., pp. 336)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Caracterul lui Carol oscila continuu \u00eentre u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi \u015fov\u0103ial\u0103, \u00eentre nestatornicie \u015fi m\u00e2ndrie, \u00eentre pasiune \u015fi libertinaj, m\u00e2hnind-o astfel peste m\u0103sur\u0103 pe augusta sa mam\u0103, care p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s-a trezit: \u201e…ai cobor\u00e2t din ce \u00een ce, p\u00e2n\u0103 la a te da pe m\u00e2na unor oameni lipsi\u0163i de orice fel de cod al onoarei \u015fi care te-au f\u0103cut s\u0103 decazi la nivelul lor. Ai rupt orice leg\u0103tur\u0103 cu tot ce-\u0163i era scump \u015fi sacru. \u0162i-ai renegat \u0163ara, surorile \u015fi fratele, tradi\u0163ia \u015fi datoria, \u00eentr-o vreme c\u00e2nd mai mult ca oric\u00e2nd \u00een istorie, Rom\u00e2nia avea nevoie de conduc\u0103tori…<\/em> (Paul al Rom\u00e2niei, Carol al II-lea. Rege al Rom\u00e2niei, <\/em>op. cit., p. 54)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La finele anului 1925, pe 31 Decembrie, regele Ferdinand a convocat la Sinaia Consiliul de Coroan\u0103 privind situa\u0163ia lui Carol \u015fi numirea unui Consiliu de Regen\u0163\u0103, pentru care Ionel Br\u0103tianu-premierul i-a propus pe: principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea \u015fi Gh. Buzdugan, pre\u015fedintele Cur\u0163ii Supreme.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Consiuliul de Coroan\u0103 de la Sinaia, Ion Mihalache \u00eei cere\u00a0 regelui un r\u0103gaz, s\u0103-l conving\u0103 pe Carol s\u0103 se r\u0103zg\u00e2ndeasc\u0103: \u201eNu, nu domnule Mihalache, crede-m\u0103, hot\u0103r\u00e2rea mea este definitiv\u0103. Este o creang\u0103 putred\u0103 \u00een dinastie pe care trebuie s\u0103 o tai spre a salva Coroana!\u201d<\/em> (\u201ePatria\u201d, <\/em>din 12 iulie 1927)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Consiliul de Coroan\u0103 a anun\u0163at Regatul Rom\u00e2nia Mare, c\u0103 regele Ferdinand a acceptat renun\u0163area definitiv\u0103 \u015fi irevocabil\u0103 a fiului Carol la succesiunea regatului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ratificat\u0103 la 4 Ianuarie 1926, de parlament, decizia Consiliul de Coroan\u0103 l-a pus pe Mih\u0103i\u0163\u0103 \u00een locul tat\u0103lui Carol ca succesor la tron.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Str\u0103in\u0103tatea a lansat tot felul de zvonuri. Suspiciunea rom\u00e2nilor a crescut \u00een intensitate. Aflat\u0103 \u00eentre ele, Maria disperat\u0103, gata s\u0103-\u015fi piard\u0103 credin\u0163a, s-a ag\u0103\u0163at de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile <\/em>Baha\u2019i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ispr\u0103vile \u015fi aventurile lui Carol, au l\u0103sat Regatul rom\u00e2n zdruncinat, confuz \u015fi pe Br\u0103tianu demis. Speran\u0163ele s-au \u00eentors spre generalul Averescu propus de marele vizir<\/em> arge\u015fean, dar a nemul\u0163umit deopotriv\u0103 preferin\u0163a Vechiului Regat, a basarabenilor \u015fi a ardelenilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u0218i acesta este doar \u00eenceputul marei \u00eencerc\u0103ri la care urma s\u0103 fie victim\u0103 Rom\u00e2nia cea abia \u00centregit\u0103 !<\/p>\n

( va urma )<\/p>\n

***<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Personalit\u0103\u0163i de aur ale lunii Noiembrie: <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>01.11.1909, filosof Constantin Florea Cioroianu\/ alias Ilariu Dobridor<\/strong>, 01.11.1913. Constantin Ardelea<\/strong>, 02.11.1882, Ion Fluera\u015f<\/strong>, 02.11.1903, Nicolae Teban<\/strong>, 03.11.1899, dr. Traian Trifan<\/strong>, 04.11.1869, dr. Corneliu<\/strong> \u015eumuleanu<\/strong>, 04.11.1915, ing., pr. basarabean Boris Stejariuc<\/strong>\/ alias Mircea Domitriu<\/strong>, 05.11.1890, pr. Gh. Tarcea,<\/strong> 05.11.1921, Arhim. Mina Dobzeu<\/strong>, 05.11.1921, Gabriel Constantinescu<\/strong>, 06.11.1909, av. Simion Lefter<\/strong>, 07.11.1922, Gavril\u0103 Vatamaniuc<\/strong>, 08.11.1869, prof.dr. savant, Nicolae Paulescu<\/strong>, 09.11.1907. av. Nistor Chioreanu<\/strong>, 10.11.1940, Radu \u015eoroag\u0103<\/strong>, 11.11.1919, compozitor Mircea Hoinic<\/strong>, 11.11.1921, Aurel C\u00e2rdu<\/strong>, 13.11.1914, dr. Al. \u015euga<\/strong>, 13.11.1925, Cornel Luca<\/strong>, 14.11.1924, Tache Rodas<\/strong>, 15.11.1872, George Tutoveanu<\/strong>, 15.11.1914, Maica Mihaela Iordache<\/strong>, 16.11.1903, pr.prof.dr.acad. Dumitru St\u0103niloae<\/strong>, 16.11.1912, arhim. Adrian F\u0103ge\u0163eanu<\/strong>, 16.11.1922, Nicolae Albu<\/strong>, 17.11.1926, dr.acad.mitropolit Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103<\/strong>, 19.11.1882, aviator Aurel Vlaicu<\/strong>, 19.11.1909, av. Traian Marian<\/strong>, 22.11.1906, av., filosof, Alexandru Randa<\/strong>, 23.11.1925, pr.prof.teolog. Gheorghe Calciu-Dumitreasa<\/strong>, 23.11.1952, artist, actor, produc\u0103tor, jurnalist, Ben Todic\u0103<\/strong>, 26.11.1892, poet Vasile Gherasim<\/strong>, 26.11.1914, Mircea Nicolau<\/strong>, 27.11.1940,prof.univ. dr. Ioan Scurtu<\/strong>; 29.11.1929, Octav Anastasescu<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tuturor \u00eentru binecuv\u00e2ntare \u015fi m\u00e2ntuire !<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 +Sf. Martiri \u015fi M\u0103rturisitori N\u0103s\u0103udeni; Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra \u015fi Vasile din Telciu; Sf. Ioan cel Milostiv, Patr. Alexandriei; Sf. Cuv. Nil Pustnicul<\/p>\n

———————–<\/p>\n

Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/strong><\/p>\n

Brusturi-Neam\u0163<\/strong><\/p>\n

\u00a012 Noiembrie 2017<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \u201eO asigur pe Sfin\u0163ia Voastr\u0103 (patriarhul) c\u0103 am ac\u0163ionat din proprie ini\u0163iativ\u0103 \u015fi c\u0103 sunt perfect con\u015ftient de faptele [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-33147","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33147","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33147"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33147\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33150,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33147\/revisions\/33150"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33147"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33147"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33147"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}