{"id":33168,"date":"2017-11-15T18:22:28","date_gmt":"2017-11-15T18:22:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=33168"},"modified":"2017-11-15T18:23:20","modified_gmt":"2017-11-15T18:23:20","slug":"traian-ience-inceputurile-invatamantului-salajean","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/11\/15\/traian-ience-inceputurile-invatamantului-salajean\/","title":{"rendered":"Traian Ience: \u00cenceputurile \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului s\u0103l\u0103jean"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Ca \u0219i la alte na\u021biuni \u00eenceputurile \u0219colii la rom\u00e2ni trebuie c\u0103utate \u00een preajma bisericilor \u0219i a m\u0103n\u0103stirilor. Dincolo de Carpa\u021bi acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat mult mai devreme, prin secolele\u00a0 XVI\u00a0 \u0219i\u00a0\u00a0 XVII, \u00a0a\u0219a cum reliefeaz\u0103 A.D.Xenopol care spune c\u0103 ,,un dasc\u0103l sau un preot mai c\u0103rturar\u201d<\/em> \u00eenv\u0103\u021bau pe copii cititul \u0219i scrisul cu slove chirilice, tipicul \u0219i c\u00e2nt\u0103rile biserice\u0219ti, spre a deveni preo\u021bi sau chiar slujba\u0219i la stat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen Transilvania situa\u021bia st\u0103tea cu totul altfel. Popula\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 era exclus\u0103 de la toate libert\u0103\u021bile: cultur\u0103, avere, via\u021ba politic\u0103, etc. Era o na\u021biune tolerat\u0103<\/em>. Acest lucru data din 16 septembrie 1437 c\u00e2nd la C\u0103p\u00e2lna se semneaz\u0103 celebrul pact Unio Trium Natiorum<\/strong> (\u00een latin\u0103 \u00a0,,uniunea celor trei na\u021biuni\u201d<\/em>). Acest act a fost semnat \u00een timpul r\u0103scoalei de la Bob\u00e2lna \u00eentre nobilii maghiari, sa\u0219i \u0219i secui prin care ace\u0219tia se angajau pe termen scurt s\u0103 \u00een\u0103bu\u0219e r\u0103scoala iobagilor rom\u00e2ni \u0219i maghiari dar \u0219i \u00een cazul unui pericol extern. Aceast\u0103 \u00een\u021belegere a fost periodic re\u00eennoit\u0103 \u0219i a dus treptat la excluderea popula\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti din via\u021ba politic\u0103 chiar dac\u0103 aceasta era popula\u021bia majoritar\u0103 a Transilvaniei. Acei rom\u00e2ni care \u00eencercau s\u0103 \u00eenve\u021be \u00een \u0219colile str\u0103ine din apusul Europei erau adu\u0219i de nobili \u00eenapoi, \u00een lan\u021buri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O raz\u0103 de speran\u021b\u0103 apare la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII lea, c\u00e2nd Ardealul ajunge sub ocupa\u021bie austriac\u0103. Acest lucru a avut un pre\u021b \u00eens\u0103. \u00cen anul 1698 parte a rom\u00e2nilor ardeleni\u00a0 ortodoc\u0219i \u00ee\u0219i schimb\u0103 religia \u0219i trec la cea greco-catolic\u0103 unit\u0103 cu Roma. Prin jur\u0103m\u00e2ntul de unire autorit\u0103\u021bile austriece\u00a0 promit c\u0103 vor ridica o \u0219coal\u0103 rom\u00e2n\u0103-latin\u0103 la Alba Iulia, promisiune \u00eent\u0103rit\u0103 prin a doua diplom\u0103 leopoldin\u0103 din 19 martie 1701 c\u00e2nd s-a poruncit ridicarea a \u00eenc\u0103 dou\u0103 \u0219coli: \u00een Ha\u021beg \u0219i F\u0103g\u0103ra\u0219. Aceste promisiuni nu s-au \u00eenf\u0103ptuit, totu\u0219i rom\u00e2nilor li s-au deschis por\u021bile vestitelor \u0219coli din apusul Europei: Roma, Viena, Pesta, etc., lucru care, a\u0219a cum am ar\u0103tat mai \u00eenainte, sub st\u0103p\u00e2nirea maghiar\u0103 nu a fost posibil.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cenceputul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc din S\u0103laj poate fi asociat cu \u0219colile din m\u0103n\u0103stiri. Aici se preg\u0103teau noii preo\u021bi \u0219i preo\u021bi caligrafi care scriau \u0219i tip\u0103reau c\u0103r\u021bi biserice\u0219ti \u0219i le vindeau pe sate. Cel mai elocvent exemplu \u00een acest sens este cel al m\u0103n\u0103stirii Treznea de unde provine un Mineu (carte bisericeasc\u0103) scris \u00een ,,V\u0103leat 1735\u201d de ,,popa \u0218tefan di Buciumi\u201d \u0219i v\u00e2ndut Jorocutanilor cu ,,18 vici de m\u0103laiu\u201d. Transcriptul Prologului \u0219i Epilogului acestui Mineu ce era scris \u00een limba rom\u00e2n\u0103 dar cu litere slavone a fost f\u0103cut de c\u0103tre Ioan Ardeleanu Senior \u00een revista ,,\u0218coala Noastr\u0103\u201d, Zal\u0103u, Nr.4\/1935:<\/p>\n

,,Prologul Mineiului 1735<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cenceputam cu vrere \u0219i cu ajutorul lui Dumnezeu: praznicile dumnez\u0103e\u0219ti. \u0218i la sfin\u021bi mari dup\u0103 cum umbl\u0103 \u0219i din paucenie. \u00cencep\u00e2nd din luna lui r\u0103pciuni \u00eent\u00e2e zi: \u0219i \u021bine p\u00e2n\u0103 \u00een luna lui Agust \u00een 29 de zile: Acest meneiu uzbran pre limba rum\u00e2neasc\u0103 cu slujbe la vecernia toat\u0103, \u0219i slujbe din adaozi: Cu canonile luna lui r\u0103pciuni cinstitul indictulu ce s\u0103 zice anul nou \u0219i p\u0103rintele Simion st\u00e2lpnicu: \u0219i s\u0103borul pre to\u021bi mucenici.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Epilogul Mineiului dela 1735<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Sf\u00e2r\u0219it \u0219i lui Dumnezeu laud\u0103 c\u0103 mau \u00eenvrednicit de am putut ispr\u0103vi aceast\u0103 sf\u00e2nt\u0103 carte anume mineiu: a\u0219ezat pe nou\u0103sprezece praznice: Pintracea rog pe voi cetitori cari v\u0103 ve\u021bi \u00eent\u00e2mpla a ceti preaceast\u0103 carte sftu Mineiu: Unde ve\u021bi g\u0103si vreun cuv\u00e2nt lipsit s\u0103 nu bl\u0103st\u0103ma\u021bi sau s\u0103 sudui\u021bi. Ce s\u0103 (…)dui\u021bi \u0219i s\u0103 tocmi\u021bi. Pintru s\u0103 v\u0103 cru\u021be \u0219i pre voi Domnul Xs. Spre mul\u021bi ani cu s\u0103n\u0103tate. Pintru c\u0103 \u0219i eu om t\u00e2n\u0103r \u0219i p\u0103c\u0103tos \u0219i u\u0219oru de minte am fostu c\u00e2nd am scris aceast\u0103 sf\u00e2nt\u0103 carte. \u00a0Da \u0219tiu c\u0103 \u00eendestule locuri vor fi lipsit Slove \u0219i cuvinte. \u0218i eu amu pus plumbu \u0219i aram\u0103: Iar\u0103 cine \u0219tie mai bine pue aur \u0219i argint. Iar\u0103 eu rog pre Dumnezeu s\u0103 erte din p\u0103cate pre voi pre to\u021bi \u0219i s\u0103 erte \u0219i pre mine p\u0103c\u0103tosul amin.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Scrisam eu omu p\u0103c\u0103tos popa \u0218tefan di Buciumi,<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0V\u0103leat: 1735 \u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Din p\u0103cate, acest\u0103 activitate a c\u0103lug\u0103rilor de a lumina poporul a atras aten\u021bia autorit\u0103\u021bilor austriece care prin comandantul trupelor din Transilvania, baronul Bucow, au recurs la m\u0103suri extreme. Astfel c\u0103, \u00een anul 1761 s-a dat ordin ca s\u0103 fie arse toate m\u0103n\u0103stirile din Ardeal. Prin interven\u021bia episcopului Petru Aron s-au salvat c\u00e2teva de pojar dar \u0219i a\u0219a au fost arse 45 de m\u0103n\u0103stiri dintre care dou\u0103 erau din S\u0103laj: m\u0103n\u0103stirile Tr\u0103znea \u0219i Sant\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cemp\u0103r\u0103teasa Austriei Maria Tereza (1740-1780) a fost cea care a dispus ridicarea de \u0219coli \u00een fiecare comun\u0103 \u0219i constr\u00e2ngerea s\u0103tenilor s\u0103-\u0219i trimit\u0103 copiii la \u0219coal\u0103. Nicolae Firu \u00een lucrarea sa \u201dDate \u0219i documente cu privire la istoricul \u0219coalelor rom\u00e2ne din Bihor, Arad\u201d (Ed. Diacezana, 1910, pag. 9)<\/em> subliniaz\u0103 de ce \u00eemp\u0103r\u0103teasa a pus accent pe ridicarea cultural\u0103 a popoarelor din monarhia habsburgic\u0103. Acestea au fost dou\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, era vorba de \u00eengrijorarea st\u00e2rnit\u0103 de decaden\u021ba \u0219i ne\u0219tiin\u021ba la care ajunseser\u0103 popoarele \u00een timpul st\u0103p\u00e2nirii turce\u0219ti. Un al doilea motiv a fost dorin\u021ba \u00eemp\u0103r\u0103tesei de a avea solda\u021bi bine preg\u0103ti\u021bi dar \u0219i me\u0219te\u0219ugari \u0219i comercian\u021bi instrui\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cel care s-a luptat foarte mult pentru ca rom\u00e2nii din Transilvania s\u0103 aib\u0103 o \u0219coal\u0103 a lor a fost episcopul Inocentiu Klein. Acela care va deschide \u00eens\u0103\u00a0 la 18 octombrie 1754\u00a0 la Blaj prima \u0219coal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Ardeal a fost urma\u0219ul acestuia, Petru Pavel Aron. Primul dasc\u0103l al acestei \u0219coli a fost s\u0103l\u0103jeanul Gavril Maior (1715-1785), feciorul preotului din S\u0103r\u0103uad (localitatea este actualmente \u00een jud. Satu Mare) care prin c\u0103lug\u0103rie \u00ee\u0219i ia numele de Grigoriu. Acesta a fost trimis de c\u0103tre episcopul Klein s\u0103 studieze timp de 7 ani la Roma. \u00centors la Blaj el \u00eensu\u0219i el m\u0103rturisea c\u0103 ,,aici apoi de loc am \u00eenceput eu \u00eent\u00e2iu a \u00eenv\u0103\u021ba copila\u0219ii \u00een \u0219coal\u0103 buchiile \u0219i frica Domnului<\/em><\/strong> \u201d (Cuv\u00e2ntarea Ep. Grig. Maior la sinodul din 12 aug. 1782, Acte sinodali, I.M.Moldovanu, tom. I, pag. 119)<\/em>. Ajuns episcop, Grigorie Maior a \u00eentors la ,,unire<\/em>\u201d cea mai mare parte a S\u0103lajului, pentru aceasta f\u0103c\u00e2nd aici numeroase vizite canonice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un alt s\u0103l\u0103jean din acele vremuri care \u0219i-a adus contribu\u021bia la ridicarea \u0219colilor rom\u00e2ne\u0219ti din Transilvania a fost Ignatie Darabant. Originar din satul M\u00e2n\u0103u (actualmente \u00een jud. Maramure\u0219), pe numele s\u0103u laic Isai Darabant, acesta a ajuns vicar general la trei episcopi \u0219i\u00a0 \u00een cele din urm\u0103 episcop de Oradea, dup\u0103 ce candidase de dou\u0103 ori la scaunul episcopal al Albei Iulii \u0219i F\u0103g\u0103ra\u0219ului de care \u021binea \u0219i S\u0103lajul. Ace\u0219ti doi \u00eenal\u021bi prela\u021bi, adev\u0103ra\u021bi st\u00e2lpi ai rom\u00e2nismului, fii ai S\u0103lajului, au atras mul\u021bi tineri de pe aceste meleaguri ca s\u0103 \u00eenve\u021be popia sau cantoria la Blaj pentru c\u0103 la m\u0103n\u0103stirile de aici (Sant\u0103u \u0219i Tr\u0103znea) nu se mai f\u0103cea \u0219coal\u0103, unele fiind p\u0103r\u0103site datorit\u0103 prigoanei la care au fost supuse. Ace\u0219i preo\u021bi \u0219i cantori \u00eentor\u0219i acas\u0103 de la Blaj au deschis \u0219coli poporale na\u021bionale \u00een satele S\u0103lajului fiind astfel \u00eendeplinite chiar ordinele \u00eemp\u0103r\u0103tesei Maria Tereza .<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Marele \u00eenv\u0103\u021bat Gheorghe \u0218incai (1754-1816) a fost timp de 12 ani ,,director al \u0219colilor na\u021bionale \u00een toat\u0103 \u021bara Ardealului <\/strong>\u201d<\/em>. Din aceast\u0103 func\u021bie a \u00eenfiin\u021bat peste 300 de \u0219coli, a publicat manuale, a \u021binut cursuri de pedagogie la Blaj. A cutreierat \u021bara de mai multe ori pentru a \u00eentocmi rapoarte despre starea \u0219colilor a\u0219a cum i s-a cerut de c\u0103tre imp\u0103ratul Austriei, Iosif al II lea, fiul Mariei Tereza. De S\u0103laj \u00eel lega \u0219i faptul c\u0103 avea aici o sor\u0103 m\u0103ritat\u0103 dup\u0103 Pop Gligor, preot \u00een Sudur\u0103u,\u00a0 sat ce actualmente se afl\u0103 \u00een jud. Satu Mare (Ioan Ardeleanu Senior, revista \u0218coala Noastr\u0103, Zal\u0103u,1935 , pag. 171).<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103l\u0103jenii nu au fost atra\u0219i spre Blaj numai pe baza leg\u0103turilor de prietenie sau rudenie ce le aveau cu oamenii mari ai Blajului \u0219i ai rom\u00e2nismului de pretutindeni ci au fost trimi\u0219i \u0219i prin ordine mai \u00eenalte venite, a\u0219a cum am ar\u0103tat mai sus, prin cunoscutele decrete ale \u00eemp\u0103r\u0103tesei Maria Tereza \u0219i ale fiului ei Iosif al II lea cu privire la \u00eenceperea instruc\u021biunii publice. Existau ordine clare pentru autorit\u0103\u021bi, \u00een spe\u021b\u0103 cele din comitate, ca instruc\u021biunea poporului s\u0103 \u00eenceap\u0103 c\u00e2t mai repede.\u00a0 Iat\u0103 ce scrie arhidiaconul Ladislau Andreica din No\u021big c\u0103tre ,,varmeghie\u201d(comitat): ,,Onorat Oficiu! Referitor la \u00eenaltul ordin dat sub No. 6809 din anul 1785, ca s\u0103 se ridice \u0219coli na\u021bionale \u00een cari copiii at\u00e2t \u00een cele divine, c\u00e2t \u0219i cele politice(lume\u0219ti), s\u0103 \u00eenve\u021be elementele de credin\u021b\u0103, c\u0103 anumi\u021bi dasc\u0103li ale\u0219i s\u0103 fie trimi\u0219i la Blaj s\u0103-\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 metoda \u0219coalei primare, de unde condu\u0219i de dl. G.\u0218incai directorul celei dint\u00e2iu \u0219coli na\u021bionale din acest mare principat… \u201d<\/em><\/strong> (Ioan Ardeleanu Senior, revista \u0218coala Noastr\u0103, Zal\u0103u, 1935, pag. 294).<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un alt exemplu referitor la implicarea autorit\u0103\u021bilor \u00een deschiderea de \u0219coli este cuprins\u00a0 in dispozi\u021bia dat\u0103 de Oficialitatea jude\u021bului Solnocul de Mijloc \u00een \u0219edin\u021ba sa \u021binut\u0103 la Jibou \u00een 16 septembrie 1808. Aceasta avea urm\u0103torul con\u021binut: ,, Guberniul (<\/em><\/strong>guvernul, n.a.) \u00eemp\u0103r\u0103tesc cu data de 1 August 1808 \u0219i cu num\u0103rul 5398 dispune preagra\u021bios, ca to\u021bi locuitorii, f\u0103r\u0103 deosebire de na\u021bionalitate \u0219i religie, s\u0103 fie constr\u00e2n\u0219i ca pe copiii lor, cari nu sunt \u00eenc\u0103 desvolta\u021bi trupe\u0219te s\u0103 lucreze la c\u00e2mp sau \u00een ceva atelier de meserie, s\u0103-i poarte la \u0219coal\u0103. Aceste dispozi\u021bii ne silind copiii s\u0103 frecventeze \u0219coala, ace\u0219tia se cresc nu numai \u00een duri\u021bia lor natural\u0103, dar devin oameni periculo\u0219i pentru ordinea public\u0103, cresc\u00e2nd ca vitele. Domnul pretor se face r\u0103spunz\u0103tor ca \u00een plasa sa s\u0103 se grijeasc\u0103 ca acei copii cari sunt nevr\u00e2stnici \u00eenc\u0103 pentru lucruri mai grele s\u0103 frecventeze \u0219coala cu s\u00e2rguin\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be carte\u201d. <\/em><\/strong>\u201d(Ion Rusu Chelin\u021banu, \u0218coala Noastr\u0103, 1935, pag. 328). <\/em>Documentul la care se refer\u0103\u00a0 oficialitatea jude\u021bean\u0103 este urm\u0103torul: ,,5398-1808. Cunosc\u00e2nd c\u0103, s\u1fbdau\u00a0 ar\u0103dicat \u00een patria aceasta \u00een multe sate \u0219i localit\u0103\u021bi edificii \u0219colare, iar aceste prin r\u00e2vna poporului fungheaz\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori \u0219i rectori, cu toate-aceste mul\u021bi sunt din popor ca \u00een loc s\u0103-\u0219i deie copiii la \u0219coal\u0103 unde s\u0103 fie instrui\u021bi \u00een scris \u0219i cetit, cu deosebire s\u0103 fie instrui\u021bi \u00een Religia lor \u0219i \u00een alte \u0219tiin\u021be morale,\u00a0 nu-\u0219i trimit copiii la \u0219coal\u0103 nici \u00een comunele acele unde sunt \u0219coli \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori, dar las\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u00een duri\u021bia lor natural\u0103, a aflat de lips\u0103 acest Guberniu ca s\u0103 v\u0103 pun\u0103 de datorin\u021b\u0103 sub r\u0103spundere grea ca \u00een toate acele sate unde se afl\u0103 \u0219coli \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori, pe to\u021bi locuitorii acelor comune s\u0103-i constr\u00e2nge\u021bi f\u0103r\u0103 deosebire de na\u021bionalitate \u0219i religie, \u0219i sub pedeaps\u0103, ca s\u0103-\u0219i trimit\u0103 copiii la \u0219coala unde se propune dup\u1fbda lor religie. D. Voastr\u0103 ve\u021bi raporta din timp \u00een timp func\u021bionarilor mai mari ai D-Voastre despre starea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, iar pe p\u0103rin\u021bii cari nu-\u0219i vor trimite copiii la \u0219coal\u0103 \u00eei ve\u021bi pedepsi. De la Gubernatorul Marelui Principat al Ardealului, Cluj, la 1 August 1808, Conte B\u00e1nfi Guvernator. \u201d(<\/em><\/strong>Ion Rusu Chelin\u021banu, \u0218coala Noastr\u0103, Zal\u0103u, 1935, pag. 328-329).<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Date concrete despre \u0219coli care s\u0103 fi fost \u00eenfiin\u021bate \u00een satele comunei Creaca \u00een perioada mai sus amintit\u0103 nu am identificat, ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 n-ar fi putut exista. Acest lucru \u00eel poate confirma sau infirma doar cel care s-ar \u00eencumeta s\u0103 studieze arhivele metropolitane de la Blaj \u0219i care s\u0103 aib\u0103 acces la fondurile arhivistice care fac referire la acele liste de \u0219coli na\u021bionale ce s-au \u00eenfiin\u021bat \u00een acea perioad\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tot la ordinul Mariei Tereza (Ratio Educationis totiusque Rei Litteriae per Regnum Hungariae et Provincias eidem adnexas din 1776)<\/em> se stabile\u0219te modul cum se \u00eenf\u0103ptuia instruc\u021bia \u00een \u0219coli. Metoda de instruc\u021bie era a lui Flebiger, pedagog german, numit \u00een 1774 director suprem al tuturor \u0219colilor din Austria. Aceast\u0103 metod\u0103 se numea metoda literal\u0103 sau sistem tabelar.\u00a0 Ca obiecte de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt au fost impuse citirea, scrierea \u0219i calcularea<\/em> la care s-a ad\u0103ugat \u0219i religia<\/em>. Aceste obiecte au intrat \u0219i \u00een programa \u0219colilor na\u021bionale din S\u0103laj.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Datorit\u0103 faptului c\u0103 \u00eentre\u021binerea \u0219colilor precum \u0219i plata \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor c\u0103dea \u00een sarcina comunelor, au existat numeroase greut\u0103\u021bi \u00een punerea \u00een aplicare a ordinelor privind \u00eenfiin\u021barea \u0219i func\u021bionarea lor. Greut\u0103\u021bile erau de ordin material din cauza s\u0103r\u0103ciei care era prezent\u0103 \u00een majoritatea satelor locuite de rom\u00e2ni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ca orice \u00eenceput prea frumos, aceast\u0103 perioad\u0103 de re\u00eenviere ce luase av\u00e2nt se tempereaz\u0103 dup\u0103 moartea \u00eemp\u0103ratului Iosif al II lea \u00een anul 1790. Anii care au urmat au fost marca\u021bi de lupta nobilimii maghiare ce urm\u0103rea restabilirea constitu\u021biei lor feudale pe care \u00eemp\u0103ratul aproape c\u0103 a reu\u0219it s\u0103 o sf\u0103r\u00e2me prin reformele sale. Au reu\u0219it \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103. Gheorghe \u0218incai este \u00eentemni\u021bat chiar timp de un an dup\u0103 care este obligat s\u0103 plece pentru totdeauna \u00een exil. Pe r\u00e2nd, multe \u0219coli se desfiin\u021beaz\u0103, altele intr\u0103 \u00eentr-un fel de amor\u021bire. Drepturile feudale sunt restabilite\u00a0 iar politica de dezna\u021bionalizare \u0219i de maghiarizare for\u021bat\u0103 devine politic\u0103 de stat. Doctrinarii maghiarismului, Sz\u00e9chenyi Stefan, Wessel\u00e9nyi Nicolau, Kem\u00e9ny Zsigmond, Kossuth Ludovic, etc, se \u00eentrec \u00een a face tot ce le st\u0103 \u00een putin\u021b\u0103 pentru a-\u0219i atinge scopul, a\u0219a cum declam\u0103 poe\u021bii lor: ,,Tot omul s\u0103 fie om \u0219i ungur, pe care-l poart\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u0219i-l acoper\u0103 cerul \u201d<\/em><\/strong>(,,Minden ember legyen ember \/ \u00c9s Magyar \/ A kit e f\u00f6ld hord \u1fbds eg\u00e9vel \/ Be takar.\u201d \u02c2V\u00f6r\u00f6smarti \u02c3 ).<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Totu\u0219i, nu au putut fi desfiin\u021bate toate \u0219colile, au mai r\u0103mas c\u00e2teva care au f\u0103cut trecerea de la acestea la cele ce vor re\u00eenvia sau se vor na\u0219te dup\u0103 1848, anul revolu\u021biilor din Europa. Cele care au r\u0103mas \u00eenv\u0103\u021bau doar pentru biseric\u0103, adic\u0103 rug\u0103ciuni, citirea, ceaslovul, psaltirea \u0219i glasurile. Aceste \u0219coli func\u021bionau \u00een comunele neme\u0219e\u0219ti, adic\u0103 cele de proprietari de p\u0103m\u00e2nt, comune pu\u021bine la num\u0103r fa\u021b\u0103 de majoritatea care erau locuite de iobagi. \u00cen S\u0103laj astfel de comune au fost, de exemplu,\u00a0 Supuru de Sus (acum \u00een jud. Satu Mare) \u0219i B\u0103se\u0219ti ( acum \u00een Maramure\u0219). Acestor \u0219coli li s-au al\u0103turat alte c\u00e2teva (ex. Jurtelecul \u0218imleului \u0219i Sici ) ce s-au ridicat \u00een urma dispozi\u021biei imperiale Nr. 2289 din 1824.\u00a0 \u00cen aceste \u0219coli sim\u021bul na\u021bional nu a pierit de tot ba chiar pe alocuri acestea erau puse \u00een slujba interesului na\u021bional.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aspira\u021biile na\u021bionale ale neamului rom\u00e2nesc nu au putut fi anihilate cu toate \u00eencerc\u0103rile autorit\u0103\u021bilor maghiare. Dorin\u021bele \u0219i aspira\u021biile poporului rom\u00e2n au fost recunoscute chiar \u0219i de Wessel\u00e9nyi Nicolau, autorul c\u0103r\u021bii ,,Sz\u00f3zat<\/em>\u201d, considerat\u0103 de mul\u021bi drept evanghelia maghiarismului. El face \u00een aceast\u0103 carte afirma\u021bia: ,,Acest popor care-\u0219i trage \u00eenceputul \u0219i limba, parte mare, de la ginta cea mare a Romanilor, \u00een cursul de mai multe secole nu \u0219i-a uitat nicidecum de acest \u00eenceput m\u0103re\u021b oric\u00e2t s-a dejosit prin ap\u0103rare \u0219i buc\u0103\u021bire; ci acum simte cu ardoare, c\u0103 un popor de aproape\u00a0 \u0219apte milioane, care are aceia\u0219i origine, aceia\u0219i limb\u0103, ba aceia\u0219i \u00eensu\u0219ire \u0219i celelalte datini \u0219i care locuie\u0219te o parte de p\u0103m\u00e2nt a Europei, care de\u0219i e \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een respect politic \u00een mai multe p\u0103r\u021bi, dar\u0103 \u00een respect geografic este compact \u0219i de \u00eentindere mare \u0219i prev\u0103zut cu cele mai mari avu\u021bii ale naturii : un popor ca acesta poate avea viitor, \u0219i este chemat la o via\u021b\u0103 na\u021bional\u0103.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acesta a fost scopul \u0219colilor na\u021bionale s\u0103l\u0103jene \u00een vremea \u00eenceputului lor, chemarea la o via\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 iar cel mai \u00eenver\u0219unat na\u021bionalist ungur ne spune, cum am citat mai sus, c\u0103 acest scop a fost atins. Evenimentele anului 1848 ne-o confirm\u0103 cu prisosin\u021b\u0103. Idealurile na\u021bionale ale rom\u00e2nilor din Transilvania au fost cele care au f\u0103cut ca revolu\u021bia de la 1848 de aici s\u0103 fie cea care a durat mai mult \u0219i care a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103 cel mai greu. Semnalul a fost dat iar autorit\u0103\u021bile vremii, vr\u00e2nd \u2013 nevr\u00e2nd, au fost nevoite s\u0103 acorde unele privilegii \u0219i libert\u0103\u021bi na\u021biunii rom\u00e2ne.<\/p>\n

—————————<\/p>\n

Traian Ience<\/strong><\/p>\n

Jib\u0103u<\/strong><\/p>\n

15 noiembrie, 2017<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ca \u0219i la alte na\u021biuni \u00eenceputurile \u0219colii la rom\u00e2ni trebuie c\u0103utate \u00een preajma bisericilor \u0219i a m\u0103n\u0103stirilor. Dincolo de Carpa\u021bi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-33168","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33168","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33168"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33168\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33173,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33168\/revisions\/33173"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33168"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33168"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33168"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}