{"id":33181,"date":"2017-11-16T10:26:48","date_gmt":"2017-11-16T10:26:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=33181"},"modified":"2017-11-16T10:33:49","modified_gmt":"2017-11-16T10:33:49","slug":"prof-mircea-botis-pr-stavr-radu-botis-rolul-lui-vasile-lucaciu-in-adoptarea-%e2%80%9cnoului-activism%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/11\/16\/prof-mircea-botis-pr-stavr-radu-botis-rolul-lui-vasile-lucaciu-in-adoptarea-%e2%80%9cnoului-activism%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Prof. Mircea Boti\u015f & Pr. stavr. Radu Boti\u015f: Rolul lui Vasile Lucaciu \u00een adoptarea \u201cnoului activism\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>
\n<\/span><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Sf\u00e2r\u015fitul secolului al-XIX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al-XX-lea, reprezint\u0103 pentru imperiul dualist austro-ungar, o accenture a contradic\u0163iilor dintre na\u0163iunile dominante, austriece \u015fi ungare \u015fi celelalte na\u0163ionalita\u0163i: rom\u00e2ni, s\u00e2rbi, solvaci, ruteni, polonezi, cehi, lipsite de drepturi \u015fi supuse unei crunte politici de dezna\u0163ionalizare. \u00cempotriva acestei politici reac\u0163ionare s-a ridicat \u00eentregul popor din Translvania, lupt\u00e2nd cu mult\u0103 ardoare \u015fi abnega\u0163ie, pentru \u00eemplinirea dezideratelor na\u0163ionale. Preotul Vasile Lucaciu se afl\u0103 iara\u015fi \u00een prim-planul ac\u0163iunii politice rom\u00e2nesti, alaturi de ceea ce au reprezentat \u00een urm\u0103 cu ca\u0163iva ani elita memorandista, de cur\u00e2nd ie\u015fi\u0163i cu to\u0163ii din \u00eenchisorile ungure\u015fti de la Seghedin \u015fi din Vat, \u00een septembrie 1895.<\/p>\n

Principala direc\u0163ie de ac\u0163iune a reprezentat-o \u00eentarirea mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale,precum \u015fi atitudinea fa\u0163\u0103 de dizolvarea de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile austro-ungare a PNR, principala institu\u0163ie cu caracter organizat a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni \u00een lupta pentru dob\u00e2ndirea de drepturi politice. Activitatea politic\u0103 a partidului a trenat vreme de c\u00ee\u0163iva ani , toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 fiind una de acumul\u0103ri, de refacere a for\u0163elor na\u0163ionale, dup\u0103 loviturile primite \u00een luptele cu autorit\u0103\u0163ile austro-ungare.<\/p>\n

\u00cen interiorul partidului au existat \u00eenc\u0103 de la constituire, divergen\u0163e de p\u0103reri, ins\u0103 acum ele se centrau \u00een jurul ideii privind schimbarea tacticii pasiviste \u00een plan electoral \u015fi \u00eenlocuirea acesteia cu una direct\u0103, a activismului politic. \u00cen fruntea acestei ac\u0163iuni s-au aflat Vasile Mangra, Valeriu Brani\u015fte, Aurel Vlad, Mihail Popovici \u015fi bine\u00een\u0163eles, neobositul \u015fi harnicul Vasile Lucaciu, atitudine ce l-a nemul\u0163umit pe Ioan Ra\u0163iu, pe\u015fedintele partidului. Trei publica\u0163ii au fost port-drapelul acestei idei: \u201cLibertatea\u201d, \u201cRevista Or\u0103\u015ftiei\u201d(ambele din Or\u0103\u015ftie) \u015fi \u201cTribuna Poporului\u201d din Arad.<\/p>\n

Lucaciu considera \u00eens\u0103 c\u0103 ar fi mult mai bine ca ideea activismului politic s\u0103 fie \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 de c\u00e2t mai mul\u0163i activi\u015fti din conducerea partidului, apreciind c\u0103, na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 \u201c\u00ee\u015fi va continua falnicul mers c\u0103tre destinul s\u0103u\u201d, c\u0103 va trebui \u00eent\u0103rit\u0103 leg\u0103tura cu mi\u015fcarea din capitala Rom\u00e2niei, f\u0103r\u0103 a se \u0163ine seama de considerente de partid, ci numai de cauza na\u0163iunii. Cu referire expres\u0103 la manifestarea samavolinc\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor austro-maghiare referitoare la dizolvarea partidului rom\u00e2nilor din Ardeal, Lucaciu precizeaz\u0103 c\u0103 \u201cPNR \u015fi Comitetul s\u0103u na\u0163ional \u015fi azi exist\u0103 \u015fi munce\u015fte \u015fi va exista \u015fi va munci \u00een m\u00e2nia a orice fel de m\u0103suri silnice ale puterii tirane.\u201d Atunci c\u00e2nd este \u00eentrebat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu tactica gre\u015fit\u0103 a rom\u00e2nilor, cu privire la pasivism \u015fi neimplicarea \u00een alegeri, Lucaciu precizeaz\u0103 c\u0103\u00a0 nu a fost alegerea rom\u00e2nilor, ci o tactic\u0103 impus\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i: \u201ce o situa\u0163ie impus\u0103 de sil\u0103. Sistemul electoral a constr\u00e2ns pe rom\u00e2ni la pasivitate\u201d, c\u0103 faptele dovedesc c\u0103 \u00een Ungaria \u201cdespre alegeri libere \u015fi adev\u0103rat parlamentarism nici nu poate fi vorba\u201d.<\/p>\n

Greut\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate de c\u0103tre\u00a0 partid erau multe, contextul politic le era defavorabil rom\u00e2nilor \u00een direc\u0163ia afirm\u0103rii fiin\u0163ei proprii. Cu toate acestea, conducerea acestei \u201ctribune \u00een lupt\u0103\u201d, a partidului rom\u00e2nilor din Ardeal ce depun eforturi uria\u015fe pentru educarea poporului \u00een spiritul dragostei \u015fi ata\u015famentul pentru valorile na\u0163ionale, pentru trecutul na\u0163ional. \u00cen acest sens, ASTRA, a reprezentat adev\u0103ratul factor mobilzator, ac\u0163inile sale cu caracter cultural diversific\u00e2ndu-se tot mai mult. \u00cen Vechiul Regat, activitate \u00een spiritul cauzei rom\u00e2nilor transilv\u0103neni a depus \u201cLiga Cultural\u0103\u201d, asocia\u0163ie care grupa \u00een jurul s\u0103u marile personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti ale momentului.
\nVasile Lucaciu nu a precupe\u0163it nici un efort \u00een acest sens. A strabatut cu o energie debordant\u0103 Transilvania \u00een lung \u015fi \u00een lat, s-a deplasat \u015fi la Bucure\u015fti pentru a \u00eent\u0103ri leg\u0103turile cu Liga Cultural\u0103. Studiul intitulat \u201cTinerimea rom\u00e2n\u0103\u201d, din Bucure\u015fti, sublineaz\u0103 c\u0103 \u201cmormintele p\u0103rin\u0163ilor \u015fi ale fra\u0163ilor no\u015ftri parc\u0103 se prefac \u00een tribune elocvente din care ne invit\u0103 s\u0103 continu\u0103m opera lor de jertf\u0103 \u015fi de lupt\u0103 pentru apreciere \u015fi recunoa\u015ftere a meritelor\u00a0 unui popor, chiar dac\u0103 se refer\u0103 la \u00eenainta\u015fi sau la tinerii care le calc\u0103 pe urme \u00eentru ale luptei na\u0163ionale.<\/p>\n

O serie de documente atest\u0103 implicarea lui Vasile Lucaciu \u00een sus\u0163inerea cauzei na\u0163ionale. A f\u0103cut din biserica din \u015ei\u015fe\u015fti o tribun\u0103 de afirmare a con\u015ftiin\u0163ei \u015fi interesului na\u0163ional, Biserica Unirii tuturor rom\u00e2nilor, fiind locul \u00een care tribunul pledeaz\u0103 pentru \u00eenfiin\u0163area de b\u0103nci care s\u0103 sus\u0163in\u0103 \u0163\u0103r\u0103nimea. Micile b\u0103nci populare \u201cS\u0103tm\u0103reana\u201d \u015fi \u201cR\u00e2ureana\u201d s-au implicat \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. \u00cen toate lu\u0103rile de cuv\u00e2nt \u015fi cu toate prilejurile, atac\u0103 pozi\u0163ia \u015fovin\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor dualiste precum \u015fi politica lor de dezna\u0163ionalizare promovat\u0103 la adresa rom\u00e2nilor. Pamfletul publicat \u00een februarie 1898, la adresa rectorului Universit\u0103\u0163ii din Budapesta- care \u00eencearc\u0103, printr-o scrisoare adresat\u0103 \u201ejunimei maghiare\u201d de la universitate, s\u0103 justifice politica maghiar\u0103 de dezna\u0163ionalizare-\u00eei solicit\u0103 pe un ton imperativ acestuia, s\u0103 accepte o cofruntare direct\u0103 \u201co disput\u0103 public\u0103\u201d, \u00eentruc\u00e2t \u201cdreptatea nu st\u0103 \u00een for\u0163a brutal\u0103 \u015fi nici \u00een num\u0103r\u201d. Pled\u00e2nd \u00een ap\u0103rarea intereselor tinerilor s\u00e2rbi, slovaci \u015fi rom\u00e2ni, Vasile Lucaciu demonstra \u00een fa\u0163a opiniei publice c\u0103 epistola din chestiune este ad\u00e2nc v\u0103t\u0103m\u0103toare, plin\u0103 de inexactit\u0103\u0163i \u015fi neadev\u0103ruri istorice, este \u00een contra principiilor superioare ale moralei politice, a libert\u0103\u0163ii popoarelor, ale umanit\u0103\u0163ii\u201d\u2026.ca urma\u015fi ai unei na\u0163iuni \u00een deplin\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 cu consim\u0163\u0103m\u00e2tul na\u0163ional \u015fi cu aspira\u0163iile na\u0163ionale, rom\u00e2nii se vor lupta pentru \u201cap\u0103rarea cauzei na\u0163ionale \u015fi nu permitem nim\u0103nui, f\u0103r\u0103 a combate, ca \u00een vechiul nost\u2019 p\u0103m\u00e2nt, s\u0103 ne tracteze cu m\u0103rinimozitate necerut\u0103, toler\u00e2ndu-ne ca pe ni\u015fte oameni de origine \u015fi de limb\u0103 str\u0103in\u0103, \u00een casa noastr\u0103 proprie\u201d.<\/p>\n

\nDocumentul este \u00een fapt o incursiune istoric\u0103, care prezint\u0103 vechimea \u015fi continuitatea rom\u00e2nilor \u00een vatra str\u0103mo\u015feasc\u0103 a Daciei, condamn\u00e2nd abuzurile \u015fi samavolniciile autorit\u0103\u0163ilor maghiare, precum \u015fi utopia ideii de \u201dstat na\u0163ional maghiar\u201d.
\nLa 1900 face demersul pe l\u00e2ng\u0103 autorit\u0103\u0163i pentru a-i permite s\u0103 aniverseze 10 ani de la construirea bisericii pentru unirea tuturor rom\u00e2nilor. Guvernul de la Budapesta condus de c\u0103tre Szell Kalman a decis neautorizarea acestei manifet\u0103ri, motiv\u00e2nd \u00een fa\u0163a Episcopiei din Gherla \u00een felul urm\u0103tor:\u201dfiind piedic\u0103 permanent\u0103 a \u0163inerii slujbelor din \u015ei\u015fe\u015fti persoana preotului V. Lucaciu, p\u00e2n\u0103 ce va func\u0163iona el acolo, este exclus, ca s\u0103 se permit\u0103 \u0163inerea acelor slujbe\u201d, deoarece \u201caceste serb\u0103ri constituie pretextul \u00eent\u00e2lnirii cu scopuri na\u0163ionale\u2019\u2019. Aceste r\u00e2nduri demonstreaz\u0103 temerea autorit\u0103\u0163ilor maghiare \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care, se afirma tot mai mult dorin\u0163a rom\u00e2nilor din Transilvania de a schimba tactica politic\u0103. Cu toate acestea, preg\u0103tirile aniversare au continuat, Lucaciu fiind sprijinit \u00een acest sens de c\u0103tre Gheorghe Pop din B\u0103se\u015fti, o alt\u0103 mare personalitate a locului, ce s-a afirmat pe terenul luptei na\u0163ionale. Telegrama trimis\u0103 la 3 iulie 1900 de c\u0103tre primul ministru Szell, are\u00a0 \u00eens\u0103 un ton categoric, cer\u00e2nd imperativ anularea \u00eent\u00e2linrii. Reac\u0163ia lui Lucaciu a fost virulent\u0103: trimite mai multe coresponden\u0163e ziarului \u201cTribuna Poporului\u201d, prin intermediul c\u0103rora eviden\u0163iaz\u0103 opiniei publice samavolniciile autorit\u0103\u0163iilor la adresa rom\u00e2nilor din aceast\u0103 parte a \u0163\u0103rii. Articole precum, \u201cAtentatul de la \u015ei\u015fe\u015fti\u201d (8\/21 iulie), \u201cTeroarea de la \u015ei\u015fe\u015fti\u201d (17\/30 august), sunt edificatoare \u00een acest sens. De asemenea, redacteaz\u0103 o scrisoare deschis\u0103 \u201cC\u0103tre Domnul Prezident al Consiliului de Mini\u015ftri, Coloman Szell (13\/26 august)\u201d, prin intermediul c\u0103reia este demascat \u201cliberalismul f\u0103\u0163arnic\u201d, \u201c\u015fovinismul s\u0103batic\u201d, acea convingere \u015fi ideologie care, dincolo de vorbele goale propagandiste \u00ee\u015fi propune ca: \u201cIdeea de stat\u201d, \u201casimilarea elementelor streine\u201d, \u201ccoloniz\u0103rile\u201d, \u201c\u015fcolile\u201d, \u201cjusti\u0163ia\u201d, \u201cadministra\u0163iunea\u201d, toat\u0103 puterea politic\u0103 de care dispune s\u0103 fie \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u201cspre dezna\u0163ionalizarea noastr\u0103, spre distrugerea etnic\u0103, spre asimilarea noastr\u0103\u201d. \u00cencheierea are un ton profetic: \u201cFa\u0163\u0103 de uneltirile acestui sistem de guvernare, durerea nostr\u0103 vindeca-se-va, \u015fi spiritul nostru na\u0163ional \u00ee\u015fi va continua calea sa triumfal\u0103, pentru c\u0103 aceasta cauza a noastr\u0103 este cauza libert\u0103\u0163ii popoarelor, este cauza civiliza\u0163iunii \u015fi a umanismului.\u201d<\/p>\n

La 4-5 septembrie 1901, Vasile Lucaciu, particip\u0103 la Conferin\u0163a P.N.R. de la Cluj, \u00een calitate de scretar general, unde, al\u0103turi de ceilal\u0163i participan\u0163i, semneaz\u0103 apelul \u201cC\u0103tre aleg\u0103torii rom\u00e2ni\u201d, consider\u00e2nd c\u0103, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu alegerile din 2 si 11 octombrie 1901, se men\u0163inea ca tactic\u0103 de lupt\u0103, pasivismul. Nu ve trece mult \u00eens\u0103 \u015fi aceast\u0103 tactic\u0103 se va schimba. Face apel \u00een continuare la calm \u015fi unitate, mai ales dup\u0103 ce, la Tg. L\u0103pu\u015f s-au ivit unele probleme: \u201cResping \u00eencerc\u0103rile \u015fi uneltirile iscodite pentru spargerea solidarit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, care ne-a r\u0103mas ultimul mijloc de salvare. Cine \u00ee\u015fi iube\u015fte neamul, \u0163ine la el cu con\u015ftiinciozitate\u201d, afirm\u0103 el \u00eentr-un articol intitulat \u201cN\u0103scociri tenden\u0163ioase\u201d.<\/p>\n

\nPe t\u0103r\u00e2m cultural, activitatea se va continua \u00een direc\u0163ia lumin\u0103rii poporului prin cultur\u0103. \u00cen aceast\u0103 direc\u0163ie a avut o contribu\u0163ie deosebit\u0103 la \u00eenfiintarea desp\u0103r\u0163\u0103mintelor ASTREI de la T\u0103\u015fnad, Seini, Tg. L\u0103pu\u015f, ca \u015fi la \u0163inerea unor adun\u0103ri zonale ale asocia\u0163iunii la Baia Mare. S-a implicat\u00a0 nemijlocit \u00een, preg\u0103tirea adun\u0103rii generale a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor rom\u00e2ni din Satu Mare (8 august 1902) \u015fi a celei din Ugocea (15 august 1902), particip\u0103 activ la lucr\u0103rile acestora, chem\u00e2nd pe cei prezen\u0163i \u201cS\u0103 muncim f\u0103r\u0103 preget\u201d pentru cauza na\u0163ional\u0103, subliniind leg\u0103tura str\u00e2ns\u0103 ce trebuie \u201csa fie dintre cultura na\u0163ional\u0103 \u015fi libertatea na\u0163ional\u0103.\u201d
\n\u00cen planul luptei na\u0163ionale P.N.R., a avut, \u00eencep\u00e2nd din anul 1903, un alt partid partener, de factur\u0103 socialist\u0103, P.S.D., \u00eempreun\u0103 organiz\u00e2nd ac\u0163iuni, \u201cmenite a \u00eempreuna eforturile cu ale altor for\u0163e politice \u015fi sociale spre asigurarea victoriei celei mari-Unirea\u201d.<\/p>\n

\nDe foarte mare folos \u00een lupta pentru \u00eemplinirea dezideratelor na\u0163ionale, au fost organele de pres\u0103 precum \u201cGazeta de Duminic\u0103(\u015eimleul Silvaniei)\u201d cu un program na\u0163ional bine precizat, precum \u015fi seria a-II-a, a\u201cRevistei Catolice\u201d, tip\u0103rit\u0103 la \u015ei\u015fe\u015fti de Vasile Lucaciu \u00eentre anii 1903-1905, care pe l\u00e2ng\u0103 un scop clerical avea \u015fi unul laic, na\u0163ional, const\u00e2nd din \u201cconlucrarea la \u00eenflorirea dulcei noastre na\u0163iuni rom\u00e2ne\u201d.<\/p>\n

\nLa 10 ianuarie 1905, a avut loc la Sibiu, Conferin\u0163a Na\u0163ional\u0103 a P.N.R., moment crucial pentru evolutia luptei na\u0163ionale a rom\u00e2nilor din Transilvania. Secretarul general al partidului, Vasile Lucaciu, a fost cel care a prezentat raportul de activitate al Comitetului, de la ultima conferin\u0163\u0103, ce a avut loc \u00een anul 1892. Aici, el precizeaz\u0103 c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, dupa 13 ani, \u201csuntem aici \u00een fa\u0163a cerului \u015fi a p\u0103m\u00e2ntului ca un popor cu con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103, o na\u0163iune care vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103\u201d. S-a precizat c\u0103 programul na\u0163ional stabilit la 1881, momentul constituirii partidului unic al rom\u00e2nilor din Transilvania, trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een continuare valabil, deoarece este rezultatul unor secole de eforturi \u015fi aspira\u0163ii ale na\u0163iunii rom\u00e2ne. Raportul prezentat \u015fi discu\u0163iile ce au avut loc pe marginea acestuia, au eviden\u0163iat \u00eens\u0103, schimbarea tacticii politice, pasivismul, \u015fi trecerea la activismul politic. Votul ce a urmat discu\u0163iilor a demonstrat c\u0103 realitatea politic\u0103 este alta \u015fi c\u0103 se impune imperios necesar, schimbarea atitudinii partidului: 75 de voturi pentru \u015fi 12, contra.<\/p>\n

\nNoul program adoptat de Conferin\u0163\u0103, stabilea \u00een 8 puncte, obiective politice, economice \u015fi sociale ale rom\u00e2nilor din Transilvania \u015fi Ungaria. \u00cenainte de toate se prevedea: recuno\u015fterea poporului ca individualitate politic\u0103 \u015fi asigurarea dezvolt\u0103rii sale etnice \u015fi confesionale, reducerea serviciului militar \u015fi folosirea limbii materne \u00een armata,\u00a0 aplicarea \u00een practic\u0103 a legii privind egala \u00eendrept\u0103\u0163ire a na\u0163iunilor asuprite, autonomia deplin\u0103 pentru toate confesiunile, autonomia administrativ\u0103 a comunelor \u015fi eligibilitatea func\u0163ionarilor, care s\u0103 fie din r\u00e2ndul popula\u0163iei respective, introducerea sufragiului universal \u015fi garantarea dreptului de \u00eentrunire, asociere, libertatea presei, inalienabilitatea minimului de proprietate\u00a0 (prin reform\u0103 agrar\u0103), prin v\u00e2nzarea unor parcele din mo\u015fiile statului, precum \u015fi prevederi \u00een favoarea muncitorilor: ap\u0103rarea acestora prin legi \u00eempotriva exploat\u0103rii, instituirea asigur\u0103rilor de stat pentru cazuri de boal\u0103 \u015fi b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, asigurarea \u00eengrijirii sanitare pentru cei nevoia\u015fi. Ecourile Conferin\u0163ei, prin prisma discu\u0163iilor ce au avut loc \u015fi a rezultatelor politice ob\u0163inute, s-au manifestat nu numai \u00een Transilvania, ci \u015fi \u00een Rom\u00e2nia.
\nApelul intitulat \u201cC\u0103tre aleg\u0103torii rom\u00e2ni\u201d, lansat la aceast\u0103 Conferin\u0163\u0103 \u015fi semnat de c\u0103tre un comitet \u00een frunte cu Vasile Lucaciu \u015fi Gheorghe Pop de B\u0103se\u015fti, chema popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 din Transilvania s\u0103 sprijine candida\u0163ii P.N.R. \u00een alegerile din toamna acelui an.<\/p>\n

\nCampaniile electorale au constituit pentru frunta\u015fii rom\u00e2ni, deci \u015fi pentru Vasile Lucaciu, prilej de afirmare a principiilor programatice ale partidului, adoptate de Conferin\u0163\u0103, de ap\u0103rare a intereselor na\u0163iunii rom\u00e2ne, de combatere a politicii guvernamentale maghiare, de demascare a numeroaselor nelegiuiri comise de autorit\u0103\u0163ile\u00a0 locale \u00eempotriva candida\u0163ilor rom\u00e2ni. \u00cencununarea activit\u0103\u0163ii sale politice se concretizeaz\u0103 prin ob\u0163inerea mandatului de deputat de Beiu\u015f \u00een parlamentul de la Budapesta a c\u0103rui valabilitate s-a men\u0163inut p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1910. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 \u015fi-a continuat laborioasa\u00a0 activitate politic\u0103 \u00een calitate de vajnic ap\u0103r\u0103tor al tuturor rom\u00e2nilor din Transilvania \u015fi Ungaria.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Note:<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong>1.\u00a0\u00a0\u00a0 Pascu, Stefan \u2013 \u201dFaurirea statului national unitar roman\u201d, vol. I, p.292-320;
\n\u201cDestramarea monarhiei austro-ungare\u201d, 1900-1818, Editura Academiei, Bucuresti, 1964, p.98-110
\n2.\u00a0\u00a0\u00a0 Botezan, Liviu si Cordos, Nicolae \u2013 \u201cIncercari de revitalizare\u00a0 a activitatii P.N.R., \u00een anul 1899 (I), \u201cAIIA\u201d, XXI, 1978, p.209-230
\n3.\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cRevista Or\u0103stiei\u201d, an I, nr. 1,4,20, din 1\/13 ianuarie 1896; \u201cTribuna\u201d, an XIII, nr. 27, din 6\/18 februarie 1896
\n4.\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cTribuna\u201d, an XIII, nr. 55 din 9\/21 martie 1896; \u201cRevista Or\u0103\u015ftiei\u201d, an II, nr. 7, din 10\/22 februarie 1896
\n5.\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cTribuna\u201d, an XIII, nr. 201, din 12\/24 februarie 1896
\n6.\u00a0\u00a0\u00a0 Bunea Augustin \u2013 \u201cParlamentul Romaniei pentru o politica externa\u00a0 favorabila unirii Transilvaniei cu Romania (1892-1899)\u201d in \u201cActa Musei Napocensis\u201d, VII, 1970, p.329-351.
\n7.\u00a0\u00a0\u00a0 Cordos, Nicolae \u2013 \u201cProtestul Nationalitatilor din ianuarie 1898\u201d in \u201cActa Musei Napocensis\u201d, VIII, 1971, p.668.
\n8.\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cEpistola publica catre rectorul Universitatii din Budapesta, Rr. Michael Herczegh\u201d, de Dr. Vasile Lucaciu, parochul Sisestilor, Tipografia Molnar, Baia Mare, 1898; \u201cTribuna Poporului\u201d (Arad), an II (I), nr. 21 din 31 ianuarie\/ 12 februarie 1898, p. 97-98.
\n9.\u00a0\u00a0\u00a0 Arhivele Statului Baia Mare, fond Primaria Orasului Baia Mare, Acte prez. Nr. 44\/1900.
\n10.\u00a0\u00a0\u00a0 Dr. Vasile, Lucaciu, \u201cCuvinte din Sisesti\u201d, Epistola catre domnul president al Consiliului de Ministri, Coloman Szell, Tipografia Molnar, Baia Mare 1900; \u201cTribuna Poporului\u201d, an IV, nr.246 din 3\/16 septembrie 1900.
\n11.\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cTribuna\u201d, anul XVIII, nr 169, din 15\/28 septembrie 1901.
\n12.\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cTribuna\u201d, anul XVIII, nr 170, din 16\/29 septembrie 1901.
\n13.\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cTribuna Poporului\u201d, anul VI. Nr. 193, din 19 octombrie\/1noiembrie 1902.
\n14.\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cTribuna\u201d, anul XIX, nr. 192 din 19 octombrie\/1noiembie 1902
\n15.\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cTribuna\u201d, anul XVIII, nr. 102 din 2\/15 iunie 1901.
\n16.\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cTribuna\u201d, anul IX, nr. 7,8,9 din 12,13,14 ianuarie 1905, \u201cGazeta Transilvaniei\u201d, an LXVIII, nr. 7,8,9, din 12,13,14 ianuarie 1905,\u201dGazeta Transilvaniei\u201d,
\nan LXVIII,nr.7,8,11 din 12,13,16 ianuarie 1905.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Sf\u00e2r\u015fitul secolului al-XIX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al-XX-lea, reprezint\u0103 pentru imperiul dualist austro-ungar, o accenture a contradic\u0163iilor dintre na\u0163iunile dominante, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-33181","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33181","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33181"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33181\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33186,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33181\/revisions\/33186"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33181"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33181"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33181"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}