{"id":33236,"date":"2017-11-17T12:57:29","date_gmt":"2017-11-17T12:57:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=33236"},"modified":"2017-11-17T13:02:53","modified_gmt":"2017-11-17T13:02:53","slug":"alexandru-nemoianu-ortodoxia-si-destinul-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/11\/17\/alexandru-nemoianu-ortodoxia-si-destinul-romanesc\/","title":{"rendered":"Alexandru Nemoianu: Ortodoxia \u0219i Destinul Rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Poporul Rom\u00e2n reprezint\u0103 concluzia unui anevoios \u0219i lung proces istoric care poate fi \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een trei segmente esen\u021biale: \u00a0\u201czorile istoriei\u201d, de la \u00eenceputuri la includerea \u00een Imperiul Roman a \u201cspa\u021biului rom\u00e2nesc\u201d; \u00a0\u201clatinizarea\u201d \u0219i includerea \u00een spa\u021biul cultural balacano-dun\u0103rean; evolu\u021bia popula\u021biei daco-romane \u00een Poporul Rom\u00e2n.
\nTeritoriul locuit azi majoritar de Rom\u00e2ni, \u201dspa\u021biul rom\u00e2nesc\u201d, a fost populat din cele mai vechi timpuri, de la \u00eenceput. Urme de locuire din vremea paleoliticului au fost frecvent descoperite \u00een acest spa\u021biu, vremea Neoliticului a cunoscut o \u00eenflorire aproape f\u0103r\u0103 precedent \u00een restul Europei \u0219i suficient este s\u0103 amintim de superba \u201ccultur\u0103\u201d Cucuteni. \u00cen epoca Bronzului pe teritoriul rom\u00e2nesc s-au a\u0219ezat triburi indo-europene, mai apoi alc\u0103tuite \u00een Poporul Trac \u0219i respectiv ramura lui Nord-Dun\u0103rean\u0103, daco-ge\u021bii. Civiliza\u021bia daco-ge\u021bilor \u00eencepe s\u0103 fie tot mai bine cunoscut\u0103. Sursele scrise sunt pu\u021bine, aproape suspect de pu\u021bine, \u0219i sunt mul\u021bi cei care afirm\u0103 c\u0103 aceste surse, care vor fi existat, ar fi fost deliberat distruse. Dar urmele civiliza\u021biei sunt multe, ele nu au putut fi distruse. Este vorba de complexe administrative absolut gigantice, construite dup\u0103 un plan centralizat \u0219i dup\u0103 cele mai bune tehnici ale lumii elenistice; sunt cet\u0103\u021bile \u0219i complexele religioase din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei, capitala Statului Dac.<\/p>\n

\u00cen ciuda faptului c\u0103 ace\u0219ti str\u0103mo\u0219i ai no\u0219tri au fost defini\u021bi de c\u0103tre Tacitus ca \u201cvesti\u021bi pentru lupetele dintre ei\u201d, deci vesti\u021bi pentru capacitatea de a se r\u0103zboi \u00eentre ei, o tr\u0103s\u0103tur\u0103 pe care, categoric, noi am mo\u0219tenit-o!, ei au r\u0103zbit. Statul Dac a reu\u0219it s\u0103 fie unificat, mai \u00eent\u00e2i de c\u0103tre Burebista zis \u0219i Celtoctonul, \u201domoratorul de Cel\u021bi\u201d, \u00een veacul I i.d.Chr. \u0219i apoi de c\u0103tre Decebal \u00een veacul I. d.Chr. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 Statul Dac reprezenta un rival \u0219i un adversar foarte puternic al Imperiului Roman \u00een zona cursului inferior al Dun\u0103rii. Pericolul era suficient pentru c\u0103 Iulius Caesar s\u0103 contemple o campanie \u00eempotriva Daciei. Campanie care nu a avut loc din pricina asasin\u0103rii lui \u00een 44 i.d.Chr. Dar \u00een veacul I d.Chr. \u00cemp\u0103ratul Traian a trebuit s\u0103 duc\u0103 acel r\u0103zboi. El a f\u0103cut acest r\u0103zboi din dou\u0103 motive. Unul era dorin\u021ba de a elimina un poten\u021bial adversar puternic \u0219i al doilea motiv avea ra\u021biuni economice, acapararea bog\u0103\u021biilor Daciei \u0219i mai ales a minelor de aur. Acest r\u0103zboi a fost un r\u0103zboi tipic de cucerire, imperialist, \u0219i el se aseamna p\u00e2n\u0103 la identitate cu ac\u021biunile militare din zilele noastre purtate de c\u0103tre \u201cimperiul globalist\u201d.
\nPentru a \u00eenfr\u00e2nge Dacia, Imperiul Rom\u00e2n a purtat trei r\u0103zboaie \u0219i a trebuit s\u0103 \u00ee\u0219i foloseasc\u0103 plenar for\u021bele militare. A reu\u0219it \u00een final, beneficiind \u0219i de \u00eemprejurarea c\u0103 a avut ca \u00eemp\u0103rat un militar de profesie foarte destoinic, Traian. \u00cen privin\u021ba acestor r\u0103zboaie personal cred c\u0103 trebuie f\u0103cute c\u00e2teva observa\u021bii \u0219i clarific\u0103ri.
\nDe mult\u0103 vreme s-a tot spus c\u0103 aceast\u0103 cucerire este \u00a0\u201cactul de na\u0219tere\u201d \u00a0al Poporului Rom\u00e2n. Aceast\u0103 este o afirma\u021bie at\u00e2t fals\u0103 c\u00e2t \u0219i foarte periculoas\u0103.
\nEste fals\u0103 deoarece procesul de etnogenez\u0103 a \u00eenceput cu mult \u00eenainte \u0219i este foarte periculoas\u0103 c\u0103ci acrediteaz\u0103 ideea c\u0103 o \u201ccucerire militar\u0103\u201d poate fi un lucru bun. Nu poate fi \u0219i nici nu a fost. Cucerirea Romei a fost o catastrof\u0103 pentru spa\u021biul rom\u00e2nesc, o civiliza\u021bie \u0219i o cultur\u0103 local\u0103 au fost distruse. A spune c\u0103 o cucerire este lucru bun, \u00eenseamn\u0103 a invita asemenea dezastre din nou \u0219i din nou. C\u0103ci \u00eenfr\u00e2ngerea Neamurilor nu este datorat\u0103 pierderilor militare, este datorat\u0103 abdic\u0103rii de la modelul existen\u021bial autohton.
\n\u00cen primul r\u00e2nd Roma nu a cucerit toat\u0103 Dacia, doar circa o treime din ea. Dar \u00een acest teritoriu a fost instalat \u00een for\u021b\u0103 \u0219i \u00een extensie sistemul Romei. Au fost adu\u0219i coloni\u0219ti \u201ddin toate provinciile Romei\u201d, spun izvoarele. Aceast\u0103 precizare este important\u0103. Pe teritoriul provinciei Dacia au fost adu\u0219i coloni\u0219ti din tot locul \u0219i care se puteau \u00een\u021belege \u00eentre ei \u0219i cu locuitorii b\u0103\u0219tina\u0219i folosind \u201clingua franca\u201d a vremii, adic\u0103 latina vulgar\u0103. \u00cen acest fel s-a petrecut procesul de \u00a0\u201clatinizare\u201d al spa\u021biului rom\u00e2nesc. C\u0103ci elementul etnic majoritar a r\u0103mas cel Dac. Dar coloni\u0219tii \u0219i mai ales solda\u021bii Romei au mai adus ceva, au adus credin\u021bele lor. Iar \u00eentre aceste credin\u021be era \u0219i Cre\u0219tinismul. Sunt destule relicvele \u00a0\u201cpaleo-cre\u0219tine\u201d \u00a0g\u0103site \u00een castrele, ora\u0219ele \u0219i a\u0219ez\u0103rile din Dacia. Nici nu este de mirare c\u0103ci mul\u021bi dintre solda\u021bii stationa\u021bi \u00een Dacia, mai ales cei din trupele auxiliare, erau din Orientul Apropiat \u0219i unii dintre ei erau cre\u0219tini. Num\u0103rul solda\u021bilor Romei care s-au a\u0219ezat \u00een Dacia a fost mare \u0219i acest lucru ne este dovedit de faptul c\u0103 termenul rom\u00e2nesc \u201cb\u0103tr\u00e2n\u201d provine din \u201cveteranus\u201d, soldat l\u0103sat la vatr\u0103. De fapt cucerirea Romei, pentru spa\u021biul rom\u00e2nesc de mai t\u00e2rziu, a avut dou\u0103 consecin\u021be majore. Prima a fost \u00a0\u201clatinizarea\u201d, preluarea ca limba de comunica\u021bie mai \u00eent\u00e2i \u0219i apoi c\u0103 limb\u0103 a locului, a latinei vulgare. A dou\u0103 consecin\u021b\u0103 a fost c\u0103 acest spa\u021biu s-a integrat cultural \u00een zona balcano-dun\u0103rean\u0103, alc\u0103tuind latinitatea oriental\u0103 care, pu\u021bin mai apoi devenea parte a spa\u021biului bizantin.
\nLatinitatea r\u0103s\u0103ritean\u0103, daco-romanii \u0219i locuitorii latiniza\u021bi ai Peninsulei Balcanice au devenit parte componenat\u0103 a Imperiului Roman de R\u0103s\u0103rit, respectiv ai Imperiului Bizantin. Finalmente a\u0219a s-a alc\u0103tuit Poporul Rom\u00e2n \u0219i Limba Rom\u00e2n\u0103 cu cele patru dialecte ale ei: daco-rom\u00e2n, arom\u00e2n, megleno-rom\u00e2n \u0219i istro-roman.
\n\u00cen tot acest lung r\u0103stimp, veacurile III-XIII d.Chr., latinitatea r\u0103s\u0103ritean\u0103 a r\u0103mas mai credincioas\u0103 mo\u0219tenirii Romei dec\u00e2t latinitatea apusean\u0103. Acest lucru este dovedit de impresionanta unitate de limb\u0103 a latinit\u0103\u021bii r\u0103s\u0103ritene. Iar aceasta este datorat\u0103 credin\u021bei Ortodoxe c\u0103reia aceast\u0103 latinitate i-a r\u0103mas credincioas\u0103 mereu. De fapt latinitatea r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u0219i prin restr\u00e2ngere Poporul Rom\u00e2n, s-a alc\u0103tuit \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu cre\u0219terea lui \u00een Ortodoxie. A\u0219a se explic\u0103 de ce termenii \u0219i conceptele de baza cre\u0219tine \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sunt de origine latin\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, c\u0103ci p\u00e2n\u0103 \u00een veacul al VII-lea d.Chr. limba latin\u0103 era majoritar folosit\u0103 \u00een Balcani \u0219i p\u00e2n\u0103, \u00eenc\u0103 mai t\u00e2rziu, latina era limba \u00a0\u201coficial\u0103\u201d a Imperiului Bizantin.
\n\u00cen acela\u0219i timp, terminologia cre\u0219tin\u0103 \u00a0\u201cadministrativ\u0103\u201d \u00a0este predominant slav\u0103 \u0219i aceasta dovede\u0219te odat\u0103 \u00een plus, c\u0103 spa\u021biul rom\u00e2nesc a fost parte a lumii bizantine.Terminologia slavon\u0103 s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een Bizan\u021b \u00een veacurile IX \u0219i X d.Chr. ca parte a eforturilor de misionarizare a slavilor. Limba \u201cslavon\u0103\u201d a fost o limba artificial\u0103, \u00eentocmit\u0103 de fra\u021bii Chiril \u0219i Metodiu pe baza dialectului slav din jurul Thesalonicului. Rom\u00e2nii au adoptat \u0219i ei acea limb\u0103 c\u0103 limb\u0103 de \u00a0\u201ccult\u201d a serviciilor religioase printr-un proces tipic de acultura\u021bie (adoptarea unor concep\u021bii \u0219i sisteme ale unei culturi \u00eenvecinate sau paralele). \u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103 trebuie men\u021bionat c\u0103 mai sunt intelectuali rom\u00e2ni care consider\u0103 asocierea cu Roma sau cu Episcopatul Romei (a\u0219a zisa Biseric\u0103 Romano-Catolic\u0103) \u00a0o \u201cpromo\u021bie\u201d. Nimic mai fals. Istoria \u0219i institu\u021biile bizantine au reprezentat, la toate modurile, un v\u00e2rf al civiliza\u021biei omene\u0219ti. Iar \u00een vremea de care vorbim, vecurile IX-X , Bizan\u021bul avea Universit\u0103\u021bi, g\u00e2nditori \u0219i o mi\u0219care intelectual\u0103 vibrant\u0103, \u00een Apusul Europei,\u00a0 \u201d\u00cemp\u0103ratul\u201d Carol cel Mare nu \u0219tia \u0219i nu a putut niciodat\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 scrie. \u00cen toate aceste veacuri Rom\u00e2nii s-au considerat \u0219i erau parte a lumii bizantine. C\u0103 a\u0219a a fost o dovede\u0219te \u00eensu\u0219i numele de Rom\u00e2ni. C\u0103ci Rom\u00e2n nu vine de la Roma, ci vine de la \u00a0\u201cromei\u201d \u00a0adic\u0103 supu\u0219i bizantini. Iar c\u00e2nd cuceritorii maghiari au cerut p\u0103m\u00e2nt \u00een Ardeal lui Menumorut acesta le-a r\u0103spuns c\u0103 nu o poate face el fiind supus al \u00a0\u201cdominus meum Constantinopolitanus\u201d (st\u0103p\u00e2nului meu din Constantinopol). Spa\u021biul rom\u00e2nesc a fost \u0219i el parte a devenirii Ortodoxe care a culminat cu \u201cmi\u0219carea isihast\u0103\u201d promovat\u0103 prin scrierile Sf\u00e2ntului Grigore Palamas, Arhiepiscopul Thesalonicului. Mi\u0219carea isihast\u0103 este cea care a stabilit leg\u0103tur\u0103 dintre credincio\u0219i \u0219i Dumnezeu, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd c\u0103 \u00a0\u201cesen\u021ba\u201d \u00a0Dumnezeirii nu poate fi cunoscut\u0103, dar pot fi cunoscute \u00a0\u201cenergiile\u201d , (adic\u0103 Dumnezeu \u00een ac\u021biune), \u00a0necreate, \u00a0\u00eentre care este \u0219i Lumina Taboric\u0103, Lumina cea neapropiat\u0103. A\u0219a se explic\u0103 de ce au hramul Schimb\u0103rii la Fa\u021b\u0103 cele mai vechi a\u0219ez\u0103minte monahale din spa\u021biul rom\u00e2nesc. De fapt Poporul Rom\u00e2n s-a alc\u0103tuit \u00een \u0219i prin Ortodoxie, f\u0103r\u0103 Ortodoxie pur \u0219i simplu ne-am \u201cderomaniza\u201d, am \u00eenceta s\u0103 mai fim Rom\u00e2ni.
\nPentru Rom\u00e2ni credin\u021ba ortodox\u0103 a fost cea mai de seam\u0103 factor de unitate \u0219i aceast\u0103 credin\u021b\u0103 i-a f\u0103cut pe Rom\u00e2ni s\u0103 treac\u0103 f\u0103r\u0103 sminteal\u0103 prin teribile furtuni istorice.
\n\u00cen numeroase documente istorice afl\u0103m referiri la \u00a0\u201ccredin\u021b\u0103\u201d, \u00a0\u201dneam\u201d \u00a0\u0219i \u00a0\u201cpopor\u201d. Este foarte important de notat c\u0103 permanent acei termini defineau acela\u0219i concept \u0219i aceasta arat\u0103 leg\u0103tur\u0103 dintre credin\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i \u00een\u021belegerea no\u021biunii de \u201cneam\u201d. Aceasta dovede\u0219te consecven\u021ba dintre credin\u021ba ortodox\u0103 a Rom\u00e2nilor \u0219i imaginea despre sine a Rom\u00e2nilor. Credin\u021ba Ortodox\u0103 era \u201clegea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, nu era alta. Iar exprimarea arat\u0103 recunoa\u0219terea f\u0103r\u0103 echivoc a leg\u0103turii dintre realitatea duhovniceasc\u0103 \u0219i cea istoric\u0103. Era recunoscut\u0103 demnitatea fiec\u0103rei fiin\u021be umane \u0219i faptul c\u0103 fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103 este unic\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 egal. Deopotriv\u0103 fiecare \u00a0\u201cneam\u201d este rezultatul unic al unei combina\u021bii de elemente culturale, economice \u0219i religioase \u0219i deci este chemat s\u0103 fac\u0103 o contribu\u021bie unic\u0103 la civiliza\u021bia uman\u0103. \u00cen aceast\u0103 \u00een\u021belegere orice cre\u0219tin Ortodox \u0219i deci fiecare Rom\u00e2n, ar trebui s\u0103 resping\u0103 cu dezgust orice chemare la o uniformizare sub un \u201cmodel\u201d secular unic \u0219i care, cel mai adesea, este promovat cu for\u021ba. Aceasta mai eviden\u021biaz\u0103 c\u0103 no\u021biunea de \u201cneam\u201d \u00a0nu este doar un termen istoric \u0219i politic ci \u0219i unul \u201cduhovnicesc\u201d.
\nIar \u00een ce prive\u0219te rezolvarea \u201ctragediei istoriei\u201d Ortodoxia \u00a0d\u0103 un r\u0103spuns limpede. Tragedia existen\u021bei umane nu se va rezolva \u00een istorie, se va rezolva la sf\u00e2r\u0219itul ei, c\u00e2nd toate vor fi a\u0219a cum au \u0219i fost \u00een \u00eenceput \u0219i c\u00e2nd, s\u0103 n\u0103d\u0103jduim, vom fi \u00eentor\u0219i \u00a0\u201c\u00een Raiul \u00een care ne-a vrut Dumnezeu\u201d.<\/p>\n

———————————<\/p>\n

Alexandru Nemoianu<\/strong>
\n<\/strong>Istoric
\nThe Romanian American Heritage Center<\/p>\n

17 noiembrie 2017<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Poporul Rom\u00e2n reprezint\u0103 concluzia unui anevoios \u0219i lung proces istoric care poate fi \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een trei segmente esen\u021biale: \u00a0\u201czorile istoriei\u201d, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-33236","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33236","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33236"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33236\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33240,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33236\/revisions\/33240"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33236"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33236"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33236"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}