{"id":33256,"date":"2017-11-18T17:25:52","date_gmt":"2017-11-18T17:25:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=33256"},"modified":"2017-11-18T17:25:52","modified_gmt":"2017-11-18T17:25:52","slug":"vavila-popovici-teama-caderii-de-pe-soclu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/11\/18\/vavila-popovici-teama-caderii-de-pe-soclu\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Teama c\u0103derii de pe soclu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201e<\/em>Sistemul incorect al priorit\u0103\u021bilor genereaz\u0103 agresivitate.\u201d<\/em><\/p>\n

Serghei Nikolaevici Lazarev<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Agresivitatea,<\/em> conform dic\u021bionarului, este \u00eensu\u0219irea de a fi agresiv, constituind uneori un simptom patologic. Este caracterizat\u0103 de multe ori ca o interac\u021biune social\u0103 d\u0103un\u0103toare, cu inten\u021bia de a provoca o stare nepl\u0103cut\u0103 unui individ, sau chiar societ\u0103\u021bii. Poate fi r\u0103spuns la o provocare, sau nu, determinat\u0103 oricum, de o frustrare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Agresivitatea este monstruoas\u0103 \u0219i ea poate lua o varietate de forme, care pot fi exprimate fizic, sau verbal, din care specific\u0103m pe cele mai importante: agresivitatea defensiv\u0103 (indus\u0103 de fric\u0103), agresivitatea de dominare, agresivitatea inter-masculin\u0103, agresivitatea matern\u0103, agresivitatea legat\u0103 de sex, agresivitatea teritorial\u0103, agresivitatea indus\u0103 de izolare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Putem considera agresivitatea ca fiind o \u00eensu\u0219ire a acelor tipuri de comportament care sunt orientate \u00een sens distructiv, provoc\u00e2nd bulversare, daune materiale, morale, psihologice, la polul opus fiind \u201ecomportamentul prosocial\u201d care implic\u0103 concepte ca toleran\u021ba, ajutorul, echilibrul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din formele de manifestare ale agresivit\u0103\u021bii fac parte: r\u0103zboaiele, crimele, jafurile, furturile, violurile, t\u00e2lh\u0103riile, incendierile, distrugerile, lovirile \u2013 forme de v\u0103t\u0103mare corporal\u0103 etc. Ca inten\u021bie, scopul agresivit\u0103\u021bii, pe l\u00e2ng\u0103 provocarea r\u0103ului, mai poate fi, anihilarea puterii agresorului \u2013 real sau \u00eenchipuit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Medicul neuropsihiatru Sigmund Freud (1856-1939) sus\u021binea c\u0103 oamenii se nasc cu predispozi\u021bia sau impulsul de a fi violen\u021bi \u0219i de a agresa, agresivitatea fiind distructiv\u0103. Pentru austriacul Konrad Lorenz (1903 1989), fondatorul etologiei moderne (studiul comportamentului animalelor \u0219i plantelor), agresivitatea are o valoare adaptiv\u0103 \u0219i este chiar esen\u021bial\u0103 pentru supravie\u021buire. \u00cen realitate, la nivel de comunit\u0103\u021bi, exist\u0103 indivizi, grupuri \u0219i chiar popoare care se manifest\u0103 extrem de agresiv, pe c\u00e2nd al\u021bii sunt foarte pa\u0219nici.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Agresivitatea sufer\u0103 influen\u021be biologice, cum ar fi: influen\u021be neuronale (zone ale cortexului care stimulate faciliteaz\u0103 comportamentul agresiv), influen\u021be hormonale (b\u0103rba\u021bii sunt mai agresivi) \u0219i influen\u021be biochimice (alcoolul m\u0103rit din s\u00e2nge poate intensifica agresivitatea).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cercet\u0103rile recente au concluzionat c\u0103 atunci c\u00e2nd omului \u00eei este blocat un scop, din interiorul sau din exteriorul lui, ia na\u0219tere frustrarea \u0219i individul \u00ee\u0219i manifest\u0103 agresivitatea, nefiind \u00een stare s\u0103 pun\u0103 fr\u00e2n\u0103 furiei.\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Psihologistul american John Dollard (1900-1980) considera ca \u201eAgresivitatea este \u00eentotdeauna o consecin\u021b\u0103 a frustr\u0103rii\u201d. <\/em>Ea este de asemenea consecin\u021ba sc\u0103rii valorilor necorespunz\u0103toare \u00een societate, adic\u0103 oamenii promova\u021bi dup\u0103 criterii de apartenen\u021b\u0103 de grup, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 calit\u0103\u021bi morale \u0219i intelectuale, au ocupat pozi\u021bii de comand\u0103 \u00een societate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd s-a spus c\u0103 agresivitatea este \u00eenn\u0103scut\u0103, desigur c\u0103 s-a luat \u00een considerare temperamentul individului, acesta fiind \u201edimensiunea dinamic-energetic\u0103 a personalit\u0103\u021bii care se exprim\u0103 cel mai pregnant \u00een conduit\u0103\u201d.<\/em> Fiecare temperament cu tr\u0103s\u0103turile sale specifice: coleric<\/em> (puternic, agresiv, insensibil, energic); sanguin<\/em> (sociabil \u0219i deschis, neatent, \u00eempr\u0103\u0219tiat \u0219i neorganizat, voios, vesel \u0219i f\u0103r\u0103 grij\u0103); melancolic <\/em>(\u00eengrijorat \u0219i emotiv, creativ, con\u0219tiincios \u0219i perfec\u021bionist, capricios, g\u00e2nditor \u0219i sensibil); flegmatic <\/em>(calm, comod \u0219i nep\u0103s\u0103tor, cu tact \u0219i diploma\u021bie, politicos, amabil, lini\u0219tit, flexibil). Cunoa\u0219terea temperamentului ne poate ajuta la elucidarea agresivit\u0103\u021bii, este un punct de plecare \u00een analiza agresorului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un factor important este \u00eencrederea \u00een sine, con\u0219tientizarea for\u021bei \u0219i a propriei capacit\u0103\u021bi care, atunci c\u00e2nd este sc\u0103zut\u0103, a\u0219terne, \u00een mod sigur, covor agresivit\u0103\u021bii. Dar \u0219i c\u00e2nd aceasta este crescut\u0103, omul supraapreciindu-se \u00een mod nejustificat. El devine m\u00e2nios, caut\u0103 vinova\u021bii frustr\u0103rii sale, \u0219i revoltat, se dezl\u0103n\u021buie. Doar \u00een\u021belepciunea ar fi cea care l-ar putea \u00eempiedica s\u0103 ac\u021bioneze violent. Dac\u0103 o are. \u00cen lipsa \u00eencrederii \u00een sine, c\u00e2t \u0219i \u00een supraevaluarea ei, individul poate crea\/organiza dezastrul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Medicul, psihologul \u0219i psihiatrul elve\u021bian Carl Gustav Jung (1875-1961), \u00een cartea sa \u201eTipuri psihologice\u201d men\u021bioneaz\u0103: \u201e\u00een cazul unei acumul\u0103ri puternice de complexe se instaleaz\u0103 o atitudine cronic\u0103 de ap\u0103rare care se poate intensifica p\u00e2n\u0103 la a atinge pragul ne\u00eencrederii, iar \u00een situa\u021bii patologice chiar p\u00e2n\u0103 la delirul de persecu\u021bie\u201d<\/em>. Agresivului \u00eei este greu s\u0103 renun\u021be la egoismul s\u0103u \u0219i la p\u0103catele (viclenie, furt etc.) f\u0103cute, nerecunosc\u00e2ndu-le.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acest comportament inacceptabil este, de multe ori, determinat de persoanele care au fost neglijate complet \u00een copil\u0103rie sau, au fost \u00eenv\u0103\u021bate de c\u0103tre p\u0103rin\u021bi s\u0103 dea fr\u00e2u liber furiei \u0219i s\u0103 recurg\u0103 la violen\u021b\u0103 pentru a-\u0219i rezolva problemele sau, au asistat la ac\u021biuni de violen\u021b\u0103 ale p\u0103rin\u021bilor. Unii crescu\u021bi \u00eentr-un asemenea mediu nici nu-\u0219i dau seama c\u0103 atacurile lor verbale \u0219i actele lor de violen\u021b\u0103 fizic\u0103 sunt de fapt acte de agresivitate; poate chiar cred c\u0103 felul lor de a se comporta este normal \u0219i acceptabil. Dar, a\u0219a cum a fost \u00eenv\u0103\u021bat acest comportament, prin con\u0219tientizare \u0219i voin\u021b\u0103, poate fi \u00eenl\u0103turat. Un proverb rom\u00e2nesc spune c\u0103 \u201eOrice \u00eenv\u0103\u021b are \u0219i dezv\u0103\u021b\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Oricum, victimele agresivit\u0103\u021bii au parte de suferin\u021b\u0103 care poate fi fizic\u0103 \u0219i sufleteasc\u0103. Agresorilor le lipse\u0219te polite\u021bea \u0219i de obicei nu-\u0219i cer scuze pentru comportamentul lor, din cauza r\u0103ut\u0103\u021bii sau a \u00eeng\u00e2mf\u0103rii, sau \u0219i mai mult, a dorin\u021bei ob\u021binerii triumfului, cu orice pre\u021b, \u00een lupta nedreapt\u0103. Agresivitatea poate s\u0103 fie \u00eensu\u0219it\u0103 drept exemplu de via\u021b\u0103 pentru al\u021bi indivizi, \u0219i atunci societatea, poporul sufer\u0103, via\u021ba se degradeaz\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Politologii spun c\u0103 popoarele timide \u0219i pa\u0219nice au avut de pierdut \u00een cadrul competi\u021biei teritoriale. Se face compara\u021bia cu agresivitatea animalelor, ea permi\u021b\u00e2nd stabilirea unui statut ierarhic, descuraj\u00e2nd astfel pe rivali de la acte de agresiune \u00een viitor. Rolul agresivit\u0103\u021bii ar fi crucial pentru buna adaptare, protec\u021bia \u0219i existen\u021ba \u00een lumea animal\u0103, dar la om este cu totul altceva. Intervine factorul ra\u021bional \u0219i deopotriv\u0103 cel afectiv. Omul se bucur\u0103 de morala \u00eenscris\u0103 \u00een sufletul s\u0103u, \u0219i \u00een ac\u021biunile sale \u021bine cont de moralitate. Biblia face referire la bl\u00e2nde\u021bea care poate fi un antidot al agresivit\u0103\u021bii: \u201eFerice de cei bl\u00e2nzi, pentru c\u0103 ei vor mo\u0219teni p\u0103m\u00e2ntul\u201d<\/em>(Matei 5:5). M\u00e2nia trebuie dat\u0103 la o parte cu ajutorul \u00een\u021belepciunii; dreptatea, \u00een\u021belegerea vor fi \u021belul atenu\u0103rii \u0219i rezolv\u0103rii conflictelor. \u201ePacea nu se \u021bine cu for\u021ba. Ea se realizeaz\u0103 numai prin \u00een\u021belegere\u201d,<\/em> spunea fizicianul Albert Einstein (1879-1955).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Desigur c\u0103, \u00een afar\u0103 de competi\u021bia prin agresivitate, \u00een lume exist\u0103 \u0219i alte strategii prin care unele specii sau popula\u021bii reu\u0219esc s\u0103-\u0219i asigure supravie\u021buirea \u0219i s\u0103 ob\u021bin\u0103 avantaje evolutive, cum ar fi cooperarea, altruismul reciproc, formarea coali\u021biilor etc. \u00cendelungatei perioade de evolu\u021bie a speciei noastre, sus\u021bin tot politologii, agresiunea a fost un instrument de protec\u021bie \u0219i cucerire, iar popoarele timide \u0219i pa\u0219nice au avut de pierdut \u00een cadrul competi\u021biei teritoriale. Nu cred \u00eens\u0103, c\u0103 este o regul\u0103 universal valabil\u0103. \u0218i mai spun c\u0103 \u00een plan politic sau geopolitic, cei care uziteaz\u0103 de instrumentul violen\u021bei \u0219i al presiunii au \u0219anse mai mari s\u0103 \u00ee\u0219i ating\u0103 obiectivele, iar o for\u021b\u0103 care de\u021bine controlul politic de cele mai dese ori poate fi comb\u0103tut\u0103 numai printr-o alt\u0103 for\u021b\u0103, mai aprig\u0103. P\u0103rerea mea umil\u0103 este c\u0103 nu putem nici aici generaliza. Uneori prin r\u0103bdare, cump\u0103tare \u0219i \u00een\u021belepciune, s-au putut evita actele de agresiune. Insuccesul s-a datorat poate, momentele de interven\u021bie neinspirate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Via\u021ba s\u0103n\u0103toas\u0103 a unei societ\u0103\u021bi se realizeaz\u0103 cu ajutorul drept\u0103\u021bii \u0219i dreptatea se ghideaz\u0103 dup\u0103 legile pe care le are societatea \u0219i care trebuie respectate. Nerespectarea lor duce la pedeaps\u0103. A te revolta \u00een acest caz \u0219i a deveni agresiv, este un act imoral, fiindc\u0103 nimeni nu trebuie s\u0103 fie \u201emai presus de lege\u201d. <\/em><\/p>\n

Avem nevoie de stabilitate \u0219i nu de agresivitate!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen\u021beleptul indian Mahatma Gandhi (1869-1948), ini\u021biatorul mi\u0219c\u0103rilor de revolt\u0103 non-violente, spunea: \u201eOchi pentru ochi \u0219i lumea va deveni oarb\u0103\u201d. <\/em>\u00cen autobiografia sa explica filozofia vie\u021bii sale: \u201eC\u00e2nd m\u0103 cuprinde disperarea, \u00eemi amintesc c\u0103, de-a lungul istoriei, calea adev\u0103rului \u0219i a iubirii a \u00eenvins mereu. Au existat tirani \u0219i criminali \u0219i, pentru un timp p\u0103reau de ne\u00eenvins dar, \u00een cele din urm\u0103, au c\u0103zut, \u00eentotdeauna\u201d.<\/em><\/p>\n

\n

——————————<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici<\/strong><\/p>\n

Carolina de Nord<\/strong><\/p>\n

18 \u00a0noiembrie 2017<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eSistemul incorect al priorit\u0103\u021bilor genereaz\u0103 agresivitate.\u201d Serghei Nikolaevici Lazarev \u00a0 \u00a0\u00a0 Agresivitatea, conform dic\u021bionarului, este \u00eensu\u0219irea de a fi agresiv, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-33256","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33256","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33256"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33256\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33259,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33256\/revisions\/33259"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33256"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33256"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33256"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}