![\"\"](\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/gheorghe_stroia.jpg\" "\\"gheorghe_stroia\\"")
<\/a><\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Gheorghe A. Stroia<\/p>\n
<\/p>\n
Motto<\/strong>: \u201eIstoria nu este acumularea eveni-mentelor de orice fel care s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een trecut. Este \u015ftiin\u0163a societ\u0103\u0163ilor umane\u201d Fustel de Coulanges <\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Realiz\u00e2nd din ce \u00een ce mai mult intensitatea dramatic\u0103 a inadverten\u0163elor existen\u0163iale ale prezentului, pentru mul\u0163i dintre rom\u00e2ni, aflarea nout\u0103\u0163ilor sau ascultarea pove\u015ftilor (mai ales a celor de succes) despre fra\u0163ii lor din diaspora, fie ea american\u0103 sau european\u0103, poate fi o activitate \u201eproductiv\u0103\u201d, aduc\u0103toare de beneficii, prin curajul, voin\u0163a \u015fi \u00eencrederea pe care (intrinsec) le furnizeaz\u0103. Un vechi \u015fi valoros crez suna astfel : \u201e \u2026 de ce s\u0103 invoci o mie de motive pentru care nu ai reu\u015fit, c\u00e2nd \u00ee\u0163i era suficient doar un singur motiv s\u0103 reu\u015fe\u015fti?<\/em>\u201d. Pornind de la aceast\u0103 protaz\u0103, sunt de admirat cei care, indiferent de locul unde se str\u0103mut\u0103, \u00ee\u015fi propun s\u0103 reu\u015feasc\u0103, surmont\u00e2nd orice greutate pe care o \u00eent\u00e2mpin\u0103. Oameni care, cu foarte mult\u0103 dedicare \u015fi un efort pe m\u0103sur\u0103, prin h\u0103rnicie \u015fi \u201e\u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare\u201d, \u00ee\u015fi construiesc acolo \u2013 departe – o cas\u0103 (\u0163ara promis\u0103), o familie, leag\u0103 prietenii durabile, dar nu uit\u0103 nicio clip\u0103 aroma inconfundabil\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului natal, desprins din sacralitate (\u0163ara de suflet).<\/strong><\/p>\n Cu exemple de contemporani rom\u00e2ni talenta\u0163i \u015fi valoro\u015fi, s-ar putea constitui o list\u0103 inepuizabil\u0103 de nume, iertat\u0103 ne fie men\u0163ionarea doar a c\u00e2torva dintre ele, fulgurate \u00een minte: George Roca, Elena Buic\u0103, George Filip, Ovidiu Creang\u0103, Cristian Petru B\u0103lan, Corneliu Drinovan, Ionela Van Rees-Zota, Romeo Niram, Mariana Zavati Gardner, Ionu\u0163 Caragea, Viorel Roman, Viorel Vintil\u0103. Un astfel de om este \u015fi distinsul scriitor \u015fi publicist rom\u00e2n, stabilit \u00een \u00eensorita Arizon\u0103, OCTAVIAN CURPA\u015e care, \u00eempletind preocup\u0103rile sale literare, publicistice cu o \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 moral\u0103, reu\u015fe\u015fte – \u00een foarte scurt timp – s\u0103 se impun\u0103 ca una dintre personalit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti din diaspora ultimilor ani.<\/strong><\/p>\n Prin noua sa carte, intitulat\u0103: Exilul rom\u00e2nesc la mijloc de secol XX. “Pa\u015fopti\u015fti” rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite<\/em>, Editura Anthem, Arizona, 2011, autorul, cu o persuasiune admirabil\u0103, reu\u015fe\u015fte s\u0103 scoat\u0103 la lumin\u0103, ca dintr-o bibliotec\u0103 afectiv\u0103 a timpului: oameni, documente, destine, valori. \u0162es\u00e2nd – prin intermediul acestora – pagini de jurnal cu valoare documentar-istoric\u0103, Octavian Curpa\u015f rescrie printr-o subtil\u0103 investiga\u0163ie psiho-social\u0103 – istoria diasporei rom\u00e2ne\u015fti de la mijlocul secolului trecut. De\u015fi par destul de \u00eendep\u0103rtate vremurile ce fac parte din inventarul c\u0103r\u0163ii sale (av\u00e2nd \u00een vedere tinere\u0163ea autorului), acesta reu\u015fe\u015fte s\u0103 surprind\u0103 audien\u0163a, prin recrearea atmosferei specifice epocii evocate, s\u0103 contureze personajele cu suficient\u0103 abilitate scriitoriceasc\u0103, s\u0103 realizeze o lucrare pl\u0103cut\u0103, prezent\u00e2nd reu\u015fite \u015fi e\u015fecuri, fast \u015fi nefast, picur\u00e2nd peste toate acestea o veritabil\u0103 sim\u0163ire rom\u00e2neasc\u0103, \u00eembog\u0103\u0163it\u0103, valorizat\u0103 \u015fi c\u0103lit\u0103 \u00een focul dorului de \u0163ar\u0103.<\/strong><\/p>\n \u00cent\u00e2mpl\u0103rile sunt veridice, personajele exist\u00e2nd aievea, unele din ele locuind \u00eenc\u0103 \u00een spa\u0163iul american sau vest-european. Firul epic incumb\u0103 atribuirea fiec\u0103rui personaj \u00een parte a unui dublu rol: actor \u00een propria poveste de via\u0163\u0103, dar \u015fi de spectator al acesteia (\u00eembog\u0103\u0163it printr-o nou\u0103 perspectiv\u0103 asupra experien\u0163elor tr\u0103ite). O posibilitate unic\u0103 pentru autor de a investiga, de a cerceta, de a pune lucrurile cap la cap \u015fi de a-\u015fi construi, pas cu pas, succesul garantat al lucr\u0103rii sale. Autorul surprinde prin capacitatea sa de a crea sau mai bine-zis de a recrea personajele, de a le asculta pove\u015ftile de via\u0163\u0103 \u015fi de a le repovesti, atribuindu-le sensuri noi, semnifica\u0163ii speciale, prin \u00eentre\u0163eseri – \u00een jurul acestor pitore\u015fti personaje \u2013 a noi aure de lumin\u0103. N\u0103zdr\u0103vanul Dumitru Sinu este – \u00een aceast\u0103 carte \u2013 exemplul unui lupt\u0103tor, al unui om de un curaj deosebit, \u00eenzestrat de providen\u0163\u0103 cu o r\u0103bdare de fier \u015fi o rar\u0103 consecven\u0163\u0103, \u00een atingerea \u0163elurilor sale. Un personaj inteligent, subtil, care e \u015fi h\u00e2tru, pe deasupra, ce reu\u015fe\u015fte s\u0103 creeze din povestea sa de via\u0163\u0103, o poveste pe care cititorul o va recunoa\u015fte, asum\u00e2ndu-\u015fi-o cu \u00eencredere. Indiferent c\u0103 se deruleaz\u0103 aventurile existen\u0163iale ale lui Dumitru Sinu sau ale celorlalte personaje, cuceritoare – \u00een mod deosebit – este voin\u0163a autorului de a scoate din fiecare poveste, din fiecare tr\u0103ire, esen\u0163ialul, plusvaloarea, morala.<\/strong><\/p>\n Caracterizarea lui Dumitru Sinu este cel mai bine realizat\u0103 de autorul \u00eensu\u015fi: \u201c63 de ani de exil \u00eenseamn\u0103 mult pentru un emigrant: \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte trase din propriile \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de via\u0163\u0103, evaluarea fiec\u0103rui individ cu mare aten\u0163ie \u015fi selectarea adev\u0103ra\u0163ilor prieteni, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u015ftii, s\u0103 vrei \u015fi s\u0103 po\u0163i s\u0103 \u00eentinzi o m\u00e2n\u0103 de ajutor atunci c\u00e2nd cel de l\u00e2ng\u0103 tine are nevoie \u015fi asta pentru a putea primi la r\u00e2ndul t\u0103u, pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu \u015ftii ce-\u0163i aduce ziua de m\u00e2ine. Dumitru Sinu a reu\u015fit s\u0103 se-ncadreze \u00een rigorile unei lumi dure, a unei lumi care l-a c\u0103lit \u015fi l-a \u00eent\u0103rit \u015fi \u00een care a reu\u015fit s\u0103 se \u00eenconjoare de foarte mul\u0163i oameni care \u015fi-au dob\u00e2ndit \u00een fa\u0163a sa, statutul de PRIETEN. Dac\u0103 ar fi s\u0103 polemiz\u0103m pe baza acestui subiect ne-ar trebui pagini \u00eentregi pentru a-l creiona \u015fi a-i eviden\u0163ia toate caracteristicile, implica\u0163iile, avantajele \u015fi uneori, dezavantajele, a\u015fa c\u0103 las la latitudinea fiec\u0103ruia dintre dumneavoastr\u0103 alegerea prototipului uman care s\u0103 \u00eentruneasc\u0103 toate cerin\u0163ele pentru a-l ridica la rangul de prieten. <\/em>\u201c<\/strong><\/p>\n Povestea lui Dumitru Sinu este una destul de complex\u0103, autorul realiz\u00e2nd un mozaic al evenimentelor tr\u0103ite de acesta. Momentele esen\u0163ial-umane: na\u015fterea, \u015fcoala, prima dragoste, c\u0103s\u0103toria, familia, prietenii, sunt cele care au l\u0103sat urme ad\u00e2nci \u00een con\u015ftiin\u0163a eroului Dumitru Sinu, repere ce i-au colorat via\u0163a, cu momente de bucurie ori de aspr\u0103 dezam\u0103gire, de fericire sau de triste\u0163e aparent iremediabil\u0103. Mediind fiecare conversa\u0163ie avut\u0103 cu eroul c\u0103r\u0163ii, Octavian Curpa\u015f face scurte prezent\u0103ri, introduceri, ofer\u0103 explica\u0163ii suplimentare, prob\u00e2nd astfel o vast\u0103 cultur\u0103 general\u0103 (at\u00e2t a sa, c\u00e2t \u015fi cea a personajului s\u0103u). Momentele se sudeaz\u0103, astfel, \u00eentre ele, f\u0103r\u0103 \u00eentreruperea firului epic. Acest lucru face ca fiecare capitol al lucr\u0103rii s\u0103 con\u0163in\u0103 at\u00e2t secven\u0163e unice, istorii separate, de sine st\u0103t\u0103toare, dar \u015fi piese de leg\u0103tur\u0103 cu acela\u015fi puzzle existen\u0163ial relatat (prin invizibilele re\u0163ele create \u00eentre fiecare personaj \u015fi personajul central al c\u0103r\u0163ii).<\/strong><\/p>\n Convingerile eroului, care are la baz\u0103 \u015fcoala vie\u0163ii (a\u015fa cum o nume\u015fte el), se \u00eempletesc armonios cu scurtele divaga\u0163ii cu valen\u0163e de discurs literar, istoric, filosofic ale autorului, pentru ca acest savuros melanj emo\u0163ional s\u0103 con\u0163in\u0103 sarea \u015fi piperul, necesare unei scrieri de calitate. Iat\u0103 ce opineaz\u0103 autorul, prezent\u00e2nd dragostea dintre Dumitru Sinu \u015fi so\u0163ia sa: \u201eDragostea este misterul \u00eentre doi oameni, nu asem\u0103narea dintre ei\u201d, a spus c\u00e2ndva John Fowels, un celebru scriitor. Este un lucru \u015ftiut c\u0103 orice c\u0103snicie, ca s\u0103 dureze, trebuie s\u0103 aib\u0103 la temelie iubirea. Aceasta este pecetea ce \u0163ine laolalt\u0103, cu adev\u0103rat, dou\u0103 inimi \u015fi din ea izvor\u0103sc prop\u0103\u015firea \u015fi \u00eemplinirea celor uni\u0163i \u00een taina c\u0103s\u0103toriei.\u201d <\/em>De o astfel de poveste de dragoste a avut parte eroul c\u0103r\u0163ii, o dragoste care supravie\u0163uie\u015fte timpului, p\u0103str\u00e2nd vie flac\u0103ra spiritului. O poveste extrem de frumoas\u0103, \u00eentre doi oameni care au \u015ftiut s\u0103-\u015fi uneasc\u0103 destinele \u015fi s\u0103 p\u0103streze intact – peste ani – respectul reciproc: \u201eVia\u0163a le-a br\u0103zdat chipurile, dar lumina din privirile lor nu s-a stins. Ea str\u0103luce\u015fte \u015fi acum, la fel de puternic precum \u00een ziua c\u00e2nd s-au cunoscut. Iar ochii lor vorbesc \u00eentr-o limb\u0103 ce nu e nici rom\u00e2n\u0103 \u015fi nici francez\u0103. Este limba \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor. Pentru c\u0103, a\u015fa cum spunea William Shakespeare: C\u00e2nd dragostea vorbe\u015fte, vocile tuturor zeilor par a fi adormite \u00een armonia raiului.\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n C\u00e2t despre epuizarea pove\u015ftilor de via\u0163\u0103 ale personajelor cu care nea Mitic\u0103 s-a intersectat de-a lungul vie\u0163ii sale, autorul face precizarea: \u201eDespre prietenii \u015fi cunoscu\u0163ii lui nea Mitic\u0103 Sinu se poate vorbi, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, ore \u00eentregi f\u0103r\u0103 s\u0103 te plictise\u015fti, iar de scris, po\u0163i scrie at\u00e2t c\u00e2t te \u0163ine condeiul, pentru c\u0103 ai despre ce! Profile umane at\u00e2t de variate s-au intersectat cu persoana lui \u00een anii petrecu\u0163i \u00een exil, \u00eenc\u00e2t dac\u0103 ai r\u0103bdare s\u0103 le analizezi \u00een am\u0103nun\u0163ime, este pu\u0163in probabil s\u0103 nu descoperi \u00een fiecare m\u0103car un gr\u0103unte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 sau o pic\u0103tur\u0103 de cunoa\u015ftere. 460 de persoane con\u0163ine lista de cuno\u015ftin\u0163e a octogenarului \u00eenc\u0103 plin de vigoare, dornic de a-mi dest\u0103inui o via\u0163\u0103 palpitant\u0103, petrecut\u0103 \u00een cinci \u0163\u0103ri, pe dou\u0103 continente! Cei care i-au fost apropia\u0163i, s-au bucurat \u015fi se mai bucur\u0103 \u00eenc\u0103 de p\u0103strarea amintirilor vii \u00een memoria lui.<\/em>\u201d<\/strong><\/p>\n Motiva\u0163iile exodului sunt diverse. De cele mai multe ori, oamenii alerg\u0103 spre \u00eemplinirea unui vis, indiferent c\u0103 se nume\u015fte visul \u201eoccidental\u201d sau visul \u201eamerican\u201d. Pentru personajele enumerate \u00een carte, timpul \u015fi conjunctura istoric\u0103 nefavorabil\u0103 i-au f\u0103cut s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara \u015fi s\u0103-\u015fi caute norocul \u00een alt\u0103 parte. Severa \u015fi nejustificata prigoan\u0103 comunist\u0103 le-a determinat s\u0103 ia calea exilului. Multe dintre ele, ajung\u00e2nd \u00een diaspora, reu\u015fesc s\u0103-\u015fi converteasc\u0103 visul \u00een acceptare, recunoa\u015ftere, \u00eemplinire \u015fi prestigiu. \u00cenceputurile fiec\u0103rei pove\u015fti de via\u0163\u0103 sunt \u2013 aproape \u00eentotdeauna \u2013 dificile. \u00centr-o societate nou\u0103, bazat\u0103 pe alte principii etice, morale, etnice, religioase, sociale dar – mai ales – legate de credibilitatea muncii, integrarea poate fi un proces dificil, pentru unii chiar dureros de lent. \u00cen timp, b\u0103t\u0103lia pentru c\u00e2\u015ftigarea \u00eencrederii \u015fi respectului, dus\u0103 cu foarte mult\u0103 determinare, permite ca r\u0103zboiul s\u0103 fie c\u00e2\u015ftigat. Pentru cei mai mul\u0163i emigran\u0163i, adopta\u0163i de \u0163\u0103rile \u00een care au purces, finalizarea acestui acerb r\u0103zboi \u00eenseamn\u0103 \u00eenceputul adev\u0103ratelor reu\u015fite (profesionale, literare sau artistice) prin deschiderea de noi oportunit\u0103\u0163i \u015fi, mai ales, prin satisfac\u0163ia produs\u0103 de recunoa\u015fterea eforturilor proprii. Lucru care, din p\u0103cate, \u00een Rom\u00e2nia zilelor noastre, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mult prea rar sau aproape deloc. Iat\u0103 una dintre motiva\u0163iile exodului tinerilor \u015fi oamenilor de valoare ai \u0163\u0103rii, care pleac\u0103 pentru a lucra \u015fi de a crea plusvaloare unei altei \u0163\u0103ri (a \u201eviselor\u201d lor, adesea \u00eemplinite).<\/strong><\/p>\n Cu toate acestea – \u015fi aici este cazul lui nea Mitic\u0103, dar \u015fi al lui Octavian Curpa\u015f – \u0163ara de suflet r\u0103m\u00e2ne Rom\u00e2nia, cu mai mult relele \u015fi mai pu\u0163in bunele ei. O \u0163ar\u0103 pe care unii doar o mai intuiesc \u00een visele lor t\u00e2rzii, dar pentru care p\u0103streaz\u0103 o dragoste profund\u0103, cum o umil\u0103 rug\u0103ciune \u00een prag de sear\u0103. O \u0163ar\u0103 \u00een care dorm str\u0103mo\u015fii, tr\u0103iesc p\u0103rin\u0163ii \u015fi la care viseaz\u0103 s\u0103 revin\u0103\u2026c\u00e2ndva. Iat\u0103 ce relateaz\u0103 despre aceasta autorul, prezent\u00e2nd localitatea unde a v\u0103zut lumina zilei personajul s\u0103u, prob\u00e2nd admira\u0163ia \u015fi dragostea pentru t\u0103r\u00e2mul str\u0103bun: \u201eLocalitatea purt\u00e2nd acela\u015fi nume, leag\u0103n de legend\u0103 al bunilor \u015fi str\u0103bunilor no\u015ftri, \u00eensufle\u0163it\u0103 dup\u0103 vrerea lui Dumnezeu de o comunitate neao\u015f\u0103, rom\u00e2neasc\u0103, al c\u0103rui prototip este omul de omenie, a d\u0103ruit de-a lungul vremurilor multe genera\u0163ii care au r\u0103mas acas\u0103 sau au luat drumul pribegiei, r\u0103sfir\u00e2ndu-se pe toate meridianele lumii. Dar niciodat\u0103, indiferent de sutele sau miile de mile dep\u0103rtare la care vie\u0163uiau, nu \u015fi-au uitat locurile \u00een care au fost pl\u0103smui\u0163i. C\u00e2nd fac aceste afirma\u0163ii le sus\u0163in cu putere prin exemple certe, cunosc\u00e2nd mul\u0163i rom\u00e2ni care au ales calea str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, dar care nu \u015fi-au renegat \u015fi nu \u015fi-au uitat vreodat\u0103 ob\u00e2r\u015fia.<\/em>\u201d Reamintindu-\u015fi \u00eent\u00e2lnirile rom\u00e2nilor din diaspora, bun\u0103oar\u0103 la Paris, Dumitru Sinu poveste\u015fte, fiind cuprins de melancolie: \u201eC\u00e2nd ascultam c\u00e2ntecele \u015fi poeziile acelea care ne-au f\u0103cut ziua at\u00e2t de frumoas\u0103, m\u0103 g\u00e2ndeam cu regret c\u0103 nu-mi amintesc nici m\u0103car imaginea celei ce m-a adus pe lume\u2026 Eu nu puteam spune niciodat\u0103, ca inginerul Stoicescu, la cei nou\u0103zeci \u015fi \u015fapte de ani ai s\u0103i : Mama nu m-a pedepsit niciodat\u0103, dar vocea ei\u2026 ah, vocea ei! \u015ei-acum cu drag mi-o amintesc!<\/em>\u201d.<\/strong><\/p>\n Galeria persoanjelor lui Octavian Curpa\u015f este divers\u0103, cuprinz\u00e2nd pove\u015fti incredibile de via\u0163\u0103 ale tr\u0103itorilor perioadei interbelice, precum: Dan Is\u0103cescu, Vasile \u0162\u00e2ra, Stoian Br\u0103iloiu, Sandu Ionescu, Ion Ritivoi, Constantin V\u00e2lceanu, Nichita Tomescu, Radu Bumbaru, Salvatore Greco, Titi Filip, Cornel Popa, Eugen \u015etef\u0103nescu, Tiberiu Cunia, dr. Traian Stoicoiu, Ioana Dumitriu, Gheorghe Tatu. Fiecare personaj, conturat de c\u0103tre Dumitru Sinu cu foarte mare acurate\u0163e, este completat apoi de c\u0103tre autor, cu detalii esen\u0163iale culese din documentele invocate. Apar, adesea, \u00een intersec\u0163iile \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor vie\u0163ii eroului c\u0103r\u0163ii \u015fi alte popoare ori etnii, precum evreii sau \u0163iganii, insolitul personaj interesat fiind de tradi\u0163iile acestora, de momentele ce le-au marcat existen\u0163a \u00een decursul istoriei. \u015ei cu aceast\u0103 ocazie, at\u00e2t eroul c\u00e2t \u015fi autorul c\u0103r\u0163ii, probeaz\u0103 o solid\u0103 cultur\u0103 general\u0103, dublat\u0103 de o ampl\u0103 activitate de documentare, investigare. Iat\u0103 \u00eensemn\u0103tatea acordat\u0103 acestor popoare: \u201eEvreii au constituit pentru nea Mitic\u0103 \u00eentotdeauna motiv de admira\u0163ie \u015fi \u00een acela\u015fi timp, modele de via\u0163\u0103 demne de urmat. Mi-a vorbit despre istoria poporului evreu, despre prigoana \u015fi suferin\u0163ele evreilor de-a lungul vremii \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd, despre \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele cu care a r\u0103mas de la ei, studiindu-le istoria \u015fi tr\u0103ind \u00een preajma lor. Cu o u\u015furin\u0163\u0103 de nedescris mi-a povestit despre iudaism, despre ha\u015fidismul fondat \u00een Podolia secolului al XVIII-lea, precum \u015fi despre toate curentele legate de iudaism, exemplific\u00e2ndu-mi cu citate din marii g\u00e2nditori ai vremurilor, fiecare idee adus\u0103 \u00een discu\u0163ie. N-a uitat s\u0103-mi vorbeasc\u0103 nici de anti-semitism, fiind bine informat, pentru c\u0103 el citea enorm la vremea aceea a tinere\u0163ii, av\u00e2nd grij\u0103 s\u0103-\u015fi ia por\u0163ia zilnic\u0103 de cunoa\u015ftere din lumea minunat\u0103 a c\u0103r\u0163ilor!<\/em>\u201d.<\/strong><\/p>\n Planurile existen\u0163iale pe care autorul le urm\u0103re\u015fte \u00een derularea firului s\u0103u epic sunt multiple. Peste multitudinea acestor planuri se suprapune galeria inedit\u0103 de personaje, provenite din diferite straturi sociale ori domenii profesionale (profesori, doctori, preo\u0163i, comercian\u0163i, afaceri\u015fti), ceea ce confer\u0103 lucr\u0103rii de fa\u0163\u0103 o valoare testimonial\u0103 cert\u0103. Despre acea perioad\u0103, c\u00e2nd prigoana comunist\u0103 era doar \u00een stadiul incipent, nu se cunosc foarte multe lucruri legate de diaspora rom\u00e2neasc\u0103. De cele mai multe ori, izvoarele istorice, documentele \u015fi m\u0103rturiile, au fost inten\u0163ionat m\u0103sluite, tocmai pentru ca istoria s\u0103 fie rescris\u0103 \u00een favoarea celor care i-au falsificat veridicitatea. Mult mai t\u00e2rziu, \u00eencercarea de rescriere a istoriei, bazat\u0103 pe adev\u0103rul nemistificat, s-a dovedit a fi aproape imposibil\u0103. Astfel de personaje, precum nea Mitic\u0103, venite din acele vremuri, prin m\u0103rturiile lor sincere, reconstruiesc un restitutio in integrum al unei perioade din istoriei rom\u00e2nilor, extrem de dificil de clarificat \u00eentr-o alt\u0103 manier\u0103.<\/strong><\/p>\n O astfel de ini\u0163iativ\u0103 onest\u0103, f\u0103cut\u0103 cu scopul mai-sus declarat, este pe c\u00e2t de important\u0103, pe at\u00e2t de l\u0103udabil\u0103. Multiplele resurse istorice – testamentare, documentare, emo\u0163ionale \u2013 utilizate aduc, prin Exilul rom\u00e2nesc la mijloc de secol XX. “Pa\u015fopti\u015fti” rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite<\/em>, o nou\u0103 viziune socio-psihiologic\u0103, din perspectiv\u0103 istoric\u0103, asupra diasporei. O lucrare c\u0103ruia cititorul \u00eei poate descoperi\/redescoperi valoarea, ori de c\u00e2te ori va face un simplu popas asupra pove\u015ftilor de via\u0163\u0103 prezentate. O carte ce ar trebui s\u0103 fie prezent\u0103 \u00een orice bibliotec\u0103 ce se respect\u0103, o lucrare care poate motiva pe oricine, spre reg\u0103sirea propriei identit\u0103\u0163i. Un subtil \u00eendemn la rec\u0103p\u0103tarea demnit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a rom\u00e2nilor, f\u0103cut\u0103 \u00een stilul – deja arhicunoscut – ce poart\u0103 amprenta lui Octavian Curpa\u015f. Poate, ca s\u0103 nu uit\u0103m niciodat\u0103 c\u0103: \u201eAcolo unde este inima ta, acolo e \u015fi casa ta!<\/em>\u201d<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Gheorghe A. Stroia <\/strong><\/p>\n Adjud \u2013 ianuarie 2011<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Gheorghe A. Stroia Motto: \u201eIstoria nu este acumularea eveni-mentelor de orice fel care s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een trecut. [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3327","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3327","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3327"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3327\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3327"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3327"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3327"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}