{"id":33276,"date":"2017-11-19T10:32:40","date_gmt":"2017-11-19T10:32:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=33276"},"modified":"2017-11-26T10:01:04","modified_gmt":"2017-11-26T10:01:04","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-carol-al-ii-lea-si-arma-puterii-sale-tradarea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/11\/19\/gheorghe-constantin-nistoroiu-carol-al-ii-lea-si-arma-puterii-sale-tradarea\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Carol al II-lea \u015fi arma puterii sale-tr\u0103darea (2)"},"content":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0 \"\"<\/a>\u201eTr\u0103d\u0103torii sunt odio\u015fi chiar \u015fi acelora pe care \u00eei prefer\u0103.\u201d<\/em> <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0(Tacitus, Ann. 1,58) <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Tr\u0103darea \u00een general este o s\u0103v\u00e2r\u015fire con\u015ftient\u0103 a r\u0103ului, un act major de la\u015fitate, de micime \u015fi infirmitate sufleteasc\u0103, de nimicnicie a ra\u0163iunii umane, dar c\u00e2nd ea are osatur\u0103 regal\u0103, cu participarea direct\u0103 a suveranului, tr\u0103darea devine lucrul cel mai meschin \u015fi mai grotesc dintre faptele cele mai odioase ale unui individ infinit m\u00e2r\u015fav, fie el chiar de vi\u0163\u0103 nobil\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Genealogia tr\u0103d\u0103rii odioase, fariseice, m\u00e2r\u015fave \u00ee\u015fi are corola \u00een Iuda Iscarioteanul, ex-ucenic, apoi v\u00e2nz\u0103tor \u015fi tr\u0103d\u0103tor al M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos-\u00cemp\u0103ratul lumii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103darea regal\u0103 este sinonim\u0103 cu o catastrof\u0103 na\u0163ional\u0103 de lung\u0103 durat\u0103, ce const\u0103 \u00een jertfirea \u015fi sf\u00e2rtecarea imediat\u0103 a Trupului \u0163\u0103rii, precum \u015fi \u00een mutilarea sufleteasc\u0103 spiritual-religioas\u0103 a Na\u0163iunii timp destul de \u00eendelungat \u015fi dac\u0103 la un moment dat r\u0103nile Neamului se vindec\u0103, cicatricele tr\u0103d\u0103rii r\u0103m\u00e2n permanent \u00een istorie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103d\u0103torii sunt in\u015fii care renun\u0163\u0103 la con\u015ftiin\u0163a identit\u0103\u0163ii, c\u0103p\u0103t\u00e2nd ni\u015fte p\u00eelp\u00e2irii existen\u0163iale: \u201eTr\u0103darea, de exemplu, este \u015fi ea o form\u0103 de patologie identitar\u0103.\u201d<\/em> (Miron Manega, Na\u0163ionalismul ca fatalitate \u015fi omul de nic\u0103ieri, <\/em>\u00een Certitudinea, Anul I, Nr.2, 2017)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 renun\u0163area definitiv\u0103 \u015fi irevocabil\u0103 la tron, regina Maria, preaiubitoare \u015fi preaiert\u0103toare, \u00eel \u00eentreab\u0103 totu\u0219i pe Carol de ce nu i-a r\u0103mas m\u0103car un cuv\u00e2nt bun \u201epentru \u0163ara pe care-ai tr\u0103dat-o\u201d.<\/em>(Mircea B\u0103lan, Istoria Tr\u0103d\u0103rii la Rom\u00e2ni.<\/em>Vol. II, Ed. Eurostampa, Timi\u015foara, p. 357)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-au oferit voluntari pentru convingerea principelui, Iorga \u015fi Argetoianu, dar Casa regal\u0103 s-a pronun\u0163at pentru Costic\u0103 Hiott, care l-a determinat pe Carol s\u0103-\u015fi pecetluiasc\u0103 soarta, semn\u00e2nd acel act la Milano \u00een 28 Decembrie 1925: \u201eSire, V\u0103 rog ca prin aceast\u0103 declara\u0163ie s\u0103 primi\u0163i c\u0103 renun\u0163 la toate drepturile mele de Principe Mo\u015ftenitor al Rom\u00e2niei…Declar prin aceasta c\u0103 renun\u0163 \u00een mod irevocabil la toate drepturile, titlurile \u015fi prerogativele de care, \u00een virtutea Constitu\u0163iei \u015fi a statutului Familiei Regale, m-am bucurat p\u00e2n\u0103 azi… Renun\u0163 totodat\u0103 la drepturile ce mi-ar reveni prin legile \u0163\u0103rii asupra fiului meu \u015fi a averii sale\u201d… <\/em>Renun\u0163area la toate drepturile este \u201ede bun\u0103 voie\u201d <\/em>\u015fi se angajeaz\u0103 ca s\u0103 nu se re\u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 10 ani \u015fi atunci doar \u201echemat de cei \u00een drept\u201d<\/em>\u015fi cu \u201eautoriza\u0163ia Suveranului.\u201d<\/em>(ibid., p.357)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Isprava <\/em>principelui Carol este altfel t\u0103lm\u0103cit\u0103 de Argetoianu: \u201eFuga lui n-a fost dec\u00e2t fapta unui degenerat priapic care a dat cu piciorul la tot ca s\u0103 satisfac\u0103 acea <<libido>><\/strong>pe care Freud a analizat-o at\u00e2t de bine \u00een lucr\u0103rile sale…Br\u0103tianu \u015fi \u015etirbei n-au complotat contra Prin\u0163ului ca s\u0103-l \u00eemping\u0103 s\u0103 plece, \u015fi… nu ei au trimis pe Lupeasca dup\u0103 d\u00e2nsul… Dup\u0103 cum Lupeasca a profitat de prilejul pe care soarta i-l pusese la \u00eendem\u00e2n\u0103, ca s\u0103 \u00eemping\u0103 pe nenorocitul Prin\u0163 \u00een pr\u0103pastie, tot astfel s-au folosit \u015fi Br\u0103tianu \u015fi \u015etirbei de \u00eemprejur\u0103ri ca s\u0103 pecetluiasc\u0103 \u00een grab\u0103 o situa\u0163ie ce \u00eei sc\u0103pa pe ei de un vr\u0103jma\u015f personal \u015fi \u0163ara de un Rege nefast.\u201d<\/em> (Argetoianu, C., Pentru cei de m\u00e2ine amintiri din vremea celor de ieri, <\/em>vol.I-IV, Bucure\u015fti-1991-1993; Memorii, <\/em>vol. VI-IX, Bucure\u015fti-1996-1997)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Singurii mari anticarli\u015fti \u00eenfoca\u0163i \u015fi demni erau Averescu, Br\u0103tianu \u015fi Barbu \u015etirbei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ionel Br\u0103tianu care, a surclasat prin dinastia sa pe cea a Hohenzollernilor a cerut Familiei regale s\u0103-\u015fi \u00eentocmeasc\u0103 un nou statut al Familiei domnitoare, iar Carol s\u0103 fie exclus din Senat \u015fi din dipticele armatei unde avea gradul de general.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ferdinand devenind grav bolnav \u00eentre timp aproape c\u0103 \u00ee\u015fi iertase dezertorul, iar Mama care era topit\u0103, atitudinea ei era mereu incoerent\u0103, \u201edac\u0103 nu duplicitar\u0103\u201d, <\/em>nota acela\u015fi Argetoianu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru a-\u015fi u\u015fura din suferin\u0163\u0103, regina \u015fi Nando au plecat pentru 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een Delt\u0103, unde printre trestiile sun\u0103toare, regele spera c\u0103 \u00ee\u015fi va putea completa ierbarul s\u0103u favorit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 mic\u015forarea v\u00e2lv\u0103t\u0103ii fugii lui Carol, regina Maria \u015fi-a \u00eemplinit visul vechi de a ajunge \u00een SUA, chit c\u0103 \u00eel acoperea pe Barbu ei cu \u201enelini\u015fti de nedescris\u201d.<\/em> \u00cen drumul ei spre State s-a \u00eent\u00e2lnit totu\u015fi la Paris cu Odorul \u00eentr-o atmosfer\u0103 de spaim\u0103 \u015fi emo\u0163ie<\/em>: \u201eReconcilierea mult prea f\u0103\u0163i\u015f\u0103 a Mariei cu fiul ei la Paris i-a \u00eencurajat pe partizanii lui Carol s\u0103 spere \u00een posibilitatea revenirii lui, \u00een ciuda tuturor dezmin\u0163irilor ei.\u201d<\/em> (Hannah Pakula, Ultima Romantic\u0103-<\/em>Biografia reginei Maria. Trad. din limba englez\u0103 de Dina Litzica. Ed, Curtea Veche, Bucure\u015fti-2017, p. 387)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen acela\u015fi timp cotidianul The New York Times <\/em>p\u0103rea \u00eeng\u00e2ndurat: \u201eCare ar fi atitudinea unor vecini fa\u0163\u0103 de o Rom\u00e2nie condus\u0103 de un rege de cinci ani, av\u00e2nd \u00een spate un consiliu format din trei persoane, total neexperimentate \u00een complicata politic\u0103 a Europei de Sud-Est? Ceva trebuie f\u0103cut \u015fi trebuie f\u0103cut repede, pentru a rezolva impasul dinastic \u00een care se afl\u0103 Rom\u00e2nia.\u201d<\/em>( New York Times, <\/em>20 0ctombrie 1926)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe m\u0103sur\u0103 ce boala regelui se agrava tot mai mult, imaginea lui Carol se amplifica. Scrisorile c\u0103tre cea care \u00eenc\u0103 \u00eel venera o rugau s\u0103-l \u00eempace cu tat\u0103l, min\u0163ind c\u0103 a p\u0103r\u0103sit \u0163ara cu aprobarea exclusiv\u0103 a Sittei: \u201enu-mi \u00eentoarce spatele, altfel m\u0103 voi pr\u0103bu\u015fi de tot.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Maria se balansa \u00eenspre speran\u0163a \u00eendrept\u0103rii fugarului, apel\u00e2nd la unchiul favorit al lui Carol, infantele Alfonso. Principele dezertor \u00eei r\u0103spunde unchiului c\u0103 s-ar putea \u00eentoarce dar numai \u00een anumite condi\u0163ii: \u201eDragul meu Carol, m\u0103 tem c\u0103 nu-\u0163i \u00een\u0163elegi deloc pozi\u0163ia. Nu tu e\u015fti cel care are dreptul s\u0103 pun\u0103 condi\u0163ii, ci p\u0103rin\u0163ii t\u0103i, regele \u015fi regina, ei sunt cei care vor pune condi\u0163ii \u015fi poate li se va \u00eenmuia inima \u015fi te vor l\u0103sa s\u0103 te \u00eentorci. D\u0103-mi voie s\u0103-\u0163i spun un lucru: nu exist\u0103 o singur\u0103 persoan\u0103 din vreo familie ragal\u0103 care s\u0103 nu se raporteze cu oroare \u015fi triste\u0163e la r\u0103ul pe care l-ai f\u0103cut monarhiei \u00een general \u015fi care nu-\u0163i prive\u015fte traiul de acum cu furie \u015fi dispre\u0163.\u201d<\/em> (Terence Elsberry, Marie of Roumania, <\/em>pp. 214)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cum \u015fi Br\u0103tianu era de neclintit, iar \u015etirbei, care fiind un om drept era convins c\u0103 \u201erevenirea lui Carol ar fi \u00eensemnat o lovitur\u0103 major\u0103 dat\u0103 dinastiei \u015fi principiului monarhic \u00een general.\u201d<\/em> (Hannah Pakula, op. cit., p. 394), regina s-a adresat prietenului de odinioar\u0103 Waldorf Astor, care destul de manierat i-a r\u0103spuns politicos. \u201ePo\u0163i avea o republic\u0103, sau po\u0163i avea o monarhie. Unul dintre avantajele monarhiei este acela c\u0103 regulile sunt destul de simple-ereditate-primogenitur\u0103-certitudine. Acum, dac\u0103 un mo\u015ftenitor renun\u0163\u0103 la drepturile lui, probabil c\u0103 sistemul nu este prea afectat. Dar dac\u0103 acela\u015fi om se r\u0103zg\u00e2nde\u015fte, mi se pare c\u0103 te apropii de haos \u00een sistem \u015fi c\u0103 pui \u00een mare pericol \u00eentreaga structur\u0103. Schimb\u0103rile rapide din dragoste sunt perfecte ca subiecte de roman sau de oper\u0103, dar nu se potrivesc cu regatele din lumea real\u0103, \u00eentr-o epoc\u0103 a revolu\u0163iilor.\u201d<\/em> (ANR V, 3722\/ 1927, 23 feb.1927, Waldorf Astor c\u0103tre regina Maria)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lumea care-l accepta pe Carol era destul de confuz\u0103, dirijat\u0103 de partizanii carli\u015fti. Prin\u0163ul dorea \u00eentorcerea doar pentru a tr\u0103i pe picior mare, <\/em>a\u015fa ca suveran, altfel \u201eCarol o iubea cel mai mult pe Duduia, iubea b\u0103utura, pl\u0103cile de fonograf cu Wagner, jocul de c\u0103r\u0163i de sear\u0103 \u015fi m\u00e2ncarea bun\u0103. Amanta \u00eei oferea pl\u0103cerile senzuale \u015fi, \u00een schimb, avea control total asupra vie\u0163ii lui…Cur\u00e2nd a intrat \u00een c\u0103minul lui Carol o a treia persoan\u0103 pe nume Constantin Dumitrescu, pe scurt Puiu, o imita\u0163ie de latin lover<\/strong> \u015fi aventurier care va deveni secretarul personal \u015fi valetul lui Carol.\u201d <\/em>(Hannah Pakula, op. cit., p. 396)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O dat\u0103 cu \u00eenceputul lui Aprilie 1927, Nando a f\u0103cut o grip\u0103 at\u00e2t de rea \u00eenc\u00e2t se p\u0103rea c\u0103 nu mai are sc\u0103pare. Spre uimirea tuturor s-a \u00eens\u0103n\u0103to\u015fit \u015fi s-a mutat \u00een vila de la Scovi\u015ftea unde a primit vizita plin\u0103 de fior a gra\u0163iilor sale: Martha Bibescu, Aristi\u0163a Dissescu \u015fi Titi Mignano.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cencercarea de lovitur\u0103 de stat a generalului-premier Averescu l-a scos pe acesta din func\u0163ie \u015fi l-a \u00eenlocuit cu prin\u0163ul \u015etirbei \u00een noaptea de 4 Iunie 1927. Mandatul s\u0103u a durat doar p\u00e2n\u0103 la alegeri, numai trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. C\u00e2\u015ftig\u0103torul a fost pentru a cincea oar\u0103 tot Br\u0103tianu, iar \u00een noaptea de 19 Iulie acela\u015fi an Nando a adormit definitiv \u00een bra\u0163ele Mariei. A doua zi, pe 20 Iulie 1927, Mih\u0103i\u0163\u0103 \u00een v\u00eerst\u0103 de cinci ani \u015fi \u00een pantaloni scur\u0163i a fost proclamat rege. \u00cenmorm\u00e2ntarea a avut loc la Curtea de Arge\u015f. Maria l-a anun\u0163at pe Carol de decesul regelui, iar acesta cople\u015fit de \u015fansa revenirii \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi a urc\u0103rii pe tron a simulat scriindu-i mamei destul de \u00eenduio\u015f\u0103tor c\u0103: \u201enimeni nu a resim\u0163it la fel de mult ca mine teribila pierdere pe care am suferit-o cu to\u0163ii.\u201d<\/em>(ANR V, 503\/ 1927, 27 iulie 1927, regele Carol al II-lea c\u0103tre regina Maria)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u015fi nu dorea s\u0103 ocupe un loc \u00een regen\u0163\u0103, Maria \u00eel jinduia totu\u015fi continuu, declar\u00e2nd c\u0103 \u00eei p\u0103rea r\u0103u c\u0103 nu e membr\u0103 \u00een Consiliul de Regen\u0163\u0103, mai ales dup\u0103 moartea lui Ionel Br\u0103tianu survenit\u0103 miraculos<\/em> \u00een 24 Noiembrie 1927, la 63 de ani \u00een plin\u0103 putere. Locul lui Ionel a fost ocupat de fratele s\u0103u Vintil\u0103, care de\u0163inuse cu brio portofoliul Finan\u0163elor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 moartea lui Ferdinand, Maria s-a \u00eendreptat prin coresponden\u0163\u0103 cu toat\u0103 compasiunea c\u0103tre fiul r\u0103t\u0103citor \u00eencuraj\u00e2ndu-l \u00een demersul s\u0103u de re-\u00eentoarcere: \u201eCel mai mic cuv\u00e2nt bun din partea lui m\u0103 face s\u0103 cred din nou \u00een el, m\u0103 face stupid de recunosc\u0103toare.\u201d<\/em>(ANR III, 163:115)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cencurajarea mamei l-a determinat pe Carol s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00een aplicare planul loviturii de stat \u00eempreun\u0103 cu cei doi evrei remarcabili: Ionescu-Leibovici \u015fi Sidney Harmsworth, un iredentist maghiar \u00eenfocat, devenit viconte Rotherme. \u201eIndiferent dac\u0103 inten\u0163ia lui era de a destabiliza Rom\u00e2nia sau dac\u0103 f\u0103cuse vreun pact cu Carol pentru teritoriile transilvane, a r\u0103mas \u00een umbr\u0103, prefer\u00e2nd s\u0103 ac\u0163ioneze prin intermediul unui expatriot, Barbu Ionescu, un magnat al produselor alimentare, tr\u0103itor la Londra…foarte \u00eenc\u00e2ntat de anturajul oamenilor importan\u0163i \u015fi, mai ales, s\u0103-l aib\u0103 oaspete la domeniul lui din Surrey pe fostul principe mo\u015ftenitor al Rom\u00e2niei.\u201d <\/em>(ANR III, 166:67v)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Barbu Ionescu, fost Leibovici, \u00a0a preg\u0103tit \u00een secret lovitura. \u201ePe un aeroport de l\u00e2ng\u0103 Londra, la 6 mai 1928, Leibovici a preg\u0103tit un avion care urma s\u0103-l aduc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia pe Carol. Autorit\u0103\u0163ile engleze \u00eens\u0103 au prins de veste \u015fi au z\u0103d\u0103rnicit complotul, expulz\u00e2ndu-l pe ex Principe.\u201d<\/em>(Mircea B\u0103lan, op. cit., p.359)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Anglia s-au preg\u0103tit de fapt dou\u0103 avioane, unul av\u00e2nd sarcina de a r\u0103sp\u00e2ndi miile de flutura\u015fi cu mesajul lui Carol prin care se disculpa motiv\u00e2nd c\u0103 a plecat \u201e\u00een ciuda voin\u0163ei lui\u201d<\/em>, obligat de o \u201ene\u00een\u0163elegere referitoare la felul cum era condus\u0103 \u0163ara\u201d<\/em>, precum \u015fi de unele \u201econflicte matrimoniale triste\u201d, <\/em>\u015fi sigur dac\u0103 regele ar fi \u00een via\u0163\u0103, \u201ear fi fost chemat acas\u0103.\u201d<\/em>(Citatele din declara\u0163ia lui Carol sunt extrase dintr-un articol ap\u0103rut \u00een Daily Mirror <\/em>al lui Rotherme, articol inserat \u00een jurnalul reginei din luna mai 1928) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lovitura preg\u0103tit\u0103 de Carol minu\u0163ios g\u00e2ndit\u0103 trebuia s\u0103 se suprapun\u0103 cu protestul \u0163\u0103ranilor ardeleni organizat pe platoul Unirii de la Alba Iulia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Urmarea e\u015fecului a scos \u00een ascuns proclama\u0163ia preg\u0103tit\u0103 pentru \u0163ar\u0103, iar Carol \u201ecu spume la gur\u0103\u00a0 \u015fi total nepoliticos\u201d <\/em>s-a dezl\u0103n\u0163uit \u00eempotriva \u201eporcilor \u0103lora nenoroci\u0163i care conduc \u00een Rom\u00e2nia \u015fi duc \u0163ara la ruin\u0103.\u201d<\/em>(ANR III, 166:68-79; Times \u015fi jurnalul Reginei)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Principele s-a \u00eentors terfelit de tot la domeniul lui Leibovici, iar Scotland Yard-ul l-a declarat persoana non grata <\/em>expulz\u00e2ndu-l din Anglia. Profund indignat\u0103 \u015fi plin\u0103 de am\u0103r\u0103ciune Maria suverana a ripostat scriindu-i v\u0103rului George s\u0103-\u015fi cear\u0103 imediat scuze \u00een numele bravului<\/em> ei fiu, de\u015fi acesta a acuzat-o c\u0103 nu l-a sprijinit suficient a\u015fa cum se cuvenea din Rom\u00e2nia \u201ea\u015fa cum era datoare s-o fac\u0103\u201d<\/em>, <\/em>dar sigur \u201eva veni \u015fi vremea mea\u201d, <\/em>amenin\u0163\u00e2ndu-\u015fi mama c\u0103 \u201e\u00een ziua aia vor fi mul\u0163i cei tri\u015fti c\u0103 n-au v\u0103zut realitatea a\u015fa cum a fost… Am<\/em> sperat mereu c\u0103 va exista o persoan\u0103 cinstit\u0103 care s\u0103 ia m\u0103suri pentru a pune cap\u0103t furtului din banii \u0163\u0103rii \u00een scopuri josnice \u015fi prima persoan\u0103 care ar fi trebuit s\u0103-\u015fi dea seama erai tu.\u201d<\/em>(ANR V, 514\/ 1928, mai \u2013iunie, regele Carol al II-lea c\u0103tre regina Maria)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cengrijorarea furtului din banii \u0163\u0103rii<\/em>, l-a \u00eend\u00e2rjit a\u015fa de tare pe Carol, c\u0103ci ajung\u00e2nd rege prin lovitura de stat \u015fi-a agonisit <\/em>aproape to\u0163i bani \u0163\u0103rii, aproape tot avutul ei timp de un deceniu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La un an de la \u201eplecarea\u201d <\/em>pe alte meleaguri a lui Ionel Br\u0103tianu, P.N.\u0162.-ul \u00een frunte cu iezuitul Iuliu Maniu \u00een 1928 Noiembrie au venit la putere. \u00cen Octombrie 1929 plecase<\/em> definitiv \u015fi Gh. Buzdugan, singurul care a f\u0103cut c\u00e2te ceva \u00een Regen\u0163\u0103. Maria era ner\u0103bd\u0103toare: \u201eM-a\u015f alege pe mine \u00eens\u0103mi dac\u0103 a\u015f fi \u00eentrebat\u0103 cine ar trebui ales.\u201d<\/em> Maniu i-a ghicit voin\u0163a \u015fi a fost chiar \u00eenc\u00e2ntat, dar numai \u00een locul principelui Nicolae care era destul de incomod \u015fi \u00een plus.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2ndindu-se c\u0103 ar st\u00e2njeni venirea fiului Carol la putere, dup\u0103 ce a reflectat Maria a respins oferta r\u0103spunz\u00e2nd \u00eenfuriat\u0103, profetic \u015fi paradoxal: \u201eMonarhia nu exist\u0103 pentru satisfacerea ego-ului unui suveran <\/em>(ceea ce Carol a des\u0103v\u00e2r\u015fit acest ego, n.a.), ci pentru binele statului.\u201d<\/em> (ANR III, 172:75-83v.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Locul lui Buzdugan l-a umplut un judec\u0103tor destul de \u015fters, Constantin S\u0103r\u0103\u0163eanu. Regen\u0163a s-a compromis total, al\u0103tur\u00e2ndu-se astfel incapacit\u0103\u0163ii lui Maniu care \u00een prag de evaporare a mandatului s\u0103u, supra eclipsat de Ionel Br\u0103tianu at\u00e2ta amar de timp \u015fi \u00een disperare de cauz\u0103, ardeleanul a trimis la Paris un emisar s\u0103 negocieze cu Carol \u00eentoarcerea lui \u015fi r\u0103m\u00e2nerea sa.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 L\u0103s\u00e2nd obiec\u0163iile liberalilor \u00een spate, Maria i-a trimis pe Nicky \u015fi apoi pe Ileana \u00een 1929, s\u0103-\u015fi consoleze fratele care \u00eei cump\u0103rase recent concubinei ro\u015fcate un castel Louis al XVI-lea, ca dar pentru apari\u0163ia memoriilor Lupoaicei \u00een care \u00ee\u015fi urzise un arbore genealogic aristocrat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nemaiav\u00e2nd nici o obliga\u0163ie \u015fi pentru a \u00eenlesni venirea principelui fugar, Maria a ales \u00een final varianta c\u0103l\u0103toriilor care \u00eei puteau aranja \u015fi o c\u0103s\u0103torie pentru principesa favorit\u0103 Ileana.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prima ofert\u0103 <\/em>cea cu homosexualul Lexel von Pless a e\u015fuat lamentabil.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015etirbei a prevenit-o pe Maria de implica\u0163iile principilor Nicolae \u015fi Carol \u00eentr-o lovitur\u0103 de stat. Regina a aflat despre plecarea lui Nicky pentru 2 Iunie 1930, care urma s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu fratele s\u0103u la Paris \u00een chestiunea revenirii Fiului r\u0103t\u0103citor <\/em>\u00een \u0163ar\u0103 \u015fi apoi pe tron.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru a\u015f u\u015fura povara <\/em>sa, dar \u015fi pe cea a lui Carol, Maria s-a pronun\u0163at pentru o c\u0103l\u0103torie \u00een Europa, de\u015fi era con\u015ftient\u0103 c\u0103 \u00een\u00a0 aer plutea tr\u0103darea, <\/em>puntea de leg\u0103tur\u0103 pentru complot: \u201eComplotul, c\u0103ci a fost un adev\u0103rat complot,<\/em> afirma Argetoianu, a fost condus \u015fi realizat cu at\u00e2ta discre\u0163ie \u00eenc\u00e2t nimeni n-a \u015ftiut ceva p\u00e2n\u0103 la ultimul minut. La Bucure\u015fti, Guvernul \u015fi autorit\u0103\u0163ile s-au g\u0103sit brusc \u00een fa\u0163a faptului \u00eemplinit..\u201d <\/em>I.Gh. Duca nu a reac\u0163ionat conform a\u015ftept\u0103rilor, pentru c\u0103 \u201etr\u0103da pe r\u00e2nd pe to\u0163i, aproape f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama.” <\/em>(Argetoianu, op. cit.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>\u00cen 6 Iunie 1930, diminea\u0163a regina era deja \u00een trenul spre Viena, iar Odorul <\/em>ei scump revenise \u00een Rom\u00e2nia exact la dou\u0103sprezece ore dup\u0103 plecarea mamei sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pionul tr\u0103d\u0103rii de data aceasta a fost Iuliu Maniu, care nu va r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie la aceast\u0103 prim\u0103 tr\u0103dare, al\u0103tur\u00e2ndu-se de fapt \u015fi tr\u0103d\u0103rii reginei: Maniu tr\u0103da pentru a-\u015fi prelungi mandatul de premier, iar regina tr\u0103da pentru ca adoratul ei fiu s\u0103 devin\u0103 rege, astfel c\u0103: \u201eRegina-mam\u0103 \u015fi prim-ministrul discutaser\u0103 destul de deschis, \u00een vara de dinaintea loviturii de stat, merg\u00e2nd at\u00e2t de departe, \u00eenc\u00e2t s\u0103 ia \u00een considerare posibilitatea red\u0103rii titlului regal chiar \u015fi \u00een exil.\u201d<\/em> (Hannah Pakula, op. cit., p. 410)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Condi\u0163iile lui Maniu pentru revenirea lui Carol erau doar trei: Mihai s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 rege titular, iar Carol s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 doar func\u0163ia de regent; desp\u0103r\u0163irea de Lupeasca s\u0103 fie definitiv\u0103 \u015fi s\u0103 aib\u0103 loc rapid \u00eemp\u0103carea cu consoarta sa principesa Elena.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lupeasca \u00eel lini\u015ftise pe Maniu printr-o solemn\u0103 m\u0103rturisire: \u201e\u00een ziua \u00een care A.S.R. este repus \u00een drepturi pe tron spre fericirea poporului, voi disp\u0103rea pentru totdeauna.\u201d<\/em>(John Gunter, Inside Europe, <\/em>p.385)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2t de naiv a putut fi Maniu, crez\u00e2ndu-se \u00een promisiunile celor doi aman\u0163i va afla la scurt timp dup\u0103 ce Carol va prelua mult r\u00e2vnita putere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Puiu, valetul \u015fi secretarul principelui a falsificat 2 pa\u015fapoarte pentru sine \u015fi Carol \u015fi cu un avion \u00eenchiriat de la Le Bourget, <\/em>au aterizat \u00een Bucure\u015fti la ora 10:30 p.m., \u00een 6 Iunie 1930.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00censo\u0163it de un alai de muzican\u0163i \u015fi solda\u0163i principele a intrat triumf\u0103tor \u00een Cotroceni. Parlamentul s-a al\u0103turat imediat Consiliului de Rgen\u0163\u0103 accept\u00e2ndu-l pe renun\u0163\u0103torul Carol ca monarh, \u00eemplinind chipurile \u201eultima dorin\u0163\u0103\u201d <\/em>a muribundului rege Ferdinand.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Astel, c\u0103 regina Maria care, a uitat destul de repede de restric\u0163iile constitu\u0163ionale, de dorin\u0163a expres\u0103 a regelui ei, de fermitatea just\u0103, ra\u0163ional\u0103 a iubitului ei, prin\u0163ul Barbu, de datoria ei suprem\u0103 fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, Cel care vegheaz\u0103 deasupra monarhilor p\u0103m\u00e2nte\u015fti, de demnitatea fa\u0163\u0103 de Patria care a \u00eenfiat-o cu at\u00e2ta drag jertfiindu-se pentru ea, pentru rege, pentru monarhie, consider\u00e2nd lovitura <\/em>politic\u0103 a fiului ei, \u201eo mi\u015fcare corect\u0103\u201d <\/em>a urcat \u00een exaltare: \u201esunt bucuroas\u0103 de revenirea lui Carol acas\u0103.\u201d<\/em> (ANR III, 174:171-172 passim.<\/em>)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La aceast\u0103 regal\u0103 exaltare s-a ad\u0103ugat greu, ap\u0103s\u0103tor \u015fi un nour de triste\u0163e viscolit de temerea prin\u0163ului ei drag, \u015etribei: \u201e…Este at\u00e2t de trist c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 nu vom fi uni\u0163i \u00een chestiunea asta. El crede cu t\u0103rie c\u0103 dezastrul ultim al dinastiei va fi Carol.\u201d<\/em> (ANR III, 176:6-19)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Avertismentul prin\u0163ului Barbu \u015etirbei s-a dovedit profetic, dar cu \u00eentreite consecin\u0163e dramatice: dezastruos pentru dinastie, dezastruos pentru monarhie, dezastruos pentru Na\u0163iune!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rolul mamei \u00een aceast\u0103 exaltare familial\u0103 l-a cov\u00e2r\u015fit pe cel de Mam\u0103 a Na\u0163iunii \u015fi pe cel at\u00e2t de m\u0103re\u0163 al Reginei care a avut o contribu\u0163ie suveran\u0103 la \u00cenf\u0103ptuirea Rom\u00e2niei Mari, al\u0103tur\u00e2ndu-se astfel, din nefericire, oligarhiei clasei politice conduc\u0103toare: \u201eClasa noastr\u0103 conduc\u0103toare, care a avut fr\u00e2nele destinului rom\u00e2nesc de la \u00eentregire \u00eencoace, s-a f\u0103cut vinovat\u0103 de cea mai grav\u0103 tr\u0103dare care poate \u00eenfiera o elit\u0103 politic\u0103 \u00een fa\u0163a contemporanilor \u015fi \u00een fa\u0163a istoriei: pierderea instinctului statal<\/strong>, totala incapacitate politic\u0103… Au fost elite rom\u00e2ne\u015fti care s-au sacrificat de bun\u0103 voie, \u015fi-au semnat cu m\u00e2na lor actul de deces numai pentru a nu se \u00eempotrivi istoriei, numai pentru a nu se pune \u00een calea destinului acestui neam.\u201d<\/em> (Mircea Eliade, Pilo\u0163ii orbi, <\/em>\u00een Ceritudinea, <\/em>Anul 1, Nr. 2, 2017) \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Actul suveran de exercitare a monarhiei, atrage dup\u0103 sine cinstirea absolut\u0103 a Suveranit\u0103\u0163ii lui Dumnezeu \u015fi a Na\u0163iunii prin divinul deziderat: \u201eNihil Sine Deo!\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eUnsul Domnului\u201d<\/em>, trebuie s\u0103 fie un model de domnie cre\u015ftin\u0103, umbra P\u0103rintelui ceresc pentru poporul peste care este a\u015fezat\u0103 Biserica-Na\u0163iune a iubitului S\u0103u Fiu Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu Dinastia este important\u0103, ci virtu\u0163iile, educa\u0163ia, cultura, religia, responsabilitatea fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, de Na\u0163iunea respectiv\u0103 \u015fi de raportul cu celelate na\u0163iuni binevoitoare ori nu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu se poate ca politica s\u0103 devin\u0103 un instrument doctrinar de for\u0163\u0103, de violen\u0163\u0103 al Statului care, se \u00eentoarce \u00eempotriva Na\u0163iunii sale cre\u015ftine \u015fi a institu\u0163iilor ei fundamentale, ca \u00een cazul de fa\u0163\u0103, chiar \u015fi \u00eempotriva monarhiei care, nu apar\u0163ine suveranului, ci poporului, na\u0163iunii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prima m\u0103sur\u0103 regal\u0103, fierbinte a lui Carol a fost Darul <\/em>pentru mama care \u00eel idolatriza, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd testamentul tat\u0103lui \u015fi trec\u00e2nd venitul reginei-mame \u00een folosul propriu. Maria a t\u0103cut!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pl\u0103\u0163ile care \u00eei reveneau totu\u015fi reginei au fost am\u00e2nate mult timp, \u00eencas\u00e2nd dob\u00e2nzile dragul de Carol. Maria a t\u0103cut! \u00cencurajat de t\u0103cerea dulce a mamei, Carol a continuat, instal\u00e2ndu-i o gard\u0103 de poli\u0163ie s-o controleze. Maria a t\u0103cut! A urmat \u015firul ne\u00eentrerupt al cadourilor…<\/em> I-a ridicat titlul onorific de la Regimentul ei, 9 Husari, lundu-i \u015fi portretul de la popota ofi\u0163erilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Maria a t\u0103cut!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cum poate o regin\u0103 Eroin\u0103 a na\u0163iei sale s\u0103 devin\u0103 la\u015f\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u015fi exprim\u0103 rolul de mam\u0103?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cemi amintesc de o povestioar\u0103 adev\u0103rat\u0103 care circula prin Catedrala Patriarhal\u0103 pe c\u00e2nd eram student: un brav \u0163\u0103ran care avea 7 feciori ca brazii a venit la racla sf\u00e2ntului Dimitrie Basarabov cu \u015fapte bile\u0163ele pe care erau scrise numele fiec\u0103rui copil, a \u00eengenuncheat \u015fi s-a rugat, apoi a spus: Sfinte Dimitrie \u00eei d\u0103ruiesc Patriei sfinte feciorii mei s-o apere \u00een r\u0103zboi. Roag-o pe Maica Domnului s\u0103 le poarte de grij\u0103, iar tu s\u0103 mi-i aduci acas\u0103!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 To\u0163i cei \u015fapte feciori, spre lauda lui Dumnazeu \u015fi a Na\u0163iei, s-au \u00eentors teferi de pe front.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ce magnific\u0103 \u015fi total\u0103 pild\u0103 de jertf\u0103 a \u0163\u0103ranului nostru ve\u015fnic \u015fi imperial!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru a-\u015fi \u015fterge urma fugii cu Lupoaica, amanta sa, la Paris \u015fi pentru a se reabilita fa\u0163\u0103 de poporul prea credul, proasp\u0103tul monarh \u015fi-a comemorat exilul suferin\u0163ei, amintind norodului spre luare aminte, patimile sale,<\/em> printr-o prim\u0103 medalie, La Decoration de la Souffrance-Ordinul Suferin\u0163ei,<\/em> acordat\u0103 sprijinitorilor s\u0103i, \u00eentre care Barbu Ionescu-Leibovici \u015fi Puiu: \u201eDoresc, ca de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd cineva va folosi o moned\u0103 sau un timbru, s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 de suferin\u0163ele mele din anii Patimilor mele.\u201d<\/em> (Arthur Gould Lee, Helen, Queen Mother of Roumania<\/em>, pp. 144)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Departe de ochii familiei, a guvernului \u015fi a lumii, pre\u0163ioasa amant\u0103 fusese istalat\u0103 repede st\u0103p\u00e2n\u0103 la Foi\u015for, de iubitul ei Carol, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd a doua \u00eenvoial\u0103 cu credulul iezuit Maniu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la \u00eenceputul domniei sale, Carol a aplicat m\u0103surile regale benefice sie\u015fi, sugrum\u00e2nd orice opozi\u0163ie, adversar, rezisten\u0163\u0103, asmu\u0163\u00e2ndu-i pe to\u0163i \u00eempotriva tuturor, dezbin\u00e2ndu-i complet: \u201eSe poate argumenta c\u0103, din acest punct de vedere, Carol al II-lea nu a fost mai r\u0103u dec\u00e2t Carol I sau Ferdinand.\u201d<\/em>(Hannah Pakula, op. cit., p. 416)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cea care \u00eei gira puterea monarhic\u0103 era concubina sa, evreica ro\u015fcat\u0103, care urzea dictatura, f\u0103c\u00e2nd \u015fi desf\u0103c\u00e2nd \u0163es\u0103tura politic\u0103, brod\u00e2nd <\/em>astfel camarila regal\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre slugarnicii \u015fi ligu\u015fitorii destui de numero\u015fi ai suveranei Lupeasca s-a ad\u0103ugat chiar \u015fi prin\u0163esa Martha Bibescu, c\u0103reia i se adresa cu gratulatul \u201eMa Souvaraine\u201d<\/em>, friz\u00e2nd astfel memorabila sa \u00eenjosire princiar\u0103: \u201e… Clipa de azi, c\u00e2nd mi-ai \u00eeng\u0103duit s\u0103-\u0163i s\u0103rut m\u00e2na<\/em> (parc\u0103 n-avea dos, n.a.), a fost cea mai fericit\u0103 din via\u0163a mea.\u201d<\/em>(Contesa R.G. Waldeck, Athene Palace, <\/em>p. 208)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 fixa\u0163ia pentru uniforme, decora\u0163ii \u015fi medalii Carol \u015fi-a declan\u015fat iremediabil pe fa\u0163\u0103 ura profund\u0103 \u00eempotriva nefericitei Sitta \u015fi cea am\u0103ruie asupra mamei. A \u00eent\u0103rit securitatea \u00een jurul ei. Maria a t\u0103cut! \u00cent\u00e2lnirile fixate cu mama erau anulate \u00een ultima clip\u0103. Maria a t\u0103cut!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 I-a interzis \u00eent\u00e2lnirile cu prietenii ei. Maria a t\u0103cut! Din cauza restric\u0163iilor fiului Maria a renun\u0163at \u00een c\u0103l\u0103toriile sale la doamna ei de onoare. Maria a t\u0103cut!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A doua \u0163int\u0103 a urii viscerale a lui Carol a fost prin\u0163ul Barbu, pe care l-a scos din toate func\u0163iile sale, din consiliile de conducere, cenzur\u00e2ndu-i coresponden\u0163a. Maria a suferit cumplit, mai ales dup\u0103 \u015ftirea r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de fiul prea iubit, cum c\u0103 el refuz\u0103 s\u0103 stea la masa mamei, \u015ftiind c\u0103 \u201eBarbu i-a mituit pe servitorii ei ca s\u0103-l otr\u0103veasc\u0103!\u201d<\/em> (ANR III, 177: 102-143)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De fapt monarhul era cel care punea la cale eliminarea definitiv\u0103 a lui \u015etirbei, \u015ftire spus\u0103 de Puiu, aghiotantului reginei, cum c\u0103 se \u201epune la cale… atacuri \u00eempotriva prin\u0163ului \u015etirbei, menite a-l desfiin\u0163a definitiv.\u201d <\/em>(ANR III, 178: 158)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Orientul Express, <\/em>care-l ducea pe Barbu \u015etirbei spre Europa apusean\u0103 s-a consumat un atentat nereu\u015fit asupra prin\u0163ului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca s\u0103 scape \u015fi de sora Ileana, \u201eghimpele dureros\u201d <\/em>din coasta sa, Carol a preg\u0103tit \u00eent\u00e2lnirea dintre frumoasa prin\u0163es\u0103 cu arhiducele Anton de Austria, cu care s-a \u015fi c\u0103s\u0103torit de fapt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Maria a cerut binecuv\u00e2ntarea fiului-rege pentru miri. Carol a jubilat, felicit\u00e2ndu-i pe tineri \u00een stilul s\u0103u caracteristic: \u201eNu am nici o obiec\u0163ie fa\u0163\u0103 de c\u0103s\u0103torie propus\u0103… Din nefericire, nu pot s\u0103 consimt la ideea ca dup\u0103 c\u0103s\u0103torie s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.\u201d<\/em>(ANR V, 531\/ 1931, 6 aprilie 1931, regele Carol al II-lea c\u0103tre regina Maria.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Strategia lui Carol a dat roade, reu\u015find s-o lege pe Ileana de Habsburgi, pentru a o expulza din patrie, pretext\u00e2nd c\u0103 poporul nu poate s\u0103 \u00eenghit\u0103 ca un Habsburg s\u0103 locuiesc\u0103 \u00een s\u00e2nul lui, iar mamei i-a retras subven\u0163ia de la guvern care \u00eei pl\u0103tea c\u0103l\u0103toriile. Maria a pl\u00e2ns \u015fi a t\u0103cut!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A urmat plecarea definitiv\u0103 a Sittei. Poporul a demonstrat pa\u015fnic. Carol a redresat situa\u0163ia apropiindu-se prea iubitor <\/em>de augusta mam\u0103. Maria era profund tulburat\u0103 \u015fi ad\u00e2nc mi\u015fcat\u0103!?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ultimul aflat pe lista favorurilor <\/em>regale r\u0103m\u0103sese fratele Nicolae, care nu fusese dec\u00e2t o trambulin\u0103 folosit\u0103 de Carol pentru urcarea pe tron: \u201ePrincipele Nicolae a fost cel care l-a adus pe Carol al II-lea \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi care a prelucrat pe comandan\u0163ii generali s\u0103-l suie pe tron \u015fi s\u0103-l proclame rege.\u201d<\/em> (Dr. \u015eerban Milcoveanu, Memorii<\/em> 1929-1989, <\/em>p. 98)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u015fi, numit proasp\u0103t comandant al For\u0163elor Armate Rom\u00e2ne pasiunea lui Nicky r\u0103m\u0103sese totu\u015fi Ioana Doletti, t\u00e2n\u0103r\u0103 divor\u0163at\u0103, dorind-o s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 ca \u015fi antecesorii s\u0103i: Ferdinand \u015fi Martha, Carol \u015fi Zizi, Carol \u015fi Lupeasca. Nicky fusese \u00eencurajat de Carol, c\u0103 odat\u0103 ajuns rege va aranja lucrurile avantajoase pentru c\u0103s\u0103toria morganatic\u0103 a fratelui. Dup\u0103 un an Carol s-a g\u00e2ndit la spusele fratelui care-l rugase: \u201epune-m\u0103 \u00een fa\u0163a unui fapt \u00eemplinit\u201d,<\/em> \u00eentrec\u00e2ndu-se pe el \u00eensu\u015fi: dac\u0103 c\u0103s\u0103toria fratelui cu Ioana va fi refuzat\u0103 de \u0163ar\u0103, el va avea fericitul prilej de a-\u015fi expulza fratele. Nicky \u015fi Ioana au plecat \u00een localitatea Tohani \u00een 28 Octombrie 1931. C\u00e2nd s-au \u00eentors \u00een \u0163ar\u0103, plin de bucurie a primit toate darurile fratelui-rege: deposedarea de drepturile familiei regale, de cet\u0103\u0163ean al na\u0163iunii, precum \u015fi de rangul militar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu coada \u00eentre picioare \u015fi cu Ioana al\u0103turi, Nicky a p\u0103r\u0103sit \u0163ara. C\u00e2nd prim\u0103vara urm\u0103toare a \u00eencercat s\u0103 revin\u0103, regele l-a arestat exil\u00e2ndu-l pentru un an de zile.<\/p>\n

\u00a0 ( Va urma.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 * <\/strong>Ciclul: <\/strong>Mari Tr\u0103d\u0103ri dinastice<\/p>\n

\u00a0\u00a0 * Fond de carte-Arhiva Dumitru Ionescu-<\/strong>Bucure\u015fti<\/p>\n

\u00a0———————————–<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/strong><\/p>\n

\u00a0+ Sf. Prooroc Avdie, Sf. Mc. Varlaam<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 19 Noiembrie 2017, Brusturi-Neam\u0163<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0 \u201eTr\u0103d\u0103torii sunt odio\u015fi chiar \u015fi acelora pe care \u00eei prefer\u0103.\u201d \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0(Tacitus, Ann. 1,58) \u00a0 \u00a0\u00a0 Tr\u0103darea \u00een [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-33276","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33276","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33276"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33276\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33279,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33276\/revisions\/33279"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33276"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33276"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33276"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}