{"id":3332,"date":"2012-03-24T20:33:03","date_gmt":"2012-03-24T20:33:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=3332"},"modified":"2012-03-24T20:38:51","modified_gmt":"2012-03-24T20:38:51","slug":"o-altfel-de-cronica-a-istoriei-romanilor-de-acum-un-veac","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/03\/24\/o-altfel-de-cronica-a-istoriei-romanilor-de-acum-un-veac\/","title":{"rendered":"O altfel de cronic\u0103 a istoriei rom\u00e2nilor de acum un veac"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<div>\n<h1><\/h1>\n<\/div>\n<p class=\"MsoNormal\" style=\"text-align: center;\"><img decoding=\"async\" title=\"O emotionanta poveste despre viata, prietenie, dragoste, \u00eencredere si solidaritate \u00eentre oameni\" src=\"http:\/\/www.clipa.com\/_Pictures\/1069.jpg\" alt=\"\" \/><\/p>\n<p class=\"MsoNormal\" style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n<p class=\"MsoNormal\" style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 EXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>&#8220;Pa\u015fopti\u015fti&#8221; rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite, de Octavian Curpa\u015f,<\/strong><br \/>\n<strong> Editura \u201eAnthem\u201d, Arizona, SUA<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Din Lumea Nou\u0103, jurnalistul american de origine rom\u00e2n\u0103 Octavian Curpa\u015f scrie un volum despre exilul rom\u00e2nesc de la jum\u0103tatea secolului trecut. Judecat \u00een ansamblu, volumul de fa\u0163\u0103 este o poveste a explor\u0103rii,\u00a0 a modului \u00een care un om obi\u015fnuit reu\u015fe\u015fte s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 obstacolele puse de via\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een contact permanent cu sine \u015fi cu valorile pe care le are. Personajul principal al c\u0103r\u0163ii semnate de Octavian Curpa\u015f este Mitic\u0103 Sinu (Mike), un rom\u00e2n fugit peste hotare \u00een vremuri dificile, \u00een 1948, la scurt timp dup\u0103 instaurarea la putere a comuni\u015ftilor.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Mitic\u0103 Sinu este naratorul. Relat\u0103rile lui despre sine \u015fi despre rom\u00e2nii cu care a avut ocazia s\u0103 interac\u0163ioneze sunt puse cap la cap cu m\u0103iestrie de Octavian Curpa\u015f, autorul reu\u015find s\u0103 refac\u0103 la modul concret, cu realism, o \u00eentreag\u0103 epoc\u0103. Munca sa de reconstituire este realizat\u0103 \u00een volumul de fa\u0163\u0103 cu talentul, minu\u0163iozitatea \u015fi d\u0103ruirea unui restaurator.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Dumitru Sinu \u2013 Un rom\u00e2n cu satul natal \u00een suflet<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>N\u0103scut pe 30 noiembrie 1926 \u00eentr-un sat aflat \u201ela poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, \u00een Sebe\u015ful de Sus, jude\u0163ul Sibiu\u201d, nea Mitic\u0103 va fi b\u00e2ntuit \u00eentreag\u0103 via\u0163a de dorul dup\u0103 locul natal. (El \u201emereu folose\u015fte butade din lumea aceea patriarhal\u0103, a satului ce-l poart\u0103 \u00een suflet&#8230;\u201d) Refugiat \u00een Iugoslavia,\u00a0 acesta ajunge mai \u00eent\u00e2i \u00een Italia, apoi \u00een Fran\u0163a, la Paris, pentru ca\u00a0 destina\u0163ia unde \u00ee\u015fi va g\u0103si fericirea \u2013 \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 aici o \u00eent\u00e2lne\u015fte pe Nicole, sufletul s\u0103u pereche, cea cu care Dumitru Sinu se \u015fi c\u0103s\u0103tore\u015fte \u2013 s\u0103 fie Canada.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00cen rela\u0163iile cu so\u0163ia \u015fi cei doi copii \u2013 un b\u0103iat \u015fi o fat\u0103 \u2013 nea Mitic\u0103 este un\u00a0 om implicat, care face tot ce \u00eei st\u0103 \u00een putin\u0163\u0103 pentru ca familia sa s\u0103\u00a0 prospere. Mitic\u0103 \u015fi Nicole \u201es-au descurcat de fiecare dat\u0103. \u00cencet, \u00eencet, Nicole\u00a0 \u015fi-a dat seama c\u0103 are \u00een el un sprijin, c\u0103 este un om de \u00eencredere \u015fi a \u00een\u0163eles\u00a0 c\u0103 totul va fi bine.\u00a0 Mitic\u0103 f\u0103cea ce f\u0103cea \u015fi ob\u0163inea p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 o slujb\u0103.<\/strong><br \/>\n<strong> Peste tot pe unde a fost, \u00een Canada, \u00een Italia \u015fi \u00een Fran\u0163a,\u00a0 el \u015fi-a g\u0103sit de<\/strong><br \/>\n<strong> lucru.\u201d<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u201eN-ai voie s\u0103 cedezi\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Mitic\u0103 Sinu se remarc\u0103 prin puterea voin\u0163ei, este genul de om cu care cititorul ajunge s\u0103 simpatizeze chiar de la primele pagini lecturate. For\u0163a moral\u0103 ce \u00eel\u00a0 caracterizeaz\u0103 pe acesta, dar \u015fi motiva\u0163ia pe care o are de a \u00eenvinge (\u201ePerseveren\u0163a lui Mitic\u0103 se datora exemplului p\u0103rintelui s\u0103u, de la care \u015ftia\u00a0 c\u0103 n-ai voie s\u0103 cedezi\u201d), fac din Mitic\u0103 Sinu un p\u0103m\u00e2ntean n\u0103scut pentru a\u00a0 \u00eenvinge. De altfel, via\u0163a sa este o istorie a supravie\u0163uirii, \u00een care omul este<\/strong><br \/>\n<strong> st\u0103p\u00e2n pe propria soart\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Silit de \u00eemprejur\u0103ri s\u0103 fac\u0103 pasul decisiv de a-\u015fi p\u0103r\u0103si \u0163ara, Mitic\u0103 Sinu \u00ee\u015fi\u00a0 descoper\u0103 cu aceast\u0103 ocazie gustul pentru aventur\u0103 \u015fi pasiunea de a c\u0103l\u0103tori,\u00a0 care se transform\u0103 \u00een cazul s\u0103u \u00eentr-o veritabil\u0103 chemare a destinului.<\/strong><\/p>\n<p><strong>La Paris, \u00een 1950, de Ziua Mamei<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Mitic\u0103 Sinu evoc\u0103 evenimente importante, a c\u0103ror descriere d\u0103 impresia de via\u0163\u0103,\u00a0 de bog\u0103\u0163ie spiritual\u0103, de vigoare \u015fi naturale\u0163e. Un asemenea episod este Festivalul rom\u00e2nesc de la Sala Odeon din Paris, din anul 1950.\u00a0 De Ziua Mamei,\u00a0 \u201eun mare num\u0103r de emigran\u0163i rom\u00e2ni afla\u0163i la Paris&#8230;, \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi fo\u015fti oameni\u00a0 politici, rom\u00e2ni din toate sferele sociale, de toate categoriile \u015fi toate confesiunile religioase\u201d particip\u0103 cu emo\u0163ie la o serbare, \u00eencerc\u00e2nd \u00een acest\u00a0 fel s\u0103 \u00ee\u015fi reg\u0103seasc\u0103 specificul na\u0163ional, s\u0103 retr\u0103iasc\u0103 o f\u0103r\u00e2m\u0103 de autenticitate din Rom\u00e2nia \u00een care s-au n\u0103scut.<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00cen cinci \u0163\u0103ri, pe dou\u0103 continente<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>De altfel, \u00een aceast\u0103 carte grupul exila\u0163ilor (rom\u00e2ni stabili\u0163i \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite) formeaz\u0103 o societate \u00een miniatur\u0103, cu trecut, prezent \u015fi viitor, cu triumfuri \u015fi e\u015fecuri, cu dureri \u015fi bucurii, cu melancolia \u015fi dorul\u00a0 fiec\u0103ruia dup\u0103 patria natal\u0103.\u00a0 Astfel\u201e \u201edespre prietenii \u015fi cunoscu\u0163ii lui nea\u00a0 Mitic\u0103 Sinu se poate vorbi, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, ore \u00eentregi f\u0103r\u0103 s\u0103 te\u00a0 plictise\u015fti, iar de scris, po\u0163i scrie at\u00e2t c\u00e2t te \u0163ine condeiul, pentru c\u0103 ai\u00a0 despre ce!&#8230; 460 de persoane con\u0163ine lista de cuno\u015ftin\u0163e a octogenarului \u00eenc\u0103\u00a0 plin de vigoare, dornic de a-mi dest\u0103inui o via\u0163\u0103 palpitant\u0103, petrecut\u0103 \u00een cinci\u00a0 \u0163\u0103ri, pe dou\u0103 continente!\u201d, spune autorul Octavian Curpa\u015f.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Aproape fiecare capitol al volumului de fa\u0163\u0103 are ca titlu numele unui exilat,\u00a0 urmat foarte pe scurt de un detaliu care esen\u0163ializeaz\u0103 povestea de via\u0163\u0103 a\u00a0 acestuia. Astfel, Radu Bumbaru este \u201eomul care nu s-a certat niciodat\u0103 cu\u00a0 nimeni\u201d, Ion Ritivoi este \u201eun liberal de miloane\u201d, Vasile \u0162\u00e2ra, un om pe care\u00a0 dragostea de carte l-a dus p\u00e2n\u0103 la Sorbona etc.<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u201eExilul rom\u00e2nesc la mijloc de secol XX\u201d \u2013 o carte autentic\u0103<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201eExilul rom\u00e2nesc la mijloc de secol XX\u201d este un volum sintez\u0103, plin de culoare, \u00een care conflictele sunt prezentate \u00een locuri diferite \u015fi ne sunt descrise medii\u00a0 diferite. Cartea scris\u0103 de Octavian Curpa\u015f reflect\u0103 realitatea \u00een mod autentic\u00a0 \u015fi aduce \u00een aten\u0163ia cititorului personaje robuste, care sunt obligate s\u0103\u00a0 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een \u00eemprejur\u0103ri atipice. Eroii s\u0103i, pe care acesta \u00eei\u00a0 prezint\u0103 cu obiectivitate \u015fi deta\u015fare dau valoare realist\u0103 acestui volum. Prin\u00a0 intermediul lor, autorul acoper\u0103 o palet\u0103 vast\u0103 de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care dovedesc\u00a0 preocuparea scriitorului pentru via\u0163a social\u0103, politic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a acelor\u00a0 vremuri, cu moravurile \u015fi tipologiile ei. Nimic nu este idealizat \u00een volumul\u00a0 semnat de Octavian Curpa\u015f; eroii s\u0103i sunt portretiza\u0163i cu for\u0163\u0103, cu entuziasm,\u00a0 cu stil.<\/strong><\/p>\n<p><strong>O poveste de via\u0163\u0103 care inspir\u0103 \u015fi revigoreaz\u0103<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Povestea lui Mitic\u0103 Sinu este interesant\u0103, iar modul \u00een care este spus\u0103 \u00eel\u00a0 angajeaz\u0103 direct pe cititor, d\u00e2ndu-i impresia c\u0103 particip\u0103 la o conversa\u0163ie cu\u00a0 personajul principal. Farmecul \u015fi pitorescul celor relatate, nota subtil\u0103 de\u00a0 umor ce se \u00eembin\u0103 cu robuste\u0163ea povestitorului, dar \u015fi optimismul care str\u0103bate\u00a0 \u00eentregul volum dovedesc un stil eficient, obiectiv, spontan, dramatic pe\u00a0 alocuri, plin de temperament \u015fi energie.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00cen cartea scris\u0103 de Octavian Curpa\u015f nimic nu este simulat, detaliile sunt redate firesc, Adev\u0103rul devine supra-personaj, tr\u0103irile interioare sunt sincere, astfel c\u0103 implicit, cititorul particip\u0103 la fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile eroilor. Interesul cititorului este men\u0163inut treaz pe tot parcursul lecturii \u015fi datorit\u0103 atitudinii pozitive \u015fi pline de \u00eencredere a naratorului, care inspir\u0103 \u015fi revigoreaz\u0103.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Corina Diamanta Lupu<\/strong><\/p>\n<p><strong>26 ianuarie 2012<\/strong><\/p>\n<p><strong>Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 EXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX &#8220;Pa\u015fopti\u015fti&#8221; rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite, de Octavian [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3332","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3332","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3332"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3332\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3332"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3332"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3332"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}