{"id":33383,"date":"2017-11-23T07:32:16","date_gmt":"2017-11-23T07:32:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=33383"},"modified":"2017-11-23T07:42:10","modified_gmt":"2017-11-23T07:42:10","slug":"minodora-ursachi-viata-ca-o-arta-sau-arta-de-a-trai-in-pentru-si-prin-frumos","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/11\/23\/minodora-ursachi-viata-ca-o-arta-sau-arta-de-a-trai-in-pentru-si-prin-frumos\/","title":{"rendered":"Emilia \u021au\u021buianu: Minodora Ursachi -Via\u0163a, ca o art\u0103 sau arta de a tr\u0103i \u00een, pentru \u015fi prin frumos"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Interlocutoarea mea este distinsa doamn\u0103 <\/strong>Minodora Ursachi, muzeograf \u015fi publicist, o fire autodidact\u0103 \u015fi o inovatoare prin toat\u0103 activitatea depus\u0103 timp de 30 de ani, \u00een cadrul muzeului fondat de domnia sa: Muzeul de Art\u0103 Roman<\/em><\/strong>5F[1]<\/a> .<\/p>\n

A sluji arta, a\u015fa cum a f\u0103cut-o doamna Minodora Ursachi,<\/strong>\u00a0 a fost un soi de religiozitate \u00eenduio\u015f\u0103toare, p\u0103tima\u015f\u0103 chiar, care a condus la o lupt\u0103 invizibil\u0103 pentru asanarea maleficului din via\u0163a cotidian\u0103.<\/p>\n

C\u0103 scopul artei este, poate, perfec\u0163iunea, Minodora Ursachi, tr\u0103ind \u00eentr-o lume a frumosului artistic \u015fi \u00eenconjur\u00e2ndu-se permanent de oameni de caracter, a reu\u015fit s\u0103 promoveze cu toat\u0103 fiin\u0163a ei, de-a lungul unei cariere impresionante, focul misterios al crea\u0163iei – ca ardere istovitoare \u015fi ne\u00eentrerupt\u0103 ce r\u0103sp\u00e2nde\u015fte Lumina<\/strong>.<\/p>\n

C\u00e2t de u\u015for sau de greu a fost, drumul parcurs de acas\u0103<\/em><\/strong> p\u00e2n\u0103 \u00een prezent,<\/em><\/strong> ne va m\u0103rturisi\u00a0 \u00een r\u00e2ndurile urm\u0103toare doamna Minodora Ursachi:<\/em><\/strong><\/p>\n

– V\u0103 invit la o incursiune \u00een trecut, s\u0103 ne povesti\u0163i mai \u00eent\u00e2i despre anii copil\u0103riei \u00een satul Negrea din comuna Lasc\u0103r Catargiu, jude\u0163ul Gala\u0163i, locul unde v-a\u0163i n\u0103scut?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 Da, m-am n\u0103scut \u00een satul\u00a0 Negrea, comuna\u00a0 Lasc\u0103r Catargiu, din jude\u0163ul Gala\u0163i, a c\u0103rui vechime dateaz\u0103\u00a0 din anul 1860, c\u00e2nd\u00a0 s-au construit primele case ale satului pe cele dou\u0103 maluri ale r\u00e2ului Lozova, \u00eentre dealurile Bohotinului \u015fi Ibrianului.<\/p>\n

De aceste locuri m\u0103 leag\u0103 cele mai pl\u0103cute momente ale copil\u0103riei de care \u00eemi aduc aminte mereu cu drag, copil\u0103ria\u00a0 \u00eensemn\u00e2nd pentru mine libertate, fericire, dragoste \u015fi grij\u0103 p\u0103rinteasc\u0103. Fiind o fire plin\u0103 de energie \u015fi cu g\u00e2ndul mereu la joac\u0103, eram pornit\u0103 mereu pe n\u0103zb\u00e2tii. \u00cempreun\u0103 cu prietenele mele m\u0103 c\u0103\u0163\u0103ram \u00een to\u0163i copacii din gr\u0103din\u0103, inventam tot felul de jocuri destul de periculoase la scr\u00e2nciob sau pe uli\u0163a satului unde locuiam, fugeam pe c\u00e2mp pe timp de ploaie, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne fie fric\u0103 de nimic, etc. Ca s\u0103\u00a0 m\u0103 mai cumin\u0163easc\u0103 \u015fi s\u0103 fiu mai aproape de supravegherea ei, mama m-a luat la ore \u00een \u015fcoal\u0103, crez\u00e2nd c\u0103 am s\u0103 fiu atent\u0103 la felul cum r\u0103spund copii la lec\u0163ii sau cum se pred\u0103 o nou\u0103 tem\u0103. Am stat c\u00e2t am stat cuminte, dar la un moment dat m-am plictisit \u015fi am \u00eenceput s\u0103 fluier. Imediat mama, spre bucuria mea, m-a dat afar\u0103. A doua zi, alt\u0103 pozn\u0103: de pe schelele bisericii din sat, care era \u00een renovare, m-am suit pe acoperi\u015f, la o \u00een\u0103l\u0163ime destul de mare \u015fi m-am dat jos numai la rug\u0103min\u0163ile mamei care era disperat\u0103 s\u0103 nu cad. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 pentru toate acestea o \u00eencasam<\/em> foarte des.<\/p>\n

Am cunoscut \u00eens\u0103 \u015fi fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile, priva\u0163iunile, frica \u015fi nesiguran\u0163a anilor celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi al celor urm\u0103tori, c\u00e2nd mama lucra la \u015fcoal\u0103 toat\u0103 ziua, cu dou\u0103 clase diminea\u0163a \u015fi dou\u0103 dup\u0103 amiaza, plus grija celor doi copii de acas\u0103; c\u00e2nd st\u0103tea cu bagajele f\u0103cute, nehot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 plece \u00een refugiu, tata fiind plecat pe front \u015fi apoi luat prizonier timp de patru ani; c\u00e2nd lumea la auzul bombardamentelor fugea \u00eensp\u0103im\u00e2ntat\u0103\u00a0 imediat \u00een ad\u0103posturi; c\u00e2nd au venit \u00een sat solda\u0163i\u00a0 ru\u015fi\u00a0 \u015fi au ocupat \u015fcoala \u015fi casa \u00een care locuiam, fiind nevoite s\u0103 st\u0103m cu chirie la o familie din sat\u2026<\/p>\n

– Ce ne pute\u0163i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi despre casa p\u0103rinteasc\u0103 \u015fi atmosfera satului de atunci?<\/em><\/strong><\/p>\n

– <\/em><\/strong>P\u0103rin\u0163ii mei au fost \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u00een satul Negrea de la terminarea \u015ecolii Normale \u015fi p\u00e2n\u0103 la pensionare \u015fi au locuit \u00een casa \u015fcolii. O cas\u0103 mare, frumoas\u0103, cu patru camere spa\u0163ioase \u015fi cu dependin\u0163ele necesare unei gospod\u0103rii, cu o curte\u00a0 plin\u0103 de p\u0103s\u0103ri \u015fi animale care \u00ee\u0163i luau auzul dis \u2013 de – diminea\u0163\u0103 cu c\u00e2ntecul \u015fi \u0163ipetele lor, cu o gr\u0103din\u0103 cu tot felul de legume \u015fi pomi fructiferi. Aici am v\u0103zut pentru prima oar\u0103 lumina zilei, z\u00e2mbetul cald \u015fi bucuria din privirile p\u0103rin\u0163ilor. Aici am crescut, \u00eentr-un sat mic cu oameni gospodari – agricultori, lini\u015fti\u0163i \u015fi \u00een\u0163elep\u0163i, cu case bine \u00eengrijite \u015fi terenurile agricole cultivate cu mare pricepere \u015fi d\u0103ruire, \u00eentr-o atmosfer\u0103 dominat\u0103 de speran\u0163\u0103, respect \u015fi de bucuria roadelor vie\u0163ii.<\/p>\n

– Ce v\u0103 mai aminti\u0163i de tradi\u0163iile satului, acele arhetipuri s\u0103te\u015fti care ne fac s\u0103 ne sim\u0163im descenden\u0163ii unei civiliza\u0163ii rurale statornicite de milenii pe aceste meleaguri?<\/em><\/strong><\/p>\n

– <\/em>De-a lungul anilor s-a promovat \u015fi perpetuat o \u00eentreag\u0103 suit\u0103 de obiceiuri \u015fi tradi\u0163ii \u015fi \u00een acest spa\u0163iu al \u0163\u0103rii. \u00cemi amintesc c\u0103 fiecare gospodin\u0103 avea un r\u0103zboi de \u0163esut la care \u0163eseau p\u00e2nz\u0103 pentru cas\u0103, l\u0103icere \u015fi covoare, c\u0103 \u015ftergarele, fe\u0163ele de pern\u0103, cearceafurile erau \u00eempodobite cu broderii \u015fi cus\u0103turi\u00a0 populare realizate cu migal\u0103, pricepere \u015fi r\u0103bdare. De altfel, lada cu zestrea fetelor era constituit\u0103 din ceea ce se lucra \u00een cas\u0103. \u00a0<\/em>O form\u0103 de \u00eentrajutorare a gospodinelor care solicitau era claca, \u00een special la prelucrarea l\u00e2nei. <\/em>Erau respectate cu sfin\u0163enie datinile de Cr\u0103ciun, Anul Nou, Pa\u015fte, M\u0103r\u0163i\u015for, Nunt\u0103. S\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103 \u00eenso\u0163ite de bucate tradi\u0163ionale din porc (tob\u0103, caltabo\u015fi, c\u00e2rna\u0163i, r\u0103cituri, s\u0103rm\u0103lu\u0163e, pl\u0103cinte sau cozonac) \u015fi ritualuri populare – postul, colindul, plugu\u015forul, dansul ursului, al caprei, steaua, sem\u0103natul, umpleau sufletele de bucurie. <\/em>De 1 martie, femeile ofereau m\u0103r\u0163i\u015for b\u0103rba\u0163ilor pe care \u00eel purtau o lun\u0103 \u015fi de 1 aprilie \u00eel legau de ramurile copacilor fructiferi, ca tot anul s\u0103 fie roditor sau \u00eel puneau la icoan\u0103 pentru a le aduce noroc \u015fi bel\u015fug. Chemarea la nunt\u0103<\/em> \u2013 din partea mirelui se mergea la gospodari cu \u0163uic\u0103 sau vin s\u0103-i cheme la nunt\u0103. \u00cen biseric\u0103 mirele trebuia s\u0103 calce mireasa pe picior pentru a-i fi supus\u0103 tot restul vie\u0163ii.<\/p>\n

\u2013 Ce amintiri \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri p\u0103stra\u0163i din anii tinere\u0163ii c\u00e2nd a\u0163i studiat la un liceu de prestigiu, Liceul de Fete Mihail Kog\u0103lniceanu din Gala\u0163i, ce pasiuni avea\u0163i \u015fi cum era via\u0163a tinerilor \u00een anii aceia tulburi \u2013 1946-1953, de schimbare a unui regim cu altul?<\/em><\/strong><\/p>\n

– <\/strong>La liceu m-am acomodat greu. Eram o copil\u0103\u00a0 de 10 ani, desp\u0103r\u0163it\u0103 de p\u0103rin\u0163i, de prietene, de oamenii din\u00a0 sat, iar la ora\u015f totul \u00eemi era str\u0103in. La care s-a ad\u0103ugat \u015fi comportarea colegelor de la ora\u015f, care\u00a0 priveau\u00a0 pe cele de la \u0163ar\u0103 de sus, nu le pl\u0103cea cum vorbim, cum ne \u00eembr\u0103cam. Ne sim\u0163eam complexate. Era o situa\u0163ie jenant\u0103, umilitoare. Am l\u0103sat s\u0103 treac\u0103 c\u00e2teva\u00a0 luni, timp \u00een care m-am g\u00e2ndit la o metod\u0103 pentru a anihila aceast\u0103 situa\u0163ie. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura s-a dovedit arma cea mai eficient\u0103. Am \u00eenceput s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 bine la toate obiectele, eram foarte atent\u0103 \u00een clas\u0103, luam mereu noti\u0163e, astfel \u00eenc\u00e2t m-am f\u0103cut remarcat\u0103 la ore. \u00cemi amintesc c\u0103 la o or\u0103 de matematic\u0103, singura care a putut s\u0103 rezolve o problem\u0103 de la tabl\u0103 am fost eu, iar la rom\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au fost aduse extemporalele, nota cea mai mare a fost a mea. Doamnei profesoare i-a pl\u0103cut at\u00e2t de mult lucrarea, \u00eenc\u00e2t unele fraze le-a citit cu glas tare. De atunci a \u00eenceput \u015fi schimbarea comport\u0103rii fa\u0163\u0103 de mine, m\u0103 c\u0103utau ele pe mine, invit\u00e2ndu-m\u0103 la plimbare, la spectacole sau la ele acas\u0103, iar p\u00e2n\u0103 la terminarea anilor de liceu am fost o clas\u0103 unit\u0103, unde dominau seriozitatea \u015fi respectul. Situa\u0163ia economic\u0103 dezastruoas\u0103 a Rom\u00e2niei dup\u0103 un r\u0103zboi pustiitor, cu datorii \u00eenrobitoare ca desp\u0103gubiri de r\u0103zboi \u015fi dup\u0103 o secet\u0103 cumplit\u0103 din anii 1945-1946, s-a r\u0103sfr\u00e2nt \u015fi asupra vie\u0163ii de elev. Alimentele \u015fi articolele de \u00eembr\u0103c\u0103minte erau procurate pe baza tichetelor \u015fi a punctelor. \u00cemi amintesc c\u0103 nu mai puteam s\u0103 intru \u00een cantina internatului din cauza mirosului de conserve \u015fi a meniului care se repeta\u00a0 aproape zilnic, sau c\u00e2nd voiam s\u0103 mergem la dans – la a\u015fa zisele reuniuni tov\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, ne \u00eemprumutam cu piese de \u00eembr\u0103c\u0103minte de la una la alta.\u00a0 Odat\u0103 cu reforma monetar\u0103 din 1947, am r\u0103mas \u015fi f\u0103r\u0103 suma de 10 milioane lei pe care o str\u00e2nsesem\u00a0 pentru\u00a0 cump\u0103rarea a dou\u0103 paltoane pentru mine \u015fi sora mea, \u00eentruc\u00e2t dup\u0103 schimbarea banilor, suma cuvenit\u0103\u00a0 reprezenta costul a trei bilete la cinema. Aveam \u00eens\u0103 bucuria\u00a0 de a citi, de a merge la teatru, la film, de a face parte din echipa de dansuri\u00a0 \u015fi din corul\u00a0 liceului.<\/p>\n

– A\u0163i urmat Facultatea de istorie-filologie-filozofie la Ia\u015fi \u00eentre anii 1953-1957, cum a fost atmosfera universitar\u0103 \u015fi ce preocup\u0103ri avea\u0163i, ce lecturi v\u0103 preocupau?<\/em><\/strong><\/p>\n

– <\/em><\/strong>De\u015fi anii studen\u0163iei i-am f\u0103cut \u00eentr-un regim al lipsurilor de tot felul – libertate, bunuri, condi\u0163iile de trai extrem de s\u0103r\u0103c\u0103cioase – am dus o frumoas\u0103 \u015fi decent\u0103 via\u0163\u0103 de student, \u00eentr-o atmosfer\u0103 \u00een care principala preocupare era \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura, reflectat\u0103 \u00een atitudinea perseverent\u0103 \u015fi entuziast\u0103 fa\u0163\u0103 de aceasta, \u00een comportarea corect\u0103 \u015fi demn\u0103 la facultate \u015fi societate, \u00een rela\u0163iile de respect \u015fi seriozitate cu profesorii \u015fi colegii. Eram foarte con\u015ftiincioas\u0103, particip\u00e2nd cu regularitate la cursuri, seminarii sau la lucr\u0103rile Societ\u0103\u0163ii de Istorie<\/strong> din cadrul facult\u0103\u0163ii. Calificativele de bine \u015fi foarte bine, bursa de merit ob\u0163inute \u00een to\u0163i cei patru ani de facultate se datoreaz\u0103 voin\u0163ei \u015fi unei extraordinare discipline \u00een a studia regulat, oferindu-mi astfel cuno\u015ftin\u0163ele care s\u0103-mi permit\u0103 integrarea cu succes \u00een societate \u015fi in via\u0163\u0103, potrivite s\u0103-mi asigure adaptarea la schimb\u0103rile ce apar \u00een drumul acestora.\u00a0 Am avut norocul s\u0103 beneficiez de prezen\u0163a unor profesori de mare \u0163inut\u0103 intelectual\u0103, aprecia\u0163i pentru soliditatea \u015fi tr\u0103inicia cuno\u015ftin\u0163elor teoretice \u015fi practice, pentru r\u0103bdare, generozitate, echilibru \u015fi talent pedagogic. <\/em><\/strong>\u00cen timpul liber mergeam la Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103 Mihai Eminescu<\/em><\/strong> pentru a studia bibliografia necesar\u0103 complet\u0103rii cursurilor, at\u00e2t la istorie c\u00e2t \u015fi la literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi universal\u0103. Ia\u015ful, cu intensa sa via\u0163\u0103 cultural\u0103, \u00eemi oferea posibilitatea de a frecventa spectacole de teatru, de muzic\u0103, s\u0103 vizionez filme, s\u0103 vizitez muzee \u015fi diverse expozi\u0163ii, s\u0103 m\u0103 plimb, iar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd mergeam s\u0103 dansez – la reuniunile tov\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, neexist\u00e2nd alte posibilit\u0103\u0163i (discoteci, cluburi etc.).<\/p>\n

–<\/em><\/strong> Stimat\u0103 doamn\u0103 Minodora Ursachi, o societate este compus\u0103 din indivizi diferi\u0163i. Fiecare reprezint\u0103 o unitate, iar to\u0163i \u00eempreun\u0103 formeaz\u0103 o colectivitate, societate. Lacordaire spunea: \u201ecaracterul este energia ascuns\u0103 a voin\u0163ei\u201c, cu c\u00e2t sunt mai multe caractere, cu at\u00e2t o societate este mai puternic\u0103\u2026 Ce poate fi mai frumos dec\u00e2t s\u0103 ai ocazia fericit\u0103 de a \u00eent\u00e2lni oameni de caracter? A\u0163i \u00eent\u00e2lnit un om de caracter, care v-a marcat via\u0163a, destinul?<\/em><\/strong><\/p>\n

– <\/strong>Nu am fost preocupat\u0103 de a analiza \u00een profunzime \u00eensu\u015firile\u00a0 psihice \u015fi morale ale unei persoane, valoarea\u00a0 adev\u0103rat\u0103 a ei \u015fi a muncii desf\u0103\u015furate. Dezam\u0103girea din anii tinere\u0163ii, c\u00e2nd am fost tr\u0103dat\u0103 de cea mai bun\u0103 prieten\u0103, m-a determinat s\u0103 fiu mai atent\u0103, pentru c\u0103 mul\u0163i oameni sunt fal\u015fi \u015fi urm\u0103resc anumite interese personale. Am foarte multe cuno\u015ftin\u0163e, din diferite genera\u0163ii\u00a0 \u015fi pozi\u0163ii sociale, cu care m\u0103 \u00een\u0163eleg excelent \u015fi m\u0103 simt bine \u00een compania lor, oameni comunicativi, calzi, umani. Am r\u0103mas \u00eens\u0103 la un nivel de suprafa\u0163\u0103 \u00een cunoa\u015fterea demnit\u0103\u0163ii personale, a sincerit\u0103\u0163ii, a corectitudinii \u015fi a principiilor dup\u0103 care se conduc. Sigur,\u00a0 sunt foarte multe persoane care au avut norocul de a \u00eent\u00e2lni oameni de caracter, valoro\u015fi, pe care s\u0103 se bazeze, s\u0103-i sprijine\u00a0 \u00een condi\u0163ii mai pu\u0163in favorabile, oameni hot\u0103r\u00e2\u0163i\u00a0 care s\u0103-\u015fi respecte cuv\u00e2ntul dat, cu care s\u0103 se consulte \u00een anumite probleme \u015fi chiar s\u0103 le influen\u0163eze via\u0163a \u015fi destinul.<\/p>\n

– A\u0163i venit la Roman \u00een anul 1957, dup\u0103 terminarea facult\u0103\u0163ii, la Muzeul de Istorie, ca profesor \u2013 muzeograf, cum v-a\u0163i acomodat?<\/em><\/strong><\/p>\n

– <\/em><\/strong>De\u015fi profesia de muzeograf, pe l\u00e2ng\u0103 timp \u015fi efort intelectual presupune o mare complexitate \u015fi responsabilitate pentru via\u0163a comunit\u0103\u0163ii, nu m\u0103 g\u00e2ndeam la greut\u0103\u0163ile pe care le voi \u00eent\u00e2mpina, inerente\u00a0 oric\u0103rui \u00eenceput, \u00eentruc\u00e2t, al\u0103turi de so\u0163ul meu aveam un scop precis: \u00eenfiin\u0163area unei institu\u0163ii de cultur\u0103 \u015fi de men\u0163inere a func\u0163ion\u0103rii ei, institu\u0163ie care s\u0103-\u015fi aduc\u0103 contribu\u0163ia proprie, original\u0103, la cultur\u0103, instruc\u0163ie \u015fi educa\u0163ie. \u00cen aceste condi\u0163ii\u00a0 acomodarea a venit de la sine. Sigur, a fost o munc\u0103 grea, totul pornea de la zero, dar rezultatele ob\u0163inute au meritat acest efort. Cu energia \u015fi entuziasmul tinere\u0163ii, cu bucuria c\u0103 fac ceea ce \u00eemi place, cu pasiune \u015fi d\u0103ruire, c\u0103 aveam aproape de suflet pe directorul institu\u0163iei \u00een g\u0103sirea de solu\u0163ii, \u00een confruntarea cu numeroase dificult\u0103\u0163i materiale, am sim\u0163it succesul muncii \u00eemplinite.<\/p>\n

– Cum a fost adaptarea, la un or\u0103\u015fel de provincie venind dintr-un centru universitar?<\/em><\/strong><\/p>\n

– <\/strong>Pentru mine nu a fost greu \u00eentruc\u00e2t posed un grad \u00eenalt de adaptabilitate. Av\u00e2nd un nou statut, de salariat \u015fi de proasp\u0103t c\u0103s\u0103torit\u0103, eram preocupat\u0103 de rezolvarea\u00a0 problemelor pentru care am fost repartizat\u0103 aici, al\u0103turi de so\u0163ul meu, precum \u015fi a celor personale, \u00eentruc\u00e2t nu aveam nimic, nici cl\u0103dire pentru muzeu \u015fi nici cas\u0103\u00a0 de locuit. A fost \u00eentr-adev\u0103r, o perioad\u0103 intens\u0103, plin\u0103 de schimb\u0103ri, de obi\u015fnuire cu noua mea via\u0163\u0103, \u00eens\u0103 am avut \u015fi norocul c\u0103 mi-a pl\u0103cut ora\u015ful Roman de la \u00eenceput. Un ora\u015f mic, cu un pitoresc aparte, de vechi ora\u015f de provincie, cu o arhitectur\u0103 deosebit\u0103 a cl\u0103dirilor, cu o atmosfer\u0103\u00a0 lini\u015ftit\u0103,\u00a0 cu oameni deschi\u015fi, amabili \u015fi prieteno\u015fi.<\/p>\n

\u2013 Sunte\u0163i\u00a0 fondatoarea Muzeului de Art\u0103 \u00een 1970 din Roman, povesti\u0163i-ne cum s-a \u00eent\u00e2mplat acest fapt?<\/em><\/strong><\/p>\n

– <\/em><\/strong>\u00centr-un ora\u015f ca Romanul, cu vechi tradi\u0163ii istorice \u015fi culturale, cunoscut prin pitorescul \u015fi lini\u015ftea\u00a0 sa patriarhal\u0103, prin\u00a0 numeroasele construc\u0163ii civile \u015fi religioase\u00a0 vestite prin bog\u0103\u0163ia \u015fi frumuse\u0163ea lor arhitectonic\u0103, prin\u00a0 oamenii de seam\u0103 pleca\u0163i din acest spa\u0163iu, era firesc s\u0103 se nasc\u0103 ideea \u00eenfiin\u0163\u0103rii unui muzeu de art\u0103, care r\u0103spundea cerin\u0163elor de cercetare a bogatelor tradi\u0163ii artistice. Am pus accent \u00een principal pe subordonarea obiectivelor cercet\u0103rii unor necesit\u0103\u0163i culturale de moment \u015fi de perspectiv\u0103, pe cunoa\u015fterea crea\u0163iei reprezentan\u0163ilor de seama ai artei rom\u00e2ne\u015fti, a arti\u015ftilor lega\u0163i efectiv \u015fi afectiv de locurile roma\u015fcane, care au jucat un rol \u00eensemnat \u00een men\u0163inerea \u015fi dezvoltarea spiritualit\u0103\u0163ii roma\u015fcane, ca \u015fi a cerin\u0163elor contemporane din aceste locuri, \u00een \u00een\u0163elegerea multitudinii de orient\u0103ri \u015fi tendin\u0163e ale unor personalit\u0103\u0163i din genera\u0163ii diferite. <\/em><\/strong>Era o ini\u0163iativ\u0103 \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care nu existau un spa\u0163iu corespunz\u0103tor, un fond patrimonial, sursele financiare necesare, o filial\u0103 a UAP. Aveam doar: un singur artist cu statut de profesionist \u015fi interesul iubitorilor de art\u0103. Au urmat ani de zbucium, de nelini\u015fti, de neajunsuri, dar datorit\u0103 entuziasmului, pasiunii, perseveren\u0163ei, profesionalismului, precum \u015fi \u00een\u0163elegerii \u015fi ajutorului primit din partea autorit\u0103\u0163ilor locale, a Ministerului Culturii<\/strong>, a muzeelor \u015fi arti\u015ftilor din \u0163ar\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 am reu\u015fit.<\/p>\n

\u2013 Cum a fost via\u0163a al\u0103turi de un cercet\u0103tor precum reputatul doctor \u00een istorie Vasile Ursachi?<\/em><\/strong><\/p>\n

– <\/strong>Nu e deloc u\u015for s\u0103 tr\u0103ie\u015fti al\u0103turi de un arheolog, \u00eentruc\u00e2t profesia sa implic\u0103 deplas\u0103ri cu lunile pe teren, pe \u015fantierele arheologice. Av\u00e2nd aceea\u015fi profesie, muzeograf,\u00a0 l-am \u00een\u0163eles. I-am dat toat\u0103 libertatea, arheologia fiind pasiunea lui de-o via\u0163\u0103. Acas\u0103 era musafir, eu r\u0103m\u00e2n\u00e2nd cu toate treburile gospod\u0103re\u015fti \u015fi grija cre\u015fterii unei fiice, iar mai t\u00e2rziu a doi nepo\u0163i. De diminea\u0163\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 noaptea t\u00e2rziu eram \u00eentr-o permanent\u0103 activitate. Datorit\u0103 energiei \u015fi entuziasmului tinere\u0163ii, a dragostei pentru copii, a temperamentului meu puternic, hot\u0103r\u00e2t, preg\u0103tit s\u0103 \u00eenfrunte situa\u0163ii mai grele ale vie\u0163ii, am reu\u015fit s\u0103 m\u0103 descurc destul de bine.<\/p>\n

\u2013 Ce oameni de cultur\u0103 v-au influen\u0163at cariera \u015fi via\u0163a, ce personalit\u0103\u0163i ale artei a\u0163i cunoscut \u015fi cine v-a impresionat cel mai mult.<\/em><\/strong><\/em><\/p>\n

– <\/em>Un rol important \u00een orientarea spre o anumit\u0103\u00a0 profesie, a inocul\u0103rii dragostei de via\u0163\u0103, a evolu\u0163iei comportamentale \u015fi psihice, se datoreaz\u0103\u00a0 unei educa\u0163ii alese, \u00een spiritul valorilor cre\u015ftine \u015fi morale, a dragostei pentru istorie \u015fi art\u0103, educa\u0163ie pe care am primit-o \u00een familie. Dragostea pentru frumos mi-a fost insuflat\u0103 \u00een\u00a0 special de mama, \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea Negu\u0163a Samoil\u0103 Laz\u0103r, pentru care am un deosebit cult \u015fi care a fost o \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare de excep\u0163ie, apropiat\u0103 suflete\u015fte de elevi, dar \u00een acela\u015fi timp exigent\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte formarea \u015fi dezvoltarea capacit\u0103\u0163ilor intelectuale. La liceu, deschiderile mele spre istorie \u015fi literatur\u0103 au fost alimentate de tactul pedagogic \u015fi sufletul depus ale doamnelor profesoare, care au \u015ftiut s\u0103 insufle dragoste \u015fi respect fa\u0163\u0103 de aceste materii \u015fi au fost hot\u0103r\u00e2toare \u00een alegerea viitoarei mele profesii.\u00a0 Drumul \u00een carier\u0103 nu a fost u\u015for. A trebuit s\u0103 \u00eenfrunt multe greut\u0103\u0163i, lipsuri \u015fi situa\u0163ii nefavorabile de care depindea asigurarea unor condi\u0163ii necesare desf\u0103\u015fur\u0103rii activit\u0103\u0163ii muzeale. Am reu\u015fit s\u0103 le dep\u0103\u015fesc datorit\u0103 pasiunii, entuziasmului cu care am pornit, a \u00eencrederii c\u0103 aceast\u0103 frumoas\u0103 profesie pe care mi-am ales-o este \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a mea. Am avut un sprijin deosebit chiar de la \u00eenceputurile \u00eenfiin\u0163\u0103rii Muzeului de Art\u0103<\/strong> din partea directorului Muzeului Regional Bac\u0103u<\/strong>, Iulian<\/strong> Antonescu<\/strong>, personalitate distinct\u0103 din punct de vedere cultural, ob\u0163in\u00e2nd un imobil, precum \u015fi transferuri de lucr\u0103ri \u00een patrimoniul Muzeului nostru. De asemenea, particip\u0103rile la activit\u0103\u0163ile de perfec\u0163ionare din perioada\u00a0 anilor 1966-1989, au contribuit, prin distin\u015fii oameni de cultur\u0103, sus\u0163in\u0103tori ai cursurilor, la cunoa\u015fterea mai \u00een profunzime a carierei de muzeograf, at\u00e2t din punct de vedere teoretic c\u00e2t \u015fi practic. Dintre personalit\u0103\u0163ile din domeniul artei a\u015f aminti pe: profesorul de istoria artei Ilie Gr\u0103mad\u0103<\/strong>, pentru fine\u0163ea \u015fi delicate\u0163ea comport\u0103rii, care \u015ftia s\u0103 creeze o leg\u0103tur\u0103 afectiv\u0103 \u00eentre profesor \u015fi student; Amelia Pavel<\/strong>, critic \u015fi istoric al artelor, o bun\u0103 cunosc\u0103toare a artei europene \u015fi universale, cu o solid\u0103 cultur\u0103 literar\u0103, filozofic\u0103 \u015fi estetic\u0103; Dan Grigorescu<\/strong>, unul dintre cei mai redutabili critici \u015fi istorici de art\u0103 ai\u00a0 epocii\u00a0 contemporane,care\u00a0 a publicat zeci de volume privind\u00a0 istoria artei \u015fi foarte multe albume dedicate mae\u015ftrilor artei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi universale; George<\/strong> Oprescu<\/strong>, istoric \u015fi critic de art\u0103, colec\u0163ionar, \u00eentemeietorul Institutului de Istoria Artei<\/strong>, un om erudit, cu un deosebit spirit pragmatic \u015fi de recunoa\u015ftere a talentelor \u015fi voca\u0163iei; Corina<\/strong> Nicolescu<\/strong>, istoric de art\u0103, muzeograf, cu o deosebit\u0103 capacitatea intelectual\u0103 \u015fi de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103, \u015fi mai ales valoare uman\u0103; Lucian Strochi<\/strong>, poet, prozator, dramaturg, critic literar \u015fi de art\u0103, cu marea afec\u0163iune pentru frumos n\u0103scut\u0103 dintr-un caracter echilibrat, deschis, modest \u015fi generos; numeroasele sale apari\u0163ii editoriale sunt m\u0103rturiile sensibilit\u0103\u0163ii, talentului \u015fi erudi\u0163iei, iar\u00a0 prezen\u0163a dumnealui la evenimentele culturale este de fiecare data o s\u0103rb\u0103toare a spiritului; <\/em>Valentin Ciuc\u0103<\/strong>, critic de art\u0103 \u015fi eseist, de o aleas\u0103 distinc\u0163ie intelectual\u0103 \u015fi d\u0103ruire, maestru al cuvintelor, prezent\u0103rile sale remarc\u00e2ndu-se prin acurate\u0163e ideatic\u0103 \u015fi originalitate, prin elocven\u0163\u0103 \u015fi claritate.<\/p>\n

\u2013 Sunte\u0163i autoarea volumelor Muzeul de Art\u0103 din Roman 50 ani, ap\u0103rut \u00een 2007, \u015fi Identit\u0103\u0163i artistice la Roman, ap\u0103rut \u00een anul 2013, c\u0103r\u0163i de referin\u0163\u0103 pentru ora\u015ful Roman \u00een ce prive\u015fte artele plastice, cum a decurs colaborarea cu Editura Mu\u015fatinia?<\/em><\/strong><\/p>\n

– <\/em><\/strong>Am \u0163inut mult ca\u00a0 cele dou\u0103 c\u0103r\u0163i s\u0103 poarte amprenta Editurii Mu\u015fatinia<\/em>, o editur\u0103 de prestigiu, datorit\u0103 faptului c\u0103 doamna\u00a0 editor\u00a0 Emilia \u0162u\u0163uianu Dospinescu a \u015ftiut s\u0103-i imprime un curs\u00a0 impresionant, transform\u00e2nd-o \u00eentr-o editur\u0103 mult apreciat\u0103 \u015fi solicitat\u0103. Cu doamna editor\u00a0 am avut\u00a0 \u015fi am o colaborare excelent\u0103, g\u00e2ndurile \u015fi ideile mele privitoare la aspectul c\u0103r\u0163ilor mele s-au \u00eempletit armonios cu ale dumneaei,\u00a0 aceasta\u00a0 probabil \u015fi datorit\u0103\u00a0 unei afec\u0163iuni create \u00eentre editor \u015fi autor,\u00a0 l\u0103s\u00e2ndu-i\u00a0 toat\u0103 libertatea \u00een efectuarea \u00eentregului lan\u0163 de opera\u0163iuni necesare finaliz\u0103rii lor inclusiv, realizarea coper\u0163ilor. <\/em><\/strong>Colaborarea frumoas\u0103, serioas\u0103 \u015fi corect\u0103, competen\u0163a, intensa implicare sufleteasc\u0103 la fiecare \u00een parte, meticulozitatea, \u00eencrederea \u00een lucrul bine f\u0103cut \u015fi \u00een valoarea \u00eencorporat\u0103 pe drumul de la g\u00e2nd la \u00eemplinire, au fost determinante \u00een apari\u0163ia celor dou\u0103 publica\u0163ii \u00een condi\u0163ii grafice \u015fi tipografice deosebite, care au atras imediat privirile, iar calitatea impecabil\u0103 a reproducerilor color, aidoma cu lucr\u0103rile originale, i-a f\u0103cut pe cititori s\u0103 le considere adev\u0103rate albume de art\u0103.<\/p>\n

\u2013 A\u0163i semnat multe cronici de art\u0103 \u00een presa local\u0103 \u015fi a\u0163i colaborat la c\u00e2teva c\u0103r\u0163i despre istoria ora\u015fului Roman, vorbi\u0163i-ne despre aceast\u0103 preocupare?<\/em><\/strong><\/p>\n

– <\/em><\/strong>Bogata activitate cultural educativ\u0103 pe care am desf\u0103\u015furat-o de-a lungul anilor, determinat\u0103 de \u00eensu\u015fi specificul institu\u0163iei la care am lucrat, a dus la asigurarea unei structuri dinamice \u00een atragerea \u015fi cre\u015fterea prezen\u0163ei publicului, \u00een formarea\u00a0 lui pentru a vedea \u00een muzeu nu numai o surs\u0103 de informare \u015fi recreare, ci \u015fi un loc \u00een care s\u0103 participe activ la diferite manifest\u0103ri. Prin numeroasele expozi\u0163ii temporare cu lucr\u0103ri din patrimoniul muzeului sau aduse de la alte muzee din \u0163ar\u0103, ale unor reprezenta\u0163i de prestigiu ai artei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi ale\u00a0 unor mae\u015ftri ai artei\u00a0 universale\u00a0 din diferite timpuri, expozi\u0163iile jude\u0163ene ale UAP – Filiala Neam\u0163<\/strong>, de la Ambasadele SUA \u015fi R.P. China din Bucure\u015fti, expozi\u0163iile personale, de grup, colective sau anuale, am oferit tuturor celor interesa\u0163i posibilitatea de a intra \u00een contact direct cu operele de art\u0103, \u00een familiarizarea cu limbajul diverselor forme de\u00a0 exprimare\u00a0 ale spiritului uman, \u00een\u0163elegerea \u00eenc\u0103rc\u0103turii lor ideatice \u015fi emo\u0163ionale \u00een dezvoltarea imagina\u0163iei \u015fi sensibilit\u0103\u0163ii g\u00e2ndirii artistice, polariz\u00e2nd astfel \u00een jurul muzeului o vie activitate creatoare \u015fi educativ-estetic\u0103. Pentru popularizarea acestor activit\u0103\u0163i m-am bazat mult pe \u00een\u0163elegerea \u015fi sprijinul presei locale \u00een publicarea prezent\u0103rii\u00a0 caracteristicilor fiec\u0103rui creator, ca fiind una dintre\u00a0 cele mai conving\u0103toare mijloace de propagand\u0103 a fenomenului plastic, de formare a gustului \u015fi receptivit\u0103\u0163ii artistice. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, am avut o colaborare foarte bun\u0103 cu Cristiana Borta\u015f, Florea Ordean, Lia Popa, Cosette Zanocea, Ana-Maria Postelnicu, Puiu Costea, Ionel Dalban, Ion Cre\u0163u<\/strong>. <\/em><\/strong>\u00cen perioada anilor 1957-1970, c\u00e2t am fost\u00a0 muzeograf\u00a0 la Muzeul de Istorie,<\/strong> am participat la toate activit\u0103\u0163ile privind cercetarea istoriei Romanului \u015fi a \u00eemprejurimilor, a cunoa\u015fterii \u015fi cercet\u0103rii tradi\u0163iilor artistice, a fenomenului artistic local. Era \u015fi firesc ca rezultatele ob\u0163inute s\u0103 fie cunoscute prin publicarea lor \u00een c\u0103r\u0163ile despre istoria ora\u015fului Roman. La altele, av\u00e2nd ca autor pe cercet\u0103tor doctor Vasile Ursachi, am colaborat \u00een calitate de tehnoredactor.<\/p>\n

\u2013 Cum aprecia\u0163i perioada c\u00e2t a\u0163i fost directoarea Muzeului de Art\u0103 Roman,\u00a0 av\u00e2nd studii \u00een domeniu, comparative cu actuala activitate de la muzeul roma\u015fcan?<\/em><\/strong><\/p>\n

– <\/em><\/strong>Prin specificul \u015fi valoarea patrimoniului, prin rezultatele cercet\u0103rilor \u015ftiin\u0163ifice, diversitatea manifest\u0103rilor educative, pasiunea, profesionalismul, perseveren\u0163a\u00a0 salaria\u0163ilor au f\u0103cut ca Muzeul de Art\u0103<\/strong> s\u0103 devin\u0103 un important centru de cultur\u0103, tot mai cunoscut \u00een peisajul zonal \u015fi na\u0163ional, apreciat \u015fi solicitat, un loc de o atractivitate deosebit\u0103, oferind posibilitatea de cunoa\u015ftere \u015fi \u00een\u0163elegere a esen\u0163elor \u015fi valorilor perene ale artei noastre rom\u00e2ne\u015fti, de promovare a gustului artistic autentic. <\/em><\/strong>Acum,\u00a0 se simte nevoia \u00eendeplinirii tuturor func\u0163iilor ce revin Muzeului de Art\u0103<\/strong>.\u00a0 \u00cen primul r\u00e2nd\u00a0 continuarea cercet\u0103rilor de lung\u0103 durat\u0103, cerin\u0163\u0103 impus\u0103 de necesitatea \u00eembog\u0103\u0163irii colec\u0163iilor existente,\u00a0 cu opere ale arti\u015ftilor lega\u0163i afectiv de aceste locuri, dar care nu figureaz\u0103 \u00een expozi\u0163ia permanent\u0103, prin deplas\u0103ri la muzee, colec\u0163ionari, rude, prieteni, arti\u015fti plastici \u015fi g\u0103sirea unor modalit\u0103\u0163i de ob\u0163inere a lor (achizi\u0163ii, transferuri, dona\u0163ii). Apoi, studierea unor noi metode \u00een domeniul conserv\u0103rii fondului de lucr\u0103ri \u00een vederea elimin\u0103rii factorilor fizico-chimici care duc la \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea timpurie \u015fi distrugerea operelor de art\u0103; o mai mare diversificare a rela\u0163iei cu publicul, cu \u015fcolile, cu arti\u015ftii profesioni\u015fti locali sau din \u0163ar\u0103, precum \u015fi introducerea \u00een circuit, prin diferite forme, a rezultatelor ob\u0163inute. <\/em><\/strong>Sunt activit\u0103\u0163i complexe care se condi\u0163ioneaz\u0103 reciproc, permi\u0163\u00e2nd astfel muzeului s\u0103 se dezvolte \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eent\u0103reasc\u0103 calitatea de institu\u0163ie de cultur\u0103 \u015fi educa\u0163ie.<\/p>\n

\u2013 Cum vede\u0163i evolu\u0163ia artelor plastice la Roman?<\/em><\/strong><\/p>\n

– <\/em><\/strong>E posibil\u0103 o evolu\u0163ie a artelor plastice la Roman \u00eentruc\u00e2t dispunem de un serios poten\u0163ial creativ. Cerin\u0163a principal\u0103 e ca arti\u015ftii s\u0103 fac\u0103 art\u0103 adev\u0103rat\u0103, autentic\u0103, corespunz\u0103tor g\u00e2ndurilor \u015fi sim\u0163irii lor, astfel \u00eenc\u00e2t receptorul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 sentimentele \u015fi emo\u0163iile lor. S\u0103 ocoleasc\u0103 comenzile unor oameni cu bani, lipsi\u0163i de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi sensibilitate artistic\u0103, pentru c\u0103 atunci lucr\u0103rile ar ajunge \u00een zona kitsch-lui, a nonvalorii.<\/p>\n

\u2013 Cum a\u0163i defini fericirea? Cum pot fi ferici\u0163i rom\u00e2nii cu conduc\u0103torii pe care \u00eei au?… care sunt aten\u0163i la prosperitatea lor \u00een primul r\u00e2nd prin orice mijloace, de la evaziune la cultul personalit\u0103\u0163ii. Mai pot fi ferici\u0163i sau doar societ\u0103\u0163ile avansate economic pot garanta un nivel al fericirii? Cum percepe\u0163i falia aceasta din sufletele rom\u00e2nilor?<\/em><\/strong><\/p>\n

– <\/em><\/strong>F\u0103c\u00e2nd abstrac\u0163ie de corup\u0163ia \u015fi abuzurile conduc\u0103torilor, dezinteresa\u0163i de interesele na\u0163ionale,\u00a0 preocupa\u0163i fiind mai mult de prosperitatea lor material\u0103, preocup\u0103ri care evident se r\u0103sfr\u00e2ng \u00een mod\u00a0 negativ asupra vie\u0163ii rom\u00e2nilor, consider c\u0103 fericirea depinde de noi \u00een\u015fine, de reu\u015fita\u00a0 a ceea ce \u00eentreprindem, de \u00eemplinirile \u015fi realiz\u0103rile spirituale \u015fi materiale\u00a0 ale copiilor no\u015ftri\u2026Aceast\u0103 stare de bine se intensific\u0103 atunci c\u00e2nd ne afl\u0103m mereu \u00een comuniune cu Dumnezeu, c\u00e2nd avem rela\u0163ii str\u00e2nse cu membrii familiei, cu prietenii, c\u00e2nd ne bucur\u0103m de s\u0103n\u0103tate \u015fi iubire.<\/p>\n

– V\u0103 mul\u0163umesc mult pentru timpul acordat \u015fi v\u0103 doresc ani mul\u0163i \u00een slujba artei \u015fi culturii. Un g\u00e2nd, \u00een \u00eencheiere pentru cititorii revistei Melidonium.<\/em><\/strong><\/p>\n

– \u015ei eu v\u0103 mul\u0163umesc! \u00cei felicit \u015fi le doresc mul\u0163i ani cu s\u0103n\u0103tate\u00a0 celor care se num\u0103r\u0103 printre cititorii acestei prestigioase reviste, revista Melidonium<\/em>, o revist\u0103 de cultur\u0103, art\u0103, tradi\u0163ii, credin\u0163\u0103, istorie, educa\u0163ie, a c\u0103rei fondatoare este o \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u0103 sus\u0163in\u0103toare a culturii roma\u015fcane – doamna Emilia \u0162u\u0163uianu Dospinescu. Ba mai mult, ar fi bine ca dintre cei cu talent scriitoricesc sau care posed\u0103 date, informa\u0163ii despre trecutul istoric al Romanului s\u0103 figureze \u00een paginile acestei apari\u0163ii, care se bucur\u0103 de mare interes \u015fi atractivitate \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, chiar de la primul num\u0103r, datorit\u0103 con\u0163inutului de valori transmis, pun\u00e2nd \u00een lumin\u0103 tezaurul roma\u015fcan de spiritualitate, de urbanism, de crea\u0163ie literar-artistic\u0103, l\u0103sat de at\u00e2tea nume de rezonan\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103,\u00a0 c\u00e2t \u015fi prin \u00eenalta sa \u0163inut\u0103 grafic\u0103 \u015fi care promoveaz\u0103 \u015fi sprijin\u0103 spiritul local al tinerilor creatori \u00een literatur\u0103 \u015fi art\u0103 \u00een general.<\/p>\n

\u00cenchei dialogul nostru,\u00a0 f\u0103c\u00e2nd trimitere la Schiller: \u201eNumai st\u0103ruin\u0163a duce la \u0163int\u0103, numai abunden\u0163a duce la claritate, \u015fi-n abis st\u0103 adev\u0103rul<\/strong><\/em>!\u201d<\/p>\n

Omul Minodora Ursachi este, cred, un om \u00eemplinit, fericit, complet, pentru c\u0103 \u00een orice \u00eemprejurare vorbe\u015fte despre darurile ei, oferite dintr-un suflet frumos, cald, \u00eencercat \u015fi onest. \u00centr-o via\u0163\u0103 de om, nu tocmai u\u015foar\u0103, a c\u0103lcat \u00eentunericul<\/em> cu r\u00e2sul ei molipsitor \u015fi tonic, cu tenacitate, cu stoicism, cu dragoste \u015fi bun\u0103tate, cu profesionalism dus spre perfec\u0163iune. E unul dintre acei oameni<\/em><\/strong> care \u015fi-au permis (fiindc\u0103 \u015fi-a f\u0103cut c\u00e2ndva o promisiune) s\u0103 aprind\u0103 lumina<\/em><\/strong>, chiar dac\u0103 \u015ftiau c\u0103 deranjeaz\u0103 \u00eentunericul <\/em><\/strong>min\u0163ii, logoreea stearp\u0103 a saltimbancilor\u2026 A d\u0103ruit \u015fi continu\u0103 s-o fac\u0103 cu toat\u0103 t\u0103ria fiin\u0163ei, \u015ftiind c\u0103 desp\u0103r\u0163indu-se de p\u0103rticica aceea de suflet \u00ee\u015fi face sie\u015fi o imens\u0103 bucurie.<\/p>\n

\u00cen preajma domniei sale sim\u0163i emo\u0163ie, c\u0103ldur\u0103 \u015fi generozitate iar via\u0163a cap\u0103t\u0103 culoare \u015fi sens.<\/p>\n

Adev\u0103rata fericire, indiferent de urcu\u015furile sau cobor\u00e2\u015furile destinului, izvor\u00e2t\u0103 din faptele noastre, mari sau mici, o g\u0103sim \u00een ochii semenilor, atin\u015fi de f\u0103r\u00e2ma noastr\u0103 de suflet.<\/p>\n

————————————-<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong><\/p>\n

(Din vol. ,,Azi pentru m\u00e2ine \u2013 dialoguri “)<\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a>\u00a0 Muzeul de Art\u0103 din Roman –\u00a0 \u00eenfiin\u0163at \u00een anul\u00a0 \u00een anul 1970,\u00a0 de doamna Minodora Ursachi (1970-2000).<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Interlocutoarea mea este distinsa doamn\u0103 Minodora Ursachi, muzeograf \u015fi publicist, o fire autodidact\u0103 \u015fi o inovatoare prin toat\u0103 activitatea depus\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-33383","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33383","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33383"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33383\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33387,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33383\/revisions\/33387"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33383"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33383"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33383"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}