{"id":33498,"date":"2017-11-26T10:23:44","date_gmt":"2017-11-26T10:23:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=33498"},"modified":"2017-11-26T10:24:59","modified_gmt":"2017-11-26T10:24:59","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-carol-al-ii-lea-si-arma-puterii-sale-tradarea-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/11\/26\/gheorghe-constantin-nistoroiu-carol-al-ii-lea-si-arma-puterii-sale-tradarea-3\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Carol al II-lea \u015fi arma puterii sale – tr\u0103darea (3)"},"content":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\"\"<\/a> \u201eEu m\u0103icu\u0163\u0103 drag\u0103, C\u0103rlu\u0163\u0103 scump, ce s\u0103-\u0163i spun, emo\u0163ii \u015fi sc\u00e2rb\u0103 f\u0103r\u0103 seam\u0103 am de c\u00e2nd ai plecat.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Elena Wolf-Lupescu)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd principele Carol a renun\u0163at \u00een scris pentru a treia oar\u0103 la tron, regele Ferdinand a fost at\u00e2t de m\u00e2hnit, de \u00eengrozit \u00eenc\u00e2t a consemnat evenimentul ca fiind o pedeaps\u0103 a cerului: \u201eA fost vrerea cerului s\u0103 pedepseasc\u0103 \u0163ara, pe mine \u015fi pe regin\u0103, cu grea \u00eencercare, prin renun\u0163area la tron a principelui Carol.\u201d <\/em>(\u201eMonitorul oficial\u201d, nr. 160 din 22 iulie 1927)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Greaua \u00eencercare n-a fost pentru \u0163ar\u0103, ci pentru p\u0103rin\u0163ii care l-au educat cum l-au educat. Pentru dinastie evident a fost o ru\u015fine, chiar o ru\u015fine dintre cele mari, dar cu \u201es\u00e2ngele albastru\u201d<\/em>, a\u015fa ceva se tot \u00eent\u00e2mpl\u0103… C\u00e2t prive\u015fte pentru \u0163ar\u0103 a fost un semn de Sus, care repetat de trei ori preveste\u015fte un miracol. Cum \u00eens\u0103 a intervenit omul, respectiv regina Maria \u015fi ceilal\u0163i factori politici, deci umani, miracolul a devenit o nenorocire pentru Na\u0163iune.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu principele Nicolae lucrurile au fost mult mai simple. \u00cen regen\u0163\u0103 dincolo de incapacitatea sa politic\u0103 total\u0103, dincolo de trabucurile selecte consumate \u00een plen, dincolo de indiferen\u0163a fa\u0163\u0103 de treburile majore ale \u0163\u0103rii el \u0163esea p\u00e2nza consacr\u0103rii sentimentale cu imaginea Ioanei Dumitrescu, devenit\u0103 S\u0103veanu prin c\u0103s\u0103toria cu avocatul liberal Radu S\u0103veanu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acela\u015fi mare portretist literar, omul politic Constantin Argetoianu, ne-o descrie astfel: \u201eDe o frumuse\u0163e discutabil\u0103, dar \u00eenzestrat\u0103 cu toate atrac\u0163iile viciului, de\u015fteapt\u0103 \u015fi \u015fireat\u0103, prinsese \u00een mrejele ei pe t\u00e2n\u0103rul S\u0103veanu <\/em>(fiul lui Nicu\u015for S\u0103veanu, fostul ministru \u015fi viitorul \u015fef al Camerei), vicios \u015fi el, dar prost\u0103nac, \u00eendestul ca s\u0103 o ia de nevast\u0103. Prin\u0163ul a cunoscut-o la Automobil-Club, unde doamna venea des s\u0103 dejuneze cu so\u0163ul \u015fi amantul ei, dl.B., am\u00e2ndoi membri ai cercului. Practica\u00a0 femeie f\u0103cea, cum zice francezul <<d\u2019une pierre deux coups>> <\/strong>\u015fi putea astfel s\u0103-\u015fi elaboreze \u00een lini\u015fte programul zilei. \u00cen patima lui sportiv\u0103, prin\u0163ul Nicolae a \u00eent\u00e2rziat \u00eentr-o zi prin birourile clubului \u015fi a r\u0103mas la dejun \u015fi el. \u00cent\u00e2lnirea a fost decisiv\u0103, adev\u0103rat <<coup de foudre>><\/strong>. Nicolae \u00ee\u015fi g\u0103sise femeia vie\u0163ii lui… Scandalul a izbucnit \u00eentr-o zi cu soare la poarta Automobil-Clubului. Prin\u0163ul dejuna cu iubita \u015fi so\u0163ul ei, cobor\u00e2ser\u0103 c\u00e2te\u015ftrei scara \u015fi, c\u00e2nd s\u0103 se despart\u0103, d-na S\u0103veanu \u00een loc s\u0103 urce \u00een ma\u015fina conjugal\u0103, s-a urcat \u00een a prin\u0163ului \u015fi \u015fterge-o f\u0103r\u0103 nici o explica\u0163ie! Au luat-o \u00een goan\u0103 spre \u015eosea: prin\u0163ul \u00eenainte \u015fi S\u0103veanu dup\u0103 el. \u00cen dreptul palatului principesei Elena, prin\u0163ul a oprit ma\u015fina, a scos garda palatului \u015fi-tocmai sosea \u015fi S\u0103veanu cu ochii beli\u0163i-nu s-a jenat s\u0103 ordone arestarea sup\u0103r\u0103torului so\u0163. S-a urcat apoi la volan l\u00e2ng\u0103 dam\u0103 \u015fi a plecat lini\u015ftit \u00eenainte.\u201d<\/em> (Constantin Argetoianu, Pentru cei de m\u00e2ine. Amintiri din vremea celor de ieri. <\/em>Ed. Humanitas, Bucure\u015fti-1990-1991; Monarhia de Hohenzollern v\u0103zut\u0103 de contemporani.<\/em> Ed. Politic\u0103, Bucure\u015fti-1968, p. 460)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Regen\u0163a care dup\u0103 remarca patriarhului Cristea \u201enu merge c\u0103 n-are cap\u201d, <\/em>a constituit pilonii ce au sus\u0163inut puntea planului conspirativ al prin\u0163ului fugar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Regen\u0163a care i-a servit impecabil, al\u0103turi de regin\u0103, loviturii de stat a lui Carol, a fost de fapt la \u00een\u0103l\u0163imea celor care au condus-o, dup\u0103 cum remarca chiar principele nostru machiavelic, Nicolae: \u201eRegen\u0163a este o porc\u0103rie f\u0103r\u0103 autoritate \u015fi cu trei capete, greu de dus \u015fi proast\u0103 conduc\u0103toare.\u201d <\/em>(A.N.I.C., fond Casa Regal\u0103, Carol II, Arh. personal\u0103, Secretariat, dos. V-515\/ 1929, ff. 1-3)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Regina Maria de\u015fi a dorit Regen\u0163a, din m\u00e2ndrie a \u015fi refuzat-o argument\u00e2ndu-i lui Maniu: \u201eNimeni nu poate \u0163ine balan\u0163a at\u00e2t de drept ca mine. Dovad\u0103: regen\u0163ii numi\u0163i de unii au fost atra\u015fi de al\u0163ii. Pe c\u00e2nd eu, care am sus\u0163inut venirea dumneavoastr\u0103 la putere sunt, ca \u015fi dinastia pe care o reprezint, deasupra partidelor.\u201d\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>(Raoul Bossy, Amintiri din via\u0163a diplomatic\u0103.<\/em> Vol. I, p. 158)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar, oare nu regina care, nu era \u00een regen\u0163\u0103 era cea care se sf\u0103tuia cu Maniu s\u0103-l numeasc\u0103 pe Carol succesor chiar pe c\u00e2nd acesta se afla fugar la Paris?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin\u0163ul playboy<\/em>, primise din \u201e\u00eemp\u0103r\u0163eala\u201d <\/em>tat\u0103lui \u00een 1927, la 2 Decembrie urm\u0103toarea avere \u00een intreprinderi industriale \u015fi ac\u0163iuni la b\u0103nci: 990 450 lei la B.N.R.; 381 990 lei la B. G. a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti; 424 000 lei la B. de Credit Rom\u00e2n; 2 500 000 lei-Fabrica de H\u00e2rtie Bu\u015fteni; 1 000 000 lei-Noua Fabric\u0103 de Postav Bu\u015fteni; 500 000 lei-Fabrica de Bere Azuga; 1 428 500 lei-Fabrica de Ciment <<Cantacuzino>>; 12 000 lei-Societatea General\u0103 Petrolier\u0103; 50 000 lei Societatea Electric\u0103; 12 000 lei-Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Sticl\u0103rie. Per total mo\u015ftenirea fugarului \u00eensuma cifra de 76 095 443 lei, \u00een afar\u0103 de suma din b\u0103ncile str\u0103ine de 32 371 399 lei.\u00a0 (A.N.I.C., fond. Casa Regal\u0103. Carol Caraiman, dos. 3\/ 1928, ff. 77-80)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mo\u015fia M\u0103n\u0103stirea-Olteni\u0163a aducea venit lunar de 20 000 franci francezi, iar din Septembrie 1926, \u201edezmo\u015ftenitul\u201d,<\/em> cum \u00eel alinta Goga primea lunar 40 000 de franci francezi. (A.N.I.C., fond. Casa Regal\u0103. Carol Caraiman, dos. 5\/ 1927, ff. 3, 18, 112)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 tot fii dezmo\u015ftenit cu o asemenea fabuloas\u0103 avere demn\u0103 de celebrul Caius Maecenas!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce a savurat cirea\u015fa de pe tort, <\/em>oferit\u0103 de Duduia <\/em>la un hotel de pe Bulevardul Bineau a\u2019 Neuilly, dup\u0103 ce au trecut \u00een revist\u0103 cele mai luxoase baruri ale Parisului devenind clien\u0163i fideli, dup\u0103 ce ro\u015fcata devenise cea mai invidiat\u0103 dam\u0103 \u201ede cele mai bogate femei din Europa\u201d, <\/em>dup\u0103 ce primise premiul la Biarritz ca \u201eFemeia cea mai bine \u00eembr\u0103cat\u0103.\u201d<\/em> (Memoriile doamnei Elena Lupescu, <\/em>p. 49),Caraiman a cump\u0103rat o vil\u0103 \u00een suburbia Neuilly din Paris, un castel Coesme pe Beleme Orne din Normandia pe numele ro\u015fcatei \u015fi un altul de rezerv\u0103… \u00een Belgia la Ardene. (Ioan Scurtu, Criza Dinastic\u0103 din Rom\u00e2nia <\/em>1925-1930. Ed. Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti-1996, p. 64)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se vede treaba c\u0103 principele a p\u0103timit nu glum\u0103 \u00een exilul s\u0103u fastuos \u015fi l\u00e2ng\u0103 el tot cu suferin\u0163a s-a hr\u0103nit \u015fi Duduia: \u201eEu am fost l\u00e2ng\u0103 Alte\u0163a Sa un tovar\u0103\u015f de suferin\u0163\u0103. L-am \u00eencurajat \u00een momente de \u00eentristare, l-am \u00eengrijit c\u00e2nd a fost bolnav, i-am \u00eentre\u0163inut moralul s\u0103n\u0103tos \u015fi plin de \u00eencredere \u015fi voi fi cea mai fericit\u0103 c\u00e2nd Alte\u0163a Sa se va re\u00eentoarce. \u00cen ziua c\u00e2nd Alte\u0163a Sa regal\u0103 \u00ee\u015fi va relua tronul spre fericirea \u0163\u0103rii, eu voi dispare pentru totdeauna \u015fi nici nu vreau s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre mine.\u201d<\/em> (A.N.I.C., fond. Casa Regal\u0103, dos. 30\/ 1934, f. 9) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pierz\u00e2nd a\u015fadar, calitatea de \u201eprim-regent\u201d,<\/em> Maria a fost totu\u015fi Regenta de suflet, a supraveneratului ei Carol, at\u00e2t prin inim\u0103 c\u00e2t \u015fi prin scrisori: \u201eregina Maria a scris o lung\u0103 scrisoare Elenei Lupescu prin care-i cerea s\u0103-l sf\u0103tuiasc\u0103 pe Carol s\u0103 accepte divor\u0163ul de principesa Elena, \u015fi s-o ia pe d\u00e2nsa de nevast\u0103.\u201d<\/em> (Constantin Argetoianu, op. cit., p. 389)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Al doilea seism \u00een familie, Nicky a avut magnitudinea mult mai mic\u0103, chiar f\u0103r\u0103 emo\u0163ii…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Regina Maria, i-a urat exil u\u015for <\/em>\u015fi l-a temperat pe Nicolae explic\u00e2ndu-i c\u0103 de\u015fi avea dreptate, totu\u015fi \u201eun atac public \u00eendreptat \u00eempotriva lui Carol ar fi fost de fapt, un atac \u00eempotriva dinastiei \u015fi a \u0163\u0103rii.\u201d <\/em>(IR, 16 mai 1932, regina Maria c\u0103tre principele Nicolae)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu fiul u\u015for exilat<\/em> regina se \u00eent\u00e2lnea ori de c\u00e2te ori pleca din \u0163ar\u0103, dar pe so\u0163ia acestuia o dispre\u0163uia permanent consider\u00e2nd-o \u201eu\u015furatic\u0103 lipsit\u0103 de inim\u0103 \u015fi sulemenit\u0103, ale c\u0103rei singure idei sunt banii \u015fi luxul.\u201d<\/em> (HI, Gheorghe Duca, Maria Regina, <\/em>cap. 5)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ileana, copilul sufletului <\/em>Mariei urma s\u0103 nasc\u0103 \u015fi cum so\u0163ul ei Anton era un habsburg exilat \u015fi el, deci f\u0103r\u0103 de \u0163ar\u0103, prin\u0163esa care nu renun\u0163ase la pa\u015faportul rom\u00e2nesc a vrut s\u0103-\u015fi nasc\u0103 principele ca cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n. Lu\u00e2nd \u00een calcul linia de succesiune, Carol a fost de neclintit \u00een argumentul s\u0103u regal: \u201eA\u015fa a hot\u0103r\u00e2t guvernul \u015fi nu m\u0103 pot opune dorin\u0163elor lui.\u201d<\/em>(IR, A.S.R. Nicolae, Principe al Rom\u00e2niei, memorii nepublicate, p. 43B)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fidel\u0103 voin\u0163ei lui Carol de a sta c\u00e2t mai departe de \u0163ar\u0103, regina a plecat \u00een Iugoslavia, Macedonia, Istambul. S-a bucurat de cele v\u0103zute mai ales de oamenii \u015fi mun\u0163ii Macedoniei, dar \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 s-a \u015fi \u00eentristat de scisorile trimise de adoratul fiu-rege, care o acuza c\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Nicky \u201euneltesc \u00eempreun\u0103 ca s\u0103-l r\u0103stoarne.\u201d<\/em>(ANR, 183:54-55)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea Mariei care nu era chiar cov\u00e2r\u015fitoare, mergea \u00eens\u0103 m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu m\u00e2ndria, de aceea t\u0103cea mai tot timpul. Uneori t\u0103cerea ei mai r\u0103bufnea pe ici pe colo, pl\u00e2ng\u00e2ndu-se din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd v\u0103rului-rege George al V-lea: \u201e… M\u0103 chinui de doi ani, am \u00eenghi\u0163it toate jignirile, toate dezam\u0103girile, dar \u00een zadar… mi-au fost refuzate toate drepturile unei mame, p\u00e2n\u0103 \u015fi dreptul de a fi iubit\u0103… Am fost mereu o lupt\u0103toare. Dar s\u0103 lupt \u00eempotriva propriului s\u00e2nge?\u201d ( <\/em>RAWC, GEO V, AA43-403, 23 iulie 1932, regina Maria c\u0103tre regele George al V-lea)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Da! Dac\u0103 s\u00e2ngele este spurcat (alterat) \u015fi bolnav se poate lupta \u015fi \u00eempotiva propriului s\u00e2nge, pentru a se reface, pentru a se \u00eens\u0103n\u0103to\u015fi sistemul circulator-izvorul vie\u0163ii \u015fi dinastia chiar!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atotcreatorul Iisus Hristos, Care este Cel mai Aristocrat dintre aristocra\u0163i, Regele regilor \u015fi \u00cemp\u0103ratul \u00eemp\u0103ra\u0163ilor ne-a \u00eenzestrat noble\u0163ea uman\u0103 cu s\u00e2ngele purpurei Sale divine \u00een care pulseaz\u0103 Via\u0163a prin toate ipostazele ei umane, angelice, serafice, filocalice \u015fi sofianice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul autonom a renun\u0163at la ieslea cu paie-leag\u0103nul de azur al simplit\u0103\u0163ii t\u00e2njind dup\u0103 fo\u015fnetul cald, unduitor al brocartului, profan\u00e2nd Chipul lui Dumnezeu din el \u015fi desprinz\u00e2ndu-se de natura sa, de f\u0103ptur\u0103 creat\u0103, s-a desprins de comuniunea cu Creatotul, pierz\u00e2nd astfel refacerea asem\u0103n\u0103rii, fiind nevoit s\u0103 recurg\u0103 la varianta \u201es\u00e2ngelui albastru\u201d,<\/em> s\u00e2nge alterat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Diagnosticul ex-principelui Carol, priapismul <\/strong>era o boal\u0103 de s\u00e2nge. Maladia aceasta \u00ee\u015fi trage seva de la zeul fertilit\u0103\u0163ii la greci, numit Priapus<\/strong>. (V. Anca Balaci, Mic dic\u0163ionar mitologic greco-roman. <\/em>Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103, Bucure\u015fti-1966)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Priapismul se manifest\u0103 printr-o prelungit\u0103 erec\u0163ie \u00een actul sexual de la c\u00e2teva ore la c\u00e2teva zile. Depinde de cine \u00eel poart\u0103 \u015fi \u00een care dintre cele 3 faze: recurent\u0103, acut\u0103, cronic\u0103 \u00eel tr\u0103ie\u015fte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 maladie a sistemului circulator care provine genetic are influen\u0163\u0103 nefast\u0103 asupra echilibrelor nervos, energetic \u015fi sentimental: suprasolicitarea sexului, istovire fizic\u0103, epuizare psihic\u0103, violen\u0163a, aversiune fa\u0163\u0103 de lume, ura fa\u0163\u0103 de societate, ascunderea adev\u0103rului, psihoza puterii, goana dup\u0103 \u00eenavu\u0163ire, luxul, grandomania, tendin\u0163a acut\u0103 de r\u0103zbunare \u015fi impoten\u0163a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eCarol, ca \u015fi mama lui, regina Maria, ca \u015fi alte rude apropiate, avea o dereglare genetic\u0103 provenit\u0103 din \u00eencruci\u015f\u0103rile seculare ale familiei nobile din care proveneau.\u201d <\/em>(Alex Mihai Stoenescu, Istoria Loviturilor de Stat \u00een Rom\u00e2nia.<\/em> Vol.3. Cele trei dictaturi. RAO Internationa Publishing Company, Bucure\u015fti-2006, p. 64)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Iat\u0103 ce declara medicul Casei Regale, Mamulea, generalului Alexandru Averescu: \u201eCa medic i-a\u015f da diagnosticul de nevroz\u0103. Nu uita\u0163i c\u0103 \u00een venele sale pulseaz\u0103 s\u00e2nge nem\u0163esc, portughez, fran\u0163uzesc, englez \u015fi rusesc. Un astfel de amestec nu poate fi judecat dup\u0103 m\u0103surile obi\u015fnuite. \u00centre noi fie vorba, acela\u015fi lucru este valabil \u015fi pentru p\u0103rin\u0163ii lui, care sunt am\u00e2ndoi nevrotici.\u201d<\/em>(Joachim von Kurenberg, Carol al II-lea \u015fi Doamna Lupescu. <\/em>Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103, Bucure\u015fti-2000, p. 96)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nevroza \u00ee\u015fi are dinastia <\/em>\u00een Arborele genealogic milenar al suveranilor din Europa, declan\u015fat\u0103 la Roma \u00een veacul al IX-lea prin \u00eencruci\u015f\u0103rile distinsei \u015fi degeneratei curtezane Marosia Colonna<\/strong> \u015fi a urma\u015filor familiei de trist\u0103 amintire, \u201e\u015fi continuate apoi prin regulile stricte ale Bisericii Catolice asupra c\u0103s\u0103toriei capetelor \u00eencoronate.\u201d<\/em> (Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 64)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Senatorul Theofilact, pentru a avea control total asupra Cezarului de la Vatican, a apelat la familie. Fiicele \u015fi so\u0163ia acestuia, ini\u0163iaz\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul veacului al IX-lea o replic\u0103 a hierogamiei, numit\u0103 prostitu\u0163ia de lux, cu ascendent \u00een ascenden\u0163\u0103, creind astfel o ras\u0103 nou\u0103 prin \u00eencruci\u015f\u0103ri interfamiliale: \u201e\u00cencruci\u015f\u00eendu-se cu fra\u0163ii \u015fi fii s\u0103i, Marosia di Colonna a reu\u015fit, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 aduc\u0103 \u00een scaunul papal pe fiul s\u0103u Ioan XII, n\u0103scut \u00eens\u0103, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, cu numele p\u0103g\u00e2n imperial Octavianus. Cardinalul Baronius \u00eel considera pe papa Ioan XII, a\u015fezat de ambi\u0163ioasa sa mam\u0103 pe Tronul Sf\u00e2ntului Petru la v\u00e2rsta de 12 ani, <<un avorton>><\/strong>, copilul av\u00e2nd grave deficien\u0163e mintale, fizice, dar mai ales morale.\u201d<\/em> (Maurice de la Chatre, Histoire des Papes, <\/em>Paris-1898, p. 290)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acela\u015fi mare teolog cardinalul Baronius sus\u0163ine c\u0103 marile Case Regale din Europa sunt din pl\u0103mada cosanguinit\u0103\u0163ii dinastiei Colonna, \u201eiar cercet\u0103tori moderni germani au identificat-o p\u00een\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, una din Case fiind cea de Hohenzollern.\u201d<\/em>( Maurice de la Chatre, Histoire des Papes, <\/em>Paris-1898, p. 231-270; P. Brezzi, Roma e l\u2019impero medievale, <\/em>Roma-1947, pp. 97-113; Fedor Schneider, Rom und Romgedanke im Mittelalter, Drei Masken Verlag, <\/em>Munchen-1926, pp. 182-186; Harald Zimmermann, Parteiungen und Papstwahlen <\/em>\u00een Otto der Grosse, <\/em>Wissenschaftliche Buchgesellschaft V.,\u00a0 Darmstadt-1976, p. 325; Josef Benzinger, Invectiva in Romam, <\/em>Matthiesen Verlag, Lubeck\/ Hamburg-1968)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Cetatea etern\u0103 <\/em>era supra numit\u0103 \u015fi <<str\u0103mo\u015ful degenerat>> <\/em>al Europei, <\/em>variant\u0103 inclus\u0103 \u00een Versus Romae, <\/em>ap\u0103rut\u0103 \u00een 878 la Napoli. (F. Dolger, Rom in der Gedankenwelt der Byzantiner, <\/em>Ettal-1953, p. 105)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen anul 991 la sud-est de Reims, la Sinodul de la Verzy, episcopul de Orleans Arnulf \u201edefine\u015fte deceniile de domina\u0163ie ale familiei Colonna drept <<epoca pornocra\u0163iei>> <\/strong>\u015fi atrage aten\u0163ia asupra pericolului <<r\u0103sp\u00e2ndirii>> <\/strong>s\u00e2ngelui stricat atunci prin <<mon\u015ftri>><\/strong>\u201d<\/em> (R. Holtzmann, Geschichte der s\u0103schischen Kaizerzeit <\/em>(900-1024), Darmstadt-1961, p. 317)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen amintirile sale, regina Maria consemneaz\u0103 aceste afec\u0163iuni genetice \u015fi consecin\u0163ele ce urmeaz\u0103: \u201eC\u00e2nd a fost vorba de o c\u0103s\u0103torie \u00eentre fiul meu Carol \u015fi Olga, fiica mai mare a \u0163arului, eu am fost \u00eempotriva acestei idei din pricina misterioasei hemofilii pe care o transmit copiilor lor-femeile din unele familii. \u015etiam c\u0103 biata Alix trecuse mo\u015ftenitorului ei aceast\u0103 boal\u0103 \u015fi nu \u00eendr\u0103zneam s\u0103 privesc \u00een fa\u0163\u0103 o asemenea primejdie pentru familia noastr\u0103.\u201d<\/em> (Maria, Regina Rom\u00e2niei, Povestea vie\u0163ii mele.<\/em> Vol. II, Ed. Eminescu, Bucure\u015fti-1991)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ziua \u00een care s-a sf\u00e2r\u015fit regina Maria, 18 Iulie 1938, este consemnat\u0103 de Carol \u00een jurnalul s\u0103u: \u201eDiminea\u0163a mi se telefoneaz\u0103 c\u0103 \u00een decursul nop\u0163ii a avut din nou o puternic\u0103 hemoragie. \u00cen total, \u00een aceste dou\u0103 zile a pierdut peste doi litri s\u00eenge…\u201d<\/em> (Carol al II-lea, \u00centre datorie \u015fi pasiune. \u00censemn\u0103ri zilnice. <\/em>Vol. I, Ed. Silex, Bucure\u015fti-1995, p. 281)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Sf\u00e2r\u015findu-se din lipsa de s\u00eenge, inima ei devenise practic o pomp\u0103 care nu mai putea pompa.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marea duces\u0103 Kiril, sora reginei noastre, a murit tot gra\u0163ie <\/em>unei puternice hemoragii, iar regele George al III-lea, str\u0103mo\u015ful reginei Maria a avut o dereglare genetic\u0103, porphyrie<\/em>, nebunie ce i-a afectat ambele sisteme circulator \u015fi nervos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mo\u015ftenirea abundent\u0103 a sentimentului erotic lui Carol i-a parvenit pe linie matern\u0103: \u201e\u00cen clipa \u00een care e\u015fti pu\u0163in altfel, mai original, lumea te place, dar te \u015fi face buc\u0103\u0163i… \u00ce\u015fi imagineaz\u0103 c\u0103 <<animalul>><\/strong> din mine joac\u0103 un rol important. Nu pot \u00een\u0163elege no\u0163iunea de <<vitalitate>><\/strong>… f\u0103r\u0103 s\u0103 presupun\u0103 \u015fi ceva dedesubt… Via\u0163a mea regal\u0103 m-a izolat cumva de acea form\u0103 a realit\u0103\u0163ii brutale. Doar din c\u0103r\u0163i \u015fi din anumite lucruri care au fost spuse despre mine am \u00een\u0163eles ce importan\u0163\u0103 imens\u0103 a dat lumea acelei p\u0103r\u0163i din via\u0163a mea, goana dup\u0103 <<pl\u0103cerea sexual\u0103>><\/strong>-acesta e termenul corect? <\/em>(KE, 8 august 1929, regina Maria c\u0103tre Lavinia Small)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Faptul c\u0103 Lupeasca \u00eel domina total pe Carol nu se datora unui sentiment erotic profund, ci mai degrab\u0103 rela\u0163iei dintre o asistent\u0103 medical\u0103<\/em> \u015fi pacientul <\/em>ei dornic grabnic de vindecare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rela\u0163ia lor implica partenera prin \u00een\u0163elegere, grij\u0103 \u015fi ata\u015fament fa\u0163\u0103 de bolnav, permi\u0163\u00e2nd extinderea tratamentului cu doze<\/em> mai multe \u015fi mai fierbin\u0163i<\/em>… A\u015fadar, escapadele nocturne printre prostituatele Capitalei ale prin\u0163ului nu erau \u00een c\u0103utare de amor, ci de un bun \u201etratament\u201d<\/em>. \u201eDe aici, rolul extrem de important al prefectului Poli\u0163iei Capitalei, Gabriel Marinescu, membru de baz\u0103 al camarilei, care se ocupa cu <<acoperirea>> <\/strong>activit\u0103\u0163ilor nocturne de strad\u0103 \u015fi alcov ale regelui…\u201d<\/em> \u00a0<\/em>(Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 68)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre anii 1933-1934 Carol al II-lea era deja st\u0103p\u00e2n peste simptomele impoten\u0163ei, cu efecte psihice destul de grave asupra pacientului<\/em> \u015fi de aici nevoia tot mai acut\u0103 cu \u00eent\u00e2lnirile erotice ori scenariul unor orgii cu adev\u0103rat regale: \u201e\u00cen cercurile intime ale camarilei se cuno\u015ftea deja faptul c\u0103, dup\u0103 un episod erotic Carol-Lupescu, \u00een care partenerul \u00ee\u015fi excita partenera f\u0103r\u0103 a ajunge la contactul sexual, Elena \u00ee\u015fi chema unul din aman\u0163i pentru a finaliza prin act starea de excita\u0163ie produs\u0103 de Carol. Rela\u0163ia <<curioas\u0103>> <\/strong>a Elenei Lupescu cu aman\u0163ii ei, chiar \u00een prezen\u0163a<\/em> regelui Carol, este evocat\u0103 delicat \u015fi de regele Mihai I.\u201d<\/em>(Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al Rom\u00e2niei.<\/em> Ed. Humanitas, Bucure\u015fti-1992, p. 120)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Tragedia personal\u0103 a regelui Carol al II-lea a atins piscul dramei sale psihologice, suprasolicit\u00e2nd v\u00e2rful piramidei puterii care, pentru el era o chestiune vital\u0103, pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte. <\/em>Nu suporta pe nimeni \u00een jurul s\u0103u dec\u00e2t dac\u0103-i era slugarnic, dac\u0103-i executa voin\u0163a, dac\u0103-l prea m\u0103rea, dac\u0103-l \u00eembog\u0103\u0163ea, dac\u0103-i satisf\u0103cea toate poftele, toate capriciile \u015fi aducea prea lungi osanale cultului personalit\u0103\u0163ii sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fa se explic\u0103 invidia acerb\u0103, cronic\u0103, acut\u0103 asupra mamei sale, asupra sorei sale Ileana sau asupra admirabilului Profet mistic-F\u0103t frumosul na\u0163ionalismului cre\u015ftin-ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nici vorb\u0103 de vreun opozant sau adversar care l-ar fi putut eclipsa \u00een bunele maniere, \u00een\u0163elepciune, moral\u0103, credin\u0163\u0103, iubire, curaj, r\u0103bdare, demnitate, frumuse\u0163e fizic\u0103 ori spiritual\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAnaliza speciali\u015ftilor \u00een psihiatrie arat\u0103 c\u0103 impoten\u0163a la o astfel de personalitate na\u015fte \u00een primul r\u00e2nd dorin\u0163a de a ascunde adev\u0103rul, de a c\u0103uta mijloace spre a dovedi contrariul-de aici legenda cu virilitatea sa excesiv\u0103-de a-\u015fi dovedi virilitatea politic\u0103 prin gestionarea autoritar\u0103 \u015fi violent\u0103-ca un viol sexual-a Puterii.\u201d<\/em>(Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 69)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cel\u0103lalt aspect al diagnosticului regelui Carol este cel legat de durerea proprie, fizic\u0103 ce se acutizeaz\u0103 transform\u00e2ndu-se \u00een agresiune, \u00een violen\u0163\u0103 asupra partenerei, cum s-a petrecut cu principesa Elena a Greciei, so\u0163ia sa. \u00cen acea stare a rela\u0163iei anormale a cuplului Carol-Elena ia parte \u00een calitate de avocat t\u00e2n\u0103rul I.G. Duca!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNe putem imagina \u00eenc\u0103 de pe acum sentimentele lui Carol II fa\u0163\u0103 de Duca, dincolo de povestea politic\u0103?<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Elena Lupescu era o femeie foarte versat\u0103, cu un lung episod de prostitu\u0163ie \u00eenainte s\u0103-l cunoasc\u0103 pe Carol, \u015fi care a \u00een\u0163eles c\u0103, gestion\u00e2nd boala b\u0103rbatului, va gestiona \u015fi puterea politic\u0103 pe care o avea acesta… Astfel, presupusa c\u0103s\u0103torie catolic\u0103 av\u00eend doar rolul de a-i da un aspect formal, dar foarte intim, pentru c\u0103 numai \u00een intimitatea unei perfecte \u00een\u0163elegeri psihice, bolnavul Carol \u00ee\u015fi putea g\u0103si echilibrul.\u201d<\/em> (ibid., p. 70-71)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De fapt, avocatul liberal I.G. Duca nu face doar o singur\u0103 gaf\u0103 mare <\/em>\u00een via\u0163a sa.<\/em> Ca ministru de interne, sf\u0103tuit de Ionel Br\u0103tianu \u00eentocme\u015fte documentul care avea s\u0103-i pecetluiasc\u0103 soarta: Instruc\u0163iuni permanente \u00een vederea unei eventuale re\u00eentoarceri clandestine \u00een \u0163ar\u0103 a fostului principe Carol.<\/em> Documentul prevedea interzicerea intr\u0103rii \u00een \u0163ar\u0103 la grani\u0163\u0103, prins \u00een \u0163ar\u0103, trebuia arestat u\u015for sau cu for\u0163a \u015fi expulzat rapid la Bucure\u015fti, iar \u00een caz extrem \u201ese va face uz de arm\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u0103r\u00e2marea complet\u0103 a rezisten\u0163ei.\u201d<\/em> \u00a0(A.N.I.C., … Casa Reg. Carol Caraiman, dos. 5\/ 1927, f. 186)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Fidel Na\u015fului <\/em>s\u0103u liberal, Ionel Br\u0103tianu \u015fi regelui Ferdinand, pus \u00een fa\u0163a reu\u015fitei lovituri de stat a principelui Carol pe care \u00eel detesta, I.G. Duca nu s-a dezmin\u0163it deocamdat\u0103: \u201eA\u015f considera c\u0103 m\u0103 dezonorez f\u0103c\u00e2nd altfel, \u015fi deci s\u0103 sf\u00e2r\u015fesc cariera mea politic\u0103 cu un act de dezonoare. Fapta de ast\u0103 noapte este cea mai primejdioas\u0103 aventur\u0103 ce s-a putut face \u015fi este tot ce poate aduce mai mult r\u0103u consolid\u0103rii noastre na\u0163ionale \u015fi situa\u0163iunii \u0163\u0103rii \u00een toate privin\u0163ele… Nimic \u00een lume nu m\u0103 va abate… Prefer s\u0103 mi se taie m\u00e2na dec\u00e2t s-o \u00eentind aventurierului.\u201d <\/em>(Hot\u0103r\u00e2rea de ast\u0103zi a Comitetului Executiv al Partidului Na\u0163ional-Liberal, \u00een <<Viitorul>>, <\/em>XXII, nr. 6 698 din 8 iunie 1930.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se vede clar c\u0103 liberalul avocat Duca \u00eel subaprecia mult pe aventurier. <\/em>Nu numai c\u0103 \u00eei va \u00eentinde m\u00e2na, dar mai t\u00e2rziu ca premier \u00eei va \u00eentinde \u015fi capul…\u00a0 \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Totala dependen\u0163\u0103 a pacientului <\/em>fa\u0163\u0103 de partenera<\/em>–asistent\u0103, <\/em>\u00eei asigura acesteia o domina\u0163ie aproape absolut\u0103. Ie\u015feanca \u015fireat\u0103 \u015fi ro\u015fcat\u0103 devenit\u0103 \u201ecurtezan\u0103\u201d, <\/em>debutase de t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00een lumea pl\u0103cerilor pe scena clasei burghezo-proletare. \u201eElena Lupescu se cuplase cu cineastul Tudor Posmantir, evreu din Br\u0103ila, care se ocupa cu jurnale de \u015ftiri \u015fi documentare la comand\u0103 de efect propagandistic, dar conducea \u015fi o mic\u0103 afacere cu filme porno \u015fi albume de plasament. Elena Lupescu pozase pentru un astfel de album, fotografiile sale nud fiind mai t\u00e2rziu recuperate din str\u0103in\u0103tate cu sume importante. Unul dintre clien\u0163ii lui<\/em> Posmantir din anii 20 era chiar prin\u0163ul Carol, pe care \u00eel \u00eenso\u0163ise \u00een c\u0103l\u0103toria \u00een jurul lumii \u015fi c\u0103ruia \u00eei plasa \u00een mod curent femei. Este de presupus c\u0103 tehnica sexual\u0103 a femeii i-a atras aten\u0163ia lui Carol, g\u0103sindu-\u015fi astfel o partener\u0103 potrivit\u0103 pentru excesele sale maladive.\u201d<\/em> (A. M. Stoenescu, op. cit., p. 72)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Ne amintim c\u0103 ini\u0163ierea spre \u201est\u00e2nga\u201d<\/em> a prin\u0163i\u015forului Carol s-a datorat pedagogului homosexual evreul-elve\u0163ian Mohrlen (Hannah Pakula, Ultima Romantic\u0103. Biografia reginei Maria. <\/em>Trad. din lb. englez\u0103 de Dina Litzica.Ed. Curtea Veche, Bucure\u015fti-2017, p, 161)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Alfred Adler analizeaz\u0103 perioada copil\u0103riei prin\u0163ului\u00a0 c\u0103zut \u00een mrejele preceptorului-homosexual suger\u00e2nd c\u0103: \u201edezechilibrul sexual al lui Carol s-a declan\u015fat \u00een anii adolescen\u0163ei, c\u00eend, pentru a contracara influen\u0163ele nefaste ale lui Moehlen, prin\u0163ul a fost supus unei <<terapii>><\/strong> heterosexuale cu prostituatele de cas\u0103 ale regelui Ferdinand, deja celebrele Mi\u0163a biciclista \u015fi Lili Gheorghiade.\u201d\u00a0 <\/em>(Alexandru G\u00e2rnea\u0163\u0103, Adev\u0103rata istorie a unei monarhii. Familia Hohenzollern. <\/em>Ed. Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, f.a., p. 100) \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u00a0Maturitatea lui Carol spre doctrina socialismului marxist a c\u0103p\u0103tat-o de la evreica-prostituat\u0103, Elena Wolf-Lupescu, cosmetizat\u0103 de propaganda camarilei regale, dar \u00een realitate \u201ecu excep\u0163ia ochilor pu\u015fi bine \u00een contrast de culoarea violent\u0103 a p\u0103rului, restul nu putea pierde dec\u00eet min\u0163ile unui b\u0103rbat cu handicap.\u201d\u00a0 <\/em>(Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 71)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u0103zut\u0103 \u00eens\u0103 sub lupa lui Pamfil \u015eeicaru, vulpea se vede la fel de atr\u0103g\u0103toare<\/em>: \u201e…O femeie vulgar\u0103, indecent\u0103, st\u0103p\u00e2nind toate vicle\u015fugurile \u00een alcov, \u015ftiind s\u0103 re\u00eenprosp\u0103teze, p\u00e2n\u0103 la epuizare, dorin\u0163a partenerului, \u015ftiind s\u0103-\u015fi domine oboseala \u015fi care \u00een loc de un le\u015finat sentimentalism, s\u0103-i serveasc\u0103 o pitoreasc\u0103 trivialitate.\u201d <\/em>(Pamfil \u015eeicaru, Istoria Partidelor Na\u0163ional, \u0162\u0103r\u0103nist \u015fi Na\u0163ional-\u0162\u0103r\u0103nist, <\/em>vol. II, Madrid, Ed. Carpa\u0163i, 1963, p. 111; Pamfil \u015eeicaru, Vulpea ro\u015fcat\u0103. <\/em>Roman. Ed. Jurnalul Literar, Bucure\u015fti-1996)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, Vulpea ro\u015fcat\u0103<\/em>, <\/em>figura plasat\u0103 \u00een albumul sexy \u015fi amplasat\u0103 \u00eentr-o re\u0163ea de spionaj pentru U.R.S.S., coordonat\u0103 de mentorul ei de imagine evreul Posmantir: \u201e…Elena Lupescu avea acces la presa socialist\u0103, la anumite cercuri francmasonice \u015fi la o serie de indivizi suspecta\u0163i de leg\u0103turi cu Uniunea Sovietic\u0103. De altfel, Posmantir \u00eensu\u015fi era suspectat de serviciile de informa\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti c\u0103 folosea re\u0163eaua sa de prostituate pentru culegerea de informa\u0163ii de la clien\u0163ii din lumea politic\u0103 \u015fi financiar\u0103. Carol se afla atunci \u00eentr-un moment foarte greu al vie\u0163ii sale, implicat \u00een afaceri murdare de corup\u0163ie-a\u015fa cum am v\u0103zut-izolat \u015fi cu imagine foarte proast\u0103. Elena Lupescu i-a facilitat accesul la presa socialist\u0103 \u015fi la re\u0163elele de propagandi\u015fti ai acesteia, singura parte dispus\u0103 la ap\u0103rarea public\u0103 a prin\u0163ului-infractor \u00eempotriva guvernului liberal. Firele ipotezei unei Elena Lupescu agent\u0103 sovietic\u0103 se leag\u0103 \u015fi de acest domeniu, mai ales prin suspectele sale deplas\u0103ri la Viena, unde femeia afirma c\u0103 \u00ee\u015fi viziteaz\u0103 mama trecut\u0103 la catolicism. Cum, \u00een unele ocazii s-a constatat c\u0103 mama Elenei Lupescu era bine-merci la Bucure\u015fti, putem presupune c\u0103 amanta regelui avea \u00eent\u00eelniri conspirative cu \u015fefii INO. Numit\u0103 mai \u00eent\u00e2i Osob\u00eei Otdel<\/strong>, \u00een cadrul CEKA, sec\u0163ia special\u0103 a GPU pentru activitatea de spionaj a URSS pe teritorii str\u0103ine. INO \u00ee\u015fi instalase sediul la Viena, beneficiind de sume imense \u015fi de o banc\u0103 de documente secrete, furate sau copiate din cancelariile statelor europene. \u015eeful INO pentru Europa Central\u0103 \u015fi Peninsula Balcanic\u0103 era un anume Goldenstein<\/strong>, implicat \u00een sustragerea planurilor de mobilizare ale Ungariei \u015fi predarea acestora Rom\u00e2niei, \u00een schimbul unui presupus plan de alian\u0163\u0103 rom\u00e2no-portughez\u0103-( <\/em>Essad Bey, Histoire du Guepeou, la police secrete de L\u2019U.R.S.S.<\/em> (1917-1933), Ed. Payot, Paris-1934, p. 226), \u00a0fabricat de Biroul de dezinformare din cadrul aparatului informativ al Marelui Stat-Major al Armatei rom\u00e2ne. Subliniez c\u0103 centrul de informa\u0163ii interna\u0163ionale al Rom\u00e2niei era la Lisabona, preluat intact, f\u0103r\u0103 nici o c\u0103dere a re\u0163elei, de regimul comunist de la regimul Antonescu, dup\u0103 1944. Este \u015fi locul unde s-a refugiat cuplul dup\u0103 r\u0103zboi…Naveta Elenei Lupescu \u00eentre Viena \u015fi Lisabona devine astfel foarte suspect\u0103 \u015fi justific\u0103 \u00eentruc\u00eetva laudele pe care nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 i le aduc\u0103 regele Carol II \u00een memoriile sale, pentru activit\u0103\u0163i de informa\u0163ii.\u201d<\/em> (Alex Mihai Stoenescu, op. cit., \u00a0p. 73)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se pare c\u0103 \u015fi regina Maria observase \u015fi se temea destul de grav de firul masonic cu care era \u0163esut br\u00e2ul ocult al bravului<\/em> ei fiu-rege, \u00eenc\u0103 din prim\u0103vara anului 1931. Fiind o fire preocupat\u0103 doar de frumuse\u0163ea \u015fi aventura ei, din care f\u0103cuse un adev\u0103rat cult, dar bolnav\u0103 de dragul Dragului<\/em> \u015fi neputincioas\u0103 \u00eempotriva fiului care a uzurpat tronul na\u0163iei\u00a0 noastre, Maria a t\u0103cut! Numai c\u0103, regele fiu-conspiratorul nu era \u00eenconjurat doar de o ocult\u0103 nefast\u0103, ci el \u00eensu\u015fi \u00eentre\u0163inea acea ocult\u0103 distrug\u0103toare intereselor na\u0163ionalist-cre\u015ftine ale Patriei: \u201eAm auzit vorbindu-se toat\u0103 via\u0163a mea de conjura\u0163ii, de societ\u0103\u0163i secrete \u015fi activit\u0103\u0163i oculte. Nu am crezut niciodat\u0103 \u00een ele. Acum am \u00eenceput s\u0103 cred. Cred \u00een m\u00e2na neagr\u0103! Oric\u00e2t de ridicol\u0103 ar p\u0103rea o asemenea m\u0103rturisire, ea exprim\u0103 totu\u015fi sentimentul meu adev\u0103rat: cred c\u0103 regele e \u00eenconjurat de o influen\u0163\u0103 nefast\u0103 \u015fi c\u0103 acei ce-i stau mai aproape, fie femeia aceea, fie al\u0163ii, nu sunt dec\u00eet instrumente \u00een slujba unei puteri oculte care urm\u0103re\u015fte, prin rege, cine \u015ftie ce plan. Am dovezi c\u0103 \u00een urma unor interven\u0163ii misterioase \u015fi-a schimbat adesea inten\u0163iile, p\u0103rerile, \u00eentreaga atitudine.\u201d<\/em> (Grigore Gafencu, \u00censemn\u0103ri politice.<\/em>Ed. Humanitas, Bucure\u015fti-1991, p. 87)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru a pune portretul lui Carol \u00eentr-o lumin\u0103 mai favorabil\u0103, <\/em>\u00eentr-o ni\u015f\u0103 la vedere dup\u0103 retu\u015ful reu\u015fit al ro\u015fcatei Wolf, \u201efemeie stricat\u0103\u201d…,<\/em> devenit\u0103 \u201ecocot\u0103 ordinar\u0103\u201d,<\/em> cum o gratula patriarhul Cristea, (Elie Miron Cristea, \u00censemn\u0103ri personale, <\/em>\u00een Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Contribu\u0163ii istorice privind perioada 1918-1939, <\/em>Sibiu, 1987, p. 392), vom apela la P. D. Quinlan: \u201eO dat\u0103 ce Lupescu s-a infiltrat \u00een inima lui Carol, a f\u0103cut toate eforturile ca s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 caracterul iubitului ei \u015fi s\u0103 se comporte dup\u0103 placul lui. A priceput cur\u00eend c\u0103 sub fa\u0163ada virilit\u0103\u0163ii sale princiare Carol era cumplit de vulnerabil: un b\u0103iat slab, nehot\u0103r\u00eet, imatur, care avea nevoie-chiar mai mult dec\u00eet de sex-s\u0103 fie consolat, reconfortat, alintat \u015fi cople\u015fit cu afec\u0163iune,… prin\u0163ul era flatat de aten\u0163ia ei admirativ\u0103 \u015fi protectoare care \u00eei t\u0103m\u0103duia orgoliul r\u0103nit.\u201d <\/em>(Paul D. Quinlan, Regele playboy.Carol al II-lea de Rom\u00e2nia. <\/em>Ed. Humanitas, Bucure\u015fti-2001, p.103)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Paralel cu \u00eenfierea <\/em>lui Carol, cu r\u0103sf\u0103\u0163ul lui \u00een toate capriciile, ispitele \u015fi pasiunile sale, Lupoaia, sau vulpea ro\u015fie<\/em> \u201ecare putea suporta tot \u015fi oric\u00e2t. Iat\u0103 de ce \u00eei era indispensabil\u0103.\u201d<\/em>(Constantin Argetoianu, Pentru cei de m\u00e2ine. Amintiri din vremea celor de ieri, <\/em>\u00een A.N.I.C., Arh. C.C. al P.C.R., fond 104, dos. 8 595, f. 2 232), a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-i \u015ftearg\u0103 definitiv reminiscen\u0163ele amorului, c\u00e2nd \u00eenc\u0103 mai putea…, acel dor p\u0103truns \u00een inim\u0103 de Zizi Lambrino, pe d\u00e2rele l\u0103sate de prin\u0163 \u00een jurnalul de la m\u0103n\u0103stirea Horai\u0163a \u00een vremea pedepsei<\/em> sale pentru dezertarea din armat\u0103, de pe frontul \u00eempotriva rudelor, Puterilor Centrale, \u00eencep\u00e2nd cu 9\/ 22 Septembrie 1918:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mardi, 11. IX.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMe voila arrive, des le matin, dans ma prison… Que dire de Horai\u0163a, c\u2019est un charmant\u00a0 petit coin, au fond d\u2019une de ces jolies vallees de montagne. Endroit riant\u00a0 et verdoyant, entoure de sapins et de hetres. Endroit <f.5 v.> de tout repos ou l\u2019on voudrait vivre a deux, la main dans la main, coeur contre coeur. Et nous y pourrions vivre tres heureux et je te l\u2019assure ma petite Zizi aimee.\u201d<\/em><\/strong> (Carol II, \u00centre Datorie \u015fi Pasiune-\u00censemn\u0103ri Zilnice. <\/em>Vol. I, Ed. Silex, Bucure\u015fti-1995, p. 54)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei tot surghiunitul consemna:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e11 septembrie: Mi-e dor, dor nebun de tine […]<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 15 septembrie: Doamn\u0103, doamn\u0103, eu te ador, eu sunt sclavul t\u0103u […]<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 16 septembrie: Te ador Zizi, mica mea femeie. Sunt mort moralmente […]<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 13 octombrie: …Scump odor adorat, feti\u0163a mea, surioar\u0103, solia mea din visuri, domni\u0163a din poveste […]<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 14 octombrie: Pui\u015forule, dac\u0103 ai \u015fti c\u00e2t de tare te doresc […].\u201d<\/em> (A.N.I.C., fond Casa Regal\u0103. Carol Caraiman, dos. 3\/ 1918, ff. 3-23)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen prima etap\u0103 ro\u015fcata vulpe <\/em>s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-l smulg\u0103 definitiv \u015fi irevocabil din iubirea oedipian\u0103 a fiului fa\u0163\u0103 de mam\u0103, pref\u0103c\u00e2ndu-i sentimentul \u00een resentiment, iar \u00een faza imediat urm\u0103toare s\u0103-l \u00eendep\u0103rteze total de bordeluri, trotuare, cluburi de noapte. \u201eT\u0103v\u0103lindu-se prin bordelurile \u015fi cluburile deocheate ale Bucure\u015ftilor, partener al grupului homosexual din jurul lui Alexandru Davila \u015fi frecvent client al trotuarelor, prin\u0163ul Carol cobor\u00eese de la \u00een\u0103l\u0163imea Tronului \u00een promiscuitate; o promiscuitate care nu l-a p\u0103r\u0103sit p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fitul vie\u0163ii. Din arsenalul psihiatric folosit de Elena Lupescu nu lipseau nici fantomele, legenda <<femeii \u00een alb>><\/strong> care b\u00eentuie Castelul Pele\u015f fiind o specula\u0163ie ignobil\u0103 a naturii ultrapoetice, \u00eenc\u0103rcate de misticism \u015fi ciude\u0163enii a fostei regine Elisabeta, cu care ro\u015fcata cu ochii verzi \u00eel speria pe partenerul ei.\u201d \u00a0<\/em>(Pamfil \u015eeicaru, Istoria Partidelor Na\u0163ional, \u0162\u0103r\u0103nist \u015fi Na\u0163ional-\u0162\u0103r\u0103nist. <\/em>Ed. Victor Frunz\u0103, Bucure\u015fti-2000, p. 319 )<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Madam Lupescu, \u015fireat\u0103 fiind, a devenit o abil\u0103 diplomat\u0103, l\u0103s\u00e2nd impresia c\u0103 nu dore\u015fte nimic pentru ea, dar vrea totul pentru iubitul ei. A cultivat rela\u0163ii cu \u201elumea bun\u0103\u201d, <\/em>pentru a deveni ea o \u201ebun\u0103 cultivat\u0103\u201d, <\/em>reu\u015find pe baza decisivei influen\u0163e s\u0103 ob\u0163in\u0103 de fapt totul de la Carol. Mih\u0103i\u0163\u0103, tr\u0103ind pe l\u00e2ng\u0103 eroii lui Cupidon<\/em>, observa c\u0103 ro\u015fcata, \u201e avea un talent real pentru a ob\u0163ine de la tat\u0103l meu ceea ce dorea… Dac\u0103 tat\u0103l meu \u00eei refuza vreo favoare, ea se apuca s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 cu un debit ca de robinet deschis la maximum. \u015ei scena nu se oprea dec\u00e2t atunci c\u00e2nd el, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ceda. Era o actri\u0163\u0103 \u00een\u0103scut\u0103.\u201d<\/em> (Mihai al Rom\u00e2niei, O domnie \u00eentrerupt\u0103<\/em>…, p. 5)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Factori cheie care au decis restaura\u0163ia au fost analiza\u0163i de politicianul Grigore Gafencu:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e1. Amorul prin\u0163ului Nicolae. Ne\u00een\u0163elegerile dintre Nicolae \u015fi regin\u0103. Dorin\u0163a prin\u0163ului de a fugi, de a tr\u0103i, de a se c\u0103s\u0103tori cu Dolete <\/em>(Ioana). Amorurile dinastiei domin\u0103 via\u0163a noastr\u0103 politic\u0103 \u015fi \u00eei reguleaz\u0103 cursul: amorul reginei \u00eendep\u0103rteaz\u0103 pe Carol de tron, amorul lui Nicolae \u00eel rea\u015feaz\u0103 la loc. Iar lumea nu vorbe\u015fte dec\u00e2t de amorul lui Carol, care p\u00e2n\u0103 azi nu a avut \u00eenc\u0103 o \u00eensemn\u0103tate politic\u0103 real\u0103. P\u00e2n\u0103 azi…!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 2. Ura lui Grigore Iunian pentru Maniu. Carlismul lui Iunian nu seam\u0103n\u0103 nici cu credin\u0163a profitabil\u0103 a lui Manoilescu, nici cu oportunismul doctrinar \u015fi mistic al lui Nae Ionescu, nici cu pornirea naiv\u0103 \u015fi \u00eenver\u015funat\u0103 a lui Filipescu. Ad\u00e2nc r\u0103nit de alegerea lui S\u0103r\u0103\u0163eanu<\/em> (de aici s\u0103r\u0103\u0163elele politice, probabil, n.a.), alegere care i-a dezv\u0103luit [planul] lui Maniu de a proclama republica <<un tiran \u015fi un ambi\u0163ios: vrea s\u0103 fie pre\u015fedinte de republic\u0103>>-declara\u0163ie f\u0103cut\u0103 mie de c\u0103tre Iunian, \u00eentr-o convorbire \u00een p\u0103durea de la Otopeni. Iunian a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se \u00eenchid\u0103 calea ambi\u0163iei lui Maniu. De aici-Carol!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nicolae preg\u0103te\u015fte armata. Iunian, cu aprobarea lui Mihalache, d\u0103 garan\u0163ie politic\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Restaura\u0163ia se poate \u00eemplini. Printr-un act de curaj de o impun\u0103toare frumuse\u0163e-un zbor de noapte peste Carpa\u0163i-,Carol \u00ee\u015fi reia locul, cu consin\u0163\u0103m\u00e2ntul guvernului, cu aprobarea entuziast\u0103 a parlamentului… Noul rege nu e dator recuno\u015ftiin\u0163\u0103 nim\u0103nui. O crede \u015fi o proclam\u0103.\u201d<\/em> (Grigore Gafencu, \u00censemn\u0103ri politice. <\/em>Edi\u0163ie \u015fi postfa\u0163\u0103 de Stelian Neagoe, Ed. Humanitas, Bucure\u015fti-1991, p. 17)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tot cu privire la \u00eenf\u0103ptuirea restaura\u0163iei prin lovitura de stat din 7-13 Iunie 1930, este faptul c\u0103 voin\u0163a lui Carol s-a \u00eempletit admirabil \u015fi cu voin\u0163a corpului politic din \u0163ar\u0103, except\u00e2ndu-i doar pe liberali: \u201eLucrurile s-au desf\u0103\u015furat a\u015fa de u\u015for de la 6 iunie p\u00een\u0103 la 13 iunie, \u00eenc\u00eet, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama, personalul politic al Rom\u00e2niei a creat psihologia tipic\u0103 a regelui Carol: \u00ee\u015fi poate permite orice, neexist\u00eend voin\u0163e capabile s\u0103-i opun\u0103 o rezisten\u0163\u0103 eficace, \u00een scopul de a ap\u0103ra unele principii. Partidele i s-au ar\u0103tat compuse din molu\u015fte, oameni politici nevertebra\u0163i <\/em>(ca \u015fi ast\u0103zi, n.a.). \u00centre 6 iunie \u015fi 13 iunie, fr\u00eenele monarhiei au fost distruse, deciz\u00eendu-se soarta monarhiei \u00een Rom\u00e2nia.\u201d <\/em>(Pamfil \u015eeicaru, Istoria Partidelor Na\u0163ional, \u0162\u0103r\u0103nist \u015fi Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nist.<\/em> Ed. Victor Frunz\u0103, Bucure\u015fti-2000, p. 327)<\/p>\n

( va urma )<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/strong><\/p>\n

Brusturi \u2013 Neam\u021b, 26 Noiembrie 2017<\/p>\n

( Sf. Cuv. Alipie St\u00e2lpnicu, Nicon \u0219i Stelian Pavlagonul )<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eEu m\u0103icu\u0163\u0103 drag\u0103, C\u0103rlu\u0163\u0103 scump, ce s\u0103-\u0163i spun, emo\u0163ii \u015fi sc\u00e2rb\u0103 f\u0103r\u0103 seam\u0103 am de c\u00e2nd ai plecat.\u201d \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-33498","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33498","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33498"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33498\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33501,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33498\/revisions\/33501"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33498"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33498"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33498"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}