{"id":33518,"date":"2017-11-27T07:12:21","date_gmt":"2017-11-27T07:12:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=33518"},"modified":"2017-11-27T07:12:21","modified_gmt":"2017-11-27T07:12:21","slug":"renata-mois-siman-un-exemplu-de-politica-discretionara-a-marilor-puteri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/11\/27\/renata-mois-siman-un-exemplu-de-politica-discretionara-a-marilor-puteri\/","title":{"rendered":"Renata MOI\u015e-\u015eIMAN: Un exemplu de politic\u0103 discre\u021bionar\u0103 a marilor puteri"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Semnarea Tratatului privind Ucraina Transcarpatica (29 iunie 1945) \u015fi ratificarea lui (22 \u015fi 27 noiembrie 1945)<\/strong><\/p>\n

\n

Cel de al doilea r\u0103zboi mondial a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria omenirii, prin pierderile enorme umane \u015fi materiale, prin distrugerea unor inestimabile valori de patrimoniu cultural, inclusiv ora\u015fe \u00eentregi, precum \u015fi prin urmele de ne\u015fters \u00een memoria a zeci de milioane de urma\u015fi orfani. \u0162\u0103rile din Europa central\u0103 \u015fi de Est au fost ocupate de germani, apoi t\u00e2r\u00e2te \u00een r\u0103zboi. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerile suferite de nem\u0163i \u015fi \u00eentoarcerea frontului a urmat alt p\u00e2rjol, t\u0103v\u0103lugul trec\u00e2nd acum \u00een sens invers, dar cu acelea\u015fi atrocit\u0103\u0163i \u015fi suferin\u0163e.<\/p>\n

\n

Pe c\u00e2t au fost \u00eens\u0103 de inumane actele de r\u0103zboi, pe at\u00e2t au fost de nedrepte multe dintre hot\u0103r\u00e2rile luate de cei puternici \u015fi \u00eenving\u0103tori la sf\u0103r\u015fitul ostilit\u0103\u0163ilor. Printre asemenea hot\u0103r\u00e2ri se num\u0103r\u0103 \u015fi trasarea frontierelor mai multor state. Noi vom aborda \u00een articolul de mai jos situa\u0163ia Transcarpatiei, regiunea din centrul Europei care a avut ne\u015fansa de a trece de la un stat la altul de-a lungul istoriei medievale \u015fi moderne, de la unguri la austrieci \u015fi Imperiul Austro-Ungar, pentru ca dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial s\u0103 fie atribuit\u0103 proasp\u0103t formatului stat cehoslovac. Dar \u015fi Cehoslovacia avea s\u0103 o piard\u0103, \u00een 1945, \u00een favoarea Ucrainei, acesta fiind unul dintre exemplele despre care vorbeam mai sus.<\/p>\n

\n

Cam la o lun\u0103 dup\u0103 mutarea guvernului cehoslovac de la Kosice la Praga, eliberat\u0103 de Armata Ro\u015fie, pre\u015fedintele Edvard Bene\u0161 a inceput procesul de indeplinire a promisiunii date lui Iosif Stalin, de a ob\u0163ine cu orice pre\u0163 acordul politicenilor cehi pentru separarea Ruteniei Subcarpatice\/Ucrainei Transcarpatice (mai departe vom folosi prescurt\u0103rile RS sau UT) de Cehoslovacia \u015fi integrarea ei in R. S. S. Ucrainean\u0103 a URSS. Dup\u0103 cum reiese din \u00eenregistr\u0103rile nestenografiate ale \u015fedin\u0163elor guvernului Cehoslovaciei, din 18 \u015fi 28 iunie \u015fi din 07 noiembrie 1945, f\u0103cute de Boris Korbel, \u015fi publicate pentru prima dat\u0103 \u00een 1993, de originarul din Hust, n\u0103scut in (1921), celebrul publicist ceh Jaromir Gorets[1] <\/sup><\/strong>\u015fi comentat peste doi ani de istoricul rus-ceh, Ivan Pop[2]\u00a0 <\/sup><\/strong>,,discu\u0163ia n-a fost deloc u\u015foar\u0103\u201d. Av\u00e2nd \u00een vedere importan\u0163a acestei dezbateri \u00een istoriografia viitoare (ceh\u0103, rus\u0103, ucrainean\u0103, rutean\u0103) consider\u0103m, c\u0103 este eficient, de a ne opri asupra ei detaliat.<\/p>\n

\n

La \u015fedin\u0163a guvernului cehoslovac din 18 iunie 1945 s-a discutat programul delega\u0163iei guvernului, care urma s\u0103 negocieze la Moscova cu delega\u0163ia poloneza, cu privire la delimitarea grani\u0163ei \u00een Silezia. La aceste tratative Stalin dorea s\u0103 joace rolul de \u201emediator dezinteresat\u201c pe care fiecare dintre p\u0103r\u0163i dorea s\u0103-l aib\u0103 de partea sa. \u00cen acest context, de fapt, s-a discutat \u015fi problema RS\/UT. Deschizand lucrarile reuniunii, viceprim-ministrul din partea Partidului Comunist Cehoslovac, K. Gottwald, printre altele, a declarat: \u201eAr fi bine, dac\u0103 delega\u0163ia ar avea deja o pozi\u0163ie clar\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte Ucraina Transcapatica \u015fi nodul feroviar\/transport Chop\u201c[3]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

P\u00e2n\u0103 atunci, c\u00e2nd \u00een 29 octombrie 1944 ora\u015ful Chop \u015fi \u00eentregul nod de cale ferat\u0103 dup\u0103 eliberare a nimerit sub controlul complet al Armatei Ro\u015fii, oraselul cu satele \u00eenvecinate din 1919-1938 a apar\u0163inut Slovaciei. Iar c\u00e2nd \u00een februarie 1945, slovacii au \u00eencercat s\u0103 recupereze postul s\u0103u la frontier\u0103 \u201eeliberatorii\u201d i-au alungat de acolo cu duritate. Ei au alungat nu numai serviciul de graniceri, dar \u015fi simplii muncitori feroviari slovaci. Fostul \u015fef al guvernului cehoslovac \u00een exil la Londra, iar acum prim-ministru adjunct, monseniorul John Shramek (de la Partidul Popular Catolic) a atras atentia participantilor la dezbateri, c\u0103 \u00een concordan\u0163\u0103 cu Constitu\u0163ia \u00een vigoare Republica Cehoslovaca poate ob\u0163ine acordul de transferare a unei p\u0103r\u0163i al teritoriului suveran doar cu Acordul Adunarii Na\u0163ionale (parlamentul).<\/p>\n

\n

Despre acest lucru au spus \u015fi reprezentan\u0163ii politici \u00een timpul negocierilor de la Moscova (decembrie 1943 \u015fi mai 1944), l\u0103s\u00e2nd ca decizia final\u0103 s\u0103 fie adoptat\u0103 de organul legislativ constitu\u0163ional al Cehoslovaciei. Dac\u0103 aceast\u0103 procedur\u0103 nu va fi respectat\u0103, l-a avertizat Shramek pe Benes, va fi sl\u0103bit\u0103 pozi\u0163ia Cehoslovaciei \u00een problema inviolabilit\u0103\u0163ii frontierelor de p\u00e2n\u0103 la M\u00fcnchen. Cu acest argument E. Benes nu a putut s\u0103 nu fie de acord. \u00cen plus, J. Shramek considera, c\u0103 \u00een RS sunt oameni, inclusiv \u015fi membrii Sovietului Popular, care judecand bine asupra aspectelor relevante, au lansat o campanie \u00een direc\u0163ia opus\u0103 – pentru p\u0103strarea RS \u00een componen\u0163a Cehoslovaciei, \u015fi, prin urmare \u2013 pentru integritatea teritorial\u0103 a Cehoslovaciei de p\u00e2n\u0103 la Munchen[4]<\/sup><\/strong>. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, J. Shramek a propus s\u0103 se organizeze o \u00eent\u00e2lnire oficial\u0103 cu reprezentan\u0163ii RPUT, \u00een cadrul careia s\u0103 fie discutat\u0103 problema despre transferul acestui teritoriu c\u0103tre URSS. Or, aceast\u0103 propunere n-a fost sus\u0163inuta de majoritatea prezent\u0103, deoarece nu se dorea s\u0103 se deterioreze rela\u0163iile cu Moscova. Liderul comunist K. Gottwald a omis complet propunerile lui Shramek, c\u0103 majoritatea ucrainenilor carpatici \u00ee\u015fi pot dori s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een componan\u0163a Cehoslovaciei. Ministrul Informa\u0163iei, comunistul V.I. Kopetskyy, l-a sustinut pe Gottwald, declarand, c\u0103, de fapt, suveranitatea cehoslovac\u0103 asupra RS nu exist\u0103 \u015fi c\u0103 de fapt este vorba doar despre inregistrarea juridic\u0103 a situa\u0163iei reale. \u015ei acest lucru aproape corespsunde realit\u0103\u0163ii. Acela\u015fi lucru l-a f\u0103cut \u015fi scriitorul, comunistul slovac \u015fi secretarul de stat (prim-adjunct), Ministrul Afacerilor Externe, Vlado Klementis. El a declarat, f\u0103r\u0103 a fi competent: \u201eLa Rutenia Subcarpatic\u0103 principiul grani\u0163elor istorice nu se aplic\u0103, deoarece Cehoslovacia \u00een ceea ce priveste Rutenia Subcarpatic\u0103 a avut rolul de tutore\u201c[5]<\/sup><\/strong>. Oficialul de un rang atat de \u00eenalt, evident, nu cuno\u015ftea deloc nici ce este Tratatul de la Saint-Germain, din 1919, \u015fi nici cum ar\u0103ta Constitu\u0163ia Cehoslovaciei din 1920.<\/p>\n

\n

Shramek a fost sus\u0163inut de Ministrul ocrotirii s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii Adolf Proch\u00e1zka, care citeaz\u0103 argumente constitu\u0163ionale[6]<\/sup><\/strong>. La discu\u0163ie s-a al\u0103turat, de asemenea, \u015fi ministrul Comer\u0163ului Exterior, socialistul na\u0163ional, Hubert Rypka, pe care E Benes \u00eel considera succesorul s\u0103u \u00een calitate de pre\u015fedinte, astfel \u00eenc\u00e2t opinia lui p\u0103rea important\u0103. Dar el a fost de p\u0103rere c\u0103 \u00een problema Ucraina Subcarpatic\u0103 principalul nu este voin\u0163a decisiv\u0103 a poporului, ci aspectul interna\u0163ional. Or \u201edin motive tactice \u00een acest moment, este necesar s\u0103 se negocieze cu autorit\u0103\u0163ile sovietice \u00een ceea ce prive\u015fte Ucraina Subcarpatic\u0103, dar nu neap\u0103rat s\u0103 se ajung\u0103 la o decizie final\u0103\u201d[7]<\/sup><\/strong>. De asemenea, spre sf\u00e2r\u015fitul \u015fedin\u0163ei a luat cuv\u00e2ntul \u015fi prim-ministrul Zdenek Firlingher, care \u00een perioada 1935-1945 a fost ambasador la Moscova, cu o intrerupere din 1939-1941. El, ca \u015fi K.Gottwald, s-au pronun\u0163at pentru transmiterea RS\/UT Uniunii Sovietice. Ideea sa o argumenteaz\u0103 prin pozitia Consiliului Na\u0163ional Slovac, \u201ecare la fel s-a manifestat pentru unirea Ucrainei Transcarpatice la marea Ucraina\u201d [8]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

De\u015fi Shramek insista asupra respect\u0103rii clauzelor constitu\u0163iei, liderul comunist Gottwald considera c\u0103 \u201eeste absolut imposibil, ca majoritatea\u00a0 ucrainenilor carpatici s\u0103 vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een componen\u0163a Cehoslovaciei\u201d[9]<\/sup><\/strong>. Atitudinea liderului comunist, care avea leg\u0103turi cu Moscova, demonstreaz\u0103, o dat\u0103 \u00een plus, c\u0103 procesul ie\u015firii Ruteniei Subcarpatice din componen\u0163a Republicii Cehoslovacia \u015fi aderarea sub numele de Ucraina Transcarpatic\u0103 \u00een componen\u0163a Republicii Sovietice Ucrainene din toamna anului 1944 p\u00e2n\u0103 \u00een vara lui 1945 se desf\u0103\u015fura conform unui scenariu bine definit de Kremlin. Au existat \u015fi alte p\u0103reri, dar \u00een acela\u015fi sens, semn c\u0103 deja mul\u0163i erau cei ce \u00eentorceau armele de partea Moscovei \u00eenving\u0103toare. Tovar\u0103\u015ful de partid al lui Gottwald, ministrul informa\u0163iei,Vatslav Kopetskyy spunea: “De fapt suveranitatea Cehoslovaciei asupra Ucrainei Transcarpatice nu mai exist\u0103, de aceea se vorbea doar despre \u00eenregistrarea juridic\u0103 a situa\u0163iei. “Ar fi bine, ca la Praga \u00een mod festiv \u00eentr-un loc corespunzator s-ar aduna reprezentan\u0163ii popoarelor ceh \u015fi slovac \u00eempreun\u0103 cu delega\u0163ii Sovietului Popular al Ucrainei Transcarpatice \u015fi solemn ar declara \u015fi ar semna acordul despre reunirea Ucrainei Transcarpatice cu Ucraina Sovietica” Astfel, ie\u015firea din situa\u0163ie el o vedea \u00een “posibilitatea semn\u0103rii documentului despre transferarea Ucrainei Transcarpatice \u00een condi\u0163iile ratificarii lui de c\u0103tre Adunarea Na\u0163ional\u0103[10]. <\/sup><\/strong>Aceast\u0103 propunere n-a fost acceptat\u0103 de membrii guvernului, \u00een\u0163eleg\u00e2nd prea bine caracterul ei dramatic absolut inutil. Opinii neclare sau prosovietice au avut ministrul ocrotirii s\u0103nat\u0103\u0163ii, Adolf Prohazka sau Vatslav Mayer, ministrul asigur\u0103rii cu produse alimentare, care spunea c\u0103 \u201e\u00cen chestiunea Ucrainei Transcarpatice nu este necesar de a \u00eencepe noi negocieri, deoarece\u00a0 acesta este un lucru formal (transferarea c\u0103tre URSS a UT.)\u201d [11]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Cand dezbaterea a ajuns la gradul incandescen\u0163tei K. Gottwald si Z. Firlingher nu conteneau s\u0103 insiste asupra punctului lor de vedere \u015fi doar \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2natul Shramek cerea respectarea legalit\u0103\u0163ii \u015fi procedurile juridice de transferare a RS\/UT c\u0103tre URSS. Din \u00eenregistrarea B. Korbel reiese, c\u0103 el s-a manifestat pentru aceea ca \u201e\u00eenainte de a p\u0103r\u0103si sedin\u0163a s\u0103 se fac\u0103 ceva \u00een spiritul ofertei ministrului Vladimir Kopetskyy, adic\u0103 s\u0103 fie organizat\u0103 o \u00eentrevedere cu reprezentan\u0163ii Consisliului Popular din Rutenia Subcarpatic\u0103, \u00een cadrul c\u0103reia ar fi dezb\u0103tut\u0103\u00a0 procedura de predare a acestui teritoriu\u201c. Dar pe el nu-l mai asculta nimen[12]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Ultima chestiune, care a fost convenit\u0103 se referea la componen\u0163a delega\u0163iei guvernamentale care va pleca la Moscova pentru a negocia cu reprezentan\u0163ii guvernului polonez cu privire la rela\u0163iile cehoslovaco-poloneze, av\u00e2nd imputernicirile de a semna un acord cu URSS despre transferul Ucrainei Transcarpatice. \u00cen urma unor dezbateri, \u00een componen\u0163a delega\u0163iei au fost desemnati: prim-ministrul Z. Firlingher (\u015feful delega\u0163iei), S. Nyeyedly (ministru \u015ecolilor \u015fi al Educa\u0163iei), L. Svoboda (ministru al Ap\u0103r\u0103rii), G. Rypka (ministru al Comer\u0163ului Exterior), V.Klementis (Secretar de Stat), prof. A. Proch\u00e1zka (ministru al S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii). Pu\u0163in mai t\u00e2rziu \u00een delega\u0163ie a fost inclus viceprim-ministrul, slovacul J. Ursin[13]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

La Moscova, delega\u0163ia a plecat pe 21 iunie, iar \u00een zilele urm\u0103toare trimite la Praga mai multe mesaje, ca \u00een 23 iunie s\u0103 se convoace la Praga \u015fedin\u0163a de guvern, ceea ce va face imediat K. Gottwald. Oare s\u0103 fi fost cauzata o atare grab\u0103 de faptul c\u0103 s-a reu\u015fit semnarea cu polonezii un acord satisf\u0103c\u0103tor? Ba bine ca nu, K. Gottwald ofer\u0103 celor prezen\u0163i la \u015fedin\u0163a de guvern un proiect de acord privind transferul RS\/UT c\u0103tre URSS pe care i l-au adus de la ambasada sovietic\u0103 din partea lui B. Zorin! Pe mul\u0163i o asemenea noutate i-a aruncat \u00een stare de \u015foc, \u015fi doar unii dintre mini\u015ftri au \u00eencercat s\u0103 \u201eajusteze\u201c contractul.<\/p>\n

\n

Astfel, ministrul transporturilor, generalul Antonin Hasal-Nizhborskyy, fostul comandant al armatei cehoslovace \u00een teritoriul \u201eeliberat\u201c al RS insist\u0103 asupra faptului ca \u00een acord s\u0103 fie \u00eenregistrat\u0103 posibilitatea de conexiune de transport de la sta\u0163ia Chop la statia Halmeu, Rom\u00e2nia. Ministrul Comer\u0163ului Interior, Ivan Piyetor a ridicat problema persoanelor juridice \u015fi a \u00eentreprinderilor din RS, iar ministrul Comunica\u0163iilor atr\u0103gea aten\u0163ia cabinetului asupra situa\u0163iei celor 9 mii de case, ale cehii, care au fost nevoi\u0163i s\u0103 le p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een 1939. La chestiune \u201eversatul\u201c K. Gottwald a r\u0103spuns: \u201eAcest lucru \u00eel va solu\u0163iona comisia de lichidare\u201c[14]<\/sup><\/strong>. La \u00eentrebarea viceprim-ministrului, Jaroslav Stranski \u201e Pre\u015fedintele \u015ftie despre acord?\u201c, comunistul principal al Cehoslovaciei a r\u0103spuns afirmativ: \u201eDa, el \u015ftie.\u201c<\/p>\n

\n

Urm\u0103toarea problem\u0103, ridicata de slovacul V. Shrobar, se reducea la \u201ecet\u0103\u0163enii Ruteniei Subcarpatice care se afl\u0103 \u00een armata noastr\u0103 \u015fi doresc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Cehoslovacia\u201c. La aceasta K. Gottwald a raspuns, c\u0103 ei \u201evor obtine dreptul la op\u0163iune\u201c (alegerea cet\u0103\u0163eniei – n.a.). Generalul A. Hasal a clarificat partea juridic\u0103 a problemei: \u201eAcesta este doar dreptul cehilor \u015fi slovacilor. Prin urmare, ar trebui s\u0103-l acodram \u015fi lor (rusinilor – autor), dar in ceea ce-i priveste noi avem obliga\u0163iuni morale corespunz\u0103toare”. La aceasta opinie a aderat \u015fi ministrul Fr. Gala. \u00cen acest moment \u00een discu\u0163ie intr\u0103 \u015fi ministrul \u201eproletar\u201c V. Kopetskyy, care subestimeaz\u0103 cu cinism contribu\u0163ia rutenilor subcarpatici \u00een eliberarea Cehoslovaciei, cei care au trecut r\u0103zboiul \u00een r\u00e2ndurile corpului de armat\u0103 cehoslovac sub conducerea generalului Ludwig Svoboda de la Buzuluk, Mun\u0163ii Ural p\u00e2n\u0103 la Praga. \u201eDin punct de vedere politic aceast\u0103 problem\u0103 este foarte dificil\u0103. Ucrainenii, despre care s-a adus aici vorba au un caracter specific. Printre ei sunt \u015fi multe elemente antisovietice. \u00cen timpul razboiului ei au fugit de maghiari spre Uniunea Sovietica unde din considerenre de securitate i-au trimis \u00een lagarele de concentrare. Acest lucru a trezit ostilitate fa\u0163\u0103 de Uniunea Sovietic\u0103, de aceea aceast\u0103 problem\u0103 ar trebui s\u0103 fie abordat\u0103 cu grij\u0103, \u00een deplin acord cu Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi Republica Socialist\u0103 Ucrainean\u0103 – a rezumat Kopetsky\u201d [15]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

\u00cen cele din urm\u0103, guvernul a acceptat textul Tratatului elaborat la Moscova cu privire la UT si un protocol adi\u0163ional. \u00cen el s-a abordat necesitatea unei leg\u0103turi feroviare cu Rom\u00e2nia \u015fi garan\u0163iile pentru acei subcarpatici, care si-au prestat serviciul militar \u00een armata cehoslovac\u0103 cu dreptul de a-\u015fi alege cet\u0103\u0163enia (op\u0163iune) Cehoslovaciei. Pre\u015fedintelui i s-a recomandat s\u0103-l autorizeze pe premierul Zd. Firlingher \u015fi secretarul de stat V. I. Klementis s\u0103 semneze acordul de la Moscova. Aceast\u0103 decizie a fost adoptat\u0103 \u00een unanimitate.<\/p>\n

\n

\u00cen capitala URSS delega\u0163ia guvernului cehoslovac s-a aflat din 25 p\u00e2n\u0103 \u00een 30 iunie 1945. \u00cen 28 iunie Firlingher \u015fi Klementis au fost primi\u0163i \u00een audien\u0163\u0103 de c\u0103tre Stalin. La convorbiri au luat parte, de asemenea, Molotov \u015fi Zorin. Din ini\u0163iativa prim-ministrului cehoslovac pe agenda de zi prima a fost problema UT. Stalin a \u00eentrebat dac\u0103 guvernului cehoslovac \u00eei este convenabil s\u0103 semneze acum acordul \u015fi a ad\u0103ugat: \u201eNoi nu v\u0103 zorim. Cum considera\u0163i c\u0103 este convenabil, a\u015fa s\u0103 proceda\u0163i\u201c. Firlingher a dat asigur\u0103ri c\u0103 guvernul cehoslovac este gata s\u0103-\u015fi dea acordul pentru ca s\u0103 semneze documentul. \u015ei atunci s-a dat citirii textul acordului \u015fi protocolul adi\u0163ional[16]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

\u00cen timpul citirii aliniatului 2 din Protocolul privind cet\u0103\u0163enia (op\u0163iunea) Molotov a propus s\u0103-l pun\u0103 \u00een aplicare, \u00een conformitate cu legisla\u0163ia fiec\u0103rei \u0163\u0103ri. De exemplu, \u00een URSS op\u0163iunea so\u0163ului nu a stipulat \u015fi op\u0163iunea simultan\u0103 a so\u0163iei, \u00een timp ce conform legisla\u0163iei cehoslovace so\u0163ia ob\u0163inea dreptul de cet\u0103\u0163enie dup\u0103 so\u0163. Firlingher a sus\u0163inut propunerea lui Molotov. La analizarea alineatului 3 Firlingher a sugerat, ca problemele financiare legate de transferarea UT s\u0103 fie rezolvate mai t\u00e2rziu, pentru c\u0103 acum guvernul Cehoslovaciei nu poate numi suma necesar\u0103 pentru compensarea cet\u0103\u0163enilor, care, dup\u0103 stramutarea \u00een Cehoslovacia, vor l\u0103sa pe teritoriul UT proprietatea lor. Prim-ministrul ceh a sugerat \u00een protocol un principiu de interac\u0163iune, legat de str\u0103mutarea cet\u0103\u0163enilor \u015fi despre principiile de relocare a cet\u0103\u0163enilor, precum \u015fi urm\u0103toarele cheltuieli \u00een timpul celor 18 luni de la ratificarea acordului[17]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Dac\u0103 ar fi s\u0103 luam \u00een considerare faptul c\u0103 Molotov \u015fi Stalin, cel pu\u0163in de dou\u0103 ori, \u015fi fiecare separat, subliniau, c\u0103 nu grabesc partea cehoslovac\u0103 s\u0103 semneze acordul UT. Lipsa de reac\u0163ie a prim-ministrului Cehoslovaciei Zd. Firlingher pe o serie de probleme referitoare de protec\u0163ia cet\u0103\u0163enilor s\u0103i – nu este nimic altceva dec\u00e2t o tr\u0103dare a intereselor de stat \u00een favoarea URSS. Dup\u0103 cele auzite, Stalin \u015fi Molotov, fiind de acord cu reticen\u0163\u0103 din partea cehoslovac\u0103 cu probleme legate de cet\u0103\u0163enia optan\u0163ilor \u015fi refinan\u0163area optan\u0163ilor au oferit imediat textul redactat al acordului, pentru a fi semnat \u00een 29 iunie 1945, cu toate c\u0103 \u00een aceeasi zi, \u00een 28 iunie, Stalin i-a spus lui Firlingher \u201eNoi nu v\u0103 gr\u0103bim. Cum v\u0103 sim\u0163i\u0163i confortabil a\u015fa s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een acest caz”. Dar guvernul cehoslovac a decis s\u0103 demonstreze Kremlinului \u201eflexibilitatea politic\u0103 stabil\u0103\u201c.<\/p>\n

\n

\u00cen dimineta de 29 iunie 1945, K. Gottwald a convocat o reuniune de urgen\u0163\u0103 la Praga a guvernului cehoslovac, la care a declarat c\u0103 de la ambasada sovietic\u0103 a sosit un proiect de acord \u015fi un protocol adi\u0163ional convenit la Moscova de delega\u0163ia guvernamental\u0103, condus\u0103 de prim-ministrul Zd. Firlingher. \u201eTrebuie s\u0103 adopt\u0103m o hot\u0103r\u00e2re urgent\u0103, deoarece delega\u0163ia inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 plece de la Moscova \u00een 30 iunie \u015fi, prin urmare, vrea ast\u0103zi, 29 iunie, s\u0103 semneze Acordul\u201d[18]<\/sup><\/strong>. S\u0103 admitem, c\u0103 Gottwald conta pe faptul c\u0103 “\u00een ritmuri alerte” va putea ob\u0163ine decizia guvernului. Dar n-a reu\u015fit. A avut loc o dezbatere scurt\u0103.<\/p>\n

\n

\u00cen principal ea se referea la problema cet\u0103\u0163eniei a unui numar considerabil de locuitori ai Ucrainei Transcarpatice, care erau \u00een armata cehoslovac\u0103 \u015fi mul\u0163i dintre ei ar dori s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Cehoslovacia. Problema a fost ridicat\u0103 de W. Shrobar. La aceasta Gottwald a spus, c\u0103 aceste persoane pot r\u0103m\u00e2ne \u00een Cehoslovacia prin op\u0163iune. Dar Alexander Hasal a obiectat \u00een mod corect, c\u0103 dreptul la op\u0163iune, potrivit legisla\u0163iei cehoslovace, il au doar cehii \u015fi slovacii. El a accentuat pentru membrii guvernului prezen\u0163i la dezbatere, c\u0103 \u201eavem o obliga\u0163ie moral\u0103 fa\u0163\u0103 de ace\u015fti oameni\u201c, pentru c\u0103 ei au luptat pentru patria lor, Cehoslovacia, deoarece nu aveau alta. La aceasta opinie a aderat \u015fi Fr. Gala. Apoi, V. Kopetskyy a subliniat sensibilitatea politic\u0103 a problemelor ridicate, spun\u00e2nd c\u0103 printre ace\u015fti ucraineni sunt elemente antisovietice, care \u201e\u00een timpul r\u0103zboiului au fugit de unguri \u00een Uniunea Sovietic\u0103, au fost nevoi\u0163i din considerentele securit\u0103\u0163ii \u015fi au ajuns \u00een lag\u0103re de concentrare. \u00cen legatur\u0103 cu aceasta ei au trecut printr-o atitudine negativ\u0103 semnificativ\u0103 fa\u0163\u0103 de Uniunea Sovietic\u0103, de aceea aceast\u0103 problem\u0103 trebuie \u00een deplin\u0103 \u00een\u0163elegere de a o discuta cu Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi Republica Socialist\u0103 Ucraina. [19]<\/sup><\/strong>. Dezbaterile cu aceasta s-au incheat.<\/p>\n

\n

Drept urmare, Guvernul a aprobat textul Tratatului \u015fi a protocolului la el, cu urm\u0103toarele obiec\u0163iunii: a) \u00een timpul discut\u0103rii detaliilor, ce se vor referi la reglementarea frontierelor dintre Slovacia \u015fi UT e necesar de a asigura de c\u0103tre Cehoslovacia leg\u0103turi adecvate de transport prin UT spre Rom\u00e2nia; b) \u00een cadrul reglement\u0103rilor contractuale privind op\u0163iunea bilateral\u0103 nu vor fi uita\u0163i acei ucraineni din Transcarpatia Ucraineana, care i\u015fi presteaza serviciul \u00een r\u00e2ndurile armatei cehoslovace \u015fi doresc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Cehoslovacia; c) Pre\u015fedintelui i s-a recomandat s\u0103 autorizeze prim-ministrul \u015fi secretarul de stat al Guvernului s\u0103 semneze Acordul[20]<\/sup><\/strong>. Astfel, in 29 iunie 1945, \u00een numele Prezidiului Sovietului Suprem \u015fi Pre\u015fedintelui Republicii Cehoslovace \u201eTratatul \u00eentre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste \u015fi Republica Cehoslovac\u0103 despre Ucraina Transcarpatica[21]<\/sup><\/strong> a fost semnat de c\u0103tre persoane autorizate: Pre\u015fedinte adjunct al Sovietului Comisarilor Poporului din URSS \u015fi Comisarul Poporului pentru Afaceri Externe al URSS V.M. Molotov \u015fi prim-ministrul Republicii Cehoslovacia, Zdenek Firlingher \u015fi Secretarul de Stat al Ministerului Afacerilor Externe, Vladimir Klementis[22]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Cercetatorul Vasyl Markus \u00een mod eronat considera, c\u0103 anume ace\u015ftia doi \u201eerau principalii creatori ai acestui document\u201d [23]<\/sup><\/strong>. El de asemenea scrie, c\u0103 \u00een timpul semn\u0103rii Acordului UT \u201eguvernul Republicii Sovietice Ucrainene era reprezentat de P. Rudnytsky. \u201eProbabil c\u0103 este vorba de reprezentantul permanent al RSS Ucrainene pe l\u00e2ng\u0103 Sovietul Comisarilor Poporului (Sovietul de Mini\u015ftri) al URSS, Piotr Vasyliovich Rudnytsky(1906-1996). \u00cen anii 1944-1946 anume el a ocupat acest post\u201d. [24]<\/sup><\/strong><\/p>\n

\n

Dar prezen\u0163a lui P. Rudnytsky e neverosimil de a o percepe drept ca pe un reprezentant special al RSS Ucrainene pentru semnarea Acordului UT: prezen\u0163a lui acolo era justificat\u0103 prin fi\u015fa postului. Dar,referitor la “statul Ucrainei Transcarpatice”, fondat din initiativa lui Stalin, apoi reprezentan\u0163ii ei nici n-au fost invitati nici m\u0103car pentru o prezen\u0163\u0103 formal\u0103 \u201ela cap\u0103tul coridorului\u201c, prin ce s-a confirmat esen\u0163a acestui stat marionet\u0103, de p\u0103pu\u015fi manevrate.<\/p>\n

\n

Acordul era constituit din dou\u0103 articole. Articolul 1 suna a\u015fa: \u201eUcraina Transcarpatic\u0103 (care \u00een cconformitate cu Constitu\u0163ia Cehoslovac\u0103 purta numele Rutenia Subcarpatic\u0103a), care \u00een baza acordului din 10 septembrie 1919 semnat la Saint Germain en Laye, a intrat \u00een calitate de\u00a0 unitate autonom\u0103 \u00een Republica Cehoslovac\u0103, se reuneste, \u00een conformitate cu dolean\u0163ele declarate de popula\u0163ia Ucrainei Transcarpatice \u015fi pe baza \u00eentelegerii prietene\u015fti a Ambelor P\u0103r\u0163i, care se \u00een\u0163eleg \u00eentre ele, cu patria sa din negura veacurilor istorice – Ucraina \u015fi este \u00eencorporat\u0103 \u00een componen\u0163a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene (subliniat -aut)\u201d[25]<\/sup><\/strong>. Acest articol con\u0163inea \u00een mod deliberat un neadevar istoric: Transcarpatia niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci n-a fost parte integral\u0103 a Ucrainei!.<\/p>\n

\n

Pentru aceast\u0103 regiune astfel de \u201epatrii din negura veacurilor\u201c au fost: \u00een Evul Mediu \u2013Regatul Maghiar, \u00een perioada modern\u0103 timpurie \u2013 principatului Transilvaniei \u015fi monarhia habsburgic\u0103, \u00een zilele dualismului – Austro-Ungaria \u015fi \u00een ultimul timp – Republica Cehoslovac\u0103. Deci, \u201es\u0103 se reuneasc\u0103\u201c RS\/UT cu Ucraina Sovietic\u0103 nu putea un acord firesc. Aceasta putea fi doar o anexare discutabil\u0103 din punctul de vedere al dreptului international \u015fi al Constitu\u0163iei Cehoslovaciei (alipire).<\/p>\n

\n

Articolul 2, prevedea: \u201ePrezentul acord urmeaz\u0103 s\u0103 fie aprobat de c\u0103tre Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste \u015fi Adunarea Na\u0163ional\u0103 Cehoslovac\u0103. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc la Praga. Prezentul acord este elaborat la Moscova, \u00een trei exemplare, \u00een limbile rus\u0103, ucrainean\u0103 \u015fi slovac\u0103. \u00cen interpretare toate textele sunt egal autentice\u201d[26]<\/sup><\/strong>. \u015ei sub el trei semn\u0103turi: Molotov, Zd. Firlingher \u015fi V. Klementis.<\/p>\n

\n

Grani\u0163ele dintre Slovacia \u015fi UT, care existau \u00een data de 29 septembrie 1938, devin grani\u0163e dintre URSS \u015fi Cehoslovacia. \u00cen Protocolul aditional la Tratat se spunea despre crearea comisiei pentru demarcarea \u201efrontierelor pe teren\u201c \u015fi de asemenea despre dreptul la cet\u0103\u0163enie a optan\u0163ilor, persoanelor acelea\u015fi \u015fi altei \u0163\u0103ri \u201e\u00een perioada p\u00e2n\u0103 la 1 ianuarie 1946\u201c. De acest drept beneficiau ucrainenii \u015fi ru\u015fii, care tr\u0103iau \u00een Cehoslovacia (\u00een regiunile Slovaciei), \u015fi cehilor \u015fi slovacilor, care au avut re\u015fedin\u0163a permanent\u0103 \u00een Ucraina Transcarpatica[27]<\/sup><\/strong>. Desigur, ru\u015fi \u00een Slovacia nu erau: era vorba de rusinii, pe care Moscova \u015fi Praga oficiale \u00eei tratau \u00een func\u0163ie de necesitate, drept ucraineni \u015fi ru\u015fi. Rusinii de multe ori nu se considerau pe sine nici ucraineni \u015fi nici ru\u015fi.<\/p>\n

\n

Op\u0163iunea devenea realitate sau era valabila doar cu acordul autorit\u0103\u0163ilor din URSS \u015fi Cehoslovacia. Persoanele, care au ob\u0163inut \/ c\u00e2\u015ftigat dreptul la op\u0163iune, aveau dreptul s\u0103-\u015fi ia cu ele toate bunurile personale mobile, care nu erau supuse nici unui fel de taxe vamale, iar pentru bunurile imobiliare puteau primi compensa\u0163ii b\u0103ne\u015fti sau de alt tip. La categoria aceste persoane \u00een cazul opt\u0103rii pentru cet\u0103\u0163enia cehoslovac\u0103 erau trecute \u015fi persoanele juridice, care din punctul de vedere al componen\u0163ei na\u0163ionale a structurilor juridice a autorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale care existau \u00eenainte de ocupa\u0163ie, ar trebui s\u0103 fie considerate drept cehe \u015fi slovace. A fost creat\u0103 Comisia de lichidare, \u00een competen\u0163a careia, \u00een afar\u0103 de solu\u0163ionarea problemelor juridice financiare \u015fi economice era inclus \u201etransferul\u00a0 gratuit al propriet\u0103\u0163ii de stat \u00een Ucraina Transcarpatic\u0103 din proprietatea Republicii Cehoslovace \u00een proprietatea URSS.\u201c Protocolul, care era parte componenta a Acordului, la fel ca \u015fi Acordul, era sub rezerva ratific\u0103ri[28]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Istoricul francez, t\u00e2n\u0103r pe atunci, Vasyl Markus, la aprecierile caruia am recurs \u00een nenumarate r\u00e2nduri, men\u0163ioneaz\u0103, pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 \u201enici un contract, nici un protocol adi\u0163ional nu indic\u0103 regimul exact de transfer a suveranitatii; \u00een special – reglement\u0103rile \u015fi procedurile opta\u0163iei. Prima sarcin\u0103 a fost l\u0103sat\u0103 pe seama comisiei de lichidare, iar problema opta\u0163iei a fost l\u0103sat\u0103 pentru solu\u0163ionarea \u00een viitor pe calea unor acorduri administrative \u00eentre cele dou\u0103 guverne\u201d[29]<\/sup><\/strong>.\u00a0Acesta pare s\u0103 fie adev\u0103rat.<\/p>\n

\n

\u015ei totu\u015fi, tratatul a fost semnat \u00eentre dou\u0103 entit\u0103\u0163i juridice (Cehoslovacia \u015fi URSS) cu privire la soarta celei de a treia (RS), reprezentan\u0163ii careia n-au avut nici un rol \u00een procesul de tratatative. Potrivit lui Ivan Pop, acesta aminte\u015fte de precedentul Acordului de la M\u00fcnchen din 1938 despre Cehoslovacia, f\u0103r\u0103 Cehoslovacia. \u00cen acest sens,Tratatul sovieto-cehoslovac din 1945, despre Ucraina Transcarpatic\u0103 pe buna dreptate il numesc adesea \u201eM\u00fcnchenul subcarpatorutean\u201c-\u201edespre noi-f\u0103r\u0103 noi\u201c[30]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

\u00cen timpul semn\u0103rii Tratatului Zd. Firlingher \u015fi Molotov au f\u0103cut un schimb de discursuri. Prim-ministrul cehoslovac a numit Tratatul semnificativ \u201ede care \u00een istorie sunt pu\u0163ine,\u201c\u015fi \u015fi-a exprimat \u00eencrederea, c\u0103 el va fi aprobat \u00een unanimitate de c\u0103tre Adunarea Na\u0163ional\u0103. De asemenea, el a sus\u0163inut, ce-i drept, f\u0103r\u0103 a dispune de nici un temei, c\u0103 tratatul \u201eexprim\u0103 adev\u0103ratele sentimente ale cehilor \u015fi slovacilor, care au urm\u0103rit cu simpatie soarta acesei mici \u0163\u0103ri slave, care a fost partea cea mai de est a Republicii noastre\u201c. La fel de lipsit\u0103 de temei a fost \u015fi urm\u0103toare declara\u0163ie a lui Firlingher: \u201ePoporul nostru simte, c\u0103 a venit timpul ca Ucraina Transcarpatic\u0103 s\u0103 poat\u0103 reveni din nou la s\u00e2nul patriei sale – la Marea Ucrain\u0103 Sovietic\u0103[31].<\/sup><\/strong><\/p>\n

\n

Cu aceast\u0103 ocazie, vom prezenta un comentariu glume\u0163\/spiritual al cercetatoarei moderne moscovite, V. Maryina: \u201eMai exact ar fi s\u0103 vorbim despre \u201csentimentele guvernului cehoslovac format la Moscova, \u015fi nu despre cele ale poporului ceh, opinilie c\u0103ruia cu acest prilej nu le-a consultat nimeni”[32]<\/sup><\/strong>. \u00cen realitate, atitudinea fa\u0163\u0103 de RS pierdut\u0103 de Cehoslovacia benevol \u00een \u0163ara eliberat\u0103 nu era \u00een totalitate pozitiv\u0103, dup\u0103 cum descriau politicenii cehi \u015fi slovaci.<\/p>\n

\n

\u00cen schimb, Molotov \u00een discursul s\u0103u \u00een timpul ceremoniei de semnare a Acordului UT, a atras mai mult\u0103 aten\u0163ie la semnifica\u0163ia politic\u0103 a acestui act \u201eprin care se realizeaz\u0103 visul de secole a poporului transcarpatic ucrainean” – reunirea-\u201ecu Patria lor-Ucraina\u201c. \u00cen pofida faptului, a declarat comisarul poporului, demonstrand cuno\u015ftinte de istorie, c\u0103 poporul transcarpatic ucrainean la sfar\u015fitul secolului al IX-lea a intrat sub st\u0103p\u00e2nirea ungurilor, el \u201econform caracteristicilor sale etnografice, de limb\u0103, de trai, dupa destinul s\u0103u istoric a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne o parte a poporului ucrainean[33]<\/sup><\/strong>. \u00cen primul r\u00e2nd, nu la sf\u00e2r\u015fitul seccolului al nou\u0103lea, ci \u00eencepand cu secolul al XI; \u00een al doilea r\u00e2nd, etnolingvistica afirm\u0103 c\u0103 etnografia, lingvistica \u015fi caracteristicile de trai nu sunt predeterminate obiectiv (caracteristici \u00eenn\u0103scute, naturale) ale oamenilor; \u015fi, \u00een al treilea r\u00e2nd, soarta istoric\u0103 a \u201etranscarpatienilor ucraineni\u201c \u015fi a Marii Ucraine n-a fost niciodat\u0103 comun\u0103.<\/p>\n

\n

\u00cen contradic\u0163ie cu realitatea, Molotov, mai departe a afirmat cu patos: \u201ePentru prima dat\u0103 \u00een istoria sa poporul ucrainean se reg\u0103seste unit \u00een cadrul unui singur stat”. Peste limitele statului ucrainean creat de Moscova din 1917 p\u00e2n\u0103 \u00een 1945 au nimerit sute de mii de ucraineni ai \u0162inutului Lemki, Holm \u00een Polonia, Presov, regiune din Cehoslovacia, Maramure\u015f din Romania \u015fi Nyirschyny din Ungaria. Desigur, cele mai multe dintre ele, la fel ca RS\/UT a URSS se considerau rusini, rusin-ucraineni sau deja erau polonezi, asimilati polonezi, slovaci, maghiari sau rom\u00e2ni[34]<\/sup><\/strong>.\u00a0Cu toate acestea, acest \u201emic\u201c moft nu l-a \u00eempiedicat pe Molotov s\u0103-\u015fi exprime convingerea c\u0103 \u201etoate popoarele iubitoare de libertate vor saluta prezentul Acord, care semnifica consolidarea p\u0103cii \u015fi prieteniei \u00eentre popoare\u201c[35]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

N-a reusit delega\u0163ia guvernului cehoslovac s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 capitala URSS, c\u0103 deja, \u00een 30 iunie 1945, ziarul central \u201eIzvestia\u201c a publicat Tratatul cu privire la Ucraina Transcarpatic\u0103 \u015fi protocolul adi\u0163ional la acesta. Astfel, ele au fost publicate \u00een repetate r\u00e2nduri \u00een culegerile de documente sovietice \u015fi \u00een materiale despre politica extern\u0103 sovietic\u0103 (1947, 1960, 1988)[36]<\/sup><\/strong>, precum \u015fi \u00een cele mai recente edi\u0163ii cehoslovace despre tratativele interguvernamentale sovieto-cehoslovace 1945-1948.[37]<\/sup><\/strong><\/p>\n

\n

Imediat dup\u0103 semnarea Tratatului de la Moscova, la Kiev \u00ee\u015fi desf\u0103\u015fura lucr\u0103rile cea de a VII-a sesiune a Sovietului Suprem. \u015eeful ARN URSS, Nikita Khrushchev, cu aceast\u0103 ocazie, a \u0163inut un discurs \u00eenfl\u0103c\u0103rat. \u00cen special, el a spus: \u201eCu mare bucurie Ucraina Sovietic\u0103 \u00ee\u015fi cuprinde fra\u0163ii \u015fi surorile sale, oamenii muncii din Ucraina Transcarpatic\u0103. De azi \u00eenainte \u015fi pentru totdeauna poporul ucrainean\u00a0 pentru prima dat\u0103 \u00een istoria sa s-a unit \u00een statul ucrainean”[38]<\/sup><\/strong><\/p>\n

\n

Dup\u0103 revenirea la Praga, la 2 iulie 1945, delegatia cehoslovac\u0103 a f\u0103cut un raport detaliat cu privire la rezultatele unei vizite la \u015fedin\u0163a cabinetului. Cu o expresie acr\u0103, Premierul Zd. Firlingher a constatat, c\u0103 nu s-au in\u0163eles nimic cu polonezii (de fapt, pentru aceasta se \u015fi aflase ini\u0163ial delega\u0163ia guvernamental\u0103 cehoslovac\u0103 la Moscova – n.a..), iar Stalin, Molotov \u015fi V\u00ee\u015finski s-au deta\u015fat de aceasta problem\u0103, motivand c\u0103 “au fost influen\u0163ati de o informa\u0163ie neobiectiv\u0103”. \u201eAstfel, calculele domnilor mini\u015ftri despre mita dat\u0103 lui Stalin erau inutile, el mita a luat, c\u0103ci pentru asta i-a \u015fi chemat de la Praga, dar despre Tyeshin Silezia nici prin cap nu i-a trecut s\u0103 se\u00a0 nelini\u015fteasc\u0103, cic\u0103, “e problema a doua popoare \u015fi, probabil, a unei conferin\u0163e de pace”\u00a0[39]<\/sup><\/strong> -, a conchis istoricul Ivan Pop, cu un pregnant simt critic. La Kremlin reprezentan\u0163ii URSS au vorbit despre UT de pe pozi\u0163iile teritoriului propriu.<\/p>\n

\n

\u00cen pofida impactului general al c\u0103l\u0103toriei, problematice au devenit aspectele legate de termene de timp extrem de mici pentru ob\u0163inerea dreptului la op\u0163iune (cet\u0103\u0163enie) \u015fi func\u0163ionarea Comisiei de lichidare. \u015ei una, si alta nu puteau fi realizate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Tratatul referitor la UT n-a fost ratificat de organele legislative ale puterii din cel doua \u0163ari. \u015ei de realizat totul dintr-o dat\u0103, \u00een special de partea cehoslovac\u0103 era practic imposibil.<\/p>\n

\n

Cel mai nepotrivit s-a dovedit a fi discursul ministrului-anticomunist G. Ripky, care \u00eencerca \u00een fel \u015fi chip s\u0103 justifice capitularea \u00een grab\u0103 a \u0163\u0103rii la Moscova, la care de asemenea \u015fi-a adus \u015fi el contruibu\u0163ia. \u201eSuccesul \u015federii noastre la Moscova a fost favorizat \u00een mare m\u0103sur\u0103 de faptul c\u0103 Cehoslovacia a solu\u0163ionat definitiv problema Ucrainei Transarpatice. Acest lucru a ameliorat semnificativ rela\u0163iile noastre cu Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi Republica Socialist\u0103 Ucrainean\u0103, pre\u015fedintele Consiliului de Mini\u015ftri (adic\u0103, Hru\u015fciov – autor) a apreciat \u00een mod special faptul, c\u0103 partea cehoslovac\u0103 n-a tergiversat solu\u0163ionarea acestei probleme. Toate acestea au contribuit la faptul c\u0103 \u00eentreaga problem\u0103 a fost rezolvat\u0103 at\u00e2t de repede, \u00eenc\u00e2t nu s-au semnalat nici un fel de discutii, obiec\u0163iuni despre grani\u0163ele dintre Slovacia \u015fi Ucraina Transcarpatic\u0103. Guvernul ar putea fi mul\u0163umit cu progresul negocierilor \u015fi rezultatele acestora.\u00a0 Vizita noastr\u0103 a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it situa\u0163ia politic\u0103 a Cehoslovaciei (\u00een lume)\u201d[40]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Au existat \u015fi ecouri interna\u0163ionale asupra semn\u0103rii acestui Tratat, iar ele au fost diferite, \u00een func\u0163ie de circumstan\u0163e. Opinia public\u0103 francez\u0103 era sub influienta emigra\u0163iei politice ucrainene, adep\u0163i ai lui Petlyura, \u015fi este reflectat\u0103 de editorialul din \u201eLe Monde\u201c, din \u00a030 iunie 1945, \u00een articolul cu titlul \u201eMarea Ucrain\u0103\u201c, \u00een care se spunea: \u201eTrebuie subliniat\u0103 importan\u0163a istoric\u0103 a acestui eveniment. Visul de secole al multor genera\u0163ii de patrio\u0163i ucraineni s-a realizat. Aspectul interna\u0163ional al problemei, de asemenea, \u00ee\u015fi are valoarea sa. Rusia se extinde pentru prima dat\u0103, peste Carapa\u0163i p\u00e2n\u0103 la Europa Centrala. \u00cen fa\u0163a ochilor no\u015ftri, se ctitore\u015fte o unitate slav\u0103 de anvergur\u0103. Rusia, Ucraina, Belarus, Polonia, Cehoslovacia, slavii din Balkani de acum \u00eenainte \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau mai mic\u0103 sunt uni\u0163i sub egida Moscovei. Fran\u0163a are printre popoarele slave numero\u015fi \u015fi activi sus\u0163in\u0103tori, care au declarat despre asta \u00een cele mai grele momete ale istoriei noastre. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Franta nu are dezacorduri teritoriale sau de alt\u0103 natur\u0103 cu lumea slav\u0103. In momentul \u00een care se reconstruie\u015fte Marea Ucrain\u0103, Fran\u0163a, f\u0103r\u0103 nici un g\u00e2nd secret, salut\u0103 acest eveniment istoric”[41]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

\u00cen schimb, publica\u0163ia londonez\u0103 \u00abThe Economist\u00bb, din 7 iulie 1945, critica Tratatul. Englezii \u015fi-au exprimat rezervele cu privire la oportunitatea utiliz\u0103rii termenului \u201e\u00eentoarcere\u201c a UT catre Ucraina Sovietic\u0103, folosit deseori \u00een presa sovietic\u0103. \u201eVorbirea despre \u201eretrocedarea\u201c ei c\u0103tre Uniunea Sovietica – nu e nimic mai mult dec\u00e2t repozi\u0163ionarea \u00een mitologia politic\u0103. Corect ar fi s\u0103 spunem c\u0103 \u201eaderarea\u201d Ucrainei Transcarpatice – e doar cel mai recent episod din \u201ecolectarea\u201c de terenuri ucrainene de c\u0103tre Generalissimul Stalin\u201d[42]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

\u00cen august 1945, pre\u015fedintele E. Benes a semnat un Decret al Guvernului, num\u0103rul 60\/1945 privind preg\u0103tirea punerii \u00een aplicare a Tratatului \u00eentre Cehoslovacia \u015fi URSS cu privire la UT, din 29 iunie 1945. Decretul a fost semnat de: Dr. E. Benes, Z. Firlingher, I. David K. Gottwald, V. Shirokyy, Dr. J. Shrameka, J. Ursini, J. Masaryk. L. Svoboda, Dr. G. Ripka V. Nosek, Dr. V. Shrobar Dr. Z. Neyedly ,Dr. J. Stranski, V. Kopetskyy, B. Laushman, J. Durish, E.\u00a0 Dr. Piyetora. L. Hasal Dr. Sholtes, Dr. Proch\u00e1zka, Meyer, Dr. V. Klementis. Feryenchyk \u015fi J. Lihner[43]<\/sup><\/strong>. Prin acest document locuitorii Ruteniei Subcarpatice, majoritatea carora erau rusini \u015fi evrei, au fost lipsi\u0163i de cet\u0103\u0163enia Cehoslovaciei (privarea dreptului la cet\u0103\u0163enia cehoslovac\u0103 pentru germani \u015fi maghiari reglementeaz\u0103 un alt decret). A fost un act de arbitraj juridic, dac\u0103 nu chiar al trad\u0103rii de stat. Conform Constitu\u0163iei Republicii Cehoslovace (1920) \u015fi tuturor obliga\u0163iilor Cehoslovaciei, nimeni nu avea dreptul de a priva cet\u0103\u0163enii s\u0103i de dreptul la cet\u0103\u0163enie, \u00een cazul \u00een care ei nu doreau acest lucru[44]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Decretul a provocat indignare \u00een primul r\u00e2nd printre solda\u0163ii ruteni al Primului corp cehoslovac al Armatei. Ministrul Ap\u0103r\u0103rii, Gen. L. Svoboda, le mul\u0163umea \u00een asemenea mod fra\u0163ilor de arme, solda\u0163ilor \u00eempreuna cu care a trecut prin focul r\u0103zboiului de la Busuluk p\u00e2n\u0103 \u00een mun\u0163ii Tatra, \u00een 1942-1945. Totu\u015fi, dup\u0103 interven\u0163ia lui de mai tarziu, decretul a fost modificat. Potrivit amendamentelor solda\u0163ii rusini \u015fi familiile lor au obtinut permisiunea s\u0103 aleag\u0103 cet\u0103\u0163enia cehoslovac\u0103 ca optan\u0163i. [45]<\/sup><\/strong><\/p>\n

\n

\u00cen 10 august 1945 guvernul cehoslovac decide s\u0103 retrag\u0103 de pe stema Republicii ursul subcarpatic cu scut[46]<\/sup><\/strong>, care era un argument simbolic al statului comun al cehilor, slovacilor si rutenilor subcarpatici. \u00cen prezent se mai p\u0103streaz\u0103 imaginea scutului subcarapatic al ursului cu scut pe peretele naosului templului principal al Republicii Cehe, Biserica Sf. Vit din Castelul Praga, situat \u00een apropiere de leul ceh si crucea slovaca.<\/p>\n

\n

La \u015fedin\u0163a Cabinetului mini\u015ftrilor din 3 octombrie 1945, ministrul de externe Jan\u00a0\u00e2 Masaryk, p\u00e2n\u0103 nu demult un oponent fervent al transferului UT catre URSS, subliniaz\u0103 importan\u0163a ratific\u0103rii rapide a Tratatului cu privire la UT de catre Adunarea Na\u0163ionala Provizorie a Republicii Cehoslovacia. \u00cen consecin\u0163\u0103, in 7 noiembrie 1945 la \u015fedin\u0163a cabinetului de ministri al Cehoslovaciei a avut loc ultima dezbatere a problemei ratificarii Tratatului privind Ucraina Transcarpatic\u0103.<\/p>\n

\n

La \u015fedinta guvernul l-a \u00eens\u0103rcinat pe prim-ministrul Z. Firlingher s\u0103 prezinte Tratatul \u00een varianta cehoslovac\u0103 prezidiului Adunarii Na\u0163ionale Provizorie a Republicii Cehoslovacia, \u201epentru a pune \u00een dezbatere \u015fi adoptare de c\u0103tre Adunarea Na\u0163ionala interimara proiectul de Lege cu privire la Ucraina Transcarpatic\u0103 \u015fi corectarea grani\u0163elor cu URSS.\u201c [47]<\/sup><\/strong>. De asemenea, s-a luat decizia ca toate legile Adun\u0103rii Na\u0163ionale provizorii sunt definitive \u015fi nu pot fi supuse aprob\u0103rii suplimentare. Potrivit istoricului contemporan Igor Shnitser din Ujgorod, formularea dat\u0103 \u00aba fost adoptat\u0103, pentru ca \u00een viitor s\u0103 fie imposibil\u0103 revizuirea clauzelor principale ale Acordului sovieto-cehoslovac”[48]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Imediat dup\u0103 discursul prim-ministrului, cuvantul il are Jan Shramek, care \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 opinia sa anterioar\u0103. Dup\u0103 cum a scris Boris Korbel \u201eel a insistat asupra faptului c\u0103 legea privind ratificarea Tratatului, care schimb\u0103 frontierele de stat, poate fi adoptata\u00a0 doar de c\u0103tre Adunarea Na\u0163ional\u0103, deputa\u0163ii careia sunt ale\u015fi \u00een corespundere cu ordinea constitu\u0163ional\u0103.\u201c El \u201erecunoa\u015fte c\u0103, \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie importante sunt argumentele pentru ca ratificarea Tratatului sa fie f\u0103cut\u0103 de Adunarea Na\u0163ional\u0103 interimara, dar cu condi\u0163ia, ca chestiunea va fi transferat\u0103 \u00een continuare Adunarii Na\u0163ionale, ce va fi aleasa \u00een ordine constitu\u0163ional\u0103. [49]<\/sup><\/strong>\u201c Or, categoric nu este de acord K. Gottwald, care insista s\u0103 se fac\u0103 ratificarea final\u0103 a Tratatului \u00een mod necondi\u0163ionat de c\u0103tre Adunarea Na\u0163ional\u0103 interimar\u0103. Pe J. Shramek nu l-a sustinut nimeni, chiar nici colegii deputa\u0163i, care nu erau comuni\u015fti. Dezbaterile au continuat, dar Shramek a avut foarte slab\u0103 sus\u0163inere, iar comuni\u015ftii au putut s\u0103-\u015fi fac\u0103 jocul.<\/p>\n

\n

\u00cen cele din urm\u0103, \u00een 22 noiembrie 1945, Adunarea Na\u0163ional\u0103 interimara a RSC a audiat raportul dat citirii de comunistul\u00a0 J. Dolanskyy al comitetului constitu\u0163ional de drept despre proiectul de lege al Guvernului cu privire la UT \u015fi despre schimbarile frontierei de stat cu URSS. \u00cen conformitate cu aceasta lege urma s\u0103 aiba loc ratificarea Tratatului din 29 iunie 1945 \u015fi a protocolului adi\u0163ional. Obiectand la \u00eenceput, ca prin semnarea Tratatului Guvernul a indeplinit articolul VII al Programului Kosice, Dolanskyy a expus istoria UT. \u00cen ea raportorul a subliniat ca \u201edou\u0103 na\u0163iuni – cehii \u015fi slovacii sunt m\u00e2ndri\u201c, c\u0103 \u201eau participat la realizarea aspira\u0163iilor na\u0163ionale de secole a unui popor mic, impilat, poporul transcarpatian\u201c, fapt pentru care acest Tratat \u201emerit\u0103 s\u0103 fie \u00eenregistrat cu litere de aur \u00een noua istorie a popoarelor noastre\u00bb[50]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Argumentul a dou\u0103 comitete – al dreptului constitu\u0163ional \u015fi cel de politic\u0103 extern\u0103 – se reducea la faptul, c\u0103 cehii \u015fi slovacii \u015ftiau \u00eenc\u0103 din 1919(!), c\u0103 UT va fi transferat\u0103 \u00een custodia Cehoslovaciei temporar \u015fi numai p\u00e2n\u0103 atunci, p\u00e2n\u0103 cand \u201eCehoslovacia \u015fi Uniunea Sovietic\u0103 vor avea frontiera\u00a0 comun\u0103(!)\u201d[51]<\/sup><\/strong>\u00a0Atare argument discutabil a doua comitete parlamentare m\u0103rturisea doar despre un singur lucru: decizia nu era elaborat\u0103 de profesioni\u015fti, speciali\u015fti \u00een dreptul international, ci de amatori comuni\u015fti. Argumentarea complet analfabet\u0103 \u015fi umilitoare pentru \u201epoporul transcarpatian\u201c consta \u00een faptul c\u0103, \u00een 1919, RS nu era transferat, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu coloniile germane divizate \u00een Africa, sub nici un fel de “tutel\u0103”. RS a fost obiectul sistemului de pace \u00een Europa postbelic\u0103, convenit la Versailles, iar poporul ei – rutenii subcarpatici – subiect constitu\u0163ional de drept, f\u0103r\u0103 nici un fel de limite “provizorii” \u015fi egali \u00een drepturi cu cehii \u015fi slovacii.<\/p>\n

\n

\u015ei, \u00een al doilea r\u00e2nd, nu se putea spune, \u00een 1919, \u201ep\u00e2n\u0103 la momentul apari\u0163iei grani\u0163elor comune cehoslovaco-sovietice\u201c, deoarece p\u00e2n\u0103 la 30 decembrie 1922 \u00eenca nu exista URSS! Acest \u201eargument\u201c amatoricesc al celor dou\u0103 comisii parlamentare demonstreaz\u0103 un singur lucru: profesioni\u015ftii-juristi n-au avut nimic comun cu documentul \u00een cauz\u0103, distan\u0163\u00e2ndu-se, de fapt, de la aceast\u0103 politic\u0103 infam\u0103 cehoslovac\u0103\u00a0 de \u201eafaceri\u201c. \u201eIstoria diploma\u0163iei – a\u015fa cum a subliniat I. Pop – nu\u00a0 cunoa\u015fte un asemenea caz, ca tara\u00a0 care a f\u0103cut parte din coali\u0163ia de inving\u0103tori, s\u0103 piard\u0103 o parte a teritoriului s\u0103u \u00een favoarea… aliatulu[52]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

La reuniunea Parlamentului cehoslovac, \u00een 22 noiembrie 1945, Tratatul de transfer al Ucrainei Subcarpatice a fost ratificat. Au participat 243 de deputa\u0163i. Ca urmare, prin vot deschis \u201epentru\u201c Legea despre transferul RS\/UT c\u0103tre URSS au votat 194 din 243 de deputa\u0163i prezen\u0163i la Adunarea Na\u0163ional\u0103 provizorie. Din moment ce nimeni nu a votat \u201econtra\u201c \u015fi nu s-a \u201eab\u0163inut\u201c nimeni, problema consta \u00een faptul, unde s-au pierdut 49 de voturi (!)[53]<\/sup><\/strong>, \u00eentrebarea r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103 \u015fi \u00een istoriografia de ast\u0103zi. \u00cen ciuda acestei falsific\u0103ri flagrante, E. Benes \u00een calitate de Pre\u015fedinte al Republicii, Z. Firlingher ca prim-ministru, J. Masaryk Ministrul de externe, Vladimir Nosek, \u00een calitate de ministru al afacerilor interne au determinat ca Tratatul \u015fi\u00a0 Protocolul adi\u0163ional s\u0103 fie ratificate, dup\u0103 ce au intrat \u00een vigoare[54]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

\u00cen acest sens, profesorul Ivan Pop consider\u0103, c\u0103 ratificarea a fost realizat\u0103 \u201eprin \u00eenc\u0103lcarea Constitu\u0163iei Cehoslovaciei (adic\u0103 Constitu\u0163ia din 1920 – n.a.), care permitea de a lua decizii pe chestiuni constitu\u0163ionale, inclusiv \u015fi schimb\u0103ri \u00een grani\u0163ele statului, doar Adunarii Na\u0163ionale, deputa\u0163ii careia erau ale\u015fi \u00een cadrul alegerilor generale, \u015fi nu desemna\u0163i a\u015fa cum s-a intamplat cu Adunarea Na\u0163ional\u0103 interimar\u0103. \u00cen consecin\u0163\u0103, – spune I. Pop – \u00een corespundere cu Constitutua Cehoslovaciei, ratificarea nu avea valabilitate juridic\u0103, ci a fost un act pur politic\u201d [55]<\/sup><\/strong>. Cu aceast\u0103 concluzie este dificil de a nu fi de acord, deoarece cazuistica juridic\u0103 nu prevede ambiguitate, mai ales atunci c\u00e2nd vine vorba despre integritatea teritorial\u0103, suveranitate \u015fi frontierele de stat.<\/p>\n

\n

Toat\u0103 procedura de purtare a \u201enegocierilor\u201c \u015fi \u201etransferului\u201c Ucrainei Transcarpatice URSS f\u0103r\u0103 participarea obiectului discutiilor, \u201esemnarea\u201c \u015fi \u201eratificarea\u201c Tratatului este o fic\u0163iune juridic\u0103. RS n-a fost \u00een Cehoslovacia un fel de teritoriu african submandatar, ci partea ei autonom\u0103 (din 11 octombrie 1938) cu propriul parlament (\u015eoimul, la 12 februarie 1939). De aceea \u015fi pre\u015fedintele \u015fi guvernul cel pu\u0163in ar fi trebuit s\u0103 negocieze despre soarta ei viitoare cu participarea direct\u0103 a reprezentan\u0163ilor ei. Pentru teritoriul \u015fi popula\u0163ia RS, drept parte a Europei Centrale, nu a fost suficient doar \u201eexpresia voin\u0163ei de la Mucacevo\u201c, conform scenariului stalinist. Dar cu excep\u0163ia c\u00e2torva oficiali cehoslovaci \u015fi parlamentari, aceasta circumstan\u0163\u0103 pu\u0163ini au luat-o \u00een considerare. A venit r\u00e2ndul Moscovei de a ratifica Tratatul. \u00cen 27 noiembrie 1945 Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a ratificat Tratatul cu privire la UT \u015fi protocolul adi\u0163ional[56]<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Ultimul act al dramei RS \/ UT s-a desf\u0103\u015furat \u00een ianuarie 1946. \u00cen 12 ianuarie, la Castelul Praga, \u00eentre Cehoslovacia \u015fi Uniunea Sovietic\u0103 a avut loc schimbul de instrumente de ratificare – adrese[57]<\/sup><\/strong>. Prezidiul Sovietului Suprem al URSS hot\u0103r\u00e2se cu privire la fondarea Regiunii Transcarpatia a RSS Ucrainene.<\/p>\n

\n

Toat\u0103 popula\u0163ia autohton\u0103 a fostei RS a fost privat\u0103 de dreptul de a se numi prin entonimul sau istoric “rusini-ruteni”, \u015fi, potrivit deciziei Kremlinui, locuitorilor li s-a inmanat un nou act de identitate, sovietic, \u00een care \u00een punctul referitor la na\u0163ionalitate (al cincilea) era \u00eenregistrat – \u201eucrainean\u201c.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Concluzie<\/strong><\/p>\n

Toate cele expuse mai sus demonstreaz\u0103 c\u0103, \u00een momentele cheie ale istoriei, c\u00e2nd este \u00een joc soarta unor popoare, conteaz\u0103 doar voin\u0163a celor puternci, a \u00eenving\u0103torilor. C\u0103 nu au existat nici un fel de scrupule din partea principalului \u00eenving\u0103tor, URSS, de a c\u0103lca peste drepturile unor popula\u0163ii, \u00een favoarea extinderii teritoriului \u015fi fix\u0103rii grani\u0163elor acolo unde o cerea interesele politice. C\u0103 \u00een \u0163\u0103rile mici, care nu aveau nici o putere, vocile care ap\u0103rau drepturile legitime r\u0103m\u0103seser\u0103 pu\u0163ine, \u00een timp ce foarte mul\u0163i au trecut de partea \u00eenving\u0103torului \u015fi au acceptat, la Moscova, f\u0103r\u0103 rezerve, condi\u0163iile impuse.<\/p>\n

\n

C\u0103 oamenii pot s\u0103 se lepede de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi, spre a-\u015fi ap\u0103ra ni\u015fte func\u0163ii, s\u0103 laude public \u015fi s\u0103 declare, cu f\u0103\u0163\u0103rnicie, normale ac\u0163iunile \u00eempotriva statului lor, cum a fost cazul unor mini\u015ftri \u015fi oameni politici cehoslovaci.<\/p>\n

\n

C\u0103 celelalte mari puteri nu intervin \u00een favoarea statelor mici, cum a fost cazul Fran\u0163ei \u015fi Angliei, prefer\u00e2nd p\u0103strarea rela\u0163iilor care s\u0103 le aduc\u0103 avantaje, este un adev\u0103r ce nu trebuie demonstrat.<\/p>\n

\n

Sunt, acestea, c\u00e2teva concluzii care arat\u0103 c\u0103, \u015fi \u00een 1945, \u00een cazul Ruteniei Subcarpatice\/Ucrainei Transcarptice, s-a confirmat faptul c\u0103 principiile dreptului interna\u0163ional nu se respect\u0103 totdeauna \u015fi c\u0103 \u00een raporturile dintre \u0163\u0103rile mari \u015fi cele mici c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 au, cu regularitate, primele.<\/p>\n

———————————————–<\/p>\n

[1]<\/sup><\/strong> Jarom\u00edr Go\u0159ec, Podkarpatsk\u00e1 Rus \u2013 zem\u00e9 nezn\u00e1m\u00e1<\/em>, Praha, 1993.<\/p>\n

[2] <\/sup><\/strong>Ivan Pop, Cum s\u0103 ne predea sau trandafiri pentru servii lui Mehlis. Praga 1945: dezbateri guvernamentale \u0219i parlamentare \u00een jurul problemei transferului Transcarpatiei c\u0103tre URSS, \u00een \u0162inutul Carpatic, Revista istoric\u0103, Anuarul 5, num\u0103rul 5-8 (111)<\/em>, mai-august, Ujgorod, 1995, p. 82-88.<\/p>\n

[3] <\/sup><\/strong>Ibidem<\/em>, c. 82.<\/strong><\/p>\n

[4]<\/sup><\/strong><\/strong>Idem<\/strong><\/p>\n

[5]<\/sup><\/strong><\/strong>Idem<\/strong><\/p>\n

[6] <\/sup><\/strong>Ibidem<\/em>, p. 82-83<\/strong><\/p>\n

[7] <\/sup><\/strong>I<\/em>bidem<\/em>, p 83.<\/strong><\/p>\n

[8] <\/sup><\/strong>Idem.<\/strong><\/p>\n

[9] <\/sup><\/strong>Idem.<\/strong><\/p>\n

[10<\/sup><\/strong>] <\/sup><\/strong>Ibidem<\/em>; \u010dSR a\u00a0SSSR. 1945-1948. Dokumenty mezivl\u00e1dn\u00edch jedn\u00e1n\u00ed<\/em>\u2026, p. 64-65.<\/strong><\/p>\n

[11]<\/sup><\/strong> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

[12] <\/sup><\/strong>Ibidem<\/em>.<\/p>\n

[13] <\/sup><\/strong>\u010d<\/em>SR a\u00a0SSSR. 1945-1948. Dokumenty mezivl\u00e1dn\u00edch jedn\u00e1n\u00ed<\/em>\u2026, s. 80; Andrey Pushkas, Civilizatie sau barabarie:Transcarpatia 1918-1945<\/em>\u2026, p. 436.<\/p>\n

[14] <\/sup><\/strong>\u0406 Pop, Cum s\u0103 ne predea\u2026 , op.cit<\/em>\u2026p. 83-84<\/p>\n

[15] <\/sup><\/strong>Ibidem<\/em>, \u0441. 84.<\/strong><\/p>\n

[16] <\/sup><\/strong>Valentina Mariyna, Ucraina Transcarpatica <\/em>(Rutenia Subcarpatica) <\/em>\u00een Politica lui Benes si Stalin<\/em>\u2026, p.<\/strong><\/p>\n

[17] <\/sup><\/strong>Ibidem<\/em>.<\/p>\n

[18] <\/sup><\/strong>Ibidem<\/em>.<\/p>\n

[19] <\/sup><\/strong>Ibidem<\/em>, \u0441\u0441. 156-157.<\/p>\n

[20] <\/sup><\/strong>\u010d<\/em>SR a\u00a0SSSR. 1945-1948. Dokumenty mezivl\u00e1dn\u00edch jedn\u00e1n\u00ed<\/em>\u2026, ss. 73-74.<\/p>\n

[21] <\/sup><\/strong>Textul Tratatului a fost publicat pentru prima data \u00een ziarul\u00ee\u00a0 \u201eUcraina Sovietic\u0103\u201d, 1945, 30 iunie.<\/p>\n

[22] <\/sup><\/strong>Ibidem<\/em><\/p>\n

[23] <\/sup><\/strong>Vasyl Markus, Aderarea Ucrainei Transcarpatice la Ucraina Sovietica, 1944-1945<\/em>\u2026, p. 70.<\/p>\n

[24] <\/sup><\/strong>https:\/\/uk.wikipedia.org\/wiki\/ Rudnitsky_Petro_ Vasilievich <\/a>\u00a0(Ultima vizualizare: 05.04.2017).<\/p>\n

\u00a0[25] <\/sup><\/strong>Documente \u0219i material despre istoria rela\u021biilor-chehoslovaco-sovietice, Volumul 5, mai 1945-februarie 1948, Moscova, 1988, Doc. Nr.46, p.78-79. A se vedea de asemenea:V.V\u00a0Maryina, Ucraina Transcarpatica <\/em>(Rutenia Subcarpatica \u00een politica lui Benes <\/em>\u0219<\/em>i Stalin. 1939-1945, Eseu documen<\/em>tar pp.285-286; Andrew Pusk\u00e1s, Civiliza\u021bie sau barbarie:…Transcarpatia 1918-1945, p.436.<\/p>\n

[26] <\/sup><\/strong>Idem p.286<\/strong><\/p>\n

[27] <\/sup><\/strong>Ibidem<\/em>, p.78.<\/p>\n

[28] <\/sup><\/strong>Idem, ss. 79-80;<\/p>\n

[29] <\/sup><\/strong>Vasyl Markus, Alipirea Ucrainei Transcarpatice la Ucraina Sovietica, 1944-1945\u2026<\/em>, p. 71-72;<\/p>\n

[30] <\/sup><\/strong>Ivan Pop, Rutenia Subcarpatica-Ucraina ..,op cit<\/em>. p.96.<\/strong><\/p>\n

[31] <\/sup><\/strong>Textul discursului publicat: Izvestia, 1945, 30 iunie<\/p>\n

[32] <\/sup><\/strong>Valentina Mariyna, Ucraina Transcarpatica\u2026,op.cit,<\/em> p. 158.<\/p>\n

[33] <\/sup><\/strong>Textul discursului publicat: Izvestia, 1945, 30 iunie<\/p>\n

[34] <\/sup><\/strong>Detalii despre aceasta vede\u0163i la Paul Robert Magocsi, Chrebtom k\u00a0hor\u00e1m. Dej\u00edny Karpatskej Rusi a karpatsk\u00fdch Rus\u00ednov<\/em>\u2026, ss. 361-378.<\/p>\n

[35] <\/sup><\/strong>Izvestia<\/em> 1945, 30 iunie Documente si materiale despre istoria relatiilor sovieto-cehoslovace, vol.5, pag. 82-83.<\/p>\n

[36] <\/sup><\/strong>Politica externa a Uniunii Sovietice \u00een perioada R\u0103zboiului pentru Ap\u0103rarea Patriei. Documente <\/em>\u0219<\/em>i materiale<\/em>, Volumul III, Moscova, 1947, pp.309-312; Rela<\/em>\u021b<\/em>iile chehoslovaco-sovietice \u00een timpul Marelelui R\u0103zboi pentru Ap\u0103rarea Patriei 1941-1945. Documente <\/em>\u0219<\/em>i materiale<\/em>, Moscova, 1960, pp. 271-274; Documente \u015fi material despre Istoria relatiilor sovieto-cehoslovace, Vol.5<\/em>, p.78-80; Documente \u015fi materiale despre istoria relatiilor sovieto-cehoslovace, Vol.5, <\/em>p.78-80.<\/p>\n

[37] <\/sup><\/strong>K. Jech, K. Kaplan, K Dekrety prezidenta republiky<\/em>, D. 1, Brno, 1995, ss. 433-434; \u010dSR a\u00a0SSSR. 1945-1948. Dokumenty mezivl\u00e1dn\u00edch jedn\u00e1n\u00ed<\/em>\u2026, ss. 75-78.<\/p>\n

[38] <\/sup><\/strong>Ucraina Sovietica<\/em>, 1945, 30 iunie<\/p>\n

[39] <\/sup><\/strong>Ivan Pop, Cum s\u0103 ne predea \u2026, op.cit<\/em>. p. 84-85.<\/p>\n

[40] <\/sup><\/strong>Ibidem<\/em>, \u0441. 85.<\/p>\n

[41] <\/sup><\/strong>Le<\/em> <\/em>Monde<\/em>, 1945, 30 Juin; Vasyl Markus, Aderarea Ucrainei Subcarpatice la Ucraina Sovietic\u0103, 1944-1945…, p.72-73.<\/strong><\/p>\n

[42] <\/sup><\/strong>Economist<\/em>, 1945, 7 Juli; Vasyl Markus, Aderarea Ucrainei Subcarpatice la Ucraina Sovietic\u0103, 1944-1945…, p.73..<\/p>\n

\u00a0[43] <\/sup><\/strong>Peter \u0161vorc, <\/strong>Zakliata krajna Podkarpatsk\u00e1 Rus (1918<\/em>–<\/em>1946)<\/em>, Universum, Pre\u0161ov, 1996, s. 108 (\u043f\u0440\u0438\u043c\u0456\u0442\u043a\u0430 257).<\/strong><\/p>\n

[44] <\/sup><\/strong>Ivan Pop , Rutenia Subcarpatica<\/em> \u2013 <\/em>op.cit.<\/em>, p. 97.<\/strong><\/p>\n

[45] <\/sup><\/strong>Ivan Pop, Djiny Podkarpatsk\u00e9 Rusi v datech<\/em>, Libri, Praha, 2005, ss. 437-438.<\/strong><\/p>\n

[46] <\/sup><\/strong>Ivan Pop, Cum s\u0103 ne predea<\/em>…, op. cit.,<\/em> p. 85.<\/strong><\/p>\n

[47] <\/sup><\/strong>Ibidem<\/em>.<\/strong><\/p>\n

\u00a0[48]<\/sup><\/strong> Igor Shnitser, Atitudinea politicienilor cehi <\/em>\u0219<\/em>i<\/em> <\/em>slovac<\/em>i fata de <\/em>reunificarea Transcarpatiei cu<\/em> <\/em>Ucraina <\/em>Sovietica<\/em>..,<\/em>p.120; Igor Shnitser, Problema Rutenia Subcarpatice (regiuneaTranscarpatia), \u00een raporturile dintre Cehoslovacia \u0219i Uniunea Sovietic\u0103…,pp.75; p.\u00a0227.<\/strong>[49] <\/sup><\/strong>Ivan Pop, Cum s\u0103 ne predea<\/em>…, op. cit.,<\/em> p. 85.<\/strong><\/p>\n

[50] <\/sup><\/strong>Documente si materiale despre relatiile sovieto\/cehoslovace, Vol 5, pag. 174-176.<\/strong><\/p>\n

[51] <\/sup><\/strong>Ivan Pop, Cum s\u0103 ne predea<\/em>…, op. cit.,<\/em> p. 88.<\/strong><\/p>\n

[52] <\/sup><\/strong>Ibidem<\/em>,<\/strong><\/p>\n

[53] <\/sup><\/strong>Ibidem<\/em>.<\/strong><\/p>\n

[54] <\/sup><\/strong>Peter \u0161vorc, <\/strong>Zakliata krajna Podkarpatsk\u00e1 Rus (1918<\/em>–<\/em>1946)<\/em>\u2026, s. 109 (\u043f\u0440\u0438\u043c\u0456\u0442\u043a\u0430 258).<\/strong><\/p>\n

[55] <\/sup><\/strong>Ivan Pop, Cum s\u0103 ne predea<\/em>…, op. cit.,<\/em> p.82-88..<\/strong><\/p>\n

[56] <\/sup><\/strong>Pe<\/em> <\/em>calea<\/em> <\/em>lui<\/em> <\/em>Octombrie<\/em>. Culegere<\/em> <\/em>de<\/em> <\/em>documente<\/em> <\/em>din<\/em> <\/em>istoria<\/em> <\/em>relatiilor<\/em> <\/em>sovieto<\/em>–<\/em>cehoslovace<\/em>, \u2116 209, p. 372, \u2116 211, p., Vol 5, p. 178.<\/strong><\/p>\n

[57] <\/sup><\/strong>Peter \u0161vorc, <\/strong>Zakliata krajna Podkarpatsk\u00e1 Rus (1918<\/em>–<\/em>1946)<\/em>\u2026, s. 109.<\/p>\n

——————————-<\/strong><\/p>\n

Drd. Renata MOI<\/strong>\u015e-\u015eIMAN<\/strong><\/p>\n

Universitatea <\/strong>\u201c\u015etefan cel Mare\u201d <\/strong><\/p>\n

Suceava, 2017<\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Semnarea Tratatului privind Ucraina Transcarpatica (29 iunie 1945) \u015fi ratificarea lui (22 \u015fi 27 noiembrie 1945) Cel de al doilea [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-33518","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33518","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33518"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33518\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33521,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33518\/revisions\/33521"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33518"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33518"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33518"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}