{"id":33725,"date":"2017-11-30T11:05:50","date_gmt":"2017-11-30T11:05:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=33725"},"modified":"2017-12-08T07:48:09","modified_gmt":"2017-12-08T07:48:09","slug":"iacob-c-istrati-ne-tinem-de-traditii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/11\/30\/iacob-c-istrati-ne-tinem-de-traditii\/","title":{"rendered":"Iacob C. ISTRATI: Ne \u021binem de tradi\u021bii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Motto:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Felul cum \u00eentrebuin\u0163\u0103m timpul liber ne tr\u0103deaz\u0103 caracterul. <\/em><\/p>\n

(Plinius)<\/p>\n

\u0218i iar veni timpul s\u0103 ne amintim de C\u00e2mpul Rom\u00e2nesc de la Hamilton sau Rom\u00e2nia Mic\u0103 din America de Nord, dup\u0103 cum a numit-o prietenul \u0219i fratele nostru din Basarabia, Nicolae Dabija. Pentru acei, care nu au auzit de acest col\u021bi\u0219or de rai al rom\u00e2nilor emigran\u021bi, voi \u00eencerca \u00een c\u00e2teva cuvinte s\u0103 le ofer o mic\u0103 biografie al acestui loca\u0219, se arat\u0103 \u00een coresponden\u021ba lui Iacob C. Istrati, preluat\u0103 de Romanian Global News.<\/p>\n

\"\"<\/a>Asocia\u021bia Cultural\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Hamilton este cea mai veche asocia\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 din Ontario, Canada. A fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een anul 1957. Primul Pre\u0219edinte al Asocia\u021biei a fost George B\u0103la\u0219u. Asocia’ia a fost mereu la \u00eenal\u021bime, pentru a promova \u0219i p\u0103stra tradi\u021biile \u0219i obiceiurile neamului. S-a organizat o \u0219coal\u0103 de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, un cor \u0219i o trupa de teatru. La s\u0103rbb\u0103torile tradi\u021bioale se organizau sezatori cu c\u00e2ntece \u0219i colinde. Se \u021bineau conferinte. Au fondat ziarul Cuv\u00e2ntul Rom\u00e2nesc, ziar de cultur\u0103 \u0219i politic\u0103; s-a deschis o emisiune de radio in limba romana s. a. Mai t\u00e2rziu, membrii Asocia\u021biei au cump\u0103rat un teren de 25 ha, pe care s-a cl\u0103dit primul a\u0219ez\u0103m\u00e2nt al viitorului C\u00e2mp Rom\u00e2nesc. \u00cen anul 1967, fiind ajuta\u021bi de Guvernul Canadei \u0219i de rom\u00e2nii din \u00eentreaga lume, inclusiv din Africa de sud \u0219i Australia a fost dat \u00een exploatare Centrul Cultural Nae Ionescu; Capela “Sf. Maria”; un monument dedicat eroilor neamului nostru; Troi\u021be, piscin\u0103, teren de fotbal, volei, parcuri \u0219i locuri de “picnicuri” pentru vizitatori.<\/p>\n

Ast\u0103zi Presedinte al Asocia\u021biei este Dumitru Rachitan, Vicepresedinte – Mihaela Moisin, iar Directorul Saptamanii Interna\u021bionale a Culturii Rom\u00e2ne – Pr. Dr. Dumitru Ichim.<\/p>\n

C\u00e2mpul Rom\u00e2nesc \u00ee\u0219i deschide por\u021bile \u00een fiecare an \u00een luna martie. La s\u0103rb\u0103tori particip\u0103 to\u021bi rom\u00e2nii din \u00eemprejurimi: Toronto, Kitchener, London, Hamilton s.a.<\/p>\n

Cea mai \u00eensemnat\u0103 s\u0103rb\u0103toare e S\u0103pt\u0103m\u00e2na Interna\u021bional\u0103 a Culturii Rom\u00e2ne\u0219ti, lucru, care mai bine de 50 de ani..<\/p>\n

Timp de o saptamana, profesori, scriitori, poeti, ziaristi, studenti, preoti cat si alte categorii de intelectuali, reprezentanti ai comunitatilor romanesti din Canada, Statele Unite ale Americii, dar si invitati din Romania au fost prezenti pentru a conferintia sau face prezentari culturale cu tematici variate .<\/p>\n

\u00cen perioada de var\u0103 vin s\u0103 se odihneasc\u0103 nu numai rom\u00e2nii, dar \u0219i multe alte na\u021bionalit\u0103\u021bi \u00een fiecare s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u0219i duminic\u0103…<\/p>\n

Marele sculptor rom\u00e2n Nic\u0103petre a realizat aici busturile din marmora a lui M. Eminescu \u0219i Nae Ionescu, precum \u0219i “Rotonda scriitorilor din Exil” compus\u0103 din busturile din bronz ale lui Aron Cotrus, George Donev, Vasile Posteuca, Mircea Eliade, Vintila Horia si Horia Stamatu. La plasarea ultimilor trei busturi am participat \u0219i eu opt ani \u00een urm\u0103, lucru cu care m\u0103 m\u00e2ndresc \u0219i azi.<\/p>\n

Membrii asocia\u021biei \u00ee\u0219i \u00eencep activitatea dup\u0103 vacan\u021ba de iarn\u0103 \u00een fiecare an \u00een luna martie \u0219i dureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103, dar \u0219i atunci la necesitate se adun\u0103 la dez\u0103pezirea c\u0103ilor de acces sau altor necesit\u0103\u021bi. Prim\u0103vara devreme, anotimpul multa\u0219teptat, care odat\u0103 cu apari\u021bia primilor ghiocei se treze\u0219te toat\u0103 natura. Anume \u00een martie are loc prima mare manifestare cultural\u0103 din cadrul asocia\u021biei-manifestare \u00eenchinat\u0103 Unirii Basarabiei cu \u021aara, v\u0103t\u0103rii Actului Unirii de c\u0103tre membrii Sfatului \u021a\u0103rii la 27 martie 1918. Apropo, preg\u0103tirea pentru Manifestarea \u00eenchinat\u0103 Centenarului Unirii, care va avea loc la sf\u00e2r\u0219itul lunii martie 2018 \u00een cadrul asocia\u021biei deja a \u00eenceput… M\u0103 simt m\u00e2ndru c\u0103 sunt unul dintre basarabeni, membru al acestei renumite asocia\u021bii. Le mul\u021bumesc din suflet colegilor mei pentru aten\u021bia deosebit\u0103 fa\u021b\u0103 de multp\u0103timitul meu p\u0103m\u00e2nt basarabean \u0219i, c\u0103 imnul asocia\u021biei este melodia istoric\u0103 “Mar\u0219ul Basarabiei”.<\/p>\n

De alfel, ideea mea a fost ca s\u0103 informez, c\u0103 Asocia\u021bia Cultural\u0103 a Rom\u00e2nilor p\u0103streaz\u0103 cu mult\u0103 pl\u0103cere obiceiul cl\u0103cilor noastre, care se p\u0103streaz\u0103 de pe timpurile Evului Mediu rom\u00e2nesc. Claca era munca gratuit\u0103 pe care \u0163\u0103ranii iobagi erau obliga\u0163i s-o presteze \u00een folosul proprietarului, care mai t\u00e2rziu a c\u0103p\u0103tat sensul de munc\u0103 voluntar\u0103, care se face de obicei \u00eentre vecini, spontan \u015fi gratuit, cu caracter de reciprocitate; se face \u00een general pentru muncile c\u00e2mpului, pentru construc\u0163ii \u015fi \u00eentre femei, pentru treburile gospod\u0103re\u015fti, termin\u00e2ndu-se de obicei printr-o petrecere, cu b\u0103uturi \u0219i dansuri. Ardelenii \u00eei mai zic \u015fi hab\u0103 sau hab\u0103r\u0103, iar \u00een Muntenia i se mai spune \u015fi sideanc\u0103. Acest obicei s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 azi, fiind de spor \u0219i ajutor neamului nostru \u0219i peste hotarele \u021b\u0103rii, fiindc\u0103 rom\u00e2nul nostru oriunde nu ar pleca, totdeauna ia cu sine \u00een suflet \u0219i \u00een inim\u0103 cas\u0103 \u0219i mas\u0103, soarele \u0219i luna lui, tradi\u021biile \u0219i obiceiurile… Am observat, c\u0103 unii pot s\u0103 g\u0103seasc\u0103 pe alte meleaguri mas\u0103, p\u0103str\u00e2nd tradi\u021biile \u0219i obiceiurile str\u0103mo\u0219e\u0219ti \u0219i…se adapteaz\u0103 \u00eenceti\u0219or locului nou, iar al\u021bii av\u00e2nd mas\u0103 \u0219i p\u0103str\u00e2nd obiceiurile \u0219i tradi\u021biile, nu -\u0219i pot g\u0103si casa, luna \u0219i soarele lui \u0219i c\u00e2t nu s-ar st\u0103rui tot streine \u00eei sunt, nu -s acele de acasa casei lui… Ace\u0219tea se \u00eemboln\u0103vesc t\u00e2nguitor de dor \u0219i pleac\u0103, se \u00eentorc la cuibul lor p\u0103rintesc.<\/p>\n

\"\"<\/a>Iat\u0103, c\u0103 aceste cl\u0103ci ale noastre servesc \u0219i ca un model de prietenie str\u00e2ns\u0103, de fr\u0103\u021bie. La C\u00e2mpul Rom\u00e2nesc majoritatea muncilor (de la \u00eenceputuri …) s-au f\u0103cut cu ajutorul cl\u0103cilor. Acele sunt cl\u0103ci mari. mult mai serioase. Iar cele mai mijlocii se petrec prim\u0103vara devreme, \u00eenainte de a \u00eencepe prima manifestare cultural\u0103 la care se aduce \u00een ordine at\u00e2t teritoriul \u0219i \u00eenc\u0103perile, c\u00e2t \u0219i Sf\u00e2ntul l\u0103ca\u0219 al Bisericii \u0219i monumentele istorice de aici, bazinului de sc\u0103ldat s.a. O alt\u0103 clac\u0103 mai serioas\u0103 este cea de toamn\u0103, atunci, c\u00e2nd au c\u0103zut toate frunzele de pe copaci, iar copaci sunt mul\u021bi \u0219i frumo\u0219i. Pe un teritoriu mare \u0219i munca e mult\u0103: Adunatul b\u0103ncilor din parul mare; acoperitul bazinului de sc\u0103ldat; preg\u0103tirea \u00eenc\u0103perilor (cl\u0103dirilor) pentru iarn\u0103; cur\u0103\u021barea teritoriului, adic\u0103 str\u00e2nsul frunzelor, care necesit\u0103 o munc\u0103 destul de serioas\u0103. Nu s-a f\u0103cut excep\u021bie nici anul acesta. S\u00e2mb\u0103t\u0103, 25 noiembrie 2017 a avut loc claca de preg\u0103tire a C\u00e2mpului Rom\u00e2nesc pentru iarn\u0103.<\/p>\n

S-a f\u0103cut un lucru enorm de mare. La claca de azi au participat activ membrii Asocia\u021biei Marieta Dicov, Florin Burdujan, Moisica Gilezan, Isabela Bernardo \u0219i Silviu \u0218uga, Lucian \u0219i Leti\u021bia, Eugen Calciu, Liviu \u0219i Petra, Aurel Olteanu, Liviu Dr\u0103gu\u0219, Iacob Cazacu \u0219i Dumitru Rachitan.<\/p>\n

Celelalte cl\u0103ci, mai mici au loc \u00een ajunul oric\u0103rei manifest\u0103ri, c\u00e2nd se petrec lucr\u0103ri de amenajare a teritoriului. Dar cele mai pl\u0103cute cl\u0103ci, desigur, c\u0103 sunt cele de preg\u0103tire a bucatelor tradi\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti care se petrec la orice manifestare, s\u0103rb\u0103toare sau picnik. Aici \u00ee\u0219i arat\u0103 m\u0103estria rom\u00e2ncu\u021bele noastre frumoase at\u00e2t la chip, c\u00e2t \u0219i la suflet: Oltence, ardelence, moldovence, bucovence… Al\u0103turi de o cinzeac\u0103 de \u021buic\u0103 din Bac\u0103u ori de la Zal\u0103u… \u0219i o tocitoare de vin din Codrii Orheiului to\u021bi cl\u0103ca\u0219ii se simt nespus de bine, fiecare \u00een visele sale…<\/p>\n

Mai visez \u0219i eu uneori!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 V\u0103 a\u0219tept\u0103m la C\u00e2mpul Rom\u00e2nesc.<\/p>\n

———————————<\/p>\n

Iacob Cazacu-Istrati<\/strong><\/p>\n

Canada<\/strong><\/p>\n

29 noiembrie, 2017<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Motto: \u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Felul cum \u00eentrebuin\u0163\u0103m timpul liber ne tr\u0103deaz\u0103 caracterul. (Plinius) \u0218i iar veni timpul s\u0103 ne amintim de C\u00e2mpul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-33725","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33725","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33725"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33725\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33730,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33725\/revisions\/33730"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33725"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33725"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33725"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}