{"id":33818,"date":"2017-12-02T19:38:12","date_gmt":"2017-12-02T19:38:12","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=33818"},"modified":"2017-12-02T21:26:49","modified_gmt":"2017-12-02T21:26:49","slug":"george-anca-exemplul-mahavira-versiuni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/12\/02\/george-anca-exemplul-mahavira-versiuni\/","title":{"rendered":"George ANCA: Exemplul Mahavira (versiuni)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>EXEMPLUL\u00a0 MAHAVIRA <\/span><\/p>\n

Versiuni de George Anca<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Mircea Eliade “From Primitives to Zen”: <\/span><\/a>DOCTRINE JAINE \u0218I PRACTICI DE NONVIOLEN\u021a\u0102<\/span><\/a><\/span><\/p>\n


\n<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

EXEMPLUL MAHAVIRA<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

(“Akaranga-sutra, I, 8, 1-3-IV-8)<\/p>\n


\nVardhamarma Mahavira (“Marele Erou”) a fost contemporan al lui Buddha. Se spune c\u0103 el \u0219i-<\/span><\/a><\/span>a p\u0103r\u0103sit casa la v\u00e2rsta de treizeci de ani \u0219i a r\u0103t\u0103cit timp de doisprezece ani \u00een c\u0103utarea m\u00e2ntuirii. La v\u00e2rsta de patruzeci de ani, el a ob\u021binut iluminarea \u0219i a devenit un “cuceritor” (jina, termen de la care Jain \u0219i-a luat numele). Mahavira a \u00eentemeiat un ordin de c\u0103lug\u0103ri nuzi \u0219i a \u00eenv\u0103\u021bat doctrina sa de m\u00e2ntuire timp de treizeci de ani. A murit \u00een 468 \u00ee.H., la v\u00e2rsta de \u0219aptezeci \u0219i doi de ani, \u00eentr-un sat din apropierea ora\u0219ului Patna.<\/span>
\n<\/a><\/p>\n

1.3. Timp de un an \u0219i o lun\u0103 nu s-a dezbr\u0103cat. De atunci, Cel Venerabil, lep\u0103d\u00e2ndu-\u0219i\u00a0 haina, era nud, renun\u021b\u00e2nd la lume, f\u0103r\u0103 ad\u0103post (\u00een\u021belept).<\/p>\n

4. Apoi a meditat (merg\u00e2nd) cu ochii fixa\u021bi pe un spa\u021biu p\u0103trat dinaintea lui de lungimea unui barbat. Mul\u021bi oameni s-au adunat, \u0219oca\u021bi la aceast\u0103 vedere; l-au lovit \u0219i au strigat.
\n5. Cunosc\u00e2nd (\u0219i renun\u021b\u00e2nd) la sexul feminin \u00een locuri mixte de adunare, el medita, g\u0103sindu-\u0219i singur drumul: eu nu duc o via\u021b\u0103 lumeasc\u0103.
\n6. L\u0103s\u00e2nd deoparte anturajul oric\u0103ror gospodari, el medita. \u00centrebat, nu r\u0103spundea; mergea \u0219i nu se ab\u0103tea de la calea cea bun\u0103.
\n7. Pentru unii nu este u\u0219or (s\u0103 fac\u0103 ce a f\u0103cut el), s\u0103 nu r\u0103spund\u0103 celor care salut\u0103; el a fost b\u0103tut cu b\u00e2te \u0219i lovit de oameni p\u0103c\u0103to\u0219i.
\n10. Timp de\u00a0 mai mult de doi ani a dus o via\u021b\u0103 religioas\u0103 f\u0103r\u0103 a folosi ap\u0103 rece; \u00ee\u0219i d\u0103du seama c\u0103 singur\u0103tatea \u00eei p\u0103zea trupul, avea intui\u021bie \u0219i era calm.
\n11. Cunosc\u00e2nd temeinic corpurile p\u0103m\u00e2ntului, apei, focului \u0219i ale v\u00e2ntului, licheni, semin\u021be \u0219i germeni,
\n12. A \u00een\u021beles c\u0103, inspectate de aproape, ele sunt\u00a0 imbibate\u00a0 de via\u021b\u0103 \u0219i a evitat s\u0103 le r\u0103neasc\u0103; el, Marele Erou.
\n13. Imobilele (fiin\u021bele) sunt transformate \u00een\u00a0 mobile, iar fiin\u021bele mobile \u00een cele imobile; fiin\u021bele care sunt n\u0103scute \u00een toate st\u0103rile devin p\u0103c\u0103toase individual prin ac\u021biunile lor.
\n14. Venerabilul \u00een\u021belege astfel: cel care este \u00een condi\u021biile (existen\u021bei), acel nebun sufer\u0103 durere. \u0218tiind bine (karman), Cel Venerabil evit\u0103 p\u0103catul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen\u021beleptul, percep\u00e2nd dublul (karman), proclam\u0103 activitatea incomparabil\u0103, el, \u0219tiind una;\u00a0 \u0219tiind curentul lumesc,<\/span> curentul p\u0103c\u0103to\u0219eniei \u0219i impulsul.<\/span>
\n<\/a>16. Practic\u00e2nd abstinen\u021ba f\u0103r\u0103 p\u0103catul\u00a0\u00a0 uciderii, neac\u021bion\u00e2nd, nici \u00eensu\u0219i, nici cu ajutorul altora; fie femeile cunoscute ca fiind s\u0103 nu fim ac\u021biona\u021bi, nici el \u00eensu\u0219i, nici cu ajutorul altora; fie femeile cunoscute ca fiind cauzele tuturor faptelor p\u0103c\u0103toase, v\u0103z\u00e2nd (adev\u0103rata stare a lumii). . . .
\nIII. 7. \u00cenceteaz\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 b\u00e2ta (i.e. cruzimea) \u00eempotriva fiin\u021belor vii, abandon\u00e2nd \u00eengrijirea corpului, f\u0103r\u0103 ad\u0103post (Mahavira), cel Venerabil, \u00eendur\u0103 spinii satelor (adic\u0103 limba abuziv\u0103 a \u021b\u0103ranilor), (fiind ) perfect luminat.<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 8. <\/span><\/a><\/span>Ca un elefant \u00een fruntea luptei, a\u0219a a fost \u0219i Mahavira victorios. Uneori nu a ajuns \u00een niciun sat din\u00a0 Ladha.
\n9. C\u00eend cel\u00a0 lipsit de dorin\u021be se apropia de sat, locuitorii \u00eel luau la goan\u0103 \u0219i-l atacau\u00a0 spun\u00e2nd: “Pleac\u0103 de aici”.
\n10. El a fost lovit cu un baston, cu pumnul, cu o lance, lovit cu un fruct, cu o bucat\u0103, cu o oal\u0103. B\u0103t\u00e2ndu-l din nou \u0219i din nou, mul\u021bi au pl\u00e2ns.<\/p>\n

11. C\u00e2nd\u00a0 o dat\u0103 (st\u0103tea) f\u0103r\u0103 a-\u0219i mi\u0219ca trupul, \u0219i-a t\u0103iat carnea, \u0219i-a sf\u00e2\u0219iat p\u0103rul cu dureri sau l-a acoperit cu praf.<\/span>
\n 12. Arunc\u00e2ndu-l, l-au l\u0103sat s\u0103 cad\u0103 sau l-au tulburat \u00een pozi\u021biile sale religioase; abandon\u00e2ndu-\u0219i \u00eengrijirea corpului, Venerabilul s-a smerit \u0219i a \u00eendurat durerea, liber de\u00a0 dorin\u021b\u0103.<\/span>
\n 13. Precum un erou \u00een capul luptei este \u00eenconjurat din toate p\u0103r\u021bile, a\u0219a a fost \u0219i Mahavira. Av\u00e2nd toate greut\u0103\u021bile, Cel Venerabil, netulburat, a pornit (pe drumul spre Nirvana). . . .<\/span><\/a><\/p>\n

VI 1. The Venerable One was able to abstain from indulgence of the flesh, though never attacked by diseases. Whether wounded or not wounded, he desired not medical treatment.<\/p>\n

2. Purgatives and emetics, anointing of the body and bathing, shampooing and cleaning of the teeth do not behoove him, after he learned (that the body is something unclean).<\/p>\n

3. Being averse from the impressions of the senses, the Brahmana wandered about, speaking but little. Sometimes in the cold season the Venerable One was meditating in the shade.<\/p>\n

4. In summer he exposes himself to the heat, he sits squatting in the sun; he lives on rough (food); rice, pounded jujube, and beans.<\/span><\/a>
\nVI 1. Cel Venerabilul s-a putut ab\u021bine de la \u00eeng\u0103duirea c\u0103rnii, de\u0219i nu a fost niciodat\u0103 atacat de boli. Indiferent dac\u0103 era r\u0103nit sau nu, refuza tratament medical.
\n2. Purgativele \u0219i vomitivele, ungerea trupului \u0219i \u00eemb\u0103ierea, \u0219amponarea \u0219i cur\u0103\u021barea din\u021bilor nu-l atr\u0103geau, dup\u0103 ce a \u00eenv\u0103\u021bat (c\u0103 trupul este ceva necurat).
\n3. Fiind potrivnic impresiilor sim\u021burilor, Brahmanul\u00a0 cutreiera, vorbind pu\u021bin. Uneori, \u00een timpul sezonului rece, Venerabilul medita\u00a0 la umbr\u0103.
\n4. \u00cen timpul verii se expunea la c\u0103ldur\u0103, st\u0103tea\u00a0 ghemuit la soare; tr\u0103ia cu (hran\u0103) aspr\u0103; orez, jujube pisate \u0219i boabe.
\n5. Folosind acestea trei, Venerabilul s-a sus\u021binut opt luni. Uneori Venerabilul nu bea o jum\u0103tate de lun\u0103 sau chiar o lun\u0103.
\n6. Sau nu bea mai mult de dou\u0103 luni, sau chiar \u0219ase luni, zi \u0219i noapte, f\u0103r\u0103 dorin\u021b\u0103 (pentru b\u0103utur\u0103). Uneori m\u00e2nca hran\u0103 r\u00e2nced\u0103.
\n7. Uneori\u00a0 m\u00e2nca numai a \u0219asea mas\u0103 sau a opta, a zecea, a dou\u0103sprezecea; f\u0103r\u0103 dorin\u021be, persever\u00e2nd\u00a0 \u00een medita\u021bie.
\n8. Av\u00e2nd \u00een\u021belepciune, Mahavira nu a comis niciun p\u0103cat el \u00eensu\u0219i, nici nu a \u00eendemnat pe altcineva s\u0103 fac\u0103 aceasta, nici nu accepta p\u0103catele altora.<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0—–<\/p>\n

Traducere din Prakrit de Herman Jacobi, Jaina Sutra<\/em>, partea 1, \u00een Sacred Books of the East<\/em>, (Oxford, 1884), PP: 85-7<\/p>\n

 <\/p>\n

Mircea Eliade “From Primitives to Zen”:\u00a0 <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

RESPECTUL\u00a0 JAIN PENTRU\u00a0 VIA\u021a\u0102 \u00a0<\/a><\/p>\n

(“Acaranga-sutra”, I, 1)<\/p>\n

P\u0103m\u00e2ntul este bolnav \u0219i jalnic, este greu de \u00eenv\u0103\u021bat, nu are nicio discriminare. Oamenii nelumina\u021bi, care \u00eendur\u0103 efectele faptelor trecute, provoac\u0103\u00a0 o mare suferin\u021b\u0103 \u00eentr-o lume deja plin\u0103 de durere, c\u0103ci \u00een p\u0103m\u00e2nt sufletele sunt \u00eentrupate\u00a0 individual. G\u00e2ndind a c\u00e2\u0219tiga\u00a0 laud\u0103, onoare sau respect … sau a ob\u021bine o rena\u0219tere bun\u0103. . . sau a c\u00e2\u0219tiga m\u00e2ntuirea, sau a sc\u0103pa de durere, un om p\u0103c\u0103tuie\u0219te \u00eempotriva p\u0103m\u00e2ntului sau cauzeaz\u0103, sau permite altora s\u0103 fac\u0103 acest lucru. . . . el nu va c\u00e2\u0219tiga bucurie sau \u00een\u021belepciune. . . . R\u0103nirea\u00a0 p\u0103m\u00e2ntului este ca lovirea, t\u0103ierea, mutilarea sau uciderea unui om orb. . . \u0218tiind aceasta, omul nu trebuie s\u0103 p\u0103c\u0103tuiasc\u0103 \u00eempotriva p\u0103m\u00e2ntului sau s\u0103 fac\u0103, sau s\u0103 permit\u0103 altora s\u0103 fac\u0103 acest lucru. Cel care \u00een\u021belege natura p\u0103catului \u00eempotriva p\u0103m\u00e2ntului este numit un adev\u0103rat \u00een\u021belept care \u00een\u021belege karma. . . .<\/p>\n

\u0218i exist\u0103 multe suflete \u00eentrupate \u00een ap\u0103. Cu adev\u0103rat ap\u0103. . . este vie. . . . Cel care r\u0103ne\u0219te vie\u021bile \u00een ap\u0103 nu \u00een\u021belege natura p\u0103catului sau nu renun\u021b\u0103 la el. . . . Cunosc\u00e2nd acest lucru, un om nu trebuie s\u0103 p\u0103c\u0103tuiasc\u0103 \u00eempotriva apei sau s\u0103 fac\u0103, sau s\u0103 permit\u0103 altora s\u0103 fac\u0103 acest lucru. Cel care \u00een\u021belege natura p\u0103catului \u00eempotriva apei se nume\u0219te adev\u0103rat \u00een\u021belept care \u00een\u021belege karma. . . .<\/p>\n

Prin acte rele \u0219i f\u0103r\u0103 grij\u0103 cineva poate distruge fiin\u021be de foc \u0219i, mai mult, se pot r\u0103ni alte fiin\u021be prin foc. . . . C\u0103ci exist\u0103 creaturi care tr\u0103iesc \u00een p\u0103m\u00e2nt, iarb\u0103, frunze, lemn, balig\u0103, ori mu\u0219uroaie \u0219i creaturi care s\u0103rind… cad \u00een foc dac\u0103\u00a0 se apropie de el. Atinse de foc, se scorojesc…\u00a0 \u00ee\u0219i pierd sim\u021burile \u0219i mor. . . . Cel care \u00een\u021belege natura p\u0103catului \u00een ceea ce prive\u0219te focul este numit un \u00een\u021belept adev\u0103rat care \u00een\u021belege karma.<\/p>\n

\u0218i a\u0219a cum este natura unui om s\u0103 se nasc\u0103 \u0219i s\u0103\u00a0 \u00eemb\u0103tr\u00e2neasc\u0103, tot a\u0219a este \u0219i natura unei plante care se na\u0219te \u0219i se \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te. . . . Unul este \u00eenzestrat cu ra\u021biune, la fel \u0219i cel\u0103lalt; unul este bolnav, dac\u0103 este r\u0103nit, iar cel\u0103lalt este bolnav; unul cre\u0219te \u0219i cel\u0103lalt cre\u0219te; unul se schimb\u0103 odat\u0103 cu timpul, la fel \u0219i cel\u0103lalt. . . . Cel care \u00een\u021belege natura p\u0103catului \u00eempotriva plantelor este numit un adev\u0103rat \u00een\u021belept care \u00een\u021belege karma. . . .<\/p>\n

Toate fiin\u021bele cu dou\u0103, trei, patru sau cinci sim\u021buri. . . . de fapt toat\u0103 crea\u021bia, \u0219tiu \u00een mod individual pl\u0103cerea \u0219i nemul\u021bumirea, durerea, teroarea \u0219i triste\u021bea. Toate sunt pline de temeri care vin din toate direc\u021biile. \u0218i totu\u0219i exist\u0103 oameni care le-ar provoca mai mult\u0103 durere. . . . Unii ucid animale pentru sacrificiu, unele pentru piele, carne, s\u00e2nge,. . . pene, din\u021bi sau col\u021bi; . . . unii ucid inten\u021bionat,\u00a0 al\u021bii neinten\u021bionat; unii omoar\u0103 pentru c\u0103 au fost r\u0103ni\u021bi anterior de c\u0103tre ei. . . \u0219i unii pentru c\u0103 se a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie r\u0103ni\u021bi. Cel care d\u0103uneaz\u0103 animalelor nu a \u00een\u021beles sau a renun\u021bat la fapte de p\u0103cat. . . . Cel care \u00een\u021belege natura p\u0103catului \u00eempotriva animalelor este numit un adev\u0103rat \u00een\u021belept care \u00een\u021belege karma. . . .<\/p>\n

Un om care nu r\u0103ne\u0219te nici v\u00e2ntul\u00a0 cunoa\u0219te durerea tuturor lucrurilor care tr\u0103iesc. . . . Cel care \u0219tie ce este r\u0103u pentru sine \u0219tie ce este r\u0103u pentru al\u021bii \u0219i cine \u0219tie ce este r\u0103u pentru al\u021bii \u0219tie ce este r\u0103u pentru el \u00eensu\u0219i. Aceast\u0103 reciprocitate trebuie luat\u0103 \u00een considerare \u00eentotdeauna. Cei ale c\u0103ror min\u021bi sunt \u00een pace \u0219i care sunt libere de pasiuni nu doresc s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 [\u00een detrimentul altora]. . . . Cel care \u00een\u021belege natura p\u0103catului \u00eempotriva v\u00e2ntului este numit un \u00een\u021belept adev\u0103rat care \u00een\u021belege karma.<\/p>\n

Pe scurt, cine \u00een\u021belege natura p\u0103catului \u00een ceea ce prive\u0219te toate cele \u0219ase tipuri de fiin\u021be vii este numit un adev\u0103rat \u00een\u021belept care \u00een\u021belege karma.<\/p>\n

Traducere de\u00a0 A. L. Basham; \u00a0<\/em><\/strong>Sources of Indian Tradition (New York: Columbia University Press, 1958), pp. 62-3<\/em><\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

MAHAVIR\u00a0 VAANI<\/strong><\/p>\n

Cea mai mare gre\u0219eal\u0103 a unui suflet este nerecunoa\u0219terea adev\u0103ratului s\u0103u sine \u0219i poate fi corectat\u0103 doar prin recunoa\u0219terea sinelui<\/p>\n

Fiecare suflet este independent, nici unul nu depinde de altul.<\/p>\n

Este mai bine s\u0103 te \u00eenvingi pe sine dec\u00e2t s\u0103 \u00eenvingi\u00a0 un milion de du\u0219mani.<\/p>\n

Nu exist\u0103 o existen\u021b\u0103 separat\u0103 a lui Dumnezeu. Toat\u0103 lumea poate atinge dumnezeirea\u00a0 f\u0103c\u00e2nd eforturi supreme \u00een direc\u021bia corect\u0103.<\/p>\n

Toate persoanele neluminate\u00a0 produc suferin\u021be. Deziluzion\u00e2ndu-se,\u00a0 produc \u0219i reproduc suferin\u021bele, \u00een aceast\u0103 lume f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n

Un corp viu nu este doar o integrare a membrelor \u0219i a c\u0103rnii, ci este \u0219i locuin\u021ba sufletului, care are poten\u021bial percep\u021bie perfect\u0103 (Anant-darshana), cunoa\u0219tere perfect\u0103 (Anant-jnana), putere perfect\u0103 (Anant-virya) (Anant-Sukha).<\/p>\n

Precum prin\u00a0 a\u021b\u0103 (sasutra) fere\u0219te acul s\u0103 se piard\u0103, la fel persoana auto-studiindu-se (sasutra) nu poate fi pierdut.<\/p>\n

Fiecare suflet este \u00een sinea sa absolut omniscient \u0219i fericit. Fericirea nu vine din afar\u0103.<\/p>\n

Sufletul vine singur \u0219i pleac\u0103 singur, nimeni nu-l \u00eenso\u021be\u0219te \u0219i nimeni nu-i devine partener.<\/p>\n

Numai acea \u0219tiin\u021b\u0103 este\u00a0 mare \u0219i cea mai bun\u0103 dintre toate \u0219tiin\u021bele, studiul care elibereaz\u0103 omul de tot felul de nenorociri.<\/p>\n

Ceea ce ne ajut\u0103 s\u0103 afl\u0103m adev\u0103rul, s\u0103 control\u0103m mintea nelini\u0219tit\u0103 \u0219i s\u0103\u00a0 purific\u0103m sufletul se nume\u0219te\u00a0 cunoa\u0219tere \u00een doctrina Jaina.<\/p>\n

“Poti lua \u00een m\u00e2n\u0103 un drug de fier rosu-fierbinte\u00a0 doar pentru c\u0103 vrea cineva sa faci asta? Atunci, va fi just\u00a0 din partea ta s\u0103\u00a0 ceri altora sa fac\u0103 acela\u0219i lucru doar pentru a-\u021bi satisface dorintele? Dac\u0103 tu nu po\u021bi tolera provocarea durerii \u00een corpul sau mintea ta\u00a0 de c\u0103tre cuvintele \u0219i ac\u021biunile altora, ce drept\u00a0 ai s\u0103 faci la fel altora prin cuvintele \u0219i faptele tale? “<\/p>\n

Ceea ce supune patimile, conduce la beatitudine \u0219i favorizeaz\u0103 prietenia se nume\u0219te cunoa\u0219tere \u00een doctrina Jaina.<\/p>\n

Nelumina\u021bii\u00a0 iau milioane de vie\u021bi pentru a extirpa efectele karmei, \u00een timp ce un om care posed\u0103 cuno\u0219tin\u021be spirituale \u0219i disciplin\u0103 le elimin\u0103 \u00eentr-un singur moment.<\/p>\n

Nop\u021bile care s-au dus nu se vor mai \u00eentoarce niciodat\u0103. Ele au fost\u00a0 irosite de cei deda\u021bi la nedreptate.<\/p>\n

Cei ce nu cunosc supremul rost al vie\u021bii nu vor putea atinge niciodat\u0103\u00a0 nirvana (eliberarea), \u00een\u00a0 pofida\u00a0 respect\u0103rii vratas (jur\u0103minete) \u0219i nymas (reguli) ale comportamentului \u0219i practicii religioase\u00a0 ale sila (celibat) \u0219i ale tapas\u00a0 (peniten\u021b\u0103).<\/p>\n

Sufletul meu caracterizat de cunoa\u0219tere \u0219i credin\u021b\u0103 este singurul etern. Toate celelalte faze ale existen\u021bei mele de care m-am ata\u0219at sunt evenimente externe \u0219i tranzitorii.<\/p>\n

Dreptatea consist\u0103 \u00een auto-absorb\u021bia complet\u0103 \u0219i renun\u021barea la toate tipurile de pasiuni, inclusiv ata\u0219amentul. Este singurul mijloc de a transcende existen\u021ba mundan\u0103. A\u0219a au spus Jinas.<\/p>\n

Nu ucide\u021bi nicio fiin\u021b\u0103 vie. Nu \u00eencerca\u021bi s\u0103 le domina\u021bi.<\/p>\n

Esen\u021ba tuturor cuno\u0219tin\u021belor consist\u0103 \u00een a nu comite violen\u021b\u0103. Doctrina ahimsa nu este altceva dec\u00e2t respectarea egalit\u0103\u021bii, adic\u0103 realizarea c\u0103, a\u0219a cum nu-mi place mizeria, nici altora nu-i place. \u0218tiind asta, nu trebuie s\u0103 omor\u00e2m pe nimeni.<\/p>\n

Dreptatea consist\u0103 \u00een auto-absorb\u021bia complet\u0103 \u0219i renun\u021barea la toate tipurile de pasiuni, inclusiv ata\u0219amentul. Este singurul mijloc de dep\u0103\u0219ire a existen\u021bei lume\u0219ti. Jinas au spus a\u0219a<\/p>\n

A\u0219a cum\u00a0 \u021bie nu-\u021bi place mizeria, la fel nici altuia nu-i place.\u00een acela\u0219i mod \u00een care \u0219i ceilal\u021bi nu-i plac. \u0218tiind asta, nu le face ce vor ei s\u0103-\u021bi fac\u0103.<\/p>\n

A ucide orice fiin\u021b\u0103 vie \u00eenseamn\u0103 a se ucide pe sine. Compasiunea fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi este compasiune fa\u021b\u0103 de propria persoan\u0103. Prin urmare, trebuie evitat\u0103 violen\u021ba, precum otrava \u0219i ghimpele (care provoac\u0103 durere).<\/p>\n

Nu fi m\u00e2ndru c\u00e2nd c\u00e2\u0219tigi. Nu-\u021bi par\u0103 r\u0103u dac\u0103 pierzi.<\/p>\n

Cel ce cultiv\u0103 o atitudine de egalitate fa\u021b\u0103 de toate fiin\u021bele vii, mi\u0219c\u0103toare sau sta\u021bionare, poate atinge calmul. Astfel spune kevalii.<\/p>\n

Numai cel care a dep\u0103\u0219it frica poate experimenta calmul.<\/p>\n

(Unul ar trebui s\u0103 reflecte astfel \ud83d\ude42 S\u0103 tratez toate fiin\u021bele vii cu ecuanimitate\u00a0 \u0219i niciuna cu vr\u0103jm\u0103\u0219ie. Las\u0103-m\u0103 s\u0103 ob\u021bin samadhi (lini\u0219te), devenind liber de a\u0219tept\u0103ri.<\/p>\n

Las\u0103-m\u0103 s\u0103 renun\u021b la robia ata\u0219amentului \u0219i urii, m\u00e2ndriei \u0219i bl\u00e2nde\u021bii, curiozit\u0103\u021bii, fricii, durerii, indulgen\u021bei \u0219i repulsiei (pentru a realiza ecuanimitatea).<\/p>\n

Las\u0103-m\u0103 s\u0103 renun\u021b la ata\u0219ament prin neata\u0219ament.\u00a0 Sufletul meu va fi singurul meu sprijin (\u00een aceast\u0103 practic\u0103 a deta\u0219\u0103rii). (Prin urmare) las\u0103-m\u0103 s\u0103 renun\u021b la orice altceva.<\/p>\n

A\u0219a cum mie nu-mi place mizeria, la fel nici celorlal\u021bi.\u0219i ceilal\u021bi. \u0218tiind aceasta, nimeni nu ucide nici nu este ucis. O sramana este numit\u0103 astfel pentru c\u0103 se comport\u0103 ecuanim.<\/p>\n

Cel care r\u0103m\u00e2ne ecuanim\u00a0 \u00een mijlocul pl\u0103cerilor \u0219i durerilor este sramana, fiind \u00een starea de con\u0219tiin\u021b\u0103 pur\u0103.<\/p>\n

Sramana lipsit\u0103 de cunoa\u0219terea\u00a0 Agama nu se cunoa\u0219te nici pe sine, nici pe al\u021bii.<\/p>\n

Alte fiin\u021be percep prin sim\u021burile lor, \u00een timp ce sramana percepe prin Agama.<\/p>\n

Cel devotat cu toat\u0103 inima cuno\u0219tin\u021bei, credin\u021bei \u0219i conduitei corecte \u00eendepline\u0219te \u00een mod egal sarcina sramana.<\/p>\n

O, Sine! Practic\u0103 Adev\u0103rului \u0219i nimic altceva dec\u00e2t Adev\u0103rul.<\/p>\n

Iluminat de lumina Adev\u0103rului, \u00een\u021beleptul transcende moartea.<\/p>\n

Numai adev\u0103rul este esen\u021ba lumii.<\/p>\n

Ascetul care nu se g\u00e2nde\u0219te niciodat\u0103 s\u0103 spun\u0103 o minciun\u0103 din ata\u0219ament, aversiune sau iluzie este \u00eentr-adev\u0103r practicianul celei de-a doua vrata\u00a0 a adev\u0103rului.<\/p>\n

Un om adev\u0103rat este tratat la fel de sigur ca o mama, venerabil ca un guru (preceptor) \u0219i iubit precum cel care comand\u0103 cunoa\u0219terea.<\/p>\n

Adev\u0103rul este \u00eentr-adev\u0103r tapa (peniten\u021b\u0103). \u00cen veridicitate se afl\u0103 re\u021binerea de sine \u0219i toate celelalte virtu\u021bi. Dup\u0103 cum pe\u0219tele poate tr\u0103i numai \u00een mare, toate celelalte virtu\u021bi pot sta numai \u00een adev\u0103r.<\/p>\n

Cel care cultiv\u0103 o atitudine de egalitate fa\u021b\u0103 de toate fiin\u021bele vii, mobile \u0219i sta\u021bionare, poate atinge echilibrul. Astfel spune kevalii.<\/p>\n

Numai cel care a dep\u0103\u0219it frica poate experimenta echilibrul.<\/p>\n

(Unul ar trebui s\u0103 reflecte a\u0219a \ud83d\ude42 S\u0103-mi tratez toate fiin\u021bele vii cu echilibru \u0219i nici unul cu vr\u0103jm\u0103\u0219ie. Permite\u021bi-mi s\u0103 ob\u021bin samadhi (lini\u0219te), devenind liber de a\u0219tept\u0103ri.<\/p>\n

Permite\u021bi-mi s\u0103 renun\u021b la robul ata\u0219amentului \u0219i urii, m\u00e2ndriei \u0219i bl\u00e2nde\u021bii, curiozit\u0103\u021bii, fricii, durerii, indulgen\u021bei \u0219i abhorrence (pentru a realiza echanimitatea).<\/p>\n

Las\u0103-m\u0103 s\u0103 renun\u021b la ata\u0219ament prin dezintegrare. Sufletul meu va fi singurul meu sprijin (\u00een aceast\u0103 practic\u0103 de dezintegrare). (Prin urmare) permite\u021bi-mi s\u0103 renun\u021b la orice altceva.<\/p>\n

A\u0219a cum nu-mi place mizeria, la fel \u0219i ceilal\u021bi. \u0218tiind asta, nimeni nu ucide nici nu este ucis. O sraman\u0103 este a\u0219a numit\u0103 pentru c\u0103 se comport\u0103 \u00een mod egal.<\/p>\n

Cel care r\u0103m\u00e2ne \u00een mod echilibrat \u00een mijlocul pl\u0103cerilor \u0219i durerilor este o sraman\u0103, fiind \u00een starea de con\u0219tiin\u021b\u0103 pur\u0103.<\/p>\n

O sraman\u0103 lipsit\u0103 de cunoa\u0219terea lui Agama nu se cunoa\u0219te nici pe sine, nici pe al\u021bii.<\/p>\n

Alte fiin\u021be percep prin sim\u021burile lor, \u00een timp ce sramana percepe prin Agama.<\/p>\n

Unul dedicat cu toat\u0103 inima cuno\u0219tin\u021bei, credin\u021bei \u0219i conduitei corecte \u00eendepline\u0219te \u00een mod egal sarcina sramanului.<\/p>\n

O sine! Practica Adev\u0103rului \u0219i nimic altceva dec\u00e2t Adev\u0103rul.<\/p>\n

Iluminat de lumina Adev\u0103rului, \u00een\u021beleptul transcende moartea.<\/p>\n

Numai adev\u0103rul este esen\u021ba lumii.<\/p>\n

Ascetul care nu se g\u00e2nde\u0219te niciodat\u0103 s\u0103 spun\u0103 o minciun\u0103 din ata\u0219ament, aversiune sau delir este \u00eentr-adev\u0103r practicianul celei de-a doua por\u021bi a adev\u0103rului.<\/p>\n

Un om adev\u0103rat este tratat la fel de sigur ca \u0219i mama, venerabil ca guru (preceptor) \u0219i iubit ca cel care comand\u0103 cunoa\u0219terea.<\/p>\n

Adev\u0103rul este \u00eentr-adev\u0103r tapa (peniten\u021b\u0103). \u00cen veridicitate se afl\u0103 re\u021binerea de sine \u0219i toate celelalte virtu\u021bi. A\u0219a cum pe\u0219tele poate tr\u0103i numai \u00een mare, toate celelalte virtu\u021bi pot sta numai \u00een adev\u0103r.<\/p>\n

Cineva poate avea un o \u0219uvi\u021b\u0103 sau p\u0103r \u00eenc\u00e2lcit\u00a0 sau cap ras\u00a0 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 gol sau s\u0103 poarte o c\u00e2rp\u0103. Dar\u00a0 dac\u0103 el spune o minciun\u0103, toate acestea sunt inutile \u0219i f\u0103r\u0103 rost.<\/p>\n

Cineva\u00a0 poate suporta tot felul de dureri insuportabile cauzate de \u021bepe \u00een a\u0219teptarea bog\u0103\u021biei etc. Dar venerabil este numai cel ce tolereaz\u0103, f\u0103r\u0103 niciun motiv de c\u00e2\u0219tig lumesc, cuvintele aspre rostite c\u0103tre el.<\/p>\n

Nu trebuie s\u0103 vorbe\u0219ti dec\u00e2t dac\u0103 ai cerut s\u0103 faci acest lucru. Ar trebui\u00a0 s\u0103 nu deranjezi pe al\u021bii \u00een conversa\u021bie.<\/p>\n

Nu ponegri \u0219i nu face pe plac unui neadev\u0103r fraudulos.<\/p>\n

Nu\u00a0 rosti\u021bi cuvinte nepl\u0103cute care trezesc sentimente rele \u00een ceilal\u021bi. Nu tolera\u021bi\u00a0 cuv\u00e2nt favorabil r\u0103ului.<\/p>\n

Disciplina vorbirii consist\u0103 \u00een refuzul de a spune minciuni \u0219i de a respecta t\u0103cerea.<\/p>\n

Sadhaka ( practicantul disciplinei spirituale) vorbe\u0219te cuvinte pe m\u0103sura \u0219i beneficiul tuturor fiin\u021belor vii.<\/p>\n

Bhiksu (ascet) nu trebue s\u0103 se supere\u00a0 pe cel care \u00eel maltrateaz\u0103.\u00a0 Altfel el ar fi ca\u00a0 ignoramus. De aceea, nu trebuie s\u0103-\u0219i piard\u0103 firea.<\/p>\n

Dac\u0103 cineva bate un ascet disciplinat \u0219i re\u021binut, acesta din urm\u0103 nu ar trebui s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la r\u0103zbunare, consider\u00e2nd sufletul ca fiind nepieritor.<\/p>\n

Dup\u0103 cum aurul nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie aur, chiar dac\u0103 este \u00eencins \u00een foc; un om luminat nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie luminat fiind torturat de efectul karmei.<\/p>\n

Un ho\u021b nu simte nici mil\u0103, nici ru\u0219ine, nici nu posed\u0103 disciplin\u0103 \u0219i credin\u021b\u0103. Nu exist\u0103 niciun r\u0103u pe care s\u0103 nu-l poat\u0103 face pentru bog\u0103\u021bie.<\/p>\n

Cu privire la agravarea l\u0103comiei, o persoan\u0103 nu distinge \u00eentre ceea ce ar trebui f\u0103cut \u0219i ce nu ar trebui f\u0103cut. El este un \u00eendr\u0103zne\u021b, care nu poate comite nicio infrac\u021biune chiar \u0219i cu pre\u021bul vie\u021bii sale.<\/p>\n

Prin practicarea celibatului se pot \u00eendeplini toate celelalte jur\u0103minte – castitatea, tapasul, vinaya, samyama, iertare, auto-protec\u021bie \u0219i deta\u0219are.<\/p>\n

\u0218tiind c\u0103 sunetul pl\u0103cut, frumuse\u021bea, parfumul, gustul pl\u0103cut \u0219i atingerea lini\u0219titoare sunt transform\u0103ri tranzitorii ale materiei, celibatul nu ar trebui s\u0103 fie \u00eendr\u0103gostit de ele.<\/p>\n

Sufletul este Brahman. Brahmacarya nu este, a\u0219adar, dec\u00e2t comportamentul spiritual al ascetului fa\u021b\u0103 de suflet, care a ie\u0219it din rela\u021bia cu corpul str\u0103in.<\/p>\n

O persoan\u0103 amoroas\u0103, care nu reu\u0219e\u0219te s\u0103-\u0219i ating\u0103 obiectele dorite, \u00ee\u0219i iese din min\u021bi\u00a0 \u0219i este chiar gata s\u0103 se sinucid\u0103 prin orice mijloace.<\/p>\n

Soarele p\u00e2rjole\u0219te\u00a0 \u00een timpul zilei, dar cupidul p\u00e2rle\u0219te zi \u0219i noaptese arunc\u0103 \u00een cuptor \u00een ziua \u0219i \u00een noapte. Te po\u021bi proteja de soare, dar nu de cupid.<\/p>\n

Cu c\u00e2t faci mai mult, cu at\u00e2t vrei mai mult. L\u0103comia cre\u0219te cu c\u00e2\u0219tigul. Ceea ce ar putea fi realizat de dou\u0103 masas (grame) de aur nu poate fi realizat de zece milioane.<\/p>\n

A\u0219a cum focul nu este potolit de combustibil \u0219i oceanul de mii de r\u00e2uri,la fel nicio fiin\u021b\u0103 vie nu este satisf\u0103cut\u0103\u00a0 m\u0103car cu toat\u0103 bog\u0103\u021bia celor trei lumi.<\/p>\n

Non-posesia controleaz\u0103 sim\u021burile \u00een acela\u0219i mod \u00een care un c\u00e2rlig controleaz\u0103 elefantul. Cum este util un \u0219an\u021b\u00a0 pentru protejarea unui ora\u0219, tot a\u0219a este \u0219i\u00a0 non-ata\u0219amentul pentru controlul sim\u021burilor.<\/p>\n

L\u0103comia chiar \u0219i pentru o furc\u0103 de paie, ca s\u0103 nu vorbim de lucruri pre\u021bioase, produce p\u0103cat. O persoan\u0103 nelacom\u0103, chiar dac\u0103 poart\u0103 coroan\u0103, nu poate s\u0103 p\u0103c\u0103tuiasc\u0103.<\/p>\n

Cel care, st\u0103p\u00e2nit de dorul g\u00e2ndirii, devenind\u00a0 victim\u0103 a pasiunilor la fiecare pas \u0219i ne\u00eendep\u0103rt\u00e2nd\u00a0 dorin\u021bele, nu poate practica ascetismul.<\/p>\n

Renun\u021barea exterioar\u0103 este lipsit\u0103 de sens dac\u0103 sufletul r\u0103m\u00e2ne str\u00e2ns de c\u0103tu\u0219e interne.
\nFiin\u021bele vii au dorin\u021be. Dorin\u021bele consist\u0103 \u00een pl\u0103cere \u0219i durere.<\/p>\n

Cel constant atent la \u021binuta sa este precum crinul din iaz, nep\u0103tat de noroi.<\/p>\n

Obiectele sim\u021burilor\u00a0 polueaz\u0103 cunoa\u0219terea dac\u0103 nu este protejat\u0103 de disciplin\u0103.<\/p>\n

Disciplina este mijlocul de a ob\u021bine eliberarea.<\/p>\n

Chiar \u0219i nobilul devine unealt\u0103 \u00een compania celui r\u0103u, ca un colier pre\u021bios pe g\u00e2tul unui cadavru.<\/p>\n

Ignoramus-ul este \u00eentotdeauna t\u00e2rziu. Iluminatul este mereu treaz.<\/p>\n

Cele cinci sim\u021buri ale trezitului r\u0103m\u00e2n mereu inactive. Cele cinci sim\u021buri ale somnului r\u0103m\u00e2n \u00eentotdeauna active. Prin intermediul celor cinci activi se dob\u00e2nde\u0219te robie, pe c\u00e2nd prin inactivul cinci se rupe lan\u021bul.<\/p>\n

A\u0219a cum toat\u0103 lumea se \u021bine departe de un foc arz\u00e2nd, la fel \u0219i relele r\u0103m\u00e2n departe de o persoan\u0103 luminat\u0103.<\/p>\n

Tine-te mereu treaz. Cel ce se p\u0103streaz\u0103 treaz \u00ee\u0219i cre\u0219te \u00een\u021belepciunea. Cel ce adoarme este jalnic. Binecuv\u00e2ntat este cel ce st\u0103 treaz.<\/p>\n

Cel ce zace lene\u0219 ca un piton irose\u0219te ambrozia \u00een\u021belepciunii. Cu pierderea \u00een\u021belepciunii sale, el nu este mai bun dec\u00e2t un buhai.<\/p>\n

Yoghinul\u00a0\u00a0 indiferent la afacerile lume\u0219ti r\u0103m\u00e2ne alert spiritual din propria sa datorie, anume datoria fa\u021b\u0103 de sufletul s\u0103u. Pe de alt\u0103 parte, cineva\u00a0 \u00eeng\u0103duitor afacerilor lume\u0219ti nu-\u0219i face datoria fa\u021b\u0103 de sufletul s\u0103u.<\/p>\n

Na\u0219terea este \u00eenso\u021bit\u0103 de moarte, tine\u021bea de descompunere, \u0219i norocul de nenoroc. Astfel totul \u00een aceast\u0103 lume este momentan.<\/p>\n

At\u00e2t curajosul c\u00e2t \u0219i la\u0219ul\u00a0 trebuie s\u0103 moar\u0103. C\u00e2nd moartea este inevitabil\u0103 pentru am\u00e2ndoi, de ce s\u0103 nu\u00a0 salut\u0103m\u00a0 moartea cu z\u00e2mbet \u0219i cu \u00eendr\u0103zneal\u0103?<\/p>\n

At\u00e2t dreptul c\u00e2t \u0219i nedreptul\u00a0 trebuie s\u0103 moar\u0103. C\u00e2nd moartea este inevitabil\u0103 pentru am\u00e2ndoi, de ce n-ar \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a-o p\u0103str\u00e2nd o bun\u0103 conduit\u0103?<\/p>\n

Nu este nimic at\u00e2t de \u00eenfrico\u0219itor ca moartea \u0219i nu exist\u0103 suferin\u021b\u0103 la fel de mare ca na\u0219terea. Fii eliberat \u0219i de frica de na\u0219tere \u0219i de moarte, prin \u00eendep\u0103rtarea ata\u0219amentului fa\u021b\u0103 de trup.<\/p>\n

Nu fi \u00een groaza \u00eengrozirii, de boal\u0103, disperare, de b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i chiar de moarte sau de orice alt obiect de fric\u0103.<\/p>\n

Nevigilentul se teme din toate p\u0103r\u021bile. Vigilentul din niciuna.<\/p>\n

Cel ce se \u00eentre\u021bine frica se g\u0103se\u0219te \u00eensu\u0219i singur (\u0219i neajutorat).<\/p>\n

Viteazul nu \u00eeng\u0103duie\u00a0 indulgen\u021ba, nici oroarea. Mul\u021bumit de propriul sine, el nu este ata\u0219at de nimic.<\/p>\n

Precum o broasc\u0103 \u021bestoas\u0103 \u00ee\u0219i retrage membrele \u00een propriul s\u0103u corp, la fel \u0219i voinicul \u00ee\u0219i retrage mintea \u00een sine \u00eensu\u0219i din toate p\u0103catele.<\/p>\n

Iluminatul ar trebui s\u0103 contemple c\u0103 sufletul s\u0103u este \u00eenzestrat cu energie nem\u0103rginit\u0103.<\/p>\n

Numai acel om poate lua o decizie corect\u0103, al c\u0103rui suflet nu este chinuit de necazurile ata\u0219amentului \u0219i aversiunii.<\/p>\n

Cel ce cunoa\u0219te spiritualul (sinele) cunoa\u0219te \u0219i\u00a0 exterioarul (lumea). Cine cunoa\u0219te lumea exterioar\u0103, se cunoa\u0219te \u0219i pe sine.<\/p>\n

Mahavira
\ntag-uri: dorin\u021be, \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi etice, etic\u0103, regul\u0103 de aur, r\u0103nire, jain, jainism, lord, lord-mah\u0101v\u012bra, mahaveer, mahavira, moralitate, durere, citat, drept, toleran\u021b\u0103, cuvinte<\/p>\n

“Unii oameni nebuni declar\u0103 c\u0103 lumea a f\u0103cut-o creatorul. \u00a0Doctrina c\u0103 lumea a fost creat\u0103 nu este recomandat\u0103 \u0219i ar trebui respins\u0103. Dac\u0103 Dumnezeu a creat lumea, unde a fost \u00eenainte de crea\u021bie? Dac\u0103 spui c\u0103 era transcendent \u0219i c\u0103 nu avea nevoie de sprijin, unde este acum? Cum ar fi putut Dumnezeu s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 lume f\u0103r\u0103 materii prime? Dac\u0103 spui c\u0103 a f\u0103cut asta mai \u00eent\u00e2i \u0219i apoi lumea, te confrun\u021bi cu o regresie nesf\u00e2r\u0219it\u0103. Dac\u0103 declari c\u0103 aceast\u0103 materie prim\u0103 a ap\u0103rut \u00een mod firesc, cazi \u00eentr-o alt\u0103 eroare, c\u0103ci \u00eentregul univers ar fi putut fi astfel propriul s\u0103u creator \u0219i a ap\u0103rut destul de natural. Dac\u0103 Dumnezeu a creat lumea printr-un act de voin\u021b\u0103 proprie, f\u0103r\u0103 materii prime, atunci este vorba doar de voin\u021ba sa \u0219i de nimic altceva – \u0219i cine va crede aceast\u0103\u00a0\u00a0 prostie? Dac\u0103 el este vreodat\u0103 des\u0103v\u00e2r\u0219it \u0219i complet, cum ar putea s\u0103 apar\u0103 voin\u021ba de a crea \u00een el? Dac\u0103, pe de alt\u0103 parte, nu este perfect, nu mai poate crea universul dec\u00e2t un olar. Dac\u0103 el nu este\u00a0 form\u0103, f\u0103r\u0103 ac\u021biune \u0219i mai cuprinz\u0103tor, cum ar fi putut s\u0103 creeze lumea? Un astfel de suflet, lipsit de toat\u0103 moralitatea, nu ar avea nicio dorin\u021b\u0103 de a crea nimic. Dac\u0103 el este perfect, el nu se str\u0103duie\u0219te pentru cele trei scopuri ale omului, deci ce avantaj ar c\u00e2\u0219tiga prin crearea universului? Dac\u0103 spui c\u0103 el nu a creat nici un scop, pentru c\u0103 era natura lui s\u0103 fac\u0103 acest lucru, atunci Dumnezeu nu are rost. Dac\u0103 a creat \u00eentr-un fel de sport, a fost un sport al unui copil prost, duc\u00e2nd la necazuri. Dac\u0103 el a creat din cauza karmei fiin\u021belor \u00eentrupate [dob\u00e2ndite \u00eentr-o crea\u021bie anterioar\u0103] El nu este Domnul atotputernic, ci subordonat altui lucru. Dac\u0103 nu a iubit fiin\u021bele vii \u0219i nu a avut nevoie de ele, el a f\u0103cut lumea, de ce nu a f\u0103cut crea\u021bia cu totul fericit\u0103, f\u0103r\u0103 ghinion? Dac\u0103 ar fi transcendent, nu ar crea, pentru c\u0103 ar fi liber: nici dac\u0103 ar fi implicat \u00een transmigrare, pentru c\u0103 atunci nu ar fi atotputernic. Astfel, doctrina c\u0103 lumea a fost creat\u0103 de Dumnezeu nu are nici un sens, iar Dumnezeu comite un mare p\u0103cat \u00een uciderea copiilor pe care el \u00eensu\u0219i ia creat. Dac\u0103 spui c\u0103 omori doar pentru a distruge fiin\u021bele malefice, de ce a creat astfel de fiin\u021be \u00een primul r\u00e2nd? Oamenii buni ar trebui s\u0103 lupte \u00eempotriva credinciosului \u00een crea\u021bia divin\u0103, \u00eennebunit\u0103 de o doctrin\u0103 rea. S\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 lumea este necreat\u0103, a\u0219a cum este timpul \u00een sine, f\u0103r\u0103 \u00eenceput sau sf\u00e2r\u0219it, \u0219i se bazeaz\u0103 pe principii, via\u021b\u0103 \u0219i odihn\u0103. Necreat\u0103 \u0219i indestructibil\u0103, ea persist\u0103 sub constr\u00e2ngerea naturii sale.<\/p>\n

—————————————<\/p>\n

Versiuni de George ANCA<\/strong><\/p>\n

Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n

2 noiembrie, 2017<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EXEMPLUL\u00a0 MAHAVIRA Versiuni de George Anca   Mircea Eliade “From Primitives to Zen”: DOCTRINE JAINE \u0218I PRACTICI DE NONVIOLEN\u021a\u0102 EXEMPLUL [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-33818","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33818","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33818"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33818\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33821,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33818\/revisions\/33821"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33818"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33818"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33818"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}