{"id":33894,"date":"2017-12-05T16:47:26","date_gmt":"2017-12-05T16:47:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=33894"},"modified":"2017-12-05T16:47:26","modified_gmt":"2017-12-05T16:47:26","slug":"cezarina-adamescu-un-scriitor-realist-si-cartea-lui-memorialistica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/12\/05\/cezarina-adamescu-un-scriitor-realist-si-cartea-lui-memorialistica\/","title":{"rendered":"Cezarina ADAMESCU: Un scriitor realist \u0219i cartea lui memorialistic\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>CREANG\u0102 Ovidiu<\/strong><\/p>\n

CU \u015eI F\u0102R\u0102 SECURI\u015eTI<\/em><\/strong><\/p>\n

(Prefa\u0163a Paul Goma)<\/strong><\/p>\n

368 pagini<\/strong><\/p>\n

Editura Vicovia \u00a0<\/strong><\/p>\n

Bac\u0103u, 2009 <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cu discern\u0103m\u00e2nt \u015fi responsabilitate, autorul, n\u0103scut \u00een urm\u0103 cu 90 de ani, \u00een satul V\u0103rz\u0103re\u015fti, plasa Nisporeni, jude\u0163ul L\u0103pu\u015fna, \u00een apropiere de Chi\u015fin\u0103u, ne dezv\u0103luie, \u00een cartea de fa\u0163\u0103 importante am\u0103nunte din culisele securit\u0103\u0163ii. Unele informa\u0163ii, prea pu\u0163in \u015ftiute de omul de r\u00e2nd, mai cu seam\u0103 dup\u0103 cotitura din decembrie 1989 au ajuns de notorietate. Dar Ovidiu Creang\u0103 este posesorul unor informa\u0163ii inedite, aflate \u015fi tr\u0103ite pe propria piele, \u00een venerabila sa via\u0163\u0103 de aproape un secol. Nu e de mirare, a\u015fadar, c\u0103 s-a g\u00e2ndit s\u0103 le pun\u0103 pe h\u00e2rtie \u015fi s\u0103 le ofere cititorilor, la 20 de ani dup\u0103 revolu\u0163ie, cu gustul amar c\u0103 aproape nimic nu s-a schimbat \u00een configura\u0163ia politic\u0103 a \u0163\u0103rii, dec\u00e2t formal, vechile structuri fiind \u00eenc\u0103 la putere, peste care s-au calchiat structuri noi, coercitive, asupritoare, cu mult mai \u00eengrozitoare \u015fi mai ap\u0103s\u0103toare pentru omul simplu, dec\u00e2t \u00een perioada anterioar\u0103.<\/p>\n

\n

Cartea are a\u015fezate \u00een fa\u0163\u0103, c\u00e2teva pagini din jurnalul scriitorului dizident Paul Goma, datat 12-13 februarie 2008, text intitulat \u201eMo\u015f Bodr\u00e2ng\u0103 \u015fi securi\u015ftii\u201d \u00een care afl\u0103m p\u0103rerea scriitorului despre aceste structuri coercitive ale Rom\u00e2niei care \u00ee\u015fi exercit\u0103 \u015fi \u00een prezent atributele \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi peste hotare. \u00cen paginile jurnalului s\u0103u, folosite de Ovidiu Creang\u0103 drept prefa\u0163\u0103, Paul Goma, cu o luciditate \u015fi discern\u0103m\u00e2nt meritorii, scoate \u00een eviden\u0163\u0103 m\u0103rturii ale unor participan\u0163i direct la actul r\u0103sturn\u0103rii regimului comunist, precum \u015fi modul bestial, barbar \u00een care au fost tortura\u0163i \u015fi asasina\u0163i fo\u015ftii dictatori, cu o cruzime de nedescris, am\u0103nunte aflate din \u201eStenograma Procesului Ceau\u015fe\u015ftilor\u201d \u2013 publicat\u0103 \u00een \u201eZiua\u201d, precum \u015fi declara\u0163ia numitei Cerasela Birjac, \u015fefa Pazei personale a lui Gelu Voican Voiculescu, publicat\u0103 \u015fi ea \u00een \u201eZiua\u201d, declara\u0163ie la fel de \u015focant\u0103 ca \u015fi stenograma sus amintit\u0103.<\/p>\n

\n

Volumul \u201eCu \u015fi\u00a0 f\u0103r\u0103 securi\u015fti\u201d \u2013 se constituie astfel, \u00eentr-un document important, o fresc\u0103 veridic\u0103 a societ\u0103\u0163ii politice rom\u00e2ne\u015fti de la finele secolului trecut, care a culminat cu mi\u015fcarea de revolt\u0103 din decembrie 1989, bazat pe m\u0103rturii, pe acte originale \u015fi relat\u0103ri ale unor persoane care s-au situat \u00een miezul evenimentelor. \u00cen Argumentul s\u0103u, autorul explic\u0103 titlul lucr\u0103rii \u015fi motivul care a stat la baza \u00eenceperii unui asemenea demers memorialistic, folosind date \u015fi nume reale care pot fi probate \u015fi ast\u0103zi, de\u015fi au trecut mai bine de dou\u0103 decenii de la evenimentele cruciale din decembrie 1989.<\/p>\n

\n

Scris\u0103 sub forma unei Autobiografii, cu nuan\u0163e autoironice \u015fi autopersiflante \u2013 lucrarea este \u015fi o satir\u0103 ustur\u0103toare la adresa aparatului conduc\u0103tor, al celui represiv, la adresa celor ce s-au \u00eembog\u0103\u0163it aproape peste noapte, a tuturor celor ce s\u0103v\u00e2r\u015fesc nelegiuiri \u015fi supun neamul rom\u00e2nesc oprim\u0103rii \u015fi distrugerii sistematice. De\u015fi plecat de aproape trei decenii din \u0163ar\u0103, autorul a p\u0103strat leg\u0103turi cu oamenii \u015fi cu locurile pe unde a vie\u0163uit p\u00e2n\u0103 la v\u00eersta de 62 de ani. Lucrarea beneficiaz\u0103 la sf\u00eer\u015fit de numeroase pagini ilustrate de Note autobiografice \u00een care-\u015fi relateaz\u0103 povestea vie\u0163ii \u015fi \u00een chip deosebit, amintirile din copil\u0103rie, cu mult umor \u015fi oarecare und\u0103 de nostalgie, dup\u0103 anii trecu\u0163i, cum e \u015fi firesc.<\/p>\n

\n

Tot aici \u00ee\u015fi dezv\u0103luie \u015fi pasiunea arz\u0103toare a vie\u0163ii sale: chimia. Valurile pe care a fost purtat \u00een via\u0163\u0103, nu s-au potolit nici \u00een Canada, unde a muncit \u015fi a avut realiz\u0103ri remarcabile. Ast\u0103zi, venerabilul domn Ovidiu Creang\u0103 se bucur\u0103 al\u0103turi de copii \u015fi nepo\u0163i de o via\u0163\u0103 prosper\u0103, tihnit\u0103, pe care o condimenteaz\u0103 cu lecturi \u015fi scrieri personale, public\u00e2nd la marile reviste canadiene \u015fi rom\u00e2ne\u015fti literatur\u0103\u00a0 care e foarte apreciat\u0103 at\u00e2t de rom\u00e2nii din \u0163ar\u0103, c\u00e2t \u015fi de cei din diaspora. Ovidiu Creang\u0103 nu se sfie\u015fte s\u0103-\u015fi numeasc\u0103 \u201eeroii\u201d \u2013 (\u015fi cei negativi sunt eroi, nu-i a\u015fa?) \u2013 cu numele lor reale. \u015ei-a luat acest drept legitim \u015fi curajul r\u0103spunderii, fiindc\u0103 oric\u00e2nd poate proba cu argumente forte \u015fi cu documenta\u0163ie adev\u0103rul afirma\u0163iilor sale. El relateaz\u0103 despre persoane care erau puse\u00a0 de regimul trecut s\u0103 informeze exact despre ac\u0163iunile unor vecini, prieteni, colegi de serviciu. A fost \u015fi el \u201efilat\u201d \u015fi turnat \u00een mai multe r\u00e2nduri. Av\u00e2nd o func\u0163ie important\u0103 \u015fi f\u0103c\u00e2nd nenum\u0103rate deplas\u0103ri \u00een str\u0103in\u0103tate, era, prin for\u0163a \u00eemprejur\u0103rilor suspectat. Autorul descrie cu minu\u0163ie experien\u0163ele sale cu acei care erau numi\u0163i \u00een sens peiorativ \u201eb\u0103ie\u0163ii cu ochii alba\u015ftri\u201d, printre ei fiind \u015fi unii foarte buni prieteni care \u201el-au lucrat\u201d \u00een chip nea\u015fteptat.<\/p>\n

\n

\u00cens\u0103, afirm\u0103 Ovidiu Creang\u0103 \u2013 \u201e\u015ei la securi\u015fti au fost unii fiare \u015fi au fost \u015fi unii mai omeno\u015fi. A\u015fa c\u0103 tor\u0163ionarii care spun c\u0103 nu au avut \u00eencotro \u015fi au comis atrocit\u0103\u0163i av\u00e2nd ordin de la\u00a0 colonelul Nicolski sau Pantiu\u015fa mint cu neru\u015finare, \u00a0c\u0103ci, dac\u0103 ar fi refuzat s\u0103 fac\u0103 aceste fapte de neimaginat, nu le-ar fi t\u0103iat nimeni capul. Toporul nu ar avea nici o putere dac\u0103 nu ar avea o coad\u0103 de topor. Securitatea rom\u00e2neasc\u0103 era organizat\u0103 dup\u0103 modelul sovietic \u00eens\u0103 cei ce au suferit prin \u00eenchisori \u015fi lag\u0103re, dar mai ales cei supu\u015fi la ororile \u201ereeduc\u0103rii\u201d de la Pite\u015fti spun c\u0103 a dep\u0103\u015fit cu mult chiar \u015fi Gulag-urile ruse\u015fti \u00een atrocit\u0103\u0163i.\u201d<\/p>\n

\n

\u00cen relat\u0103rile sale, Ovidiu Creang\u0103 uziteaz\u0103 un limbaj direct, frust, despodobit de metafore, floricele \u015fi alte figuri de stil care nu s-ar fi potrivit cu subiectul \u015fi mesajul lucr\u0103rii. Nici frivolit\u0103\u0163ile de limbaj nu \u00eei sunt specifice \u015fi le folose\u015fte doar arareori, c\u00e2nd textul cere acest lucru. Specifice sunt: ironia, satira, parodia, sarcasmul, autoironia, aspectate cu numeroase citate din proverbe \u015fi maxime rom\u00e2ne\u015fti \u015fi universale pentru a ilustra ideile proprii. Limbajul este viu, colorat, animat \u015fi d\u0103 vioiciune \u015fi sus\u0163inere ac\u0163iunii.<\/p>\n

\n

S-ar zice despre scriitorul Ovidiu Creang\u0103 c\u0103 este un autor h\u00e2tru din spi\u0163a str\u0103mo\u015fului Creang\u0103 (nu degeaba au acela\u015fi nume!) prin umorul s\u0103n\u0103tos pe care-l practic\u0103 \u015fi prin senin\u0103tatea \u2013 proprie rom\u00e2nului \u2013 cu care dep\u0103\u015fe\u015fte anumite situa\u0163ii tragice. Dar umorul sarcastic are darul de a pune punctul pe \u201ei\u201d, adic\u0103 de a\u00a0 face s\u0103 usture. Din text nu se degaj\u0103 triste\u0163e, deprimare, anxietate, resentimente, normale \u00een cazul unei persoane care a suferit at\u00e2tea nedrept\u0103\u0163i \u015fi a trecut prin focul iadului \u015fi furcile caudine ale tor\u0163ionarilor securi\u015fti. S-ar putea chiar spune c\u0103 i-a iertat pe to\u0163i \u015fi nu le mai p\u0103streaz\u0103 resentimente. Umorul l-a ajutat s\u0103 treac\u0103 mai u\u015for prin mijlocul suferin\u0163ei.<\/p>\n

\n

Capitolul I, intitulat, firesc: \u201e\u00cenceputurile\u201d \u2013 este cadrul de desf\u0103\u015furare al unor \u201eAspecte din Basarabia rom\u00e2neasc\u0103\u201d \u2013 a\u015fa cum \u00ee\u015fi subintituleaz\u0103 capitolul Ovidiu Creang\u0103. Monografic \u015fi autobiografic, autorul (re)creeaz\u0103 cadrul na\u015fterii sale \u015fi atmosfera de \u00eenceput de veac XX \u00een Basarabia \u00een care a v\u0103zut lumina zilei. Toate capitolele sunt ilustrate cu imagini de epoc\u0103, h\u0103r\u0163i, documente. Am\u0103nunte despre starea social-economic\u0103 \u015fi demografic\u0103 a Basarabiei \u015fi \u00een chip deosebit a Chi\u015fin\u0103ului, sunt prezentate cu mult\u0103 generozitate \u015fi mai ales, bine documentate. Autorul face \u015fi portretul moral al basarabenilor, descriindu-i astfel: \u201eCaracterul moldovenilor era foarte \u00eeng\u0103duitor, ei fiind oameni primitori \u015fi buni la suflet\u201d.<\/p>\n

\n

Travers\u00e2nd istoria secolului, Ovidiu Creang\u0103 puncteaz\u0103 principalele momente care au marcat existen\u0163a, nu numai a lui, dar a tuturor rom\u00e2nilor de dincolo \u015fi de dincoace de Prut ce au fost sacrifica\u0163i \u015fi azv\u00e2rli\u0163i ca ni\u015fte mingi, dintr-un loc \u00een altul, dup\u0103 capriciile \u015fi meandrele politicii. Destine sf\u00e2\u015fiate, familii \u00eemp\u0103r\u0163ite, deportate, c\u00e2nd alipirea Basarabiei \u00een 1920, c\u00e2nd\u00a0 retrocedarea Basarabiei, \u00een 1940, \u00a0un joc perfid care a schimbat soarta a mii \u015fi mii de rom\u00e2ni. Autorul descrie \u00een am\u0103nunt aspecte din via\u0163a basarabenilor, obiceiurile \u015fi tradi\u0163iile lor, credin\u0163a lor, arta culinar\u0103 \u00een care basarabencile erau vestite. El face \u00een primul capitol o minimonografie a meleagurilor unde a v\u0103zut lumina zilei \u015fi unde a copil\u0103rit p\u00e2n\u0103 la plecarea \u00een Regat. Drama prin care a trecut familia autorului \u00een 1940, la retrocedarea Basarabiei, l-a f\u0103cut s\u0103 se refugieze, astfel c\u0103 adolescen\u0163a i-a fost mutilat\u0103 s\u0103lbatic, dup\u0103 spusele sale, de hoardele ro\u015fii.<\/p>\n

\n

Primele amintiri din copil\u0103rie continu\u0103 \u015fi \u00een capitolul 2 al c\u0103r\u0163ii, intitulat: \u201eGhici cine mi-a pus m\u00eena \u00een cap!\u201d cu peripe\u0163ii din mahalaua Vistiernicilor din Chi\u015fin\u0103u, t\u00e2rgul copil\u0103riei scriitorului. Amintirile sunt foarte clare \u015fi se deruleaz\u0103 ca pe o pelicul\u0103, cu o limpezime uimitoare de parc\u0103 s-ar fi \u00eent\u00e2mplat recent. Memorabil\u0103 este \u00een amintirea scriitorului vizita Reginei Mame, \u00eempreun\u0103 cu Marele Voievod de Alba Iulia, nimeni altul dec\u00e2t Regele Mihai, pe atunci de v\u00e2rsta autorului. O alt\u0103 amintire \u00eenc\u00e2nt\u0103toare este cea legat\u0103 de circul care a poposit \u00een ora\u015ful B\u0103l\u0163i, care l-a cucerit din prima clip\u0103 \u015fi chiar a \u00eenv\u0103\u0163at unele numere de prestidigita\u0163ie, jonglerie \u015fi fachirism. Autorul nu se fere\u015fte de vocabularul \u00een argou pentru a da un plus de naturale\u0163e\u00a0 \u015fi parfum, amintirilor.<\/p>\n

\n

Ovidiu Creang\u0103 \u00ee\u015fi continu\u0103 amintirile cu tulbur\u0103rile iscate de ocupa\u0163ia bol\u015fevic\u0103 din iunie 1940 \u015fi de ravagiile pe care le f\u0103ceau ace\u015ftia \u00een teritorii. Apoi, \u00een 1944, al doilea refugiu, c\u00e2nd soovieticii au pus st\u0103p\u00e2nire pe\u00a0 Basarabia, Bucovina \u015fi \u0162inutul Her\u0163ei. Autorul descrie bombardamentul care a avut loc \u00een aprilie 1944 \u00een Gara de Nord, c\u00e2nd au pierit mii de refugia\u0163i din garniturile de tren. Prigoana pe care au dezl\u0103n\u0163uit-o apoi comuni\u015ftii \u00eempotriva basarabenilor care erau v\u00e2na\u0163i \u015fi expedia\u0163i \u00eenapoi \u00een Basarabia ori \u00een Siberia a fost f\u0103r\u0103 precedent. Drama familial\u0103, cu tat\u0103l ucis de c\u0103tre bol\u015fevici, avea s\u0103-l urm\u0103reasc\u0103 toat\u0103 via\u0163a.<\/p>\n

\n

Realiz\u0103rile pe plan profesional, premiile luate pentru inven\u0163iile aduse \u00een domeniul chimiei, au atras din partea semenilor multe controverse, invidie \u015fi chiar ur\u0103 \u015fi nu pu\u0163ine au fost d\u0103\u0163ile c\u00e2nd s-a \u00eencercat \u00eenl\u0103turarea autorului de la conducerea institu\u0163iei, func\u0163ie de r\u0103spundere pe care a \u00eendeplinit-o ani la r\u00e2nd \u00een Ministerul Comer\u0163ului Exterior. Autorul declar\u0103 lucrurile pe \u015fleau, cu lux de am\u0103nunte, f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i sau inhibi\u0163ii. El descrie \u015fi realiz\u0103rile \u015fi e\u015fecurile avute \u00een urma acord\u0103rii \u00eencrederii unor oameni care l-au tr\u0103dat. Structura psihologic\u0103 fericit\u0103 \u00eens\u0103, \u00eel ajut\u0103 s\u0103 treac\u0103 u\u015for peste multe greut\u0103\u0163i \u015fi obstacole \u015fi s\u0103 ajung\u0103 respectat \u015fi chiar temut \u00een domeniul pe care-l iubea at\u00e2t de mult: chimia.<\/p>\n

\n

Stilul\u00a0 autorului e\u00a0 antrenant \u015fi vioi, pres\u0103rat cu umor \u015fi ironie, astfel \u00eenc\u00e2t scrierea e accesibil\u0103, se cite\u015fte u\u015for \u015fi e foarte pl\u0103cut\u0103, de\u015fi uneori e \u00eenc\u0103rcat\u0103 de date tehnice sau istorice. Memoria prodigioas\u0103 a autorului red\u0103 cu exactitate fiecare \u00eent\u00e2mplare \u00een am\u0103nunt. Cu mult umor sunt istorisite am\u0103nunte picante din vizita guvernamental\u0103 \u00een Olanda, al\u0103turi de mini\u015ftrii de la Chimie \u015fi Comer\u0163. Autorul descrie modul de via\u0163\u0103 \u015fi civiliza\u0163ia din \u0163\u0103rile \u00een care era trimis \u00een delega\u0163ii ca specialist.<\/p>\n

\n

Ovidiul Creang\u0103 este un original. El intr\u0103 \u00een dialog direct cu cititorul, \u00eei cere p\u0103rerea, \u00eei face confesiuni, se \u00een\u0163eleg de minune. Se creeaz\u0103 astfel o comuniune tacit\u0103 \u00eentre scriitor \u015fi lector, o \u00een\u0163elegere av\u00e2nd ca suport cuv\u00e2ntul scris \u015fi feed-back-ul nu se las\u0103 a\u015fteptat. E un fluid care circul\u0103 de la unul la cel\u0103lalt, la fel ca \u00een s\u0103lile de teatru, \u00eentre actori \u015fi spectatori. De fapt, cartea aceasta este ea \u00eens\u0103\u015fi un spectacol divers, caleidoscopic pe care scriitorul, cu art\u0103, \u00eel propune publicului \u015fi-l face s\u0103 ia parte la el \u00een mod direct, interactiv. Fraze care \u00eencep cu: \u201e\u00cen\u0163elege\u0163i?… V\u0103 \u00eentreb… Ce p\u0103rere ave\u0163i?\u201d \u015f.a. ilustreaz\u0103 acest mod de scriere interactiv, \u00een care vocea auctorial\u0103 este actorul principal, cea care d\u0103 tonul colocviilor.<\/p>\n

\n

Cartea este, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, un pretext pentru o autobiografie am\u0103nun\u0163it\u0103. Apar personaje varii, importante sau nu, care au jucat un rol \u00een via\u0163a autorului \u015fi, din poveste-n poveste, se alc\u0103tuie\u015fte structural, corpusul scrierii memorialistice de fa\u0163\u0103. Un scriitor pragmatic, realist, f\u0103r\u0103 efuziuni lirice ori metaforice. Un scriitor terre-a-terre.\u00a0 Tr\u0103s\u0103tura definitorie este cea sarcastico-umoristic\u0103. Spiritul aventurier \u00eei este \u00eemplinit \u015fi satisf\u0103cut, c\u00e2nd viziteaz\u0103 Sumatra, Singapore, Australia, Sco\u0163ia, Anglia \u015fi astfel, visele din copil\u0103rie\u00a0 de a c\u0103l\u0103tori spre \u0163\u0103ri necunoscute \u015fi exotice, prinde via\u0163\u0103. \u00cen Singapore a ajuns de patru ori, pentru perioade mai lungi, a\u015fa \u00eenc\u00e2t visul s-a \u00eemplinit. Ca orice bun jurnalist, o dat\u0103 ajuns \u00eentr-un loc, prima grij\u0103 era de a se informa despre civiliza\u0163ia respectiv\u0103, istoria, limba \u015fi caracteristicile poporului, cultura, tradi\u0163iile lui \u015fi artele culinare. Nu e u\u015for s\u0103 te adaptezi oric\u0103ror condi\u0163ii de via\u0163\u0103, total str\u0103ine de ale \u0163\u0103rii tale. \u0162\u0103ri \u015fi ora\u015fe ale contrastelor izbitoare, ale decalajelor sociale, cu or\u00e2nduiri diferite de cea din care plecase autorul. El descrie cu talent toate aceste diferen\u0163e de civiliza\u0163ie prin antitez\u0103, f\u0103c\u00e2nd mereu compara\u0163ii\u00a0 cu condi\u0163iile \u015fi mentalit\u0103\u0163ile din\u00a0 \u0163\u0103rile lag\u0103rului socialist. Preg\u0103tirile pentru deplas\u0103rile pe alte continente erau minu\u0163ioase \u015fi presupuneau o cunoa\u015ftere temeinic\u0103 a \u0163\u0103rii \u00een care trebuia s\u0103 ajungi sau\u00a0 cele prin care trebuia s\u0103 treci, fiind nevoit s\u0103 te adaptezi \u201edin mers\u201d condi\u0163iilor climaterice, diferen\u0163ei de fus orar, alimenta\u0163iei \u015fi \u00een general, tuturor diferen\u0163elor specifice fiec\u0103rei \u0163\u0103ri, \u00eendeosebi cele africane \u015fi asiatice. Autorul ofer\u0103 cititorului inclusiv re\u0163ete autentice de ciorb\u0103 de pe\u015fte g\u0103tit\u0103 de lipovenii pescari \u00een Delta Dun\u0103rii, \u00een prezen\u0163a unei delega\u0163ii elve\u0163iene.<\/p>\n

\n

\u015ei p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, jurnal de c\u0103l\u0103torie, documetar, reportaj, ciclu de articole, roman memorialistic, povestiri autobiografice \u2013 \u201eCu \u015fi f\u0103r\u0103 securi\u015fti\u201d nu se \u00eenscrie \u00een nici unul din aceste genuri ori are c\u00e2te pu\u0163in din toate. Cert este c\u0103 devine destul de atractiv invit\u00e2nd la lectur\u0103 \u015fi cunoa\u015ftere a unor realit\u0103\u0163i din sfera politicului, economicului, administrativului, din sfera vie\u0163ii publice a unui om care a avut o via\u0163\u0103 c\u00e2t se poate de plin\u0103. Pe tot parcursul c\u0103r\u0163ii, o dat\u0103 cu amintirile, se insinueaz\u0103 \u015fi personaje stranii, ciudate, dubioase, care au ca unic scop, acela de a trage cu ochiul \u015fi a raporta mai t\u00e2rziu cu de-am\u0103nuntul tot ce v\u0103zuser\u0103. Ace\u015ftia sunt \u201eb\u0103ie\u0163ii cu ochii alba\u015ftri\u201d de care vorbe\u015fte autorul.<\/p>\n

\n

Extrem de multe informa\u0163ii din toate domeniile ne ofer\u0103 Ovidiu Creang\u0103, pe care le dezvolt\u0103 \u00een stilul s\u0103u documentaristic \u015fi le pune la dispozi\u0163ia cititorului, astfel \u00eenc\u00e2t cartea se poate constitui \u015fi \u00eentr-un ghid pentru cei care vor s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een \u0163\u0103ri exotice. Informa\u0163iile, de cele mai multe ori sunt aduse la zi, prin compara\u0163ie cu datele de acum 30-40 de ani, d\u00e2ndu-ne posibilitatea s\u0103 remarc\u0103m \u015fi evolu\u0163ia acestor \u0163\u0103ri \u00een permanent\u0103 compara\u0163ie cu a noastr\u0103, a\u015fa cum ni le expune autorul. Sunt relatate \u00een detaliu anumite tratative \u015fi rela\u0163ii \u00a0comerciale f\u0103cute cu diferi\u0163i parteneri str\u0103ini, din industria chimic\u0103. Dar autorul ofer\u0103 \u015fi am\u0103nunte picante de la \u00a0dineurile care se d\u0103deau \u00een cinstea aparatului politic rusesc, cu tot ce urma dup\u0103 \u00eencheierea tratativelor. Autorul descrie cu mult amuzament\u00a0 \u015fi chiar \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile \u015fi obiceiurile ru\u015filor la aceste dineuri oficiale, anumite sl\u0103biciuni \u015fi vicii intr\u00e2nd \u00een firea acestui popor.<\/p>\n

\n

Dar \u00een afar\u0103 de amintirile care curg duium \u00een pagini, \u00eenso\u0163ite de imagini fotografice, autorul relev\u0103 unele aspecte destul de dureroase pentru un rom\u00e2n: faptul c\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, rom\u00e2nii \u00ee\u015fi uit\u0103 ob\u00e2r\u015fia, neamul \u015fi limba \u015fi-\u015fi \u00eenva\u0163\u0103 copiii doar limba de adop\u0163ie iar cei mai mul\u0163i \u201euit\u0103\u201d c\u0103 sunt rom\u00e2ni, str\u0103duindu-se s\u0103 adopte obiceiurile, tradi\u0163ia \u015fi limba \u0163\u0103rii \u00een care au emigrat. Autorul \u00ee\u015fi \u00eencheie reflec\u0163iile cu citate biblice, drept pilde: \u201eCine are urechi de auzit, s\u0103 aud\u0103\u201d. <\/em>Reflec\u0163iile \u015fi observa\u0163iile autorului \u00een acest sens, sunt amare \u015fi destul de obiective: \u201eStau \u015fi m\u0103 g\u00e2ndesc la rom\u00e2nii no\u015ftri autentici de aici din Toronto, la cum se chinuiesc \u015fi ei \u015fi chinuiesc \u015fi copiii s\u0103 vorbeasc\u0103 numai engleze\u015fte. Am \u00eent\u00e2lnit multe familii de evrei \u015fi aici care-\u015fi \u00eenva\u0163\u0103 copiii rom\u00e2ne\u015fte pe c\u00e2nd rom\u00e2nii \u00ee\u015fi uit\u0103 neamul, limba ob\u00e2r\u015fia. M\u0103 uit la chinezu\u0163ii \u0103ia mici cum \u00eenva\u0163\u0103 hieroglifele lor chineze\u015fti \u00een timp ce unii dintre ai no\u015ftri fug de limba p\u0103rin\u0163ilor, bunicilor \u015fi str\u0103bunicilor lor ca dracu de t\u0103m\u00e2ie. Ei oricum vor \u00eenv\u0103\u0163a engleza de la \u015fcoal\u0103 de la al\u0163i copii dar limba lor matern\u0103 se chinuie p\u0103rin\u0163ii lor s\u0103 o uite. O limb\u0103 este un <\/em>\u00ab<\/em>asset<\/em>\u00bb<\/em>, este un bun pe care-l c\u00e2\u015ftigi f\u0103r\u0103 s\u0103 te coste ceva \u015fi f\u0103r\u0103 nici un efort. Unii se ru\u015fineaz\u0103 c\u0103 sunt rom\u00e2ni \u015fi-\u015fi b\u00e2rfesc c\u00e2t pot \u0163ara. Este adev\u0103rat c\u0103 avem mul\u0163i ho\u0163i, \u00eencep\u00e2nd cu cei din guvern, \u015fi c\u0103 multe rele sunt \u00eenc\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103. Dar, \u00een timp ce str\u0103mo\u015fii no\u015ftri \u0163ineau piept hoardelor barbare, cei de mai l\u00e2ng\u0103 Atlantic erau pu\u0163in mai feri\u0163i.\u201d<\/em> \u00cen delega\u0163ii, totdeauna erau \u00eenso\u0163i\u0163i de c\u0103tre un agent de securitate care-i urm\u0103rea pas cu pas, ce spun, ce fac, ce cump\u0103r\u0103, cu cine intr\u0103 \u00een contact. Acesta nu-\u015fi dezv\u0103luia identitatea \u015fi p\u0103rea un delegat oarecare. De fapt, ceea ce era mai r\u0103u \u00een rela\u0163iile dintre cei care plecau \u00eempreun\u0103 \u00een delega\u0163ii e c\u0103 se fereau unul de altul \u015fi nu aveau \u00eencredere \u00een nimeni. De aceea, vorbind despre Rom\u00e2nia, ei ascundeau realitatea, o \u00eenfrumuse\u0163au, declar\u00e2nd c\u0103 totul e perfect.\u00a0 Autorul intervine de multe ori \u00een povestiri, adres\u00e2nsu-se direct cititorului, lu\u00e2ndu-l ca martor \u015fi interlocutor.<\/p>\n

\n

Flor\u0103, faun\u0103, aspecte economice \u015fi demografice, istorice, sunt descrise cu minu\u0163ie de autor despre \u0163\u0103rile pe care le viziteaz\u0103. Un adev\u0103rat cercet\u0103tor, spirit neobosit care caut\u0103 pretutindeni conexiuni, similitudini \u015fi chiar diferen\u0163e \u00eentre culturi \u015fi civiliza\u0163ii.\u00a0Faptul c\u0103 autorul devoaleaz\u0103 unele aspecte necunoscute de noi, din domeniul exportului interior \u015fi exterior de pe vremea totalitarismului, constituie ineditul acestei lucr\u0103ri memorial-documentaristice. Despre m\u0103surile de securitate care se luau fa\u0163\u0103 de delega\u0163i\u00a0 autorul relateaz\u0103: \u201eRu\u015fii ca oameni erau cumsecade \u015fi te puteai \u00een\u0163elege cu ei, dar politica lor, de care nici ei nu erau mul\u0163umi\u0163i, era absurd\u0103 \u015fi total ineficient\u0103, din care cauz\u0103 o \u0163ar\u0103 cu cea mai mare suprafa\u0163\u0103 \u015fi cu cele mai bogate resurse naturale era printre cele mai s\u0103race din lume. Dar acesta a fost comunismul care a nenorocit at\u00e2tea \u0163\u0103ri printre care \u015fi Rom\u00e2nia. Trebuia s\u0103 fim caza\u0163i numai la anumite hoteluri pentru a\u00a0 putea s\u0103 fim controla\u0163i \u00een orice moment. C\u00e2nd aveam \u015fedin\u0163e la Soiuzchimexport, ne prezentam la protocol, de unde eram prelua\u0163i de un tovar\u0103\u015f \u00ablucr\u0103tor \u00een Comer\u0163ul Exterior\u00bb \u015fi eram condu\u015fi pe un anumit drum la sala de \u015fedin\u0163e. Se proceda a\u015fa, ca nu cumva noi s\u0103 vorbim ceva cu salaria\u0163ii lor sau mai \u015ftiu eu ce le trecea lor prin cap. Desigur, camerele erau prev\u0103zute cu microfoane ascunse. Hotelul nostru avea o form\u0103 p\u0103trat\u0103 \u015fi la fiecare col\u0163 era c\u00e2te un pupitru unde st\u0103tea \u00een permanen\u0163\u0103 o \u00abregulerovc\u0103\u00bb ce nota orice mi\u015fcare din sectorul ei. \u00cen fiecare moment aveai senza\u0163ia c\u0103 e\u015fti \u00eentr-o pu\u015fc\u0103rie.. Nu am fost \u00een pu\u015fc\u0103rie dar a\u015fa trebuie s\u0103 fie, s\u0103 te sim\u0163i controlat \u00een fiecare clip\u0103. De fapt aceea\u015fi situa\u0163ie era \u015fi la noi \u00een \u0163ar\u0103, c\u0103ci \u015fi noi aplicam sistemul lor, \u015fi, cred c\u0103 \u00een unele privin\u0163e i-am \u015fi dep\u0103\u015fit.\u201d <\/em>De fapt, aceasta este \u015fi motiva\u0163ia c\u0103r\u0163ii, urm\u0103rirea permanent\u0103 a cet\u0103\u0163enilor de c\u0103tre aparatul represiv. Nu sunt ocolite de autor nici dificult\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate \u00een lunga carier\u0103 de director,\u00a0 la Chimimport, privind calitatea m\u0103rfurilor rom\u00e2ne\u015fti \u015fi reclama\u0163iile c\u0103rora trebuia s\u0103 le fac\u0103 fa\u0163\u0103 din partea firmelor str\u0103ine. Toate acestea sunt relatate cu minu\u0163ie \u00een paginile c\u0103r\u0163ii, informa\u0163iile fiind aduse la zi, comparativ cu anii \u201980 c\u00e2nd el \u015fi-a \u00eenceput via\u0163a \u00een Canada.<\/p>\n

\n

Autorul pune la dispozi\u0163ie \u015fi h\u0103r\u0163ile \u0163\u0103rilor cu care a avut rela\u0163ii comerciale, \u00een calitatea sa. Iat\u0103 ce relateaz\u0103 \u00een capitolul destinat \u201eThailandei\u201d: \u201eUna din sarcinile permanente pe care le aveam noi, organele de conducere din Comer\u0163ul Eeterior, era s\u0103 g\u0103sim noi pie\u0163e pentru plasarea produselor noastre de export \u015fi, eventual, s\u0103 g\u0103sim pie\u0163e mai convenabile ca pre\u0163, calitate \u015fi valut\u0103 \u00een care se face plata produsului precum \u015fi modalitatea de plat\u0103. Cu L\/C (letter of Credit) garantat, trebuia s\u0103 ai valuta respectiv\u0103 care era blocat\u0103 \u00een banc\u0103 p\u00e2n\u0103 la plata m\u0103rfii. \u00cens\u0103 cel mai bine era s\u0103 g\u0103se\u015fti exportatori care acceptau L\/C negarantat. Plata, de regul\u0103, se f\u0103cea la 30 de zile de la livrarea m\u0103rfii. Eram la Singapore cu o echip\u0103 destul de mare, vreo 5 cu tot cu mine. Dup\u0103 cum am relatat \u015fi \u00een alte capitole, echipa mea avea reprezentan\u0163i de la Rom\u00e2noexport, ca s\u0103 plaseze textile, \u015fi de la Autotractorul ca s\u0103 plaseze tractoare fabricate la Tractorul Ro\u015fu din Bra\u015fov. Eu trebuia s\u0103 coordonez toate opera\u0163iunile \u015fi, cu toate c\u0103 eram director de import, aveam sarcini mari de export \u00een compensa\u0163ie cu m\u0103rfurile rom\u00e2ne\u015fti greu vandabile, \u00een special tractoare. \u015etiind c\u0103 ne vom duce \u00een Thailanda, am \u00eenceput s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m no\u0163iuni elementare despre aceast\u0103 \u0163ar\u0103 eminamente budist\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Ovidiu Creang\u0103 ofer\u0103 date despre religia budist\u0103 \u015fi obiceiurile c\u0103lug\u0103rilor care obi\u015fnuiesc s\u0103 fac\u0103 peniten\u0163\u0103, m\u00e2nc\u00e2nd foarte pu\u0163in, doar din ce li se ofer\u0103 de poman\u0103 \u015fi dormind uneori cu capul pe o piatr\u0103, ceea ce-i prilejuie\u015fte autorului reflec\u0163ii comparative. Um\u0103rind peripe\u0163iile autorului prin\u00a0 \u0163\u0103rile africane, ai impresia c\u0103 urm\u0103re\u015fti un film de aventuri, el av\u00e2nd o putere fascinatorie de descriere \u015fi de prindere a am\u0103nuntului esen\u0163ial, aventuri, peripe\u0163ii \u015fi chiar mici \u201e\u00eenv\u00e2rteli\u201d care-l ajutau s\u0103 se descurce \u00een acele \u0163\u0103ri. Unii dintre securi\u015fti sunt personaliza\u0163i \u015fi chiar afl\u0103m istoria vie\u0163ii lor: \u201eEra \u00eengerul nostru p\u0103zitor, tov. Colonel (to\u0163i erau colonei) Andrei Apetrei, fiu de \u0163\u0103ran s\u0103rac din Mun\u0163ii Vrancei. Nici nu \u015ftiu numele lui conspirativ, cum \u00eel chema pe cel ce a venit dup\u0103 el \u015fi-l chema <\/em>\u00ab<\/em>Bogdan<\/em>\u00bb<\/em>. Andrei era un b\u0103iat cu bun sim\u0163, nu f\u0103cea pe nebunu\u2019 \u015fi mi-a spus o mul\u0163ime de istorii de ale lor. Nu era <\/em>\u00ab<\/em>pe linie<\/em>\u00bb<\/em>, c\u0103 a sf\u00e2r\u015fit-o ur\u00e2t cu Securitatea.\u201d<\/em> C\u00e2nd \u015ftii cu cine ai de-a face, po\u0163i s\u0103-\u0163i iei m\u0103suri de precau\u0163ie \u015fi s\u0103 te fere\u015fti ca s\u0103 nu dai de bucluc. Dar problema principal\u0103 \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103 era c\u0103 nu \u015ftiai de cine trebuie s\u0103 te fere\u015fti, c\u0103ci peste tot mi\u015funau \u201eb\u0103ie\u0163ii cu ochii alba\u015ftri\u201d, chiar \u00een cele mai nea\u015fteptate locuri, a\u015fa cum men\u0163ioneaz\u0103 \u015fi autorul: \u201eNici nu-\u0163i trecea prin cap cine scria note infomative. C\u00e2teodat\u0103 unii pe care-i credeai cei mai buni prieteni \u015fi oameni de \u00eencredere.\u201d<\/em><\/p>\n

\n

Lucr\u00e2nd \u00eentr-un domeniu deosebit, de mare \u00eensemn\u0103tate pentru economia na\u0163ional\u0103 a \u0163\u0103rii, Ovidiu Creang\u0103 a intrat \u00een contact cu fel de fel de persoane. Ei erau \u201eprelucra\u0163i\u201d \u015fi \u201eviza\u0163i\u201d \u00een chip deosebit pentru c\u0103 aveau de-a face cu str\u0103inii, ceea ce pentru omul de r\u00e2nd, nu prea se punea problema. Fotografiile document care \u00eenso\u0163esc textele sunt foarte edificatoare. Afl\u0103m fr\u00e2nturi din istoria Sco\u0163iei,\u00a0 cu povestea Mariei Stuart, \u015fi chiar ni se ofer\u0103 re\u0163eta fabric\u0103rii whisky-ului, istoria Angliei \u015fi a reginei sale aproape centenare, despre vizita lui Nicolae Ceau\u015fescu \u00een Anglia, c\u00e2nd a fost plimbat de regina Elisabeta cu tr\u0103sura regal\u0103 \u015fi cinstit ca un rege la Palatul Buckingam, iar Elenei Ceau\u015fescu i s-a conferit un titlu echivalent cu \u201eDoctor Honoris Causa\u201d.<\/p>\n

\n

Ovidiu Creang\u0103 se \u00eentoarce \u00eens\u0103 cu povestirile lui picante, spumante, antrenante \u015fi \u00een Pia\u0163a Matache M\u0103celaru ori \u00een Pia\u0163a Ferentari, unde puteai g\u0103si pepenoaice dulci de Arad. Cu mult \u015farm ne poveste\u015fte peripe\u0163iile avute \u00een urma unui accident auto c\u00e2nd a lovit un \u0163igan numit Pandele, fapt ce l-a costat enorm ca s\u0103 dreag\u0103 lucrurile la spital p\u00e2n\u0103 ce acesta s-a vindecat.<\/p>\n

\n

O cotitur\u0103 hot\u0103r\u00e2toare \u00een via\u0163a autorului a fost aceea c\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 emigreze \u00een Canada, \u00een anul 1982. Odiseea acestei \u201eevad\u0103ri\u201d din spa\u0163iul concentra\u0163ionar comunist ne-o relateaz\u0103 \u00een Capitolul III. \u201eCanada. M-am hot\u0103r\u00e2t, trebuie s-o iau din loc!\u201d Nici \u00een Canada autorul nu a sc\u0103pat de securi\u015fti \u015fi a avut mult de furc\u0103 din pricina unor note informative primite din partea unor rom\u00e2ni, astfel c\u0103 a fost verificat ani \u00een \u015fir \u015fi a primit cet\u0103\u0163enia abia dup\u0103 zece ani. Dezv\u0103luirile pe care le face Ovidiu Creang\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu securitatea rom\u00e2neasc\u0103 sunt de-a dreptul \u015focante.<\/p>\n

\n

\u00cen capitolul numit \u201eC\u0103ut\u0103torii de aur \u00een Manitoba\u201d afl\u0103m istoria foarte interesant\u0103 a comunit\u0103\u0163ii memoni\u0163ilor, un fel de bapti\u015fti desprin\u015fi din Biserica Romano-Catolic\u0103, oameni de o \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 moral\u0103 cre\u015ftin\u0103, \u201epoate un pic cam habotnici\u201d \u2013 cum \u00eei descrie autorul. De asemenea, afl\u0103m istoria fr\u0103\u0163iei hutteriste, dup\u0103 numele conduc\u0103torului cogrega\u0163iei Jacob Hutter, tot ramur\u0103 desprins\u0103 din catolicism, oameni care au pus toate bunurile \u00een comun \u015fi tr\u0103iesc ca \u00een comuna primitiv\u0103, precizeaz\u0103 Ovidiu Creang\u0103. Primii doi ani petrecu\u0163i \u00een Canada s-au dovedit a fi mai dificili pentru autor pentru c\u0103 nu poseda \u00eenc\u0103 \u201eexperien\u0163a canadian\u0103\u201d. Dar aici g\u0103se\u015fte un om de isprav\u0103 care garanteaz\u0103 pentru el \u015fi astfel \u00ee\u015fi pune o afacere pe picioare. Autorul ne d\u0103 \u015fi re\u0163ete \u201eCum po\u0163i ajunge capitalist \u00een Canada\u201d .<\/p>\n

\n

Al IV-lea Capitol al c\u0103r\u0163ii este dedicat \u201ePortretelor\u201d \u015fi se \u00eentinde pe aproape o sut\u0103 de pagini. Autorul face portretul fizic \u015fi moral al unor persoane pe care le-a \u00eent\u00e2lnit \u015fi cu care a colaborat \u00een via\u0163\u0103, \u00een total 14 portrete.\u00a0 Printre aceste portrete se afl\u0103 \u015fi cel al lui Vasile Sasu, \u201eB\u0103iatul cu ochii alba\u015ftri\u201d. Nu o dat\u0103, autorul afirm\u0103: \u201eTare m\u0103 tem c\u0103 de aceast\u0103 plag\u0103 numit\u0103 Securitate \u00eenc\u0103 nu am sc\u0103pat\u201d<\/em> <\/strong>\u2013 ceea ce spune totul \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sim\u0163\u0103mintele sale. Portretele acestea sunt pretexte pentru \u00eent\u00e2mpl\u0103ri hazlii \u015fi nu prea, petrecute sau aflate de la al\u0163ii, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceste personaje. Printre ele se afl\u0103 \u015fi portretul Elenei Ceau\u015fescu \u2013 \u201eSavanta de renume mondial\u201d \u2013 pe care autorul nu o prezint\u0103 \u00een culori prea atr\u0103g\u0103toare. Dup\u0103 chibzuial\u0103 mult\u0103, el hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 a\u015ftearn\u0103 pe h\u00e2rtie unele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri legate de ea \u015fi de conduc\u0103torul \u0163\u0103rii timp de 25 de ani: \u201eM-am temut s\u0103 nu fiu acuzat c\u0103 acum dau \u015fi eu \u00ablovitura m\u0103garului\u00bb unei fiin\u0163e ce nu mai este \u00een via\u0163\u0103 \u015fi care nu se poate ap\u0103ra. Totu\u015fi, deoarece eu m\u0103 num\u0103r printre nu prea multele persoane care au cunoscut-o destul de bine pe cea care \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ul ei, Nicolae Ceau\u015fescu ne-a condus un sfert de secol, m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 a\u015ftern pe h\u00e2rtie c\u00e2te ceva care s\u0103 o zugr\u0103veasc\u0103 a\u015fa cum era aceast\u0103 fiin\u0163\u0103 ce a f\u0103cut at\u00e2ta r\u0103u \u0163\u0103rii noastre, \u00een general, \u015fi mie personal, \u00een particular.\u201d<\/em><\/p>\n

\n

Cele relatate de Ovidiul Creang\u0103 se refer\u0103 la un aspect mai pu\u0163in cunoscut de marele public \u015fi anume de perioada \u00een care ea a intrat \u00een Institutul de Cercet\u0103ri Chimice ICECHIM\u00a0 \u201eca simpl\u0103 laborant\u0103, pentru ca, dup\u0103 o perioad\u0103, s\u0103 termine cu titlul de directoare a institutului, inventatoare celebr\u0103, doctor inginer, \u00abDoctor Honoris Causa\u00bb etc, persoana care a dirijat dezvoltarea Industriei Chimice \u00een Rom\u00e2nia <\/em>(\u00eempreun\u0103 cu Mihai Florescu ministrul \u201eplin\u201d al Industriei Chimice) \u015fi termin\u00e2nd cu, culmea impertinen\u0163ei, atribuindu-\u015fi titlul de \u00abSavant de renume Mondial\u00bb. <\/em>Dezv\u0103luirile la acest nivel continu\u0103 \u015fi \u00een\u00a0 paginile urm\u0103toare sub titlul: \u201eCum \u00ee\u015fi lua \u201esavanta\u201d titlurile \u015ftiin\u0163ifice\u201d. Ovidiu Creang\u0103, cu un pragmatism specific firilor prea pu\u0163in \u00eenclinate spre\u00a0 lirism relateaz\u0103 \u00een am\u0103nunt, faptele cum au fost \u015fi nu se preocup\u0103 s\u0103 le \u00eenfrumuse\u0163eze cu nimic. El spune la un moment dat: \u201eAM SPUS CE AVEAM PE INIM\u0102 \u015eI M-AM R\u0102CORIT.\u201d<\/em><\/p>\n

\n

A crede, \u00eens\u0103 c\u0103 volumul \u201eCu\u00a0 \u015fi f\u0103r\u0103 securi\u015fti\u201d este alc\u0103tuit \u00een spirit revan\u015fard fa\u0163\u0103 de o societate care la un moment dat l-a marginalizat, \u015fi l-a determinat s\u0103 emigreze, este eronat. Autorul respect\u0103 adev\u0103rul \u015fi, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, nu inventeaz\u0103 nimic \u015fi nici nu merge cu tribula\u0163iile mai mult dec\u00e2t trebuie. Cartea se \u00eenscrie \u00een categoria (dac\u0103 o fi aceast\u0103 categorie!) memorialistic\u0103 documentar\u0103 \u015fi cititorul afl\u0103 fel \u015fi fel de informa\u0163ii care \u00eei pot fi utile c\u00e2ndva. Fie \u015fi despre istoria \u015fi geografia unor locuri exotice pe unde nici cu g\u00e2ndul nu va putea c\u0103l\u0103tori.<\/p>\n

\n

Ovidiu Creang\u0103 face parte din spi\u0163a scriitorilor humori\u015fti care nu fantazeaz\u0103, dar duce mai departe umorul, sarcasmul, ironia mu\u015fc\u0103toare dar \u00eendrept\u0103toare de moravuri, precum morali\u015ftii secolului al XIX-lea. El a realizat o lucrare bine structurat\u0103, cu amintiri \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri fascinante, rom\u00e2ne\u015fti \u015fi de \u201epeste ap\u0103\u201d \u2013 peripe\u0163iile proprii dar \u015fi ale altora, care st\u00e2rnesc r\u00e2sul s\u0103n\u0103tos, \u00eeng\u0103duitor, nostalgic, duios, dar \u015fi dezaprobator fa\u0163\u0103 de unele situa\u0163ii nepl\u0103cute, lu\u00e2nd pozi\u0163ie, a\u015fa cum \u00eei st\u0103 bine unei scrieri contemporane adev\u0103rate.<\/p>\n

\u00a0———————————–<\/p>\n

Cezarina ADAMESCU<\/strong><\/p>\n

26 ianuarie 2011<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CREANG\u0102 Ovidiu CU \u015eI F\u0102R\u0102 SECURI\u015eTI (Prefa\u0163a Paul Goma) 368 pagini Editura Vicovia \u00a0 Bac\u0103u, 2009 \u00a0 Cu discern\u0103m\u00e2nt \u015fi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-33894","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33894","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33894"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33894\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33897,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33894\/revisions\/33897"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33894"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33894"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33894"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}