{"id":34087,"date":"2017-12-10T14:38:58","date_gmt":"2017-12-10T14:38:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34087"},"modified":"2017-12-10T14:40:03","modified_gmt":"2017-12-10T14:40:03","slug":"traian-ience-invatamantul-romanesc-salajean-in-epoca-scolilor-nationale%e2%80%9d-1848-1868","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/12\/10\/traian-ience-invatamantul-romanesc-salajean-in-epoca-scolilor-nationale%e2%80%9d-1848-1868\/","title":{"rendered":"Traian IENCE: \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc s\u0103l\u0103jean \u00een ,,Epoca \u0219colilor na\u021bionale\u201d (1848-1868)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc s\u0103l\u0103jean \u00een ,,Epoca \u0219colilor na\u021bionale\u201d (1848-1868)<\/strong><\/p>\n

-partea I-<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Evenimentele din anii 1848-49 au avut ca rezultat, printre altele, desfiin\u021barea iob\u0103giei, \u00a0lucru ce a f\u0103cut\u00a0 posibil\u0103 trecerea la o nou\u0103 etap\u0103 \u00een istoria \u0219colilor rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul din aceast\u0103 perioad\u0103 fiind un \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt confesional trebuie privit din perspectiva celor dou\u0103 mari confesiuni care cuprindeau popula\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 de pe aceste meleaguri: confesiunea greco-catolic\u0103 \u0219i confesiunea ortodox\u0103. Datorit\u0103 hot\u0103r\u00e2rii Sinodului de la Alba Iulia din 7 oct. 1698 ce a decis unirea rom\u00e2nilor\u00a0 ardeleni cu Biserica Romei, \u00een anii care au urmat tot mai multe comunit\u0103\u021bi fac acest pas. \u00cen S\u0103laj majoritatea au trecut la unire dar au existat \u0219i localit\u0103\u021bi care au r\u0103mas tot timpul ortodoxe precum \u0219i unele care au ocilat \u00eentre cele dou\u0103 religii \u00een diferite perioade de timp.<\/p>\n

\u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul confesional greco-catolic<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru organizarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului poporal rom\u00e2nesc \u00een S\u0103laj, vicarul Silvaniei \u00eentre 1835-1850, Alexandru Sterca-\u0218ulu\u021biu (\u00eentre 1850-1867 a fost mitropolit de Alba Iulia \u0219i F\u0103g\u0103ra\u0219), a convocat la \u0218imleul Silvaniei un sinod mixt pentru data de 10 ianuarie 1850. La acest sinod au participat to\u021bi b\u0103rba\u021bii de seam\u0103 ai S\u0103lajului \u0219i s-au luat hot\u0103r\u00e2ri foarte importante privind organizarea \u0219i \u00eendrumarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului din jude\u021b. Protocolul acestui sinod se afl\u0103 \u00een colec\u021bia de acte vechi ale lui Ioan Ardelean Senior de la Filiala Arhivelor Na\u021bionale Zal\u0103u. Fiind scrise \u00een limbajul vremii, acesta a tradus acest document al c\u0103rui rezumat l-a publicat \u00een revista \u0218coala noastr\u0103 din anul 1935, pag. 335-336<\/em>, revist\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor din S\u0103laj. Acest rezumat \u00eel redau mai jos \u00een totalitate pentru c\u0103 el ne prezint\u0103 protocolul care a stat la baza \u00eenfiin\u021b\u0103rii majorit\u0103\u021bii \u0219colilor rom\u00e2ne\u0219ti din S\u0103laj<\/p>\n

,,1.\u00a0 Pentru\u00a0 L\u00f3cul de Schola<\/em><\/strong>: Localul \u0219colar s\u0103 se ridice pe locul comun sau bisericesc \u0219i aproape de biseric\u0103; iar unde nu este astfel de loc, fiecare comunitate s\u0103 se\u00a0 sileasc\u0103 a-l cump\u0103ra pe bani sau prin schimb.<\/em><\/p>\n

2. Pentru Fundul Cheltuelelor redicarei Schoalei: <\/em><\/strong>\u0218coala cu toate cele trebuincioase se va ridica \u0219i sus\u021bine de c\u0103tre comunitate, folosind \u00een acest scop: venitul cr\u00e2\u0219m\u0103ritului, al terenului comun, contribu\u021biunea de bun\u0103 voe \u0219i o parte din venitul bisericii .<\/em><\/p>\n

3. Pentru c\u00e2\u0219tigul Cartilor de Schola pe sama pruncilor celor seraci \u0219i a scripturiticumurilor: <\/em><\/strong>\u00cen acest scop judele comunal \u0219i curatorul bisericii la cules de vii, m\u0103laiu, la seceri\u0219 de gr\u00e2u, s\u0103 adune dar, pe care s\u0103-l v\u00e2nd\u0103 \u0219i din pre\u021b s\u0103 cumpere cele de lips\u0103: iar eventualul prisos s\u0103-l dea pe cre\u0219tere cu recerut\u0103 precau\u021biune. Fondul astfel \u00eenfiin\u021bat s\u0103 se manipuleze sub controlul autorit\u0103\u021bilor biserice\u0219ti \u0219i politice. Tot \u00een acest scop, cu aprobarea \u00een prealabil a fondului districtual , s\u0103 se perceap\u0103 dela fiecare pereche care se cununa c\u00e2te 20 cr. m.c. (20 cruceri, moned\u0103 conven\u021bional\u0103).<\/em><\/p>\n

4. Ce feliu de Carti sese trad\u00e1 la Scholari ?: <\/em><\/strong>Pentru provederea \u0219colilor s\u0103te\u0219ti cu c\u0103r\u021bile trebuincioase, s\u0103 se roage Guberniul prin Supremul Comisariat cercual ca s\u0103 dispun\u0103 la tipografi tip\u0103rirea acelora, iar pentru \u0219colile rom\u00e2ne s\u0103 dispun\u0103 traducerea c\u0103r\u021bilor altor na\u021biuni luminate pe limba rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i tip\u0103rirea lor cu litere latine \u0219i \u02c2slove Ciriliene\u02c3.<\/strong><\/em><\/p>\n

5. Unde nu sunt nice Dascali, nice cantori apti de a invetia, cine se invetie pruncii?:<\/em><\/strong>Unde nu este dasc\u0103l sau cantor apt\u00a0 de \u00eenv\u0103\u021bat pruncii, acolo\u00a0 s\u0103 fie preotul dator a-i \u00eenv\u0103\u021ba, iar unde nici preotul n\u1fbdar putea \u00eenlocui pe dasc\u0103l din cauza b\u0103tr\u00e2ne\u021belor, acolo s\u0103 se \u00eendatoreze p\u0103rin\u021bii, baremi cei mai cu stare, a-\u0219i purta copiii la \u0219colile vecine.<\/em><\/p>\n

6. Pentru plata Dascalului sau a Preotului invetiatoriu: <\/em><\/strong>Sinodul vicarialicesc st\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 dispozi\u021biunile decretului \u00eemp\u0103r\u0103tesc din anul 1823 \u0219i din anul 1824, Nrul 2289-st. 68, plata dasc\u0103lului s\u0103 fie de 10 \u02c2k\u00f6bele\u02c3<\/strong> p\u0103m\u00e2nt ar\u0103tor \u0219i de 71<\/sup>\/2<\/sub> care f\u00e2na\u021b, luat din terenul comun, iar dela p\u0103rin\u021bii copiilor c\u00e2te 1\/2 vic\u0103 bucate. Dac\u0103 satul n\u1fbdar avea \u02c2Commune Terrenum\u02c3<\/strong> , atunci dela tot fumul, f\u0103r\u0103 deschilinire, s\u0103 se dea c\u00e2te o \u02c2ferdel\u0103\u02c3 de bucate,\u00a0 cei care au plug vor da gr\u00e2u, ceilal\u021bi m\u0103laiu \u00een gr\u0103un\u021be\u00a0 \u0219i se mai d\u0103 \u00een acest caz 24 cr, \u00een m. c. de fiecare fum. Plata e dator judele comunal \u0219i curatorul a o str\u00e2nge. De lemne \u0219i \u00eenc\u0103lzirea \u0219colilor sunt datori a se \u00eengriji p\u0103rin\u021bii copiilor.<\/em><\/p>\n

7. Cum s\u1fbdar pote dobindi, ca to\u021bi pruncii \u0219i feti\u021bele se umble la Schola?: <\/em><\/strong>Preo\u021bii s\u0103 arate poporenilor, c\u0103 na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 numai a\u0219a va fi fericit\u0103, dac\u0103 va avea dragoste de \u0219coal\u0103. Iat\u0103 un mijloc de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi frecven\u021ba \u0219colar\u0103, care s\u1fbda practicat acum 75 de ani \u0219i a f\u0103cut mai mult ca multe din m\u0103surile legiferate de azi. S\u0103 se c\u00e2\u0219tige dragostea \u021b\u0103ranului de \u0219coal\u0103 \u0219i numai celor de tot \u00eend\u0103r\u0103tnici s\u0103 li se aplice \u02c2gloabe\u02c3.\u00a0 Etatea pruncilor de \u0219coal\u0103: pentru b\u0103ie\u021bi, dela al 6-lea p\u00e2n\u0103 la al 14\u2013lea an \u0219i pentru fete, dela al 6-lea p\u00e2n\u0103 la al 12-lea an.<\/em><\/p>\n

\u00a08. Cum sese duc\u0103 in efectu acestea toate?: <\/em><\/strong>Toate acestea s\u0103 se duc\u0103 la \u00eendeplinire prin supravegherea protopopilor, cari vor da \u00eendrum\u0103ri, iar \u00een caz de neascultare vor cere asisten\u021b\u0103 oficioas\u0103 a Comisariatului subcercului \u0219i \u00een cel mai r\u0103u caz va \u00eencuno\u0219tin\u021ba vicariatul \u02c2ca acesta s\u0103 fac\u0103 pa\u0219i mai puternici \u0219i la locurile mai \u00eenalte\u02c3.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dispozi\u021biile acestui sinod au dus la \u00eenfiin\u021barea \u00een S\u0103laj a unui num\u0103r foarte mare de \u0219coli\u00a0 iar perceptele lui au fost respectate, cu mici modific\u0103ri, de c\u0103tre conducerea acestora p\u00e2n\u0103 \u00een 1868 c\u00e2nd legisla\u021bia se modific\u0103 din nou.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din 124 de parohii\u00a0 c\u00e2te erau \u00een S\u0103laj la \u00eentocmirea primului Sematism al nou \u00eenfiin\u021batei dieceze greco-catolice a Gherlei din anul 1867, diecez\u0103 \u00een care s-au aflat majoritatea comunelor din S\u0103laj, au avut \u0219coli sistemizate 122 , adic\u0103 98 %, iar localuri proprii 102, adic\u0103 82 %. Dintre cele 102 localuri, 98 au fost construite din lemn iar 4 din piatr\u0103. Din 82 de biserici filiale au avut \u0219coli sistemizate 36 iar localuri proprii exista doar \u00een 20, toate din lemn.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centre\u021binerea localurilor precum \u0219i plata personalului didactic a c\u0103zut \u00een sarcina comunit\u0103\u021bilor. Localurile \u0219colare aveau o sal\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i dou\u0103 camere pentru locuin\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului si au fost ridicate \u00een apropierea bisericilor. Majoritatea erau din lemn \u0219i erau s\u0103r\u0103c\u0103cios dotate \u00een privin\u021ba mobilierului \u0219i a materialului didactic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iat\u0103 un inventar al \u0219colii din Badon din anul 1866 (,,\u0218coala Noastr\u0103\u201d, Nr.8\/1935, pag. 177):<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ,,Despre Edifitiale Scolaria din Comuna Badonu \u0219i despre avera Scolei pe anul 1866-30 Iuliu.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 10<\/sup> Edificiu \u0219colariu e de 6 org. Lungu \u0219i 2 largu cu dou\u0103 od\u0103i, \u00een una locue Cantorul cu Familia sa, iar\u0103 una se folose\u0219te de Scola, forte mic\u0103. Claditu din lemnu la anii 1824, coperitu cu paie, alte edificate cese afl\u0103 \u00een jurul Scolei se tenu de Cantoru.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a020 <\/sup>Are Scola 4 Scaune lungi reu parate pe cari sedu prunci, (…) una mas\u0103 \u0219i unu <\/em><\/strong><\/p>\n

scaunu de lemnu pentru Docente. Are \u0219i una Tabla pentru Calculatu \u0219i scrisu forte mic\u0103 \u0219i re.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 30<\/sup> C\u0103r\u021bi nu are afar\u0103 de cele cump\u0103rate de p\u0103rin\u021bi prunciloru precumu 3 Catehisme \u0219i 20 Abecedare \u0219i Arethmetc\u0103 una.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 40<\/sup> Fundu nu are Scola nici Patronu nici amu sperantia din ce se pote face ceva isvoru de venitu Scolariu de vreme ce Inspectorele Scolariu ne fiindu cu ceva remuneratu, ce mai pu\u021bin\u0103 grige de Scola precumu \u0219i Antistia Comunal\u0103 \u2013 iar\u0103ce bisericeasc\u0103 ne imputerit\u0103 de undeva, ei debil\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ra\u021biuni neav\u00e2ndu Scola n\u1fbda f\u0103cutu.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Semnatu \u00een Badonu 8 Aug. 1866 prin mine Elie Fortisiu Parochu \u0219i Directoru Scolariu \u00een Badonu.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La \u00eenceput fondurile prev\u0103zute la punctele 2 \u0219i 3 ale sinodului vicarialicesc s-au str\u00e2ns de autorit\u0103\u021bile comunale sub controlul autorit\u0103\u021bilor biserice\u0219ti locale \u0219i al inspectorului mirean din localitate. Dup\u0103 \u00eenfiin\u021barea episcopiei de Gherla \u0219i dup\u0103 numirea primului ei episcop, s\u0103l\u0103jeanul Ioan Alexi, s-a stabilit clar raportul dintre \u0219coli \u0219i autorit\u0103\u021bile confesionale. Asta a \u00eensemnat c\u0103 preo\u021bii parohi erau \u0219i directori ai \u0219colii, protopopii aveau \u0219i func\u021bia de inspectori peste \u0219colile na\u021bionale din districtul lor iar ordinariatul ca autoritate diacezan\u0103 se ocupa de afaceri interne \u0219colare, cum ar fi disciplina, instruc\u021bia\u00a0 \u0219i un control nemijlocit cu privire la \u00eentre\u021binerea material\u0103 a \u0219colilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De bunul mers al \u0219colii s-au \u00eengrijit at\u00e2t episcopul Ioan Alexi (1856-1863) c\u00e2t \u0219i urma\u0219ul acestuia Ioan Vancea ( 1865-1868).\u00a0 Ioan Alexi a fost cel care \u00een 1858 a \u00eenfiin\u021bat preparandia de la N\u0103s\u0103ud care preg\u0103tea pe tinerii \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori, a f\u0103cut trecerea de la scrierea chirilic\u0103 la cea latin\u0103, a scris \u0219i tip\u0103rit manuale \u0219colare, fiind numit de c\u0103tre Nicolae Iorga ,,episcopul c\u0103rturar \u201d.<\/em> \u00cen Circulara sa No.2784<\/em> din 10 decembrie 1859 episcopul scrie credincio\u0219ilor: ,,Ridica\u021bi \u0219coli pentru \u00eenv\u0103\u021barea pruncilor vo\u0219tri, che lauda poporului sunt \u0219colile! c\u0103 dac\u0103 cre\u0219tere bun\u0103 da\u021bi pruncilor, averile cele mai multe a\u021bi l\u0103sat lor.\u201d<\/em><\/strong> Ioan Vancea \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eendrepte mai multe neajunsuri \u00een ce prive\u0219te starea material\u0103 a \u0219colilor prin Circulara sa No. 881<\/em> din 20 martie 1866 prin care se dispune ca s\u0103lile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt s\u0103 aib\u0103: ,, 1. O mas\u0103 \u0219i un scaun pentru docinte; 2. Scaune c\u00e2te vor fi de lips\u0103 pentru pruncii \u0219colari, destul de late \u0219i a\u0219a de \u00eenalte, ca s\u0103 poat\u0103 \u0219colarii scrie pe ele; 3.Tabl\u0103 neagr\u0103 liniat\u0103 pe o fa\u021b\u0103; 4. Un almariu cu u\u0219\u0103 \u0219i \u00eencuietoare, \u00een care s\u0103 se poat\u0103 \u021binea c\u0103r\u021bile \u0219i alte aparate ale \u0219coalei; 5. Odaia \u0219coalei s\u0103 fie padimentat\u0103\u201d<\/em><\/strong>. Mai departe se dispune ca localurile s\u0103 fie a\u0219ezate \u00een mijlocul satului iar cele necorespunz\u0103toare s\u0103 fie d\u0103r\u00e2mate \u0219i s\u0103 se ridice altele dup\u0103 un plan regulat care trebuia mai \u00eent\u00e2i aprobat de c\u0103tre conducerea diacezan\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La \u00eenceputul acestei perioade obiectele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt au fost: scrisul, cititul, aritmetica \u0219i religia.\u00a0 \u00cen baza normativului din 1857 prin care se reglementau rela\u021biile dintre \u0219coal\u0103 \u0219i autorit\u0103\u021bile biserice\u0219ti amintite mai sus, ordinariatul din Gherla a dat diferite ordine, instruc\u021biuni \u0219i regulamente pentru bunul mers al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului. Astfel c\u0103 episcopul Ioan Alexi printr-o scrisoare adresat\u0103 tuturor preo\u021bilor \u0219i protopopilor le cere acestora s\u0103 supravegheze mai \u00eendeaproape \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul \u0219i, conform planului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt ce le-a fost transmis al\u0103turi de scrisoare s\u0103 introduc\u0103 dou\u0103 noi obiecte de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt: geografia \u0219i istoria patriei, mai ales capitolele privitoare la trecutul na\u021biei rom\u00e2ne. Imediat dup\u0103 aceast\u0103 scrisoare, se dispune tot prin ordinariatul de la Gherla, s\u0103 se \u00eenfiin\u021beze pe l\u00e2ng\u0103 fiecare \u0219coal\u0103 c\u00e2te o \u0219coal\u0103 de pom\u0103rit. Prin Circulara No. 644<\/em><\/strong> din 1 Martie 1867, episcopul Ioan Vancea, dup\u0103 ce arat\u0103 foloasele \u0219colii de pom\u0103rit, dispune ca \u00een satele unde \u00eenc\u0103 nu s-au \u00eenfiin\u021bat asemenea\u00a0 \u0219coli acestea s\u0103 ia fiin\u021b\u0103 de \u00eendat\u0103 \u0219i ,,docentele <\/em><\/strong>(a\u0219a erau numi\u021bi \u00eenv\u0103\u021b\u0103torii \u00een acele vremuri) s\u0103-\u0219i \u021bin\u0103 de una dintre cele mai str\u00e2nse datorin\u021be de a \u00eenv\u0103\u021ba pe \u0219colari \u0219i de a-i deprinde \u00een plantarea, altoirea, pr\u0103sirea pomilor \u0219i a\u0219a \u00een cultura acestui ram de economie.\u201d <\/strong><\/em>Concomitent cu aceste ordine s-au mai introdus ca obiecte de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt istoria natural\u0103 \u0219i fizica.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Problema cea mai grea a fost\u00a0 \u00eens\u0103 cea a manualelor. La \u00eenceput nu erau aproape deloc. Pe r\u00e2nd, \u00een decurs de mai mul\u021bi ani au ap\u0103rut toate. A fost o vreme \u00een care mul\u021bi \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori, mai ales absolven\u021bii preparandiei de la N\u0103s\u0103ud au predat matematica \u0219i fizica dup\u0103 \u00eensemn\u0103rile lor. La procurarea manualelor \u00eenv\u0103\u021b\u0103torii \u00eent\u00e2mpinau multe greut\u0103\u021bi din cauz\u0103 c\u0103 mul\u021bi dintre p\u0103rin\u021bi nu erau dispu\u0219i s\u0103 fac\u0103 o astfel de cheltuial\u0103, a\u0219a c\u0103 dispozi\u021biile protocolului vicaricesc, punctul 3, de a str\u00e2nge un fond pentru\u00a0 c\u0103r\u021bi, erau binevenite. O parte din manuale se procurau din acest fond \u0219i se distribuiau copiilor s\u0103raci iar la sf\u00e2r\u0219itul anului \u0219colar se luau de la ei pentru ca \u00een anul urm\u0103tor s\u0103 fie oferite altora. Dintre manualele folosite \u00een S\u0103laj \u00een acea perioad\u0103 amintesc Catechismele lui Ioan Alexi, Abecedarul \u0219i Aritmetica din 1852 a lui Fekete-Negru\u021biu, Elementariu sau abecedariu rom\u00e2nesc din 1864 de V.Petri, etc.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen privin\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor, dup\u0103 1848 S\u0103lajul a stat foarte prost. Tinerii care aveau o preg\u0103tire intelectual\u0103 mai bun\u0103 s-au angajat \u00een administra\u021bie pentru c\u0103 aceste slujbe erau mai bine pl\u0103tite dec\u00e2t cele din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt a\u0219a c\u0103 \u0219colile au fost conduse aproape \u00een totalitate de cantori \u0219i rareori de c\u00e2te un preot mai zelos. Lucrurile \u00eencep s\u0103 se schimbe \u00een bine abia dup\u0103 ce se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 \u00een 1859 preparandia din N\u0103s\u0103ud. De aici au venit apoi \u00een S\u0103laj dasc\u0103li lumina\u021bi care au deschis drumuri noi pentru \u0219coli na\u021bionale din jude\u021b.\u00a0 C\u00e2nd a absolvit \u00eent\u00e2ia promo\u021bie, episcopul Ioan Alexi se adreseaz\u0103 protopopilor s\u0103l\u0103jeni astfel: ,,Pre cum \u0219ti\u021bi, dup\u0103 multe ostenele \u0219i scrisori, s\u1fbda \u00eenfiin\u021bat \u00een N\u0103s\u0103ud Preparandia \u0219i e organizat\u0103 prin Rescriptul Exc. C.R. Ministru de Cultu \u0219i \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt din 21 Martie a.c. Nr. 957 \u0219i cu finea acestui an scolastic vor absolva vreo 60 tineri, cari fire\u0219te trebuie cu sta\u021biuni prev\u0103zu\u021bi, prin urmare: to\u021bi acei dasc\u0103li provizori din sta\u021biuni mai bune, cari nu au \u00eensu\u0219irile pentru dasc\u0103li prescrise, sau doar\u0103 n\u1fbdau f\u0103cut progresul cuvenit, sau nu s\u1fbdau purtat am\u0103surat chem\u0103rii sale, vor veni del\u0103tura\u021bi \u0219i schimba\u021bi prin preparanzi absolu\u021bi. Asemenea vor c\u0103p\u0103ta astfel de dasc\u0103li acelea \u0219coale, cari n\u1fbdau avut p\u00e2n\u0103 acum dasc\u0103li sau cari s\u1fbdau suplinit prin parochi sau cantori debili \u201d (<\/em><\/strong>Circulara No. 1299 din 2 iulie 1860). <\/em>Efectele s-au v\u0103zut \u00een scurt timp, astfel c\u0103 la \u00eentocmirea \u0219ematismului din 1867 aproape to\u021bi \u00eenv\u0103\u021b\u0103torii din S\u0103laj erau califica\u021bi \u00een urma absolvirii cursurilor preparandiei din N\u0103s\u0103ud.\u00a0 Pentru a fi primi\u021bi la cursurile preparandiei erau selecta\u021bi tineri trecu\u021bi de 16 ani care au absolvit\u00a0 ,,patru clase normale, sau trei reale sau gimnaziul mic\u201d <\/em>a\u0219a cum se specific\u0103 \u00een Circulara episcopiei de Gherla No. 19921 din 27 dec. 1860. <\/em>De remarcat este faptul c\u0103 absolven\u021bii cuno\u0219teau la perfec\u021bie limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i limba german\u0103 iar unii \u0219i limba maghiar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cenv\u0103\u021b\u0103torii erau ale\u0219i prin concurs public de c\u0103tre p\u0103rin\u021bii copiilor \u0219colari iar mai t\u00e2rziu numai de c\u0103tre senatele biserice\u0219ti. Se \u00eencheia un protocol \u00een care se specifica ce dota\u021bie primea \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul. Acesta se \u00eenainta autorit\u0103\u021bilor iar dup\u0103 stabilirea raportului \u00eentre \u0219coal\u0103 \u0219i biseric\u0103 se \u00eenainta ordinariatului diacezan care confirma alegerea \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului \u0219i i se \u00eenainta acestuia un decret de numire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acest tip de alegere descris mai sus, \u00een primul deceniu al acestei perioade a f\u0103cut un mare r\u0103u \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului pentru c\u0103, dac\u0103 un \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor mai bine preg\u0103tit ajungea la o \u00een\u021belegere cu s\u0103tenii privind plata iar \u00een anul urm\u0103tor venea altul mai slab preg\u0103tit care cerea mai pu\u021bini bani, comunitatea \u00eel alegea pe cel din urm\u0103. Astfel c\u0103 a \u00eenceput un fel de mi\u0219care p\u0103guboas\u0103 la care \u0219i-a adus contribu\u021bia de multe ori \u0219i unii preo\u021bi care nu erau deschi\u0219i la unele idei novatoare ale tinerilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 stare de lucru a fost \u00eendreptat\u0103 de c\u0103tre episcopul Ioan Alexi care prin Circulara nr. 1229\/1860<\/em> dispune: ,,Dasc\u0103lii odat\u0103 dispu\u0219i \u0219i prev\u0103zu\u021bi cu decretu nu e iertat ai str\u0103muta, schimba sau ai depune f\u0103r\u0103 a Ordinariatului \u0219tire.\u201d <\/em><\/strong>Prin Circulara nr. 666 \/1863<\/em> \u0219i \u00een Instruc\u021biunile pentru docen\u021bi, <\/em>\u00een paragraful 11 se dispune: ,,Docen\u021bii prev\u0103zu\u021bi cu decret definitiv pentru careva \u0219coal\u0103, au de a r\u0103m\u00e2ne 5 ani, neci \u00eenainte de \u00eemplinirea acestui timp pot s\u0103 aib\u0103 speran\u021b\u0103 de a se str\u0103muta, afar\u0103 doar\u0103 de ar fi ni\u0219te cauze cu totul importante, iar dup\u0103 aceasta cei bravi \u0219i buni se vor str\u0103muta la mai bune.\u201d <\/em><\/strong>\u0218i episcopul Ioan Vancea \u00eent\u0103re\u0219te aceste reguli prin Circulara nr. 1365\/1865<\/em> \u00een care se arat\u0103 c\u0103 ,,va fi sub grea r\u0103spundere cine va \u00eenl\u0103tura un docente<\/em><\/strong> \u201d iar protopopii aveau obliga\u021bia de a prezenta ordinariatului ,,cauzele pentru cari nu ar putea funga acela mai mult \u201d <\/em><\/strong>\u0219i numai \u00een urma avizului, docentele putea fi destituit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P\u00e2n\u0103 la apari\u021bia legii na\u021bionalit\u0103\u021bilor din 1868, retribu\u021bia \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor nu era stabilit\u0103 dup\u0103 preg\u0103tire sau vechimea \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt ci se stabilea, a\u0219a cum am ar\u0103tat mai \u00eenainte, dup\u0103 \u00een\u021belegerea pe care o avea cu s\u0103tenii, \u00een func\u021bie de interesul acestora pentru \u0219coal\u0103 precum \u0219i de posibilit\u0103\u021bile de plat\u0103 ale comunit\u0103\u021bii. Efectiv, plata era stabilit\u0103 de c\u0103tre comunitatea bisericeasc\u0103 \u00een \u00een\u021belegere cu preotul respectiv sau \u0219i cu juzii \u00een satele rom\u00e2ne\u0219ti. Ea era parte \u00een bani, parte \u00een natur\u0103 \u0219i era diferit\u0103 de la o comunitate la alta.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unele\u00a0 comune au\u00a0 m\u0103rit plata pentru\u00a0 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori\u00a0 pentru\u00a0 a-i atrage sau\u00a0 men\u021bine pe cei\u00a0 mai buni dintre ace\u0219tia. Pentru aceasta au hot\u0103r\u00e2t a le acorda acestora \u0219i func\u021bia de cantor la biseric\u0103, \u00een acest fel rotunjindu-\u0219i veniturile, amelior\u00e2ndu-\u0219i starea material\u0103. Acest model a fost urmat de foarte multe comune ajung\u00e2ndu-se la un moment dat ca numirile \u00een posturi de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor s\u0103 fie condi\u021bionate de primirea cantoratului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru a ne face totu\u0219i o idee despre acest aspect, o s\u0103 prezint \u00een\u021belegerea la care s-a ajuns \u00eentre comunitatea dintr-un sat s\u0103l\u0103jean \u0219i noul \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor: ,,…Despre aceia cu comuna \u00eenvoire \u00eenchiemu urm\u0103toarele: 1. Viitorul nostru dasc\u0103l va avea pe fiecare an scolastic: a) \u00een bani gata 180 fl., una sut\u0103 optudieci florini mon. con.; b) \u00een bucate, 6 cubule gr\u00e2u, 10 cubule m\u0103laiu; c) 10 lumini de seu pentru dasc\u0103lu ; d) 4 orgii de lemne de foc adus\u0103 acas\u0103 \u0219i cortel onest.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 plat\u0103 se va \u00eemp\u0103r\u021bi pe fie\u0219te care m\u0103dulariu ai eclegii noastre dup\u0103 propor\u021biunea averei, l\u0103s\u00e2ndu-se afar\u0103 cei de tot s\u0103raci \u0219i dup\u0103 catalog care se va face \u00een tot anul va fi \u00eendatorat ai aduna prin curator, de ar fi de lips\u0103 \u0219i cu ajutorul Judelui \u0219i Direg\u0103torii Politici Cais. Reg. \u0219i a\u0219a gata va adm\u00e2nua dasc\u0103lului local totdeauna pe l\u00e2ng\u0103 chitan\u021b\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dela Dasc\u0103l apoi vom pretinde ca pe l\u00e2ng\u0103 cuno\u0219tin\u021bele Theoretice \u0219i practice recerute \u00eentru un \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, s\u0103 fie str\u0103dalnic \u0219i accurat \u00een \u00eemplinirea oficiului s\u0103u s\u0103 aib\u0103 un caracter nep\u0103tat, \u0219i o purtare moral\u0103, \u00een cazul contrar re\u021bin\u00e2ndu-ne dreptul de ai ar\u0103ta pedepsele \u00eenaintea Jurispruden\u021bei \u0219colare \u0219i \u00een locu-i de a ne ruga a ni s\u0103 trimite alt \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor apt.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru ca sacrul scop al adun\u0103rii pruncilor no\u0219trii s\u0103 s\u0103 ajung\u0103 mai pe u\u0219or, \u0219coala care o avem ridicat\u0103 cu casa d\u0103sc\u0103leasc\u0103 suptu un acoperi\u0219u, o vom provede cu toate cele trebuincioase precum scaune pre cari s\u0103 poat\u0103 pruncii comod \u0219edea, mas\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, \u0219i cu un sicriu pentru \u021biinerea instrumentelor de \u0219coal\u0103. Acestea le vom face cu spesele comunei, adec\u0103 din banii spre acest scop pe fie\u0219te care individu eclesiastic reparti\u021bi, supun\u00e2ndu-ne pedepsei judelui care s\u1fbdar retrage dela conferirea banilor arunca\u021bi pe el.\u201d\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>(Supuru de sus, 20 Mars 1856<\/strong><\/em>). Acest document a fost publicat de c\u0103tre Ioan Ardeleanu Senior \u00een revista \u0218coala Noastr\u0103, Zal\u0103u, anul 1935, pag. 420-421. Tot aici, sunt date \u0219i alte exemple din S\u0103laj prin care se arat\u0103 cum erau pl\u0103ti\u021bi \u00eenv\u0103\u021b\u0103torii din jude\u021bul nostru\u00a0 \u0219i ce diferen\u021be existau de la sat la sat:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ,,Comunitatea greco-catolic\u0103 din S\u0103r\u0103uad, prin contractul din 12 febr.. 1859 \u0219i \u00eent\u0103rit de episcopia Gherlei cu No. 1061-1859, stabile\u0219te leafa \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului la 160 fl. m.c. \u0219i cortelu onestu.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ,,Din rela\u021biunea anual\u0103 preste starea \u0219coalei din B\u0103d\u0103cin, a adm. Parochial din loc, reese c\u0103 pe anul \u0219colar 1866-67, plata \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului a fost: \u00een bani 65 fl. v.a. \u0219i 15cubule de bucate, p\u00eem\u00e2nt nu are; plata se scoate prin reparti\u021bie dup\u0103 popor, e asigurat\u0103 prin contract, \u00eens\u0103 nu ese regulat la timpul s\u0103u.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ,,Prin circ. No.2361 se curenteaz\u0103 din S\u0103laj, pe data de 25 sept. 1867, urm\u0103toarele sta\u021biuni docen\u021biale:<\/em><\/strong><\/p>\n

    \n
  1. a.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Pele-Savard (S\u0103rvezel), cu solu\u021biune anual\u0103 de 40 fl. v.a. \u0219i 8 cubule de bucate.<\/em><\/strong><\/li>\n
  2. b.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>St\u00e2rciu, cu solu\u021biune anual\u0103 de 160 fl. v.a. \u0219i lemne focali c\u00e2te se poftescu.<\/em><\/strong><\/li>\n
  3. c.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Marin, cu solu\u021biune anual\u0103 de 40 fl. v.a.<\/em><\/strong><\/li>\n
  4. d.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Cioara, cu solu\u021biune anual\u0103 de 50 fl. v.a., 50 metrete de bucate, 4 iug\u0103re cadastrale \u0219i 1120 st\u00e2njeni p\u0103tra\u021bi de p\u0103m\u00e2nt ar\u0103tor.\u201d<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00censcrierea copiilor la \u0219coal\u0103 se f\u0103cea \u00een vacan\u021ba de var\u0103 de c\u0103tre inspectorul local mirean \u00eempreun\u0103 cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul \u0219colii. Erau \u00eenscri\u0219i b\u0103ie\u021bi cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 6 \u0219i 14 ani precum \u0219i fete ce aveau v\u00e2r\u0219ta \u00eentre 6 \u0219i 12 ani. Elevii care nu frecventau regulat \u0219coala erau trecu\u021bi de c\u0103tre \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor pe o ,,list\u0103 de lenevire\u201d<\/em> fie c\u0103 au lipsit motivat sau nemotivat. Aceast\u0103 list\u0103 era \u00eenaintat\u0103 parohului local care \u00eempreun\u0103 cu inspectorul mirean local \u00eencercau s\u0103 conving\u0103 p\u0103rin\u021bii ai c\u0103ror copii au absentat f\u0103r\u0103 temei de \u00eensemn\u0103tatea \u0219colii \u00een via\u021ba poporului \u0219i c\u0103 au s\u0103 cad\u0103 sub ,,gloab\u0103\u201d<\/em>(pedeaps\u0103) <\/em>dac\u0103 nu-i vor mai trimite. Dac\u0103 nici dup\u0103 acestea p\u0103rin\u021bii nu-\u0219i trimiteau copiii la \u0219coal\u0103 erau \u00eenainta\u021bi autorit\u0103\u021bilor locale pentru aplicarea amenzilor care erau pl\u0103tite \u00een func\u021bie de num\u0103rul zilelor absentate.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen 1867, \u00een cele 122 \u0219coli c\u00e2te erau \u00een parohiile din S\u0103laj erau \u00eenscri\u0219i 7335 elevi, revenind c\u00e2te 60 de elevi la un \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor. \u00cen cele 82 de filiale func\u021bionau doar 36 de \u0219coli \u0219i de aceea unii copii din aceste comunit\u0103\u021bi frecventau cursurile \u0219colilor din localit\u0103\u021bile \u00eenvecinate, Astfel c\u0103, de exemplu, 7 copii din Arduzel frecventau \u0219coala \u00een Biu\u0219a, 25 din Aleu\u0219, la Drighiu, 20 din Boian la Cizer, 14 din Horoatul Cehului la Biu\u0219a, 15 din Lazuri la Fize\u0219, 17 din Poni\u021ba la Hurez, 17 din V\u0103durele la Firmini\u0219, etc.<\/p>\n

    ——————————–<\/p>\n

    Traian IENCE<\/strong><\/p>\n

    Jibou<\/strong><\/p>\n

    10 decembrie, 2017<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc s\u0103l\u0103jean \u00een ,,Epoca \u0219colilor na\u021bionale\u201d (1848-1868) -partea I- \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Evenimentele din anii 1848-49 au avut ca rezultat, printre [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34087","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34087","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34087"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34087\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34091,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34087\/revisions\/34091"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34087"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34087"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34087"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}