{"id":34093,"date":"2017-12-10T18:07:33","date_gmt":"2017-12-10T18:07:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34093"},"modified":"2017-12-10T18:19:31","modified_gmt":"2017-12-10T18:19:31","slug":"vavila-popovici-stephen-hough-%e2%80%93-recital-de-pian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/12\/10\/vavila-popovici-stephen-hough-%e2%80%93-recital-de-pian\/","title":{"rendered":"Vavila POPOVICI: Stephen Hough \u2013 Recital de pian"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eArtistul are nobila menire de a face lumin\u0103 \u00een ad\u00e2ncurile sufletului omenesc.\u201d \u2013 <\/em>Robert Schumann<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vineri, 8 decembrie 2017, am audiat un concert de pian la Auditorium Baldwin din ora\u0219ul Durham, statul Carolina de Nord. Cu o acustic\u0103 excelent\u0103 \u0219i un cadru intim, Duke Performances \u2013<\/p>\n

organiza\u021bia de art\u0103 profesionist\u0103 a Universit\u0103\u021bii Duke din Durham \u2013 folose\u0219te acest spa\u021biu pentru prezentarea lecturilor \u0219i a diferitelor concerte de \u00eenalt\u0103 performan\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen aceast\u0103 sear\u0103, ploioas\u0103, cu drumuri destul de greu de str\u0103b\u0103tut din cauza vremii neprielnice, ne-am dus s\u0103-l ascult\u0103m pe Stephen Hough,<\/strong> considerat unul dintre cei mai importan\u021bi \u0219i mai distin\u0219i piani\u0219ti ai genera\u021biei sale. Dup\u0103 c\u00e2\u0219tigarea primului premiu la Concursul Interna\u021bional de Pian din Germania, \u00een 1983, a ap\u0103rut cu multe dintre cele mai importante orchestre americane \u0219i europene, a oferit \u0219i ofer\u0103 \u00een mod regulat recitaluri \u00een \u00eentreaga lume. A sus\u021binut recitaluri la Beijing, Berlin, Chicago, Dublin, Hong Kong, Londra, Milano, Montreal, New York, Paris, San Francisco, Stockholm, Sydney \u0219i Tokio.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Britanicul, pianistul Stephen Hough este desigur un om care, spiritual apar\u021bine Rena\u0219terii, de aceea i se atribuie epitetul de renascentist. Complementar s-a ocupat de compozi\u021bie, literatur\u0103 (poezie), dar \u0219i de pictur\u0103.\u00a0 Totu\u0219i, \u00een ultimii\u00a0 ani, s-a concentrat asupra pianului, devenind unul dintre marii piani\u0219ti ai lumii, aleg\u00e2nd numeroase capodopere \u00een repertoriul s\u0103u. Sunt l\u0103udate vocile sale interioare frumos articulate, calitatea cristalin\u0103 a pasajelor lirice, precizia pedalei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centruc\u00e2t \u00een anul 2018 se celebreaz\u0103 centenarul Claude Debussy \u2013 o sut\u0103 de ani de la moartea sa, \u00een 1918 \u2013 , pieselor lui Debussy li se acord\u0103 prioritate \u00een interpretare.<\/p>\n

Programul din seara aceasta a con\u021binut:<\/p>\n

Debussy: “Clair de lune”<\/em> din Suite Bergamasque<\/em><\/p>\n

Debussy: Imagini, Cartea a II-a<\/em> (Cloches a travers les feuilles; Et la lune descend sur la temple qui fut; Poisson d\u2019or).<\/em><\/p>\n

Robert Schumann: Fantezie op.17<\/em> cu\u00a0 cele 4 p\u0103r\u021bi.<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 pauz\u0103 au urmat alte dou\u0103 piese ale lui Claude Debussy: La Terrase des audiences du clair de lune, din Preludii Cartea a II-a<\/em>; Images, Book I (Reflets dans l\u021bEau; Hommage a Rameau; Mouvement).<\/em><\/p>\n

Ludwig van Beethoven: Sonata pentru pian nr. 23 \u00een F Minor, op. 57 (“Appassionata”). <\/em><\/p>\n

La final a fost cerut un bis, Stephen Hough oferind Tr\u00e4umerei de Robert Schumann.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un repertoriu extrem de interesant \u0219i legat prin sim\u021bire. S\u0103 ne amintim de cei trei compozitori:<\/p>\n

Claude Debussy<\/strong> (1862-1918) a fost un compozitor, pianist, dirijor \u0219i critic muzical francez, reprezentant al impresionismului, un novator \u00een domeniul formei, ritmicii, armoniei \u0219i orchestra\u021biei. Debussy a surprins prin varietatea genurilor abordate \u0219i prin ineditul sonorit\u0103\u021bilor. Arta lui constituie un moment de culme \u00een muzica francez\u0103 prin noutatea expresiei, a genurilor \u0219i a mijloacelor muzicale abordate. Contactul cu pictura impresionist\u0103 \u0219i cu poezia simbolist\u0103 de la finele secolului XIX, a exercitat o puternic\u0103 influen\u021b\u0103 asupra lui Claude Debussy, ca de altfel \u0219i asupra multor compozitori francezi, conduc\u00e2nd la realizarea unor crea\u021bii ce au \u00eentruchipat \u00een muzic\u0103, un curent ce se opunea influen\u021bei cov\u00e2r\u0219itoare a wagnerismului care \u00ee\u0219i \u00eentindea tentaculele asupra muzicii europene \u2013 curentul impresionist, pe care, dup\u0103 ce l-a inaugurat, l-a dominat autoritar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cre\u00e2nd o muzic\u0103 transparent\u0103, subtil\u0103, de o intens\u0103 vibra\u021bie izvor\u00e2t\u0103 din jocul de lumini \u0219i umbre, din mi\u0219carea \u0219i ritmul nem\u0103surat al ambian\u021bei naturale ce ne \u00eenconjoar\u0103 \u0219i al tr\u0103irilor suscitate de aceasta, \u00eentr-o varietate de genuri, Debussy a devenit pentru francezi \u201eClaude de France\u201d, \u0219i a ajuns la cump\u0103na celor dou\u0103 veacuri, XIX \u0219i XX, un simbol prin care prestigiul muzicii franceze a fost din nou \u00een\u0103l\u021bat pe o nou\u0103 culme. Piesa Claire de lune<\/em><\/strong> exploreaz\u0103 \u00eentreaga tastatur\u0103, cu o fluiditate profund\u0103, d\u00e2nd drum liber sentimentelor. Ascult\u00e2nd aceast\u0103 pies\u0103 interpretat\u0103 de Stephen Hough<\/strong>, ne-am putut imagina o scen\u0103 a nop\u021bii, cu lun\u0103<\/em> plin\u0103 pe cer, nori care se adun\u0103 \u0219i se destram\u0103, ploaia care \u00eencepe s\u0103 picure, cade pe frunze, se intensific\u0103, treze\u0219te ramurile copacilor din somn, lumini se aprind \u00een ritmul muzicii \u0219i toate sunt minuni ale lumii prea pu\u021bin \u00een\u021belese de noi, dar sim\u021bite cu sim\u021burile d\u0103ruite nou\u0103, cu inima care \u00eencepe s\u0103 bat\u0103 puternic \u00een trupurile noastre firave\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Contactul direct \u0219i permanent cu arta poe\u021bilor simboli\u0219ti pe ale c\u0103ror versuri a compus\u00a0 aproape optzeci de melodii, mai mult de jum\u0103tate fiind scrise \u00een primii doisprezece ani ai activit\u0103\u021bii de crea\u021bie, \u00eel definesc ca un maestru al t\u0103lm\u0103cirii sincere \u0219i adev\u0103rate a versului \u00een muzic\u0103. Debussy \u00eensu\u0219i exprima: \u201eMuzica nu este dublur\u0103 a versului, ea \u00eei creeaz\u0103 o dimensiune nou\u0103\u201d.<\/em> El s-a apropiat, \u00een special, de poezia simbolist\u0103 a lui Paul Verlaine \u0219i a lui Charles Baudelaire, de arta lor de a face s\u0103 vibreze multiple rezonan\u021be.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Images <\/em><\/strong>este un tablou muzical, imaginile fiind menite s\u0103 evoce tablouri ale vie\u021bii, amintiri. Arpegii, str\u0103lucitoare texturi alterneaz\u0103 cu momente de anxietate, toate tablourile av\u00e2nd o scurt\u0103 durat\u0103, precum momentele vie\u021bii noastre reale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Robert Schumann<\/strong> (1810-1856), compozitor, pianist \u0219i critic muzical german, \u0219i el unul din numele cele mai importante ale romantismului, adic\u0103 a dragostei f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103, a melancoliei, miraculoaselor transform\u0103ri spirituale, vie\u021bii scurte, de multe ori secerat\u0103 de o boal\u0103. Omul \u0219i muzicianul Schumann \u00eentruchipeaz\u0103 pe romanticul german, a\u0219a cum cel francez este ilustrat de Berlioz, iar cel slav de Chopin. Un tablou oarecum sumbru, dar real. Cu toate c\u0103 Romantismul poate p\u0103rea la prima vedere un curent artistic depresiv, el a st\u0103p\u00e2nit absolut \u00eentregul secol a nou\u0103sprezecelea \u0219i a trecut triumf\u0103tor pragul secolului dou\u0103zeci. Operele create \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 (muzicale, literare, filozofice, plastice) poart\u0103 amprenta marilor capodopere \u0219i continu\u0103 s\u0103 atrag\u0103 \u0219i ast\u0103zi publicul iubitor de frumos de pretutindeni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De t\u00e2n\u0103r, Schumann s-a c\u0103s\u0103torit cu Clara Wiech \u2013 pianist\u0103 talentat\u0103, recunoscut\u0103 din copil\u0103rie fiindu-i virtuozitatea, prima figur\u0103 notabil\u0103 de muzician-femeie din istoria mai recent\u0103. Dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, Schumann a intrat \u00een cea mai fecund\u0103 perioad\u0103 de crea\u021bie a vie\u021bii sale. Cu aceast\u0103 pianist\u0103 a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it una dintre cele mai frumoase \u0219i cinstite prietenii ale Romantismului muzical.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fantezie op. 17<\/em><\/strong> \u00a0a fost catalogat\u0103 drept un \u201estrig\u0103t dureros c\u0103tre Clara\u201d, un poem muzical \u00een trei p\u0103r\u021bi. Starea sufleteasc\u0103, culoarea, sugestia, aluzia \u2013 acestea erau pentru Schumann foarte importante, mai importante dec\u00e2t ni\u0219te fugi, rondouri sau sonate scrise corect. \u00cenceputul piesei relev\u0103 acest spirit. M\u00e2na st\u00e2ng\u0103 a pianistului se preg\u0103te\u0219te pentru o tem\u0103 motto pasionant\u0103, \u00een octave \u2013 o adev\u0103rat\u0103 furtun\u0103 dezl\u0103n\u021buit\u0103. Unitatea impus\u0103 de aceast\u0103 singularitate tematic\u0103 este mai mult cimentat\u0103 prin continuarea acompaniamentului furtunii. Modific\u0103rile numeroase \u0219i violente ale st\u0103rii de spirit p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 trec \u00een legend\u0103\u2026 Episoade contrastante, un ritm punctat continu\u0103 \u00een mod obsesiv, ceea ce sugereaz\u0103 puternic starea emo\u021bional\u0103 fragil\u0103 a compozitorului, via\u021ba c\u0103ruia urma s\u0103 se \u00eencheie mai t\u00e2rziu, \u00een nebunie.\u00a0 Piesa este plin\u0103 de derog\u0103ri virtuozice, redate pasional de pianistul \u00a0Stephen Hough.<\/strong> Un final lent, expresie poetic\u0103 \u2013 \u0219oapte, regrete, dorin\u021ba de dezv\u0103luire sufleteasc\u0103 a pianistului, asemenea poetului \u00een cuvinte\u2026 \u0219i triumful nobil, \u00eenainte de lini\u0219tire\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ludwig van Beethoven<\/strong> (1770-1827) a fost unul dintre cei mai mari creatori din istoria muzicii, f\u0103uritor de noi forme de expresie \u00een muzic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Durham, la Baldwin Auditorium, excelentul pianist Stephen Hough<\/strong> a \u00eencheiat concertul s\u0103u, interpret\u00e2nd\u00a0 una dintre cele mai cunoscute sonate ale lui Beethoven, o pies\u0103 dramatic\u0103, dar extrem de concentrat\u0103, care culmineaz\u0103 \u00eentr-un climat profund. Compus\u0103 \u00eentre 1803 \u0219i 1804, sonata Appassionata<\/em> <\/strong>este una dintre cele mai furtunoase lucr\u0103ri ale pianului, pies\u0103 compus\u0103 \u00eentr-o vreme de furtun\u0103, \u00eentr-un moment \u00een care auzul lui Beethoven se deteriora rapid. Spiritul revolu\u021bionar, ostil sor\u021bii compozitorului este reliefat chiar de la \u00eenceput, \u00een timp ce deschiderea fantomatic\u0103 este l\u0103sat\u0103 deoparte brutal de o izbucnire dureroas\u0103, de-a dreptul lacerant\u0103, cu acorduri complete \u00een ambele m\u00e2ini. Contraste dinamice explozive, care te las\u0103 aproape f\u0103r\u0103 respira\u021bie.<\/p>\n

Povestea spune c\u0103 la un spectacol memorabil dat de Beethoven, el avea un tehnician \u00een stand-by, a c\u0103rui slujb\u0103 era s\u0103 disting\u0103 corzile rupte, pe m\u0103sur\u0103 ce Maestrul b\u0103tea instrumentul \u00een supunere. Oricum, datorit\u0103 acestei piese, muzica clasic\u0103 nu va mai fi niciodat\u0103 la fel. Extremele pianului au fost folosite cu mare virtuozitate de pianistul Stephen Hough<\/strong>, cu mare efect \u2013 de exemplu la recapitulare atunci c\u00e2nd m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 se topea \u00een mod repetat, f\u0103r\u0103 a schimba degetele pentru a ob\u021bine cel mai bun efect, acea minunat\u0103 c\u0103ldur\u0103 \u0219i expansivitate din sonata lui Beethoven.<\/p>\n

Czerny \u00ee\u0219i imagina<\/em>\u00a0 <\/em>\u201evalurile m\u0103rii \u00eentr-o noapte furtunoas\u0103, \u00een timp ce strig\u0103tele de primejdie se aud de departe\u201d.<\/em> Nimeni nu scrisese nimic at\u00e2t de puternic pentru pian solo \u00eenainte de aceast\u0103 sonat\u0103, \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent r\u0103m\u00e2ne un reper \u00een istoria muzical\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am remarcat virtuozitatea pianistului, puterea \u0219i precizia cu care degetele m\u00e2inilor ap\u0103sau clapele pianului, cromatica notelor care curgea ca valurile unei m\u0103ri, c\u00e2nd furioase, c\u00e2nd bl\u00e2nde, acordurile care c\u0103deau cu o precizie uimitoare, ca fulgerele din cer, provoc\u00e2nd incendiul sufletelor\u2026 M\u0103 uitam dac\u0103 Stephen Hough nu avea \u0219i el un tehnician \u00een stand-by, a c\u0103rui slujb\u0103 trebuia s\u0103 disting\u0103 corzile rupte, pe m\u0103sur\u0103 ce b\u0103tea instrumentul \u00een supunere total\u0103!!! I-am privit degetele, lungi \u0219i puternice, rapiditatea cu care degetele se supuneau min\u021bii \u0219i uneori aveam impresia c\u0103 nu sunt coordonate de minte, ci sunt unelte separate, pe care clapele le dirijeaz\u0103 \u0219i nu invers\u2026 \u00cen acele momente am dat crezare celor afirmate de unii c\u0103, prin antrenament, \u00eentreaga greutate a corpului poate fi sus\u021binut\u0103 \u00eentr-un singur deget. V\u00e2rful degetelor excelentului pianist Stephen Hough<\/strong> treceau cu m\u0103iestrie de la furtun\u0103 la calm, la visare, la speran\u021b\u0103\u2026 Atunci ridica privirea undeva spre cer, mi\u0219c\u00e2nd \u00eentreb\u0103tor, hamletian, din spr\u00e2ncene\u2026<\/p>\n

———————————<\/p>\n

Vavila POPOVICI<\/strong><\/p>\n

Carolina de Nord<\/strong><\/p>\n

10 decembrie, 2017<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eArtistul are nobila menire de a face lumin\u0103 \u00een ad\u00e2ncurile sufletului omenesc.\u201d \u2013 Robert Schumann   \u00a0\u00a0 Vineri, 8 decembrie [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34093","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34093","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34093"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34093\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34096,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34093\/revisions\/34096"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34093"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34093"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34093"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}