{"id":34132,"date":"2017-12-12T09:15:16","date_gmt":"2017-12-12T09:15:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34132"},"modified":"2017-12-12T09:19:38","modified_gmt":"2017-12-12T09:19:38","slug":"iacob-cazacu-istrati-in-memoria-lui-ovidiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/12\/12\/iacob-cazacu-istrati-in-memoria-lui-ovidiu\/","title":{"rendered":"Iacob Cazacu-ISTRATI: In memoria lui Ovidiu…"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201cF\u0103r\u0103 pic\u0103tura de nebunie, geniul r\u0103m\u00e2ne \u00een scutecele talentului.\u201d (Vasile Ghica)<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd am primit mesajul de la Lumini\u021ba, fiica\u00a0 mai mic\u0103 a prietenului meu Ovidiu Creang\u0103, originar din V\u0103rz\u0103re\u0219ti, sat cam la vreo 60 de kilometri de Chi\u015fin\u0103u am r\u0103mas tr\u0103snit de prima fraz\u0103: ” Azi noapte s-a stins din via\u021b\u0103 tata. S-a bucurat de via\u021b\u0103 a\u0219a cum a fost, restrans\u0103 \u00eentr-o mic\u0103 colivie, pan\u0103 \u00een penultima zi. Era preg\u0103tit de trecerea aceasta de mult \u0219i un singur lucru nu dorea: s\u0103 sufere. I s-a \u00eendeplinit dorin\u021ba, a fost \u00een spital\u00a0 numai o sear\u0103 \u0219i a bolit numai o zi.<\/p>\n

Nascut la 14 februarie 1921, decedat la 4 decembrie, 2017. (97 de ani, aproape)<\/p>\n

\u00a0Am \u00een\u021beles, c\u0103 acel, care a fost Ovidiu Creang\u0103 nu mai este.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru mine a fost tat\u0103 \u0219i bunel ultimii 10 ani c\u00e2t, am fost aproape nedesp\u0103r\u021bi\u021bi, \u00een afar\u0103 de timpul afl\u0103rii \u00een Basarabia, care se limita la o lun\u0103, cel mult 2 luni pe an.<\/p>\n

L-am cunoscut \u00een toamna lui 2007 \u00een Toronto, Canada, la \u015fedin\u0163a cenaclului literar \u201eNic\u0103 Petre\u201d, care pe atunci se numea \u201eObservatorul\u201d \u015fi care e condus \u015fi ast\u0103zi de redactorul revistei, Dumitru Puiu Popescu.<\/p>\n

Am r\u0103mas \u00eenc\u00e2ntat de atmosfera ce domnea acolo \u2013 plin\u0103 de voie bun\u0103 \u015fi prietenie, de dragoste fa\u0163\u0103 de valorile noastre na\u0163ionale. Pentru moment, uitasem c\u0103 sunt oaspete. M\u0103 vedeam acas\u0103, \u00een s\u00e2nul familiei sau la o serat\u0103 literar\u0103, \u00eentre colegii mei, profesorii \u015fcolii medii din C\u0103z\u0103ne\u015fti, jud. Orhei.<\/p>\n

\u015eedin\u0163a cenaclului era \u00eenchinat\u0103 s\u0103rb\u0103torii de 1 decembrie \u2013 Ziua Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei. A luat cuv\u00e2ntul \u015fi eroul meu. Cu at\u00e2ta dragoste a vorbit despre m\u00e2ndria de a fi rom\u00e2n, \u00eenc\u00e2t nici nu g\u0103sesc cuvintele care s\u0103-mi descrie farmecul cu care l-am ascultat. Dup\u0103 \u015fedin\u0163\u0103, s-a apropiat de mine (fusesem prezentat de c\u0103tre dl Dumitru P. Popescu ca profesor de istorie, rom\u00e2n basarabean, \u015fi am citit din versurile mele noi), de parc\u0103 am fi fost cunoscu\u0163i de c\u00e2nd lumea: \u201eHm\u2026 Eu sunt tot basarabean, dragul meu, din V\u0103rz\u0103re\u015fti, jude\u0163ul L\u0103pu\u015fna\u201d. A rostit aceste cuvinte cu o asemenea intona\u0163ie \u015fi cu at\u00e2ta pasiune, \u00eenc\u00e2t pe dat\u0103 am \u00een\u0163eles ce a dorit s\u0103 accentueze \u2013 c\u0103 r\u0103d\u0103cinile \u015fi dragostea lui fa\u0163\u0103 de Basarabia sunt cele mai puternice din lume.<\/p>\n

A\u015fa mi-l imaginez ori de c\u00e2te ori \u00eemi amintesc de el: fa\u0163\u0103 deschis\u0103, z\u00e2mbet binevoitor, privire vis\u0103toare, suflet mare, plin de speran\u0163e \u015fi de optimism. A\u015fa \u00eel v\u0103d mereu, fie \u00een rolul lui Mo\u015f Bodr\u00e2ng\u0103 cu povestirile despre copil\u0103ria \u015fi adolescen\u0163a petrecut\u0103 pe plaiul natal din Rom\u00e2nia Mic\u0103 (Basarabia), fie ca epigramist. Umorul \u00eel \u00eenso\u0163e\u015fte pretutindeni, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd poveste\u015fte despre adev\u0103ruri triste \u015fi dureroase \u00een ultima sa carte \u2013 \u201eCu \u015fi f\u0103r\u0103 securi\u015fti\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>A avut \u015fi are parte de o via\u0163\u0103 tr\u0103it\u0103 din plin, cu toate bucuriile \u015fi triste\u0163ile ei. Nu oricine s-ar putea m\u00e2ndri cu o asemenea via\u0163\u0103\u2026 A tr\u0103it \u00een iure\u015ful marilor schimb\u0103ri, al marilor evenimente a dou\u0103 secole: perioada interbelic\u0103, \u00eenso\u0163it\u0103 de reformele din \u0163ar\u0103; raptul Basarabiei, din care a fugit; v\u00e2ltoarea r\u0103zboiului celor mai mari tirani-dictatori din lume; perioada postbelica de \u201econstruire\u201d a comunismului mondial; revolu\u0163ia din 1989 din Rom\u00e2nia \u015fi cea din 2009 din RM. A tr\u0103it \u00een dou\u0103 lumi cu totul diferite: Lumea R\u0103ului (\u00eenl\u0103n\u0163uirii) \u015fi Lumea Binelui (a libert\u0103\u0163ii) pe care o descrie cu multe am\u0103nunte.<\/p>\n

Ultima oar\u0103 m-am re\u021binut un an \u0219i jum\u0103tate. C\u00e2nd ne-am \u00eent\u00e2lnit era schimbat mult, dar acel optimism, care l-a \u00eenso\u021bit toat\u0103 via\u021ba nu-i tr\u0103da vreo durere fizic\u0103. Cu acelea\u0219i\u00a0 vorbe glume\u021be m-a \u00eent\u00e2lnitt, prima \u00eentrebare fiind:- Ce mai face Basarabia, m\u0103i Iacob? Ce-i cu Dorin Chirtoac\u0103? P\u0103zi\u021bi-l m\u0103i, c\u0103 e de-al nostru! Dar Dabija \u0219i \u0218oimaru? Despre to\u021bi pe care \u00eei cuno\u0219tea m-a \u00eentrebat…<\/p>\n

\u00cei zic: -Bunele, hai \u0219i-om bea un p\u0103h\u0103rel de vin ro\u0219u din via mea. El ca-ntotdeauna mi-a r\u0103spuns z\u00e2mbind:- Hai \u0219-om be, \u0219-om be, \u0219-om be\/ \u0218-om pl\u0103ti c\u00e2nd om ave… Bre, aceste cuvinte le cunosc \u00eenc\u0103 din Basarabia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O perioad\u0103 de timp am locuit \u00eempreun\u0103 \u00een “bojdeuca lui Creang\u0103”, cum iubea el s-o numeasc\u0103. E o cas\u0103 frumoas\u0103, \u00een trei nivele, pe o strad\u0103 cu un frumos nume de domni\u021b\u0103 – Betty Drive \u0219i cu un parc din ar\u021bari, stejari \u0219i tei \u00een spate de o frumuse\u021be rar\u0103. O perioad\u0103 de neuitat: scriam, pescuiam, c\u0103l\u0103toream \u00eempreun\u0103, fiind nelipsi\u021bi de la \u0219edin\u021bele Cenaclului OBSERVATORUL, MUNTELE M\u0102SLINULUI \u0219i de la s\u0103rb\u0103torile petrecute la C\u00e2mpul Rom\u00e2nesc din Hamilton.<\/p>\n

Nu cred s\u0103 fie\u00a0 mul\u021bi ca d\u00e2nsul, care s\u0103 fi parcurs o cale at\u00e2t de frumoas\u0103 \u0219i fructuoas\u0103, bucur\u00e2ndu-se de fiecare clip\u0103 tr\u0103it\u0103. A ajuns p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rful piramidei guvernamentale a Rom\u00e2niei, la Ministerul de Externe, \u0218ef al Departamentului pentru Comer\u021b Exterior.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cemi amintesc, c\u0103 prin 2010 s-a l\u0103udat, dup\u0103 cum iubea s\u0103 spun\u0103, c\u0103 un renumit ziarist pe nume George Roca tocmai din Sydney, Australia \u00eel roag\u0103 s\u0103-i acorde un interviu. \u00cemi zice: “Iat\u0103 ce i-am r\u0103spuns la una din \u00eentreb\u0103ri: – Am avut o via\u0163\u0103 agitat\u0103, am oscilat \u00eentre \u201etalpa societ\u0103\u0163ii\u201d \u015fi a\u015f putea spune \u201eculmele ei\u201d. Am avut prilejul s\u0103 fiu \u00een apropierea somit\u0103\u0163ilor zilei, am lucrat \u00een domenii unde fojg\u0103iau securi\u015ftii, adic\u0103 la \u201eComer\u0163ul Exterior\u201d, am c\u0103latorit mult \u015fi \u00een locuri a\u015fi zice \u201eneumblate\u201d de picior de rom\u00e2n. Am avut \u015fi mai am mai multe \u015fi variate profesiuni\u2026 eu \u00een glum\u0103 spun: \u201enumai pop\u0103 nu am fost p\u00e2n\u0103 acuma!\u201d.<\/p>\n

\u00a0La liceu nu am fost prea s\u00e2rguincios, din contra am fost un chiulangiu culmin\u00e2nd cu o trebu\u015foar\u0103 ru\u015finoas\u0103! C\u00e2nd eram \u00een clasa a patra a liceului\u00a0 \u201eIon Creang\u0103\u201d din Bal\u0163i, am fugit de la \u015fcoala la circul lui Ivan Zaikin, deoarece visul meu era s\u0103 m\u0103 fac circar. Am r\u0103mas repetent \u015fi atunci mama v\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu o scoate la capat cu mine cu vorba bun\u0103, a luat un b\u0103\u0163 \u015fi m-a b\u0103tut la \u201eposterior\u201d de a f\u0103cut b\u0103\u0163ul f\u00e2\u015fii-f\u00e2\u015fii. Pl\u00e2ngeam \u015fi eu\u2026 dar pl\u00e2ngea \u015fi mama: \u201ete bat la fund sa-\u0163i vin\u0103 mintea la cap\u201d. Din b\u0103taia asta \u201emi-a venit mintea la cap\u201d, am \u00eenceput s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 din ce \u00een ce mai bine culmin\u00e2nd cu intrarea la Politehnic\u0103 pe care am terminat-o ca \u015fef de promo\u0163ie cu calificativul \u201eMagna Cum Laude\u201d. A\u0219a a fost Ovidiu Creang\u0103, care p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a devenit unul dintre admiratorii Elenei Ceau\u0219escu, so\u021bia Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei. (despre asta mai t\u00e2rziu).<\/p>\n

Eu cred, c\u0103 cel mai tare argument pe care l-a avut\u00a0 ce l-a marcat \u0219i a ajuns acolo, sus, a fost vizita la Departamentul C\u0103ilor Ferate din Chi\u0219in\u0103u \u00eempreun\u0103 cu tat\u0103l s\u0103u. C\u00e2nd au \u00eentrat \u00een cl\u0103dire, tat\u0103l s\u0103u Vasile se \u00eenchina \u00een fa\u021ba la to\u021bi func\u021bionarii de acolo, sco\u021b\u00e2ndu-\u0219i p\u0103l\u0103ria… Micul Ovidiu l-a \u00eentrebat de ce se \u00eenchin\u0103 la to\u021bi?! Tat\u0103l i-a r\u0103spuns, c\u0103: -Ace\u0219ti oameni sunt \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi, au studii mari, pe c\u00e2nd el e un simplu cantonier. B\u0103iatul s-a g\u00e2ndit pu\u021bin \u0219i a r\u0103spuns: – Tat\u0103, eu voi fi ca ei, ca s\u0103 nu m\u0103 \u00eenchin eu \u00een fa\u021ba lor!<\/p>\n

A\u0219a \u0219i s-a \u00eent\u00e2mplat… Cinste \u0219i onor la astfel de copii, care tind s\u0103 \u00eentreac\u0103 p\u0103rin\u021bii \u00een realiz\u0103ri!…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iat\u0103 ce poveste\u0219te scriitoarea din Pichering, Canada Elena Buic\u0103, prietena noastr\u0103: “\u012antr-o zi, c\u0101nd discutam despre bateriile cu care func\u0163ioneaz\u0103 ceasurile de m\u0101n\u0103, \u012bmi spune: -Buni, \u015ftii tu cine a inventat aceste baterii \u012bn urm\u0103 cu 50 de ani? T\u0103cerea mea \u015fi ridicatul din umeri au adus r\u0103spunsul lui. – Eu, mi-a r\u0103spuns simplu.”<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Da, Ovidiu Creang\u0103 \u00eempreun\u0103 cu echipa sa, pentru aceast[ descoperire a \u00a0fost apreciat de Guvern cu medalie \u0219i un Premiu mare.<\/p>\n

Foarte mult m-a impresionat vizita academicianului Nicolae Dabija la “bojdeuca lui Bunelu Creang\u0103”. Iat\u0103 ce scrie Domnia sa despre scriitorul, omul cu destin “special dat de Dumnezeu”: – Discut cu \u201cbunelul Creang\u0103\u201d, cum \u00eei zice toat\u0103 Canada v\u0103rz\u0103re\u015fteanului nostru, despre Basarabia de ieri \u015fi de azi.<\/p>\n

\"\"<\/a>\u201cMi-e dor de Chi\u015fin\u0103u, ora\u015ful tinere\u0163ii mele. \u015ei de B\u0103l\u0163i, unde mi-am f\u0103cut liceul. La V\u0103rz\u0103re\u015fti tr\u0103iam la un canton, de multe ori, nop\u0163ile, c\u00e2inii se certau cu lupii la gardul din s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 care-l \u00eenconjura\u201d. Tat\u0103l s\u0103u, Vasile Creang\u0103, era inginer la Direc\u0163ia \u015eosele \u015fi Drumuri. Avea 42 de ani, c\u00e2nd a fost omor\u00e2t \u00een b\u0103taie la Chi\u015fin\u0103u, \u00een ziua de 28 iunie 1940, de c\u0103tre bande bol\u015fevice. Mama lui, Eleonora Pompil\u0103, l-a crescut de una singur\u0103. \u201cEu am avut o via\u0163\u0103 plin\u0103, \u00eemi mai spune Ovidiu Creang\u0103. Am avut parte de toate: \u015fi de zboruri \u00eenalte (am f\u0103cut inova\u0163ii unice \u00een Rom\u00e2nia, mai \u015fi eram persoana de \u00eencredere a Elenei Ceau\u015fescu, pe care am ajutat-o s\u0103 devin\u0103 academician), dar \u015fi pr\u0103bu\u015firi (pe timpul comuni\u015ftilor era s\u0103 fiu \u00eempu\u015fcat; li se n\u0103z\u0103rise c\u0103 a\u015f fi fost legionar). Nu e bine \u00een via\u0163\u0103 s\u0103 ai doar succese, ele te fle\u015fc\u0103iesc\u201d, afirm\u0103 el, ca o concluzie. Ovidiu Creang\u0103 e optimist: epigramele sale fac voie bun\u0103 \u015fi altora.<\/p>\n

Una autocritic\u0103?!<\/p>\n

\u201cM-am scremut, m-am opintit,<\/p>\n

90 i-am \u00eemplinit.<\/p>\n

\u015ei \u00een pas de defilare<\/p>\n

Merg spre sut\u0103, fr\u0103\u0163ioare!\u201d<\/p>\n

Cons\u00e2ngeanul nostru se afl\u0103 \u00een emigra\u0163ie de patru decenii. Casa lui e aici. Dar r\u0103d\u0103cinile i-au r\u0103mas pe undeva pe la V\u0103rz\u0103re\u015fti, pe la Chi\u015fin\u0103u, pe la Bucure\u015fti.<\/p>\n

\u00a0Deseori \u00eemi spunea: – Dragul meu amic, s\u0103 \u0219tii, c\u0103 eu sunt unul dintre cei mai noroco\u0219i oameni, n\u0103scut \u00een zodia norocului \u0219i a \u00eendr\u0103gosti\u021bilor, la 14 februarie, \u00eentr-un an cu Regele Mihai \u0219i \u00een aceia\u0219 zi cu\u00a0 mult regretatul poet\u00a0 Grigore Vieru.<\/p>\n

\u00a0“A avut o dragoste nem\u0103rginit\u0103 pentru Basarabia sa natal\u0103 \u015fi oamenii ei. pentru care nu de pu\u0163ine ori a fost gata s\u0103 sar\u0103 \u012bn foc \u0219i care i-au colorat via\u0163a \u015fi i-au dat satisfac\u0163ia, c\u0103 a putut s\u0103-i ajute, chiar \u015fi material, din prea plinul inimii sale”- scrie Dumitru Popescu \u00een ziarul OBSERVATORUL, al c\u0103rui director este.<\/p>\n

\u00cemi amintesc de pasiunea lui pentru pescuit. Uneori povestea at\u00e2t de pasionat despre peripe\u021biile sale \u0219i ale prietenului s\u0103u Moga, c\u0103 ne apucau zorile, iar la pescuit \u00eemi era adev\u0103rat profesor, m-a \u00eenv\u0103\u021bat toate secretele de d\u00e2nsul \u0219tiute. \u00cei voi fi recunosc\u0103tor p\u00e2n\u0103 la moarte pentru tot cea f\u0103cut pentru mine. M-a \u00eenv\u0103\u021bat a conduce cu ma\u0219ina sa TOYOTA, un minivan cu 7 locuri pe automagistralele Canadei \u0219i care atunci, c\u00e2nd a sim\u021bit, c\u0103 nu mai face fa\u021b\u0103 de a conduce din cauza v\u00e2rstei \u00eenaintate mi-a zis \u00eentr-o bun\u0103 zi: – M\u0103i, frate basarabene! V\u0103d, c\u0103 te-ai deprins cu ma\u0219ina mea \u0219i cu drumurile ei, deaceea \u021bi-o d\u0103ruiesc, dar s\u0103 m\u0103 duci cu d\u00e2nsa \u0219i pe mine pe la manifest\u0103rile noastre la C\u00e2mpul Rom\u00e2nesc, la \u0219edin\u021bele Cenaclului NIC\u0102PETRE \u0219i la pescuit. A\u0219a am f\u0103cut. C\u00e2t i-a permis v\u00e2rsta a fost nelipsit de la toate manifest\u0103rile culturale rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i se bucura ca un copil, c\u00e2nd se adunau \u00eempreun\u0103 fra\u021bii din st\u00e2nga \u0219i dreapta Prutului… Am p\u0103strat multe video-filme cu Domnia sa \u00een care poveste\u0219te multe amintiri din via\u021b\u0103: despre dragostea fa\u021b\u0103 de ba\u0219tin\u0103; despre locurile copil\u0103riei; despre liceul ION CREANG\u0102 din B\u0103l\u021bi, unde a fost coleg cu Valeriu Gafencu; despre unele momente pu\u021bin cunoscute… Ne vor servi la …unui viitor film documentar despre acel, care a fost Ovidiu Creang\u0103, bunelul tuturor rom\u00e2nilor \u00eenstr\u0103ina\u021bi de \u021aar\u0103 \u0219i numai pentru ei, dar \u0219i pentru cei din Rom\u00e2nia Mare.<\/p>\n

Va r\u0103m\u00e2ne \u00een inimile noastre pentru totdeauna.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

PS. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat la cimitirul Highland Memorial Gardens de pe\u00a0 33 Memory Gardens Lane, North York, Toronto. L-au petrecut mul\u021bi pe ultimul drum, dar numai acei pe care i-a iubit cel mai mult, din p\u0103cate pu\u021bini au fost s\u0103-\u0219i ia r\u0103mas bun de la Domnia sa. \u00cei am \u00een vedere pe basarabenii lui dragi din \u00eemprejurimile Ora\u0219ului Toronto. N-au fost… acei, care i-au folosit numele pentru a se ridica mai sus de meritele lor! Ru\u0219ine, fra\u021bilor.<\/p>\n

Dumnezeu s\u0103-l ierte \u0219i s\u0103-i poarte de grij\u0103 \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia sa.<\/p>\n

——————————<\/p>\n

Iacob Cazacu-ISTRATI<\/strong><\/p>\n

Toronto, Canada<\/strong><\/p>\n

12 decembrie, 2017<\/strong><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cF\u0103r\u0103 pic\u0103tura de nebunie, geniul r\u0103m\u00e2ne \u00een scutecele talentului.\u201d (Vasile Ghica) \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd am primit mesajul de la Lumini\u021ba, fiica\u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34132","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34132","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34132"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34132\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34139,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34132\/revisions\/34139"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34132"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34132"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34132"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}