{"id":34240,"date":"2017-12-18T08:44:52","date_gmt":"2017-12-18T08:44:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34240"},"modified":"2017-12-18T08:46:23","modified_gmt":"2017-12-18T08:46:23","slug":"magdalena-albu-tara-lui-lal-plange","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/12\/18\/magdalena-albu-tara-lui-lal-plange\/","title":{"rendered":"Magdalena ALBU: \u021aara Lui Lal Pl\u00e2nge…"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201e…\u00cenc\u0103 ne mai a\u015fteapt\u0103 acolo satul de leag\u0103n\u00a0 <\/em><\/p>\n

seara mai ales ne a\u015fteapt\u0103: lumini m\u0103runte\u00a0 <\/em><\/p>\n

voci domoale, somnul ca o pas\u0103re lin\u0103: <\/em><\/p>\n

\u00a0leg\u0103n\u0103toare lumin\u0103. <\/em><\/p>\n

Satul uitat, cu oameni s\u0103raci, dar frumo\u015fi\u00a0 <\/em><\/p>\n

cu glas de clopot vestind na\u015fterea\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00eenceputul de nunt\u0103 \u015fi ultimul drum:\u00a0 <\/em><\/p>\n

amintire \u015fi fum…\u201d<\/em><\/p>\n

Radu C\u00e2rneci<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Nicio personalitate istoric\u0103 sau cultural\u0103 a lumii nu a reu\u015fit, cel pu\u0163in \u00een ultimul veac m\u0103surabil al timpului p\u0103m\u00e2ntean, s\u0103 fac\u0103 ceea ce, prin trecerea la cele sfinte, Regele Mihai I \u00eensu\u015fi a reu\u015fit, anume, s\u0103 aduc\u0103, \u00een \u0163ara Lui, sub cupola luminoasei Ortodoxii cristice, Orientul \u015fi Occidentul laolalt\u0103, \u00eentr-o respira\u0163ie singular\u0103 \u015fi benefic\u0103 a spiritualit\u0103\u0163ii umane. F\u0103r\u0103 vreo fin\u0103 urm\u0103 de t\u0103gad\u0103, putem afirma faptul c\u0103 acest rarisim \u201edimpreun\u0103\u201d al globalit\u0103\u0163ii contemporane se \u00eenscrie deja \u00een larga panolplie de semne magice, pe care divinitatea le trimite, ca \u00eentotdeauna, de altfel, \u015fi cu generozitate, \u00eentregii sufl\u0103ri a \u0162\u0103rii mioritice a lui Lal (parafraz\u00e2ndu-l pe de cur\u00e2nd plecat \u015fi el la Domnul Poet rom\u00e2n al Iubirii – Radu C\u00e2rneci), acolo unde acum, \u00een preajma multimilenarei Na\u015fteri betleemice a M\u00e2ntuitorului Iisus, se \u0163ese, iat\u0103, o ie\u015fire total\u0103 din timpul postmodernit\u0103\u0163ii amprentate de facil \u015fi o p\u0103trundere definitiv\u0103 \u00een vremea de Dincolo de vreme a dumnezeirii, nespecific\u0103 universului teluric restr\u00e2ns.<\/p>\n

Lovit \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri de istoria implacabil\u0103 \u015fi de propriu-i destin, Regele Mihai I a r\u0103mas acum singur, pentru eternitate, doar cu Cristos-ul \u00een care a crezut cu t\u0103rie p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t… N\u0103scut \u00een primul p\u0103trar al secolului XX, la mijloc de toamn\u0103, pe 25 octombrie 1921 – ajunul pr\u0103znuirii unuia dintre sfin\u0163ii militari fundamentali ai cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, Marele Mucenic Dimitrie, Izvor\u00e2torul de Mir -, Regelui i-a fost dat s\u0103 \u00eenchid\u0103 intervalul celor 96 de ani ai vie\u0163ii sale \u00een preziua altei mari s\u0103rb\u0103tori biserice\u015fti \u00eenchinate, de ast\u0103 dat\u0103, devotatului slujitor al Ortodoxiei – Sf\u00e2ntul Ierarh Nicolae, antiarianul Arhiepiscop, la vremea sa, de Mira Lichiei.<\/p>\n

Istoria Rom\u00e2niei \u015fi cea mondial\u0103 \u00eei sunt datoare Regelui Mihai I, c\u0103ci rolul monarhului \u015fi, implicit, al \u0163\u0103rii sale \u00een rescrierea destinului mare al Europei au constituit unele dintre cele mai importante borne fixe de raportare \u00een vremurile abominabile ale mijlocului de stins veac XX. O alt\u0103 dimensiune remarcabil\u0103 a suveranului rom\u00e2n a fost aceea c\u0103 a \u015ftiut \u015f\u0103-\u015fi impun\u0103, prin propria personalitate, nu numai prin leg\u0103turile de rudenie existente, respectul deplin \u00een fa\u0163a tuturor caselor regale ale continentului european, ata\u015f\u00e2nd for\u0163ei blazonului personal \u015fi o multitudine de valori funciare ale spa\u0163iului cultural rom\u00e2nesc, valori care au rea\u015fezat, prin intensitatea luminoas\u0103 a noble\u0163ii lor interioare, seva de ra\u0163iune \u015fi de tr\u0103ire a spiritului universal uman.<\/p>\n

Regele Mihai I s-a \u00eentors, iat\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, Acas\u0103, \u00een alt prim p\u0103trar, de secol XXI, dup\u0103 zeci \u015fi zeci de ani de exil impus. \u0162ara lui Lal, cu glasul ei mioritic t\u0103cut, pl\u00e2nge… \u00cens\u0103, tot ea a \u015ftiut, finalmente, s\u0103-\u015fi cinsteasc\u0103 ultimul monarh, a\u015fa cum se cuvine, pe drum Lui cel din urm\u0103 c\u0103tre ob\u00e2r\u015fie. Istoria \u015fi destinul rece nu i-au mai stat, de ast\u0103 dat\u0103, cu niciun chip, \u00eempotriv\u0103. Nici marile puteri actuale ale lumii, SUA \u015fi Rusia, ultima cobor\u00e2ndu-\u015fi, \u00een semn de respect pentru momentul decisiv \u201d23 august 1944\u201d, steagul propriei ambasade din Bucure\u015fti \u00een bern\u0103. M\u00e2na Reginei Spaniei – Sofia -, flutur\u00e2nd, u\u015for, prin aer, a desp\u0103r\u0163ire, \u015fi sentimentele de dragoste ale poporului rom\u00e2n au parafat definitiv, pe 16 decembrie 2017, una dintre cele mai importante zile pentru istoria na\u0163ional\u0103 \u015fi cea a spa\u0163ialit\u0103\u0163ii europene din postmodernitate, c\u0103ci, f\u0103r\u0103 contribu\u0163ia decisiv\u0103 a Regelui Mihai I la desf\u0103\u015furarea celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, trasarea multor destine colective \u015fi personale ar fi fost azi cu totul \u015fi cu totul alta. \u015ei, tot de ast\u0103zi, istoria real\u0103 pare c\u0103 a ie\u015fit, cu adev\u0103rat, din \u00eentuneric la lumin\u0103…<\/p>\n

————————-<\/strong><\/p>\n

Magdalena ALBU<\/strong><\/p>\n

Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n

16 decembrie 2017\u00a0 <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e…\u00cenc\u0103 ne mai a\u015fteapt\u0103 acolo satul de leag\u0103n\u00a0 seara mai ales ne a\u015fteapt\u0103: lumini m\u0103runte\u00a0 voci domoale, somnul ca o [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34240","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34240","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34240"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34240\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34243,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34240\/revisions\/34243"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34240"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34240"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34240"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}