{"id":34429,"date":"2017-12-27T16:25:29","date_gmt":"2017-12-27T16:25:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34429"},"modified":"2017-12-27T16:40:03","modified_gmt":"2017-12-27T16:40:03","slug":"vasile-filip-radacinile-si-izvoarele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/12\/27\/vasile-filip-radacinile-si-izvoarele\/","title":{"rendered":"Vasile FILIP: R\u0103d\u0103cinile \u015fi izvoarele"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Dinspre r\u0103d\u0103cini \u015fi izvoare vin, \u015fi se duc, m\u0103rturisirile pe care Vavila Popovici ni le d\u0103ruie, cu binecunoscuta-i generozitate, \u00een acest prim volum de \u201eNote de jurnal american\u201d, ap\u0103rut \u00een anul 2017 \u00een U.S.A. Cartea de fa\u0163\u0103 cuprinde, \u00een cele vreo 300 de pagini, o perioad\u0103 de timp scurt\u0103 (august 2008 – decembrie 2009), ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 autoarea mai are multe de m\u0103rturisit p\u00e2n\u0103 ce va atinge pragul de fa\u0163\u0103. Fa\u0163a<\/em>, \u00een dorin\u0163a mea, fiind c\u00e2t mai mult extins\u0103 \u00een viitor. Dar nu distan\u0163a \u00een timp are cea mai mare importan\u0163\u0103, ci substan\u0163a paginilor. Ca informa\u0163ii, tr\u0103iri \u015fi reflec\u0163ii.<\/p>\n

\u201eDe ce scriu?\u201d se auto-interogheaz\u0103 Vavila Popovici pe coperta\u00a0 a patra a c\u0103r\u0163ii. \u015ei ne l\u0103mure\u015fte: \u201eScriu pentru c\u0103 sunt \u00eenc\u0103 vie,\/ pentru c\u0103 scrisul este al celor vii…\u201d \u201eDe ce jurnal?\u201d \u2013 intuie\u015fte o eventual\u0103 \u00eentrebare, venit\u0103 din partea cuiva. \u201eR\u0103spunsul este simplu \u2013 ne l\u0103mure\u015fte \u00een continuare \u2013 deoarece am avut din nou prilejul unei c\u0103l\u0103torii, a unui transfer al sufletului \u00een aceast\u0103 existen\u0163\u0103 ce mi s-a d\u0103ruit (…) Motiva\u0163ia am g\u0103sit-o chiar \u00een defini\u0163ia jurnalului, cea de redare a realit\u0103\u0163ii (…) Jurnalul este mai liber (…) Cel ce scrie un jurnal g\u0103se\u015fte u\u015for o motiva\u0163ie de dest\u0103inuire…\u201d<\/p>\n

Cunosc\u00e2nd c\u00e2t de c\u00e2t \u00eendelungata \u015fi rodnica activitate literar\u0103 a apreciatei scriitoare, nu risc deloc dac\u0103 trag concluzia c\u0103 acest Jurnal<\/em> este, de fapt, o recidiv\u0103. Evident, una care adun\u0103, \u00een sintez\u0103, o via\u0163\u0103 de om, a\u015fa cum a fost, dac\u0103 \u00eemi este \u00eeng\u0103duit s\u0103-l chem \u00een sprijin pe maree Nicolae Iorga. Rev\u0103z\u00e2nd nu numai lista celor patruzeci de c\u0103r\u0163i publicate anterior, dar \u015fi rememor\u00e2ndu-le pe unele dintre ele, remarc faptul c\u0103 Vavila Popovici s-a m\u0103rturisit pe sine \u00een tot ce a scris, nu doar \u00een \u201eFile de jurnal\u201d (proz\u0103, 2002), \u201eJurnalul unei veri\u201d (proz\u0103, 2005), \u201eJurnal American\u201d (proz\u0103, 2007). Nu pot s\u0103 tr\u0103iesc f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 dest\u0103inuiesc<\/em> \u2013 este declara\u0163ia pe care scriitoarea o face, ca \u015fi cum \u015fi-ar rosti numele: M\u0103 numesc Vavila Popovici<\/em>.<\/p>\n

Precum \u00een toate celelalte c\u0103r\u0163i ale sale, autoarea se dest\u0103inuie, ra\u0163ional \u015fi emotiv totodat\u0103, consider\u00e2ndu-l pe cititorul temeinic partener merituos. Adic\u0103 \u00een\u0163eleg\u0103tor \u015fi discret, inteligent \u015fi sensibil. R\u0103d\u0103cinile \u015fi izvoarele \u00eei sunt nu numai \u00eendemn, dar \u015fi suport, via\u0163a tr\u0103it\u0103 cu rost sublim c\u0103p\u0103t\u00e2nd valoare ce dep\u0103\u015fe\u015fte propria fiin\u0163\u0103. Drumurile vie\u0163ii au fost multe \u015fi diverse, iar Vavila Popovici le-a parcurs cu ochi vii, cu minte deschis\u0103 \u015fi cu suflet cald. A cules cu evlavie rodul bucuriilor, dar nu a trecut cu indiferen\u0163\u0103 (nici cu disperare) pe l\u00e2ng\u0103 cele ur\u00e2te (care nu au fost pu\u0163ine \u015fi nici lipsite de importan\u0163\u0103). \u00cencep\u00e2nd cu Suli\u0163a Hotinului din partea (acum \u00eenstr\u0103inat\u0103) nordic\u0103 a Bucovinei rom\u00e2nilor, trec\u00e2nd prin Alba Iulia, Tg. Jiu, Tg. Mure\u015f, Ia\u015fi (ca student\u0103 la Facultatea de Chimie a Institutului Politehnic), a d\u0103sc\u0103lit la \u015fcoala din Livezile – Bac\u0103u, dup\u0103 care a inginerit la Borze\u015fti \u015fi la Pite\u015fti, de unde a luat drumul Americii, s\u0103 se al\u0103ture fiicelor \u015fi nepoatelor sale.<\/p>\n

\u201eNote de jurnal american\u201d se deschide cu momentul ob\u0163inerii vizei de plecare din Rom\u00e2nia \u00een America. Plecare definitiv\u0103? Da<\/em> \u015fi Nu<\/em>. Da, pentru c\u0103 astfel s-au parafat formalit\u0103\u0163ile oficiale. Nu, dintr-un motiv ce se poate descoperi \u00een toate c\u0103r\u0163ile publicate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent: Vavila Popovici a r\u0103mas acas\u0103, lu\u00e2nd acasa cu ea, \u00een suflet \u015fi \u00een memorie. \u201e\u00cen momentul c\u00e2nd am fost chemat\u0103 pentru viz\u0103 la ghi\u015feul Ambasadei \u015fi func\u0163ionarul mi-a \u00eenm\u00e2nat-o, din ochii mei s-au prelins lacrimi\u201d… 4 aug. 2008 am ob\u0163inut viza pentru UNITED STATES of America<\/em>. O prim\u0103 reac\u0163ie, m\u0103rturisit\u0103 ca \u00een fa\u0163a unui duhovnic: \u201eC\u00e2nd am p\u0103r\u0103sit Ambasada, ie\u015fit\u0103 pe str\u0103zi, \u00een lumina puternic\u0103 a soarelui, a \u00eenceput s\u0103-mi par\u0103 r\u0103u, de parc\u0103 speran\u0163a \u015fi bucuria fugiser\u0103…\u201d<\/p>\n

Febra preg\u0103tirilor de plecare nu este exploziv\u0103, ci molcom\u0103, meditativ\u0103, interiorizat\u0103. Adic\u0103 ra\u0163ional-emotiv\u0103. Pe m\u0103sura momentului, care era unul de r\u0103scruce. \u201eCar pungi mari din plastic la gunoi (…) Am fost la cimitir (…) Nu pot dormi (…) \u00cemi amintesc cu drag de biblioteca din Tg. Mure\u015f (…) …am alergat la Biserica mea \u201eSf\u00e2ntul Mare Mucenic Mina…\u201d (…) A venit de la Anticariat domnul D.M. \u015fi a luat o parte din c\u0103r\u0163i. Am avut un moment de sf\u00e2\u015fiere (…) Aflu de decesul lui \u015etefan Iordache (…) Grea a fost c\u0103derea comunismului, dar mai greu ne va fi s\u0103 suport\u0103m mo\u015ftenirea, mo\u015ftenitorii lui! (…) Mi se public\u0103 proze scurte \u00een Germania (…) Mi-au trimis copiii bilet de c\u0103l\u0103torie. Nu a ajuns la mine, am reclamat… (…) \u00cen odaie un ceas bate secundele… Este \u201eceasul\u201d inimii mele\u201d. Urmeaz\u0103 decolarea din Bucure\u015fti spre Paris. Escal\u0103 la Amsterdam. Apoi, New York, Carolina de Nord. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, ora\u015ful Raleigh, \u00een sud-estul Statelor Unite. \u201eEmo\u0163ia acestui moment nu pot s-o redau \u00een scris…\u201d \u015ei, alte prime impresii: \u201ePrima diminea\u0163\u0103 \u00een care m-am trezit soarele era ridicat pe cer. \u00cenc\u0103 nu realizam unde m\u0103 aflu. Nu m\u0103 puteam rupe \u2013 imaginar \u2013 de patul dormitorului din \u0163ara mea…\u201d \u201eCurios cum se amestec\u0103 \u00een mine bucuria cu triste\u0163ea…\u201d<\/p>\n

Jurnalul<\/em> pe care \u00eel practic\u0103 Vavila Popovici nu este unul… cotidian. Mai cur\u00e2nd periodic \u015fi mai ales lunar. Iar el nu cuprinde \u00eensemn\u0103ri pur calendaristice sau de importan\u0163\u0103 strict particular\u0103. Clipele tr\u0103ite de autoare sunt pline de lumi universale, firea ei nelini\u015ftit\u0103 c\u0103l\u0103torind ca v\u00e2ntul \u015fi ca g\u00e2ndul prin cele mai diverse spa\u0163ii ale spiritualit\u0103\u0163ii, adic\u0103 acolo unde ea s-a format \u015fi unde se simte ocrotit\u0103. Resorturi explicabile \u00eei dau ghes \u00eentru… descoperirea Americii. Un continent prin care mai c\u0103l\u0103torise, dar care i se p\u0103rea cu neputin\u0163\u0103 de p\u0103truns. Dincolo de cele aflate la vedere, ea cat\u0103 s\u0103 descifreze spiritul lucrurilor, de-o diversitate uluitoare, dar \u00eentr-o unitate care nu este chiar aparent\u0103. Poate doar pe ici-pe colo. Par\u0163ial, cum s-ar mai putea spune.<\/p>\n

A \u00eenceput cu vizitarea valorilor de patrimoniu; relicve ale istoriei, adunate \u00een impresionante colec\u0163ii muzeale. \u00centre altele, Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale din Carolina de Nord, ora\u015ful Raleigh, noua re\u015fedin\u0163\u0103. \u201eColec\u0163ia muzeului se focalizeaz\u0103 pe Zoologia, Geologia \u015fi Paleontologia sud-estului Statelor Unite. Exist\u0103 aici mai mult de 95% din colec\u0163iile cercetate, peste un milion de vertebrate, nevertebrate, roci, minerale \u015fi specimene de fosile…\u201d S-a uimit printre Manuscrisele de la Marea Moart\u0103, prezentate \u00eentr-o impresionant\u0103 expozi\u0163ie. Dar a \u015fi profitat de moment, oferind \u00een carte informa\u0163ii privitoare la aceast\u0103 comoar\u0103 salvat\u0103 de la pieire.<\/p>\n

Descoperirea lumii noi<\/em> se armonizeaz\u0103 cu lectura \u015fi cu scrierea c\u0103r\u0163ilor. Mereu alte c\u0103r\u0163i, pentru c\u0103 lada cu zestre<\/em> a autoarei este \u00eenc\u0103 doldora. \u201eRecitesc Metafizica<\/em> lui Nae Ionescu\u201d \u2013 consemneaz\u0103 \u00een ziua de s\u00e2mb\u0103t\u0103, 21 martie 2009. Re\u0163ine, printre altele: \u00abS-ar putea spune c\u0103 Metafizica este un fel de dest\u0103inuite, un fel de m\u0103rturisire de credin\u0163\u0103 a unui \u00eenviat din mor\u0163i…\u00bb \u015ei declar\u0103: \u201eMi-a pl\u0103cut!\u201d Miercuri, 1 aprilie 2009. \u00ce\u015fi aminte\u015fte: \u201eLa noi \u00een Rom\u00e2nia este ziua P\u0103c\u0103lelilor. Aici nu este acest obicei…\u201d Poate c\u0103 nu este… oficializat, m\u0103 g\u00e2ndesc eu. \u015ei adaug: la noi, \u00een Rom\u00e2nia, e\u015fti p\u0103c\u0103lit \u00een fiecare zi, nu doar de 1 aprilie. Ba chiar \u015fi de mai multe ori pe zi, c\u0103 este de unde. Din toate direc\u0163iile \u015fi la toate nivelurile…\u201d<\/p>\n

Vavila Popovici nu \u0163ine leg\u0103tura doar cu \u0163ara de ba\u015ftin\u0103. Inclusiv cu mine. Pe ea o intereseaz\u0103 tot ce se petrece \u00een lumea larg\u0103. \u015ei consemneaz\u0103 \u00een Jurnal: \u201eAflu din pres\u0103: Proteste la Chi\u015fin\u0103u (…) \u00cen cursul nop\u0163ii de 7 spre 8 aprilie, poli\u0163ia a f\u0103cut uz de arme cu gloan\u0163e oarbe \u015fi a arestat studen\u0163i \u015fi o jurnalist\u0103, sub acuza\u0163ia de instigare la violen\u0163\u0103\u201d. Era pe vremea lui Voronin, care \u00eei acuza pe protestatari de tentativ\u0103 de lovitur\u0103 de stat. Nici timpul rememor\u0103rilor nu este pierdut: excursia din Grecia, de pild\u0103, unde a poposit, printre altele, \u015fi la Muntele Athos. \u201eNu avem voie s\u0103 ne apropiem (…) femeile nu au voie s\u0103 calce pe acest p\u0103m\u00e2nt…\u201d<\/p>\n

\u201eLunile iulie \u015fi august 2009. Stau \u00een cas\u0103 \u015fi scriu (…) Miercuri 15 iulie 2009. Ne preg\u0103tim s\u0103 plec\u0103m la Ocean (…) Vineri, 7 august 2009. Ame\u0163it\u0103, nelini\u015ftit\u0103 \u015fi totu\u015fi vis\u0103toare, meditez la felul straniu \u00een care se comport\u0103 oamenii de aici.\u201d O mir\u0103 polite\u0163ea, care la noi ar p\u0103rea ie\u015fit\u0103 din comun, adic\u0103 anormal\u0103. \u201eTrec pe l\u00e2ng\u0103 tine z\u00e2mbind larg, cu grija de a nu te atinge, a nu te deranja…\u201d \u201eCitesc ziare rom\u00e2ne\u015fti. Curios? Dovad\u0103 c\u0103 tr\u0103iesc g\u00e2ndind mult la \u0163ara mea…\u201d Dar cite\u015fte \u015fi pres\u0103 american\u0103. Citeaz\u0103, din The Observer<\/em>: \u201eLa 20 de ani de la c\u0103derea dictaturii Ceau\u015fescu, via\u0163a din subteranele Bucure\u015ftiului \u00eenseamn\u0103 o lume unde speran\u0163a este adus\u0103 de renun\u0163area la droguri\u00a0 \u015fi de trud\u0103\u201d. Mar\u0163i, 1 septembrie 2009. \u00abAm scris un eseu: \u201ePo\u0163i ierta, dar nu po\u0163i uita!\u201d\u00bb Vineri 11 septembrie 2009. \u201eAst\u0103zi se \u00eemplinesc opt ani de la tragicele evenimente de la 11 septembrie, c\u00e2nd America a fost zguduit\u0103 de atacurile teroriste Al Qaida (…) Aproape 3000 de civili \u015fi 20 de terori\u015fti Al Qaida au murit \u00een urma acestor atacuri\u201d. Luni, 12 octombrie 2009. \u201eZilele acestea pornesc la drum. Plec \u00een \u0163ar\u0103. Plec cu g\u00e2ndul s\u0103 v\u00e2nd apartamentul (…) De ce plec? Ce speran\u0163e mai pot avea?\u201d Miercuri, 21 octombrie 2009. \u201eEste luna Octombrie a acestui an \u015fi m\u0103 aflu \u00een casa mea din Pite\u015fti. Am o senza\u0163ie stranie, un sentiment de culpabilitate. Vreau s\u0103 \u00eenstr\u0103inez casa \u00een care m-am sim\u0163it bine…\u201d S\u00e2mb\u0103t\u0103, 7 noiembrie 2009. \u201eAm fost la cimitir (…) duminic\u0103 8 noiembrie 2009. Sunt invitat\u0103 la Curtea de Arge\u015f unde \u00eemi va fi lansat\u0103 o carte\u201d. Vineri, 27 noiembrie. \u201eVin cump\u0103r\u0103torii s\u0103 le \u00eenm\u00e2nez un r\u00e2nd de chei…\u201d Luni, 30 noiembrie. \u201ePlec din \u0163ar\u0103 \u00eengrijorat\u0103, ame\u0163it\u0103 de stres \u015fi nesomn…\u201d Mar\u0163i, 15 decembrie 2009. \u00abCitesc \u201eJurnalul fericirii\u201d al lui Nicolae Steinhardt\u00bb Joi, 31 decembrie 2009. \u201eA mai trecut un an!\u201d<\/p>\n

Mai pe la \u00eenceputul c\u0103r\u0163ii-jurnal, Vavila Popovici se ruga, \u00eempreun\u0103 cu \u00een\u0163eleptul din care cita, s\u0103-i dea Dumnezeu \u201earipi pentru a zbura, r\u0103d\u0103cini pentru a m\u0103 \u00eentoarce \u015fi motive pentru a r\u0103m\u00e2ne\u201d.<\/p>\n

\u00a0———————————–<\/p>\n

Vasile FILIP<\/strong><\/p>\n

Ia\u0219i<\/strong><\/p>\n

27 decembrie 2017<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dinspre r\u0103d\u0103cini \u015fi izvoare vin, \u015fi se duc, m\u0103rturisirile pe care Vavila Popovici ni le d\u0103ruie, cu binecunoscuta-i generozitate, \u00een [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34429","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34429","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34429"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34429\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34433,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34429\/revisions\/34433"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34429"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34429"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34429"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}