{"id":34519,"date":"2018-01-04T06:48:20","date_gmt":"2018-01-04T06:48:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34519"},"modified":"2018-01-04T06:48:20","modified_gmt":"2018-01-04T06:48:20","slug":"magdalena-albu-pledoarie-pentru-crestinism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/04\/magdalena-albu-pledoarie-pentru-crestinism\/","title":{"rendered":"Magdalena ALBU: Pledoarie pentru cre\u0219tinism"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>(Cre\u0219tinismul = Aici \u0219i dincolo, dimpreun\u0103…)<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eNeclintit r\u00e2ul, f\u0103r\u0103 de pun\u0163i.<\/em><\/p>\n

\u00ceneca\u0163ii din veac, trestii \u015fi nuferi t\u0103c\u00e2nd.<\/em><\/p>\n

V\u00e2n\u0103t\u0103 pielea apei. Aici Dumnezeu<\/em><\/p>\n

Niciodat\u0103 n-a cobor\u00e2t.\u201d<\/em><\/p>\n

(Radu C\u00e2rneci – Banchetul \u00een doi – Sonetul LXXXI, fragment)<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Ast\u0103zi, religia cre\u015ftin\u0103 se afl\u0103 la o mare r\u0103scruce de drumuri, de unde se poate \u00een\u0103l\u0163a ori se poate pierde. Depinde cum lupt\u0103 pentru a-\u015fi defini cu sinceritate \u015fi coeren\u0163\u0103 miezul ad\u00e2nc al propriei filozofii interioare \u015fi imaginea. \u00cens\u0103 nu despre acea imagine de tip pr-istic vorbim noi aici, ci despre o radiografie exact\u0103 de sine, o poz\u0103 ampl\u0103, nefardat\u0103 cu inten\u0163ie, dar catalizatoare prin \u00eens\u0103\u015fi intensitatea Verbului de Lumin\u0103 transmis c\u0103tre umanitate. C\u0103ci ast\u0103zi, \u00eentr-o lume care nu te invit\u0103 ostentativ dec\u00e2t la decaden\u0163\u0103 \u015fi puternic frig existen\u0163ial, cre\u015ftinismul, prin oferta sa larg\u0103 de atribute (re)umanizante \u015fi (re)umanizatoare, produce o cantitate infinit\u0103 de Lumin\u0103 \u00een stare s\u0103 dezghe\u0163e \u015fi s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 cele mai intransigente \u015fi \u00een\u0163epenite con\u015ftiin\u0163e \u015fi inimi.<\/p>\n

\n

\u00cen cre\u015ftinism, po\u0163i s\u0103 stai, clip\u0103 de clip\u0103, ochi \u00een ochi, cu oricare dintre cele dou\u0103 lumi. Nici Aproapele (Aici) \u015fi nici Departele (Dincolo) nu te vor refuza vreodat\u0103. Ai de-a face, \u00een mod direct, cu o permanent\u0103 invita\u0163ie la cercetare practic\u0103 a universurilor lui Dumnezeu. \u015ei asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 deoarece cre\u015ftinismul reprezint\u0103 o veritabil\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 exact\u0103, o matematic\u0103 bine fundamentat\u0103 biblic a celor dou\u0103 tipuri de realitate \u00een care Fiin\u0163a uman\u0103, iat\u0103, s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte. Aici \u015fi Dincolo se \u00eentrep\u0103trund continuu \u015fi tainic \u00een interiorul filozofiei cre\u015ftine printr-un lan\u0163 genera\u0163ional c\u0103ruia nu i se poate stabili, deocamdat\u0103, cu certitudine, o anumit\u0103 dat\u0103 de na\u015ftere. Se poate vorbi, desigur, la nivel scripturistic, de o crea\u0163ie primar\u0103 a divinit\u0103\u0163ii, de un Adam \u015fi de o Ev\u0103, protop\u0103rin\u0163ii care au asigurat, practic, startul lungului \u015fir biologic uman de p\u00e2n\u0103 acum. \u00cen timp, se vor l\u0103muri, \u00eens\u0103, multe dintre aceste necunoscute de moment, fapt care va consolida ori, dimpotriv\u0103, va detrona o serie de borne considerate mult\u0103 vreme drept cadre fixe \u00een sfera g\u00e2ndirii omene\u015fti.<\/p>\n

\n

Cre\u015ftinismul nu este o scoatere ori o propunere de dezertare – condi\u0163ionat\u0103 sau nu – din timpul fizic, strict teluric, liniar, \u00een cel al eternit\u0103\u0163ii divine, al atemporalului increat, s\u0103-l numim, ci o aducere dimpreun\u0103 a dou\u0103 elemente fundamentale pentru Fiin\u0163a uman\u0103: Aici \u015fi Dincolo, v\u0103zute ca o prelungire unidirec\u0163ional\u0103 a rostuirii primului \u00een cel\u0103lalt, o \u00eembinare absolut necesar\u0103, prin intermediul mor\u0163ii biologice, \u00eentre dou\u0103 lumi complet diferite ca alc\u0103tuire \u015fi mod de organizare concret\u0103. Tendin\u0163a de adverbializare a ambelor universuri supline\u015fte, \u00een mare parte, cunoa\u015fterea \u015fi necunoa\u015fterea, la un loc, a parametrilor definitorii ai acestora, dar \u015fi dorin\u0163a de completitudine semantic\u0103 \u015fi de a\u015fezare a acestor locuri geometrice precise \u00eentr-o dimensiune global\u0103, totalizatoare a ceea ce presupune fiecare dintre ele \u00een parte.<\/p>\n

\n

Cre\u015ftinismul, prin for\u0163a lui l\u0103untric\u0103, anuleaz\u0103 complet, din punct de vedere fizic \u015fi semantic, \u00eentunericul. Practic, \u00eei deparametrizeaz\u0103 geometria alc\u0103tuitoare, \u00eempr\u0103\u015ftiindu-i definitiv particulele elementare, tot a\u015fa precum v\u00e2ntul spulber\u0103 cu putere, de colo p\u00e2n\u0103 colo, cristalele nisipului din de\u015fert. Necre\u015ftinii (\u00eei \u00eencadrez \u00een aceast\u0103 denumire pe cei de alte confesiuni \u015fi pe atei), prin apartenen\u0163a lor la diferite segmente religioase sau la calea unisensual\u0103, dar destul de ofertant\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een sinea ei, dac\u0103 ne g\u00e2ndim bine, de\u015fi pare de-a dreptul paradoxal, a ateismului practicant, au foarte multe de pierdut prin necunoa\u015fterea p\u00e2rghiilor de analiz\u0103 christice. De ce spun acest lucru? Fiindc\u0103 – \u015fi fac aici conexiunea cu\u00a0 ceea ce afirmam la \u00eenceputul textului – nu au posibilitatea de a vedea \u015fi compara, ca \u00eentr-o oper\u0103 filmic\u0103 bine realizat\u0103, cadre cinematografice diferite, unghiuri vizuale multiple, tonalit\u0103\u0163i aparte de voce, care, laolalt\u0103, pot construi, \u00eentr-o frac\u0163iune de secund\u0103, sau pot face s\u0103 expoldeze, iluminatoriu, sensuri. Pierd mult, practic, pierd tot ace\u015fti oameni, tocmai pentru c\u0103 nu au descoperit modul cum s\u0103-\u015fi aproprieze leg\u0103tura dintre cele dou\u0103 lumi – propriile lor lumi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, c\u0103ci Aici \u015fi Dincolo sunt caracteristicile funciare ale oric\u0103rei fiin\u0163e de pe acest p\u0103m\u00e2nt, indiferent de borna kilometric\u0103 ori (a)spiritual\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului la care ea exist\u0103.<\/p>\n

\n

Dar poate c\u0103 unora nu le place s\u0103 cerceteze, s\u0103 compare, s\u0103 observe \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 leg\u0103turile vizibile \u015fi invizibile ale \u015fi dintre cele dou\u0103 universuri cognoscibile (cognoscibile, evident, \u00een m\u0103sura \u00een care este realizabil, momentan, acest lucru) sau poate c\u0103 nu li s-a oferit niciodat\u0103 \u015fansa de a experia, cu niciun chip, a\u015fa ceva. E-adev\u0103rat c\u0103, parcurg\u00e2nd cu privirea epocile \u015ftiute ale istoriei lumii, se observ\u0103 cu rapiditate faptul c\u0103 multe dintre ele \u015fi-au limitat c\u00e2mpul vizual numai asupra laturii materiale, o latur\u0103, sigur, cu importan\u0163a ei relevant\u0103, \u00eens\u0103 restrictiv\u0103, extrem de restrictiv\u0103 asupra cadrului complet, \u00een care trebuie analizat parcursul fiin\u0163ial \u015fi post-fiin\u0163ial al persoanei \u00een spa\u0163iul s\u0103u de Aici \u015fi, ulterior, \u00een cel de Dincolo. Or, cre\u015ftinismul d\u0103 la o parte, prin intermediul g\u00e2ndirii christice, acest strat impenetrabil, acest \u201ehardpan\u201d de puternic\u0103 autolimitare uman\u0103 (autolimitare n\u0103scut\u0103 din nimic altceva dec\u00e2t din \u00eendelung cultivata, din p\u0103cate, ignoran\u0163\u0103 individual\u0103 \u015fi colectiv\u0103), propun\u00e2nd deschiderea spre cunoa\u015ftere, spre explorare a universului fizic \u015fi a celui metafizic \u00eentr-o cheie care apropie totalmente Omul de Lumin\u0103. Cel mai bun exemplu \u00een contextul de fa\u0163\u0103 sunt vie\u0163ile sfin\u0163ilor, cu suma lor de experien\u0163e personale unice cu tot, \u00eens\u0103 av\u00e2nd acela\u015fi numitor comun – cunoa\u015fterea adev\u0103rat\u0103 a celor dou\u0103 tipuri de realitate prin credin\u0163\u0103.<\/p>\n

\n

Pentru mine, cre\u015ftinismul este egal cu Aici \u015fi Dincolo aduse dimpreun\u0103. Iar aceast\u0103 aducere dimpreun\u0103, existent\u0103, iat\u0103, \u00een cadrul generoasei respira\u0163ii cristianice, mi se pare una dintre laturile fundamentale, care ar trebui tratate, l\u0103s\u00e2nd la o parte toate afinit\u0103\u0163ile personale, cu deosebit\u0103 aten\u0163ie \u015fi responsabilitate. Na\u015fterea, vie\u0163uirea \u015fi moartea \u00een planul teluric nu sunt, de fapt, dec\u00e2t cel mai interesant mod de preg\u0103tire pentru o etap\u0103 ulterioar\u0103, c\u0103reia nu \u00eei de\u0163inem secretele \u00eenc\u0103, dec\u00e2t par\u0163ial. Sfin\u0163ii au antev\u0103zut, \u00eens\u0103, aceste nivele postexisten\u0163iale \u015fi au mers, cu toate riscurile la care s-au expus \u00een via\u0163a de Aici, p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, martirajul lor nefiind altceva dec\u00e2t \u00een\u0163elegerea deplin\u0103 a Adev\u0103rului primordial \u015fi trecerea personal\u0103, cu demnitate, \u00een cealalt\u0103 dimensiune a Universului divin, nerenun\u0163\u00e2nd cu niciun chip la Iubirea pentru Dumnezeu \u00een favoarea relativelor precepte ori efemerelor onoruri lume\u015fti.<\/p>\n

\n

Sigur c\u0103 mercantilizarea excesiv\u0103 a lumii postmoderne \u015fi transformarea voit\u0103 a Omului din Fiin\u0163\u0103 \u00een obiect vandabil – o alt\u0103 form\u0103 de sclavie generalizat\u0103 – a produs o devalorizare for\u0163at\u0103 a efortului de cunoa\u015ftere \u015fi a sarcinii sacrificiale specifice sfin\u0163ilor martiri ai cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii din toate secolele de dup\u0103 venirea lui Iisus \u00eencoace. Ceea ce a pierdut \u00een mod evident, sub raport calitativ, \u00eentreaga omenire, \u00een cele dou\u0103 milenii de istorie postchristic\u0103, prin neacceptarea global\u0103 a formulei religioase cre\u015ftine, a fost, repet acest lucru, cunoa\u015fterea am\u0103nun\u0163it\u0103 a verbului fundamental \u201da via\u201d, cu toat\u0103 semantica lui caracteristic\u0103 cu tot. Una de tip \u015ftiin\u0163ific, a\u015fa cum spuneam \u00eentr-un paragraf anterior, nu una fantasmagoric\u0103, nefondat\u0103 pe nimic interesant. Dac\u0103 vre\u0163i, cea mai bun\u0103 enciclopedie a lumii este Biblia \u00eens\u0103\u015fi. \u00cen ea g\u0103se\u015fti, \u00een m\u0103sura \u00een care po\u0163i deslu\u015fi de unul singur, integrala r\u0103spunsurilor la absolut tot ceea ce se vede \u015fi ceea ce nu se vede, dar se leag\u0103 cu fire puternice de sfera palpabil\u0103 a concretului existen\u0163ial.<\/p>\n

\n

Cre\u015ftinismul este, de asemeni, o invita\u0163ie direct\u0103 la \u00eenalta umanitate, dar \u015fi o privare de la a experia decaden\u0163a abject\u0103, ce coboar\u0103 \u00eentotdeauna spiritul Fiin\u0163ei pe frecven\u0163a joas\u0103 a ne-luminii. Frumuse\u0163ea lui const\u0103 \u015fi \u00een libertatea pe care \u0163i-o acord\u0103 \u00een a deslu\u015fi, asemeni unui eremit, \u00een propria-\u0163i singur\u0103tate, c\u0103rarea potrivit\u0103 \u015fi adev\u0103rul suprem. Nu este o religie a \u00eencorset\u0103rilor de tot felul \u015fi a extirp\u0103rii posibilit\u0103\u0163ii de a analiza un subiect anume pe felurite c\u0103i, iar bucuria final\u0103 pe care ajungi s\u0103 o sim\u0163i c\u00e2nd ai descoperit miezul real al problemei analizate este ca o eliberare personal\u0103 din chingile limit\u0103rii personale \u015fi ale incapacit\u0103\u0163ii de \u00eenaintevedere, \u00een timp util, a adev\u0103rului unic. Fiindc\u0103 a s\u0103l\u0103\u015flui cu spiritul \u015fi con\u015ftiin\u0163a proprie pe verticala infinit\u0103 a cre\u015ftinismului viguros e totuna cu a-\u0163i tr\u0103i \u00een libertate total\u0103 trecerea prin spa\u0163iul orizontal al P\u0103m\u00e2ntului, indiferent de jugul parametriz\u0103rii socio-politice de circumstan\u0163\u0103. Trei exemple elocvente pentru omenire de individualit\u0103\u0163i neinfluen\u0163abile \u00een alegerea drumului propriu c\u0103tre adev\u0103r sunt: Sf\u00e2nta Mare Muceni\u0163\u0103 Ecaterina, Sf\u00e2nta Mironosi\u0163\u0103, \u00eentocmai cu Apostolii, Maria-Magdalena \u015fi Sf\u00e2ntul Arhidiacon \u015etefan, modele reprezentative ale cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, spirite revolu\u0163ionare \u00een timpul vie\u0163uirii lor telurice, c\u0103ut\u0103toare veritabile \u015fi constante ale Dumnezeului unic, considerat Via\u0163\u0103 \u015fi, deopotriv\u0103, destin, pentru care au avut at\u00e2t de mult de p\u0103timit.<\/p>\n

\n

\u201eExist\u0103 instan\u0163e ideologice care nu mai doresc s\u0103 mai aud\u0103 vorbindu-se despre Dumnezeu, dar nici de no\u0163iunea \u00eens\u0103\u015fi de fiin\u0163\u0103 \u015fi de realitate. Este vorba de a face s\u0103 triumfe o lume \u00een care totul va fi construit, decretat, \u015fi, de la un punct \u00eencolo, inventat de tehnologie.”, spunea Betrand Vergely. \u015ei tot acela\u015fi renumit filozof francez mai ad\u0103uga: “Cred c\u0103 exist\u0103 o dorin\u0163\u0103 de a modifica radical datele fiin\u0163ei umane, debaras\u00e2nd-o nu numai no\u0163iunea de Dumnezeu (un cuv\u00e2nt blamat \u015fi interzis \u00een \u0163ara noastr\u0103), ci \u015fi de no\u0163iunea \u00eens\u0103\u015fi de realitate, de dat al realit\u0103\u0163ii, de natur\u0103, pe care dorim s\u0103 o excludem, pentru a o \u00eenlocui cu o idee pur constructivist\u0103. Esen\u0163a acestui proiect este totalitar\u0103.\u201d <\/em><\/p>\n

\n

Sper ca religia cre\u015ftin\u0103 s\u0103 nu fac\u0103 absolut niciun pact compromi\u0163\u0103tor cu postmodernitatea \u015fi tarele ei contorsionante \u015fi s\u0103 \u00eenainteze \u00een timpul viitor, cu fruntea c\u0103tre \u00een\u0103l\u0163imi, oric\u00e2t i-ar fi de greu, a\u015fa cum a f\u0103cut-o de dou\u0103 mii de ani \u00eencoace. C\u0103ci totalitarismele de tot felul pot fi \u00eenvinse \u00eentotdeauna numai prin r\u0103bdare \u015fi \u00een\u0163elepciune. Iar filmul istoriei de p\u00e2n\u0103 acum a demonstrat-o, deja, din plin.<\/p>\n

\n

Cre\u015ftinismul \u00eenseamn\u0103 respira\u0163ie individual\u0103 \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, colectiv\u0103, sprijin, mod de a fi, bucurie, via\u0163\u0103. \u00centreg lan\u0163ul spiritelor de tip sacrificial, care au construit, prin martirajul lor cunoscut, Biserica lui Christos, a n\u0103scut \u015fi na\u015fte, ev dup\u0103 ev, un flux continuu de metacomunicare, prin intermediul rug\u0103ciunii intense \u015fi al g\u00e2ndului \u00eendreptat constant c\u0103tre dumnezeire. F\u0103r\u0103 a fi cu niciun chip mistici, trebuie spus c\u0103, \u00een cel mai mare necaz, prin cea mai mic\u0103 f\u0103r\u00e2m\u0103 de credin\u0163\u0103, se poate vedea \u00een mod concret m\u00e2na divinit\u0103\u0163ii ac\u0163ion\u00e2nd, \u00eentr-un fel sau altul, asupra Fiin\u0163ei umane.<\/p>\n

\n

Ideologiile diverse care s-au ab\u0103tut asupra omenirii nu au \u00eencercat \u015fi nu vor \u00eencerca \u015fi de acum \u00eenainte altceva dec\u00e2t s\u0103 extirpe sub o form\u0103 sau alta religiile lumii, inclusiv cre\u015ftinismul, bine\u00een\u0163eles, fiindc\u0103 ele, ideologiile respective, au drept \u0163el unic anularea definitiv\u0103 a libert\u0103\u0163ii umane, con\u015ftiente fiind de faptul c\u0103 oricare dintre marile canale religioase tocmai asta \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere omului – libertatea Sinelui propriu, \u00een\u0163elegerea profund\u0103 \u015fi corect\u0103 a principiilor existen\u0163iale, neacceptarea lan\u0163urilor sclaviei de toate felurile a persoanei \u015fi, prin urmare, tr\u0103irea interioar\u0103 \u015fi exterioar\u0103 a Fiin\u0163ei la un nivel superior – cel al demnit\u0103\u0163ii ei caracteristice. \u00cen acest sens, secularizarea, n\u0103scut\u0103 de c\u0103tre demonul, cum altfel, dec\u00e2t negru al postmodernit\u0103\u0163ii, a luat constant \u00een der\u00e2dere preceptele funciare ale vierii reale a omenirii pe verticala lui Dumnezeu, golind de duh sau, cu alte cuvinte, aspiritualiz\u00e2nd fiecare entitate uman\u0103 \u00een parte, prin mutarea centrului de greutate a g\u00e2ndirii \u015fi ac\u0163iunii sale strict pe dimensiunea materialit\u0103\u0163ii dominante \u015fi a satisfacerii exclusive a nevoilor inferioare trupe\u015fti. Or, aceste linii totalmente reduc\u0163ioniste \u0163in umanitatea pozi\u0163ionat\u0103 permanent numai pe nivelul cel mai de jos al vie\u0163uirii sale p\u0103m\u00e2ntene, Omul fiind obligat s\u0103 devin\u0103, \u00een contextul actual, o simpl\u0103 ma\u015fin\u0103rie perfect angrenat\u0103 circuitului consumerist at\u00e2t de agresiv.<\/p>\n

\n

Dac\u0103 prejudecata reprezint\u0103 o form\u0103 evident\u0103 de autolimitare a omului contemporan, cre\u015ftinismul \u00een sine este aidoma unei flori, care are \u00een\u0163elepciunea, indiferent de locul unde se afl\u0103 – fie \u00een mijlocul, fie la marginea de\u015fertului ori a unui c\u00e2mp de flori sau de buruieni -, de a \u00eenflori la fel de frumos pentru cel care \u00eei admir\u0103, \u00een voie \u015fi cu nesa\u0163, estetica. Cred cu t\u0103rie c\u0103 for\u0163a cre\u015ftinismului – ca \u015fi a oric\u0103rei alte mari religii a P\u0103m\u00e2ntului – nu va fi \u00eenvins\u0103 sub nicio form\u0103 dec\u00e2t dac\u0103, \u00eentr-un anumit moment \u201dz\u201d al istoriei, se va accepta compromisul \u00eencheierii (din diverse ra\u0163iuni p\u0103guboase: pseudo-supravie\u0163uire conjunctural\u0103, neputin\u0163a de a-\u015fi mai putea defini \u00een mod conving\u0103tor identitatea \u00een fa\u0163a mul\u0163imii \u015f.a.m.d.) pactului abject cu \u00eentunericul lui Baphomet, c\u0103lc\u00e2ndu-se \u00een picioare, astfel, voli\u0163ional, milenii \u00eentregi de suferin\u0163\u0103 \u015fi martiraj. \u201dMi-e frig. Din ce \u00een ce mai frig.\/ Mi-e-ntuneric; sau poate la mijloc nu e\/ dec\u00e2t un soi de aspr\u0103 lumin\u0103 f\u0103r\u0103 de nume…\u201d <\/em>(\u201dPuterea neagr\u0103\u201d, Aura Christi) – sunt versuri care sper ca s\u0103 nu-\u015fi mute niciodat\u0103 sensul de pe h\u00e2rtia c\u0103r\u0163ii \u00een realitate, fiindc\u0103, \u00een acel moment, ne-lumina va ajunge s\u0103 acopere definitiv ochii \u015fi sufletul \u00eendelung \u00eencercat al lumii, z\u0103vor\u00e2ndu-le lui Aici \u015fi lui Dincolo, pentru totdeauna, rostul complet \u015fi sensurile.<\/p>\n

\n

P.S.<\/p>\n

\u00cenchin aceast\u0103 scurt\u0103 pledoarie pentru cre\u015ftinism (\u00een mod deosebit, pentru Ortodoxie) regretatei mele Mame, Cre\u0163u Maria-Rodica, un spirit extrem de chinuit prin boal\u0103 (cu Voia lui Dumnezeu, poate \u015fi m\u00e2ntuit prin ea), \u00eens\u0103 cu adev\u0103rat credincios \u015fi plin de Lumin\u0103 \u00een esen\u0163a sa.<\/em><\/p>\n

————————-<\/strong><\/p>\n

Magdalena ALBU<\/strong><\/p>\n

Na\u015fterea M\u00e2ntuitorului Cristos<\/strong><\/p>\n

25 decembrie 2017<\/strong><\/p>\n

Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(Cre\u0219tinismul = Aici \u0219i dincolo, dimpreun\u0103…)   \u201eNeclintit r\u00e2ul, f\u0103r\u0103 de pun\u0163i. \u00ceneca\u0163ii din veac, trestii \u015fi nuferi t\u0103c\u00e2nd. V\u00e2n\u0103t\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34519","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34519","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34519"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34519\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34522,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34519\/revisions\/34522"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34519"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34519"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34519"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}