{"id":34532,"date":"2018-01-04T07:22:51","date_gmt":"2018-01-04T07:22:51","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34532"},"modified":"2018-01-04T07:23:35","modified_gmt":"2018-01-04T07:23:35","slug":"ion-coja-de-ce-sunt-romancele-atat-de-frumoase","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/04\/ion-coja-de-ce-sunt-romancele-atat-de-frumoase\/","title":{"rendered":"Ion COJA: De ce sunt rom\u00e2ncele at\u00e2t de frumoase?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Cu ani \u00een urm\u0103, vreo dou\u0103zeci, eram cu frate-miu la o cafenea celebr\u0103 dintr-o capital\u0103 european\u0103. Nu era sezon turistic, numai noi doi p\u0103rea c\u0103 nu suntem de prin partea locului. Nu mai \u015ftiu cum mi-a trecut prin cap g\u00e2ndul de a identifica femeile frumoase ce se perindau \u00een raza ochiului senin cu care scrutam furnicarul din vestita pia\u0163\u0103… Ideea, mai mult o joac\u0103, era de a ne verifica gustul \u00een materie de frumuse\u0163e feminin\u0103, s\u0103 vedem c\u00e2t difer\u0103 de la frate la frate, de la un medic ginecolog de succes la un profesor \u015fi scriitor oare\u015fcare ce eram \u015fi eu!<\/p>\n

Am constatat \u00een final c\u0103 nu erau diferen\u0163e mari, am fost cam de aceea\u015fi p\u0103rere, anume c\u0103 din sutele de fete \u015fi femei cu care ne-am cl\u0103tit ochii vreo dou\u0103 ceasuri nu prea aveai ce alege, dup\u0103 cine s\u0103 \u0163i se scurg\u0103 ochii de \u201econnaisseur\u201d! Nu prea aveam ce comenta! Nicio siluet\u0103 nu ne atr\u0103sese privirile, \u00een primul r\u00e2nd. Adic\u0103 primul lucru remarcabil la o femeie fiind mersul, felul cum p\u0103\u015fe\u015fte, fie apropiindu-se, fie dep\u0103rt\u00e2ndu-se!<\/p>\n

Avea r\u0103posatul Romic\u0103 Simionescu, coleg la Mircea \u015fi prieten o vorb\u0103: C\u00e2nd coboar\u0103 Nu\u0163i din tramvai \u201ese face lini\u015fte pe tot bulevardul\u201d… Nu era cazul pe celebra arter\u0103 de circula\u0163ie, nimeni nu avea de ce tres\u0103ri!… Siluete \u00eengr\u0103m\u0103dite, majoritatea l\u0103t\u0103re\u0163e, cu mers \u015fleamp\u0103t, de ra\u0163\u0103 sau \u00een X… (Care Nu\u0163i? Nu\u0163i, spaima… Doamne, iart\u0103-m\u0103!)<\/p>\n

…Dar mai ales scurte se v\u0103deau picioarele bietelor femei, femei care mai de care mai \u201ecurajoase\u201d, \u00een argou const\u0103n\u0163ean!… Pe Tomis sau la Cazinou se obi\u015fnuiesc picioarele longiline, terminate undeva \u00een zona umerilor! Dac\u0103 nu aveai a\u015fa ceva la Constan\u0163a din vremea mea nici nu aveai voie s\u0103 cobori pe plaja de la Trei Papuci! Sau pe dig!…<\/p>\n

S\u0103 nu lungesc vorba, rezultatul este acela\u015fi, indiferent de capitala luat\u0103 la control, mai ales dac\u0103 se nimere\u015fte s\u0103 fie una mai din Vest: unde v\u0103 sunt fetele frumoase, neamule?!… N-au voie s\u0103 circule prin ora\u015f?!<\/p>\n

Amintire de prin anii 70, c\u00e2nd Ceau\u015fescu declan\u015fase procesul de industrializare a Rom\u00e2niei Socialiste. Venise un specialist din Occident s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 din experien\u0163a sa de mare inginer \u015fi la plecare i s-a luat un interviu: Ce p\u0103rere ave\u0163i de ultimele realiz\u0103ri ale industriei petro-chimice din Rom\u00e2nia?, a fost \u00eentrebat. R\u0103spunsul s\u0103u: Ce a\u0163i construit dumneavoastr\u0103, rom\u00e2nii, la Pite\u015fti sau la N\u0103vodari, am mai v\u0103zut \u00een zeci de \u0163\u0103ri… Ce n-am mai v\u0103zut nic\u0103ieri \u00een lume sunt femeile din Rom\u00e2nia, at\u00e2t de frumoase! Ca inginer, a\u015f spune, femei \u00eentr-o propor\u0163ie at\u00e2t de mare frumoase, pl\u0103cute, atr\u0103g\u0103toare! Ce gre\u015feal\u0103 mare am f\u0103cut venind \u00een Rom\u00e2nia cu so\u0163ia dup\u0103 mine… Dar \u015fi ea \u00eemi d\u0103 dreptate: lucrul cel mai frapant sunt femeile din Rom\u00e2nia!<\/p>\n

Amintire din anii liceului: a fost la Constan\u0163a un meci de volei \u00eentre echipele feminine ale Rom\u00e2niei\u00a0 \u015fi ale Fran\u0163ei. Fiecare echip\u0103 cu 12 juc\u0103toare. Literalmente 12 zei\u0163e \u00een echipa Rom\u00e2niei, iar \u00een echipa advers\u0103 o duzin\u0103 de \u201egospodine\u201d, cu tr\u0103s\u0103turi oarecari, banale spre jenant de ur\u00ee\u0163ele… Surclasate nu numai la scorul cu care s-a \u00eencheiat meciul… M-am \u00eendragostit de fiecare juc\u0103toare, care de care mai frumoas\u0103, mai feminin\u0103… Deci s\u0103 fi fost echipa na\u0163ional\u0103 din 1959-60. Se poate verifica!<\/p>\n

Nu cred c\u0103 este nevoie s\u0103 insist pentru a demonstra c\u00e2t de mare este propor\u0163ia de fete frumoase \u00een Rom\u00e2nia! E de domeniul eviden\u0163ei care nu necesit\u0103 demonstra\u0163ie! Iar dac\u0103 pun la socoteal\u0103 \u015fi Basarabia \u015fi Bucovina, propor\u0163ia umile\u015fte toate statisticile!…<\/p>\n

A\u015fa c\u0103 m\u0103 \u00eentorc la \u00eentrebarea din titlu: De ce?<\/p>\n

\u00centrebare care mi-aduce aminte de un unchi, nenea Bucur \u015eeitan, vestit \u00een tot neamul \u015eeitanilor prin isprava care l-a \u201e\u00eennemurit\u201d: a\u015fadar, c\u00e2nd mocanii au desc\u0103lecat \u00een Dobrogea cu miile, dup\u0103 alipirea Dobrogei la Rom\u00e2nia, o vreme s-au \u0163inut tari, s\u0103 nu se \u00eencuscreasc\u0103 dec\u00e2t \u00eentre ei, mocanii, \u0163u\u0163uienii, de prin p\u0103r\u0163ile Bra\u015fovului \u015fi ale Sibiului.<\/p>\n

Nota bene: era exclus\u0103 consangvinarea, nu se admitea nici cel mai \u00eendep\u0103rtat grad de rudenie \u00eentre miri!… A fi mocan \u00eensemna \u00eens\u0103 un stil de via\u0163\u0103, un buchet de principii \u015fi tabu-uri p\u0103zite cu str\u0103\u015fnicie. Bun\u0103oara, s\u0103 nu umbli descul\u0163…<\/p>\n

Nenea Bucur, c\u00e2nd i-a venit vremea s\u0103 se \u00eensoare, s-au pomenit ai lui c\u0103 pleac\u0103 \u201ela Moldova\u201d s\u0103-\u015fi caute nevast\u0103, auzise, \u015ftia el c\u0103 moldovencele sunt cele mai frumoase!… S-a \u00eentors dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni cu M\u0103d\u0103lina, foc de frumoas\u0103! A r\u0103mas vestit\u0103 \u00een \u201esaga\u201d neamului pentru c\u00e2t era de frumoas\u0103 \u201ede pic\u0103\u201d! \u00cen rest, la munc\u0103, la treab\u0103, vorba lui Ion Creang\u0103, nu-\u015fi punea ea mintea cu toate nebunele din sat!… Dup\u0103 aceea, copiii lui nea Bucur au fost ar\u0103to\u015fi ca mum\u0103-sa \u015fi destoinici c\u0103 ta-su! N-a p\u0103\u0163it-o ca Nicolae Iorga!<\/p>\n

Rom\u00e2ncele mai au un atu. Nu toate umbl\u0103 pe catalige, pe dulige care nu se mai termin\u0103! Unele sunt ca maica lui Grigore Vieru:<\/p>\n

U\u015foar\u0103, maic\u0103, u\u015foar\u0103<\/p>\n

C-ai putea s\u0103 mergi c\u0103lc\u00e2nd<\/p>\n

Pe semin\u0163ele ce zboar\u0103<\/p>\n

\u00centre ceruri \u015fi p\u0103m\u00e2nt!<\/p>\n

A\u015fa erau multe rom\u00e2nce, adic\u0103 m\u0103run\u0163ele \u015fi \u201eu\u015foare\u201d. Bine propor\u0163ionate. M\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103, \u00een ultima vreme, s\u0103 v\u0103d un num\u0103r tot mai mare de durdumane, gr\u0103sane chiar, printre fetele tinere, de m\u0103ritat. Dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la colegele mele de liceu sau de facultate, nu am avut niciuna supraponderal\u0103! S\u0103 fie acesta un semn c\u0103 risc\u0103m despre frumuse\u0163ea rom\u00e2ncelor s\u0103 vorbim la trecut \u00eentr-un viitor nu prea \u00eendep\u0103rtat?!….<\/p>\n

Trebuie f\u0103cut ceva! Frumuse\u0163ea fetelor \u015fi so\u0163iilor noastre este o bog\u0103\u0163ie de nepre\u0163uit! Face parte din patrimoniul na\u0163ional, de ne\u00eenstr\u0103inat!\u00a0 \u015ei demn de a fi protejat ca \u015fi fertilitatea solului! Trebuie s\u0103 intre sub inciden\u0163a unei politici de prezervare a genei noastre rom\u00e2ne\u015fti, inconfundabil\u0103 la cap\u0103tul unei istorii multimilenare, care \u00eenseamn\u0103 de fapt o selec\u0163ie multimilenar\u0103 norocoas\u0103, noroc de care trebuie s\u0103 ne \u00eengrijim acum \u00een mod con\u015ftient, cu program, responsabil! Combaterea obezit\u0103\u0163ii este sinonim\u0103 cu combaterea unei tendin\u0163e de ur\u00ee\u0163ire a peisajului uman (sic!). Modul de via\u0163\u0103 tradi\u0163ional asigura o dezvoltare fizic\u0103 normal\u0103,\u00a0 fireasc\u0103, natural\u0103! Vorb\u0103 auzit\u0103 la veri\u015foara Tan\u0163a a lui nea Ni\u0163\u0103, c\u00e2nd m-am ar\u0103tat grijuliu s\u0103 nu m\u0103 \u00eengra\u015f cu c\u00e2te pl\u0103cinte \u00eemi pusese \u00eenainte: \u201eP\u0103i din nem\u00e2ncare vrei tu s\u0103 sl\u0103be\u015fti?! Din munc\u0103 sl\u0103be\u015fte omul, v\u0103rule!\u201d<\/p>\n

Un atu foarte important al rom\u00e2ncelor este firea lor, deloc moroc\u0103noas\u0103,\u00a0 care este, \u00een general, firea rom\u00e2nului. \u00cen satul rom\u00e2nesc tradi\u0163ional existau momente \u015fi activit\u0103\u0163i care fasonau firea \u015fi caracterul femeilor, corect\u00e2nd excesele sau lipsurile din purtarea cuiva. Claca \u015fi \u015fez\u0103toarea erau ocazii pentru fiecare de a-\u015fi \u00eensu\u015fi modelul supraindividual, mo\u015ftenit din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie!\u00a0 Gura satului \u00ee\u015fi avea \u015fi ea rostul ei modelator pentru fiecare t\u00een\u0103r! Iar pe deasupra tuturor factorilor, limba rom\u00e2n\u0103 pe care e\u015fti nevoit s-o \u00eenve\u0163i te modeleaz\u0103 \u015fi ea ca s\u0103 fii din fire un om deschis la suflet, gata s\u0103 comentezi cu o vorb\u0103 de duh evenimentele vie\u0163ii cotidiene! Te \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 nu deschizi gura dec\u00e2t pentru a spune ceva interesant! Care dintre noi e mai talentat ajunge s\u0103 vorbeasc\u0103 \u201e\u00een dodii\u201d, varianta cea mai istea\u0163\u0103 a limbii rom\u00e2ne, at\u00e2t de pu\u0163in studiat\u0103 la nivel academic, universitar!<\/p>\n

Rom\u00e2nul \/ rom\u00e2nca din satul tradi\u0163ional era produsul unei \u00eenalte universit\u0103\u0163i care este cultura popular\u0103 oral\u0103! De \u0163inut minte de fiecare rom\u00e2n: cultura popular\u0103, folclorul nostru rom\u00e2nesc, este de o bog\u0103\u0163ie \u015fi profunzime f\u0103r\u0103 egal \u00een lumea toat\u0103! Nu intru \u00een detalii! De re\u0163inut c\u0103 aceast\u0103 cultur\u0103 popular\u0103 care \u00ee\u015fi punea pecetea stilistic\u0103 \u015fi mental\u0103 pe fiecare rom\u00e2n \u00eei asigura acestuia un start \u00een via\u0163\u0103 care \u00eel avantaja net fa\u0163\u0103 de al\u0163ii, n\u0103scu\u0163i \u015fi crescu\u0163i \u00een alte culturi! Vezi pledoaria subtil\u0103 din Baltagul lui Sadoveanu, prin Vitoria Lipan, ca exponent al excelen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti…<\/p>\n

Mul\u0163i b\u0103rba\u0163i prefer\u0103 femeia pentru firea lor, deschis\u0103, pl\u0103cut\u0103, pentru privirea lor deschis\u0103, senin\u0103, \u015fi mai ales pentru vorba lor istea\u0163\u0103, priceput\u0103 s\u0103 \u00eentoarc\u0103 spusele interlocutorului, s\u0103 glumeasc\u0103, s\u0103 fac\u0103 haz din orice… Am v\u0103zut fete unele chiar ur\u00ee\u0163ele bine, care s-au \u201ecuplat\u201d cu b\u0103rba\u0163i care au \u015ftiut s\u0103 pre\u0163uiasc\u0103 privirea vie, inteligent\u0103, \u201eochii\u201d! Ochii care nu o dat\u0103 nu spun nimic pe un chip perfect. Nu cite\u015fti nimic \u00een ei!… Mai pe scurt: inteligen\u0163a \u015fi farmecul interior, duhul din vorbe \u015fi fapte! Neaten\u0163i la lungimea gambelor!…<\/p>\n

Foarte pe scurt: femeile din Rom\u00e2nia sunt at\u00e2t de frumoase datorit\u0103 b\u0103rba\u0163ilor. Unor b\u0103rba\u0163i ca nenea Bucur, cum sunt majoritatea! Datorit\u0103 b\u0103rba\u0163ilor s-a f\u0103cut de-a lungul anilor o selec\u0163ie a femeilor frumoase \u015fi iste\u0163e. Fl\u0103c\u0103ul nostru s-a \u00eensurat dup\u0103 pofta inimii, cu \u201ealeasa\u201d inimii! Acesta a fost primul criteriu: s\u0103 fie frumoas\u0103 ca s\u0103-i fac\u0103 copii frumo\u015fi! \u015ei istea\u0163\u0103, ca s\u0103 nu i se fac\u0103 ur\u00eet acas\u0103! Poezia popular\u0103, folclorul rom\u00e2nesc, este un imn \u00eenchinat frumuse\u0163ii feminine! A frumuse\u0163ii fizice \u015fi suflete\u015fti deopotriv\u0103! Este o m\u0103rturie a func\u0163ion\u0103rii cu preponderen\u0163\u0103 a acestui criteriu \u00een mintea tineretului din satele \u015fi ora\u015fele noastre: s\u0103-\u0163i fie drag\u0103 \/ drag. S\u0103 nu te mai saturi unul de altul! Etc., etc.<\/p>\n

Cum e la al\u0163ii? La nenum\u0103rate popoare tradi\u0163ia este \/ a fost ca p\u0103rin\u0163ii s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 \u00eenso\u0163irea \u00eenc\u0103 de la na\u015ftere sau de la o v\u00e2rst\u0103 prea fraged\u0103 a copiilor. Iar mobilul cel mai important a fost averea, s\u0103 nu se piard\u0103, ci s\u0103 sporeasc\u0103 prin c\u0103s\u0103torie. Aceast\u0103 mentalitate a generat multe c\u0103s\u0103torii \u00eentre rude, inclusiv veri primari, c\u0103s\u0103torii care pentru rom\u00e2ni ar fi considerate incestuoase! Adic\u0103 sortite s\u0103 aduc\u0103 pe lume copii nereu\u015fi\u0163i, marca\u0163i fizic sau psihic de p\u0103catul p\u0103rin\u0163ilor. La unguri \u2013 cu care obi\u015fnuim s\u0103 ne compar\u0103m, criteriul averii, grija de a nu se diminua averea, a n\u0103scut o mentalitate extrem de p\u0103guboas\u0103: s\u0103 nu faci mul\u0163i copii ca s\u0103 nu se \u00eempart\u0103 mo\u015ftenirea \u00een multe p\u0103r\u0163i. Idealul \u2013 un singur copil, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentreag\u0103 agonisita p\u0103rin\u0163ilor!…\u00a0 Va fi contat \u015fi asta la pierderea Ardealului, domnilor!…<\/p>\n

P\u0103i cum s\u0103 nu faci mul\u0163i copii dac\u0103 \u0163i-e drag\u0103 persoana cu care te vezi \u00een fiecare zi \u015fi noapte?!… Exist\u0103 \u015fi o vorb\u0103 popular\u0103, cum c\u0103 \u201esutele m\u0103rit\u0103 slutele!\u201d, vorb\u0103 care are rostul de a descuraja o mentalitate, per total, p\u0103guboas\u0103! Vezi \u015fi c\u00e2ntecul Mariei T\u0103nase, despre suferin\u0163a din c\u0103snicia cu omul ur\u00eet, despre gre\u015feala de a nu-\u0163i urma ghesul inimii!<\/p>\n

Amintesc \u015fi credin\u0163a popular\u0103 potrivit c\u0103reia copiii \u201edin flori\u201d vor avea \u00een via\u0163\u0103 mult noroc! De ce? Pentru c\u0103 copiii din flori se fac numai din dragoste, cu o persoan\u0103 iubit\u0103! Iubit\u0103, dar inaccesibil\u0103 \u00een plan social!…<\/p>\n

Nu m\u0103 lungesc la vorb\u0103! Ci m\u0103 rezum deocamdat\u0103 la aceste c\u00e2teva glose pe marginea unui subiect generos, amplu, invit\u00e2ndu-i pe colegii de pe site s\u0103 intervin\u0103 cu comentarii \u201epozitive\u201d, \u00een sprijinul unui r\u0103spuns serios, argumentat, fiind vorba de un subiect la care merita s\u0103 fi meditat p\u00e2n\u0103 acum. Cine n-a f\u0103cut-o p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 nu se gr\u0103beasc\u0103 s\u0103 aib\u0103 un r\u0103spuns!<\/p>\n

Urm\u0103torul subiect: De ce sunt rom\u00e2nii at\u00e2t de de\u015ftep\u0163i?<\/p>\n

A\u015ftept provincia!…<\/p>\n

————————-<\/p>\n

Al dumneavoastr\u0103,<\/p>\n

Ion COJA<\/strong><\/p>\n

Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n

1 Ianuarie 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu ani \u00een urm\u0103, vreo dou\u0103zeci, eram cu frate-miu la o cafenea celebr\u0103 dintr-o capital\u0103 european\u0103. Nu era sezon turistic, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34532","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34532","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34532"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34532\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34535,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34532\/revisions\/34535"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34532"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34532"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34532"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}