{"id":34542,"date":"2018-01-04T07:45:30","date_gmt":"2018-01-04T07:45:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34542"},"modified":"2018-01-04T07:45:30","modified_gmt":"2018-01-04T07:45:30","slug":"paul-leibovici-sarbatorile-de-iarna-%e2%80%93-craciunul-si-anul-nou","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/04\/paul-leibovici-sarbatorile-de-iarna-%e2%80%93-craciunul-si-anul-nou\/","title":{"rendered":"Paul LEIBOVICI: S\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103 \u2013 Cr\u0103ciunul \u0219i Anul Nou"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Istoria acestor dou\u0103 s\u0103rb\u0103tori o g\u0103sim \u2013 sub alte denumiri – \u00een trecutul \u00eendep\u0103rtat al omenirii. R\u0103sfoind, dar citind cu aten\u0163ie paginile \u00eeng\u0103lbenite a unor documente, \u00een\u0163elegem c\u0103 str\u0103bunii no\u015ftrii, \u00een condi\u0163iile economico-culturale de-a lungul veacurilor, au c\u0103utat s\u0103-\u015fi \u00eenveseleasc\u0103 via\u0163a, mai ales c\u00e2nd clima era aspr\u0103, necru\u0163\u0103toare. Se puneau la cale incendii locale.<\/p>\n

\n

Iernile geroase, lipsa de lumin\u0103 sau mai bine zis lunile c\u00e2nd \u00een anumite zone ale P\u0103m\u00e2ntului oamenii erau lipsi\u0163i timp \u00eendelungat de razele solare, ace\u015ftea \u00eenchinau c\u00e2ntece de slav\u0103, rug\u0103ciuni zeilor protectori, \u00een scopul \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii traiului. Iat\u0103 de ce vom g\u0103si s\u0103rb\u0103torit \u201eCR\u0102CIUNUL” \u00een urm\u0103 cu 4000 de ani.<\/p>\n

\n

Mesopotamienii au fost primii care au celebrat aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare. Documentele \u00eeng\u0103lbenite de vreme m\u0103rturisesc, odat\u0103 cu primele raze luminoase din timpul nop\u0163ilor lungi \u015fi friguroase, oamenii acelori vremi au considerat \u00ceNCEPUTUL de AN Nou. Ace\u015ftea au denumit-o ZAGMUG.<\/p>\n

\n

La persieni \u015fi babilonieni a fost denumit\u0103 SACAEA. Grecii antici \u2013aveau o alt\u0103 orientare, iar s\u0103rb\u0103toarea o \u00eenchinaser\u0103 unui zeu local KRONOS.<\/p>\n

\n

Romanii au \u00eencet\u0103\u0163\u0103nit o s\u0103rb\u0103toare \u00eenchinat\u0103 zeului SATURN \u2013respectiv Saturniada, care se \u0163inea pe la mijlocul lunii Decembrie \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul lui Ianuarie.<\/p>\n

\n

Toate s\u0103rb\u0103torile amintite aveau acela\u015f scop final, de a \u00eentre\u0163ine o atmosfer\u0103 de \u00eemb\u0103rb\u0103tare, veselie, pentru ca poporul s\u0103 fie \u00eendep\u0103rtat, fie \u015fi numai pentru o scurt\u0103 vreme, de triste\u0163ea, deplorarea \u00een care c\u0103dea \u00een perioada zilelor friguroase, \u00eentunecate ale anotimpului iernii.<\/p>\n

\n

Treptat, treptat religia a luat locul credin\u0163elor \u00een zeific\u0103ri, dar natur\u0103 cu nop\u0163ile \u00eentunecoase, friguroase au r\u0103mas constante. \u00cen aceste condi\u0163ii climaterice schimb\u0103rile au constat doar \u00een o reform\u0103 religioas\u0103 care a dus dup\u0103 sine noi \u015fi nenum\u0103rate evenimente. Conduc\u0103torii, \u00een special religio\u015fi, dar nu numai – au c\u0103utat s\u0103 cl\u0103deasc\u0103, \u00een sufletul oamenilor \u00eencredere, optimism, veselie.<\/p>\n

\n

CR\u0102CIUNUL \u015fi tot odat\u0103 ANUL NOU \u00eencep s\u0103 fie s\u0103rb\u0103torile care vor fii \u00eencununate cu c\u00e2ntece de bucurie, jocuri \u015fi diverse distrac\u0163ii. Zeii au fost \u00eenlocui\u0163i cu \u201eSfiin\u0163i”. Mesajele conduc\u0103torilor at\u00e2t de Stat c\u00e2t \u015fi a bisericilor, la \u00eenceput au fost foarte prev\u0103z\u0103toare c\u0103ci credincio\u015fii \u00een zei trebuiau a fii convin\u015fi de, aceast\u0103 trecere”. Iat\u0103, de pild\u0103 mesajul lui Papa Leon cel Mare:\u201dCr\u0103ciunul celebreaz\u0103 na\u015fterea noului Soare”.<\/p>\n

\n

Datina de, Ajunul Cr\u0103ciunului” vine de la, ajuna” \u00eentru c\u00e2t b\u0103tr\u00e2nii obi\u015fnuiau s\u0103 \u0163in\u0103 post negru \u00een aceast\u0103 zi. Copii umbl\u0103 cu colindul, c\u0103p\u0103t\u00e2nd \u201ecolinde\u0163e\u201d adic\u0103 mici daruri precum mere \u015fi nuci \u00een traistele pe care mamele lor le-au preg\u0103tit din timp.<\/p>\n

\n

Bun\u0103 diminea\u0163a la Mo\u015f Ajun<\/p>\n

C\u0103 m\u00e2ine e Mo\u015f Cr\u0103ciun<\/p>\n

Ne dai<\/p>\n

Ori nu ne dai?…<\/p>\n

Ca s\u0103 mor de frig<\/p>\n

D\u0103-mi o nuc\u0103<\/p>\n

Ca s\u0103 m\u0103 dau<\/p>\n

Cu capul de uluc\u0103.<\/p>\n

\n

Cr\u0103ciunul e \u00een fapt o s\u0103rb\u0103toare mult mai veche. Ini\u0163ial se s\u0103rb\u0103torea la 6 ianuarie, care \u00een vremurile noastre e \u201eBoboteaza”. Fixarea CR\u0102CIUNULUI la 25 decembrie s-a realizat \u00een sec. IV. Prima dat\u0103 Cr\u0103ciunul a fost s\u0103rb\u0103torit la aceast\u0103 dat\u0103 la Roma \u00een anul 345 era noastr\u0103, apoi la Constantinopol \u00een 375 e.n. \u015fi \u00een anul 386 \u00een Antiohia.<\/p>\n

\n

Spre a completa informa\u0163ia documentar\u0103 a acestei s\u0103rb\u0103tori antice, amintesc c\u0103 \u00eentre Saturnalii \u015fi Calendele lui Ianuarie era c\u00e2ndva s\u0103rb\u0103toarea MITHRA, traducerea din latin\u0103 ar fi \u201eSoare invincibil”. Este exact ce-\u015fi doreau cet\u0103\u0163eni acelor vremuri \u00eendep\u0103rtate-a\u015fa precum am ar\u0103tat mai sus \u201eun pic de soare” \u00een lunile c\u00e2nd nop\u0163ile \u00eentunecoase \u015fi friguroase st\u0103p\u00e2neau lumea.<\/p>\n

\n

Aceast\u0103 \u201eS\u0103rb\u0103toare a luminii” a avut mult timp \u015fi semnifica\u0163ia \u201eAnului Nou”. Odat\u0103 cu zilele de sf\u00e2r\u015fit a lui Decembrie, \u00eencepe ziua s\u0103 se m\u0103reasc\u0103 \u015fi treptat, treptat oamenii se bucurau de mai mult\u0103 lumin\u0103, mai multe raze de soare, un pic de c\u0103ldur\u0103 \u015fi deci de optimism, bucurie.<\/p>\n

\n

\u00cen Fran\u0163a, abia \u00een anul 1564 s-a s\u0103rb\u0103torit la 1 ianuarie \u201eAnul Nou”. S\u0103 nu uit\u0103m, c\u0103 din cele mai vechi \u015fi \u00eendep\u0103rtate timpuri SOARELE a fost \u015fi a r\u0103mas un simbol al vie\u0163ii \u015fi al totalit\u0103\u0163ii definitive. \u00cen timpurile dep\u0103rtate, nici dacii, nici romanii nu s\u0103rb\u0103toreau \u201eAnul Nou” iarna, ci prim\u0103vara odat\u0103 cu rena\u015fterea naturii \u015fi re\u00eenceperea muncii. Mai sunt unele popoare care urmeaz\u0103 aceast\u0103 tradi\u0163ie. Au trecut zeci, poate sute de ani de \u00eendoctrinare religioas\u0103, pentru a fi introdus \u00een spiritul omenesc credin\u0163a cu noile personaje zeificate. Ceea ce a rezistat vremurilor, au fost elementele bunei dispozi\u0163ii, a optimismului. Noile c\u00e2ntece, jocuri populare \u015fi obiceiuri care sunt p\u0103strate din str\u0103buni: \u201eAcum la \u00eenceput de an,\/<\/em> <\/em>Holde m\u00e2ndre lui Traian,\/<\/em> <\/em>Astfel s\u0103 dea \u015fi la voi\/<\/em> <\/em>Ca s-avem parte \u015fi noi.<\/em>\/<\/em> S\u0103 v\u0103 fie casa, cas\u0103;\/<\/em> <\/em>S\u0103 v\u0103 fie masa, mas\u0103;<\/em>\/<\/em> cu merii,\/<\/em> <\/em>cu perii,\/<\/em> <\/em>Ca-n mijlocul verii…<\/em>\/\/\u201d<\/em> <\/em><\/p>\n

\n

Acestora li s-a inoculat noi credin\u0163e, \u00eemprosp\u0103t\u0103ri de simboluri, \u00een general optimiste, vii. R\u0103s\u0103ritul \u015fi apusul soarelui, c\u0103ldura \u015fi frigul cu toate schimb\u0103rile atmosferei generale au r\u0103mas cam la fel. Noul const\u0103 \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri, perfec\u0163ion\u0103ri de care civiliza\u0163ia erei noastre se bucur\u0103. Calendele lui ianuarie marcau \u00eenceputul anului, fiind s\u0103rb\u0103toarea cea mai venerat\u0103 la romani. Daruri \u015fi ur\u0103ri reciproce, printre care remarc\u0103m dulciuri, fructe dulci sau, monede \u201ecare \u00eensemnau, un trai dulce”. Noi cuvinte, noi melodii, dansuri \u015fi povestiri fie chiar dramatice au darul de a men\u0163ine o nou\u0103 atmosfer\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103, arunc\u00e2nd o palid\u0103 raz\u0103 asupra acelor vremi \u00eendep\u0103rtate, dar \u00eenscrise \u00een paginile hrisoavelor, pe care doar cercet\u0103torii, istoricii le mai foiesc, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd.<\/p>\n

S\u0103 v\u0103 aduc\u0103 anul\/ bucurii cu noianul!<\/p>\n

———————-<\/strong><\/p>\n

Paul LEIBOVICI<\/strong><\/p>\n

Rehovat, Israel<\/strong><\/strong><\/p>\n

Decembrie 2017<\/strong><\/p>\n

\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Istoria acestor dou\u0103 s\u0103rb\u0103tori o g\u0103sim \u2013 sub alte denumiri – \u00een trecutul \u00eendep\u0103rtat al omenirii. R\u0103sfoind, dar citind cu [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34542","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34542","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34542"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34542\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34545,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34542\/revisions\/34545"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34542"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34542"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34542"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}