{"id":34546,"date":"2018-01-04T07:58:50","date_gmt":"2018-01-04T07:58:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34546"},"modified":"2018-01-04T07:58:50","modified_gmt":"2018-01-04T07:58:50","slug":"adrian-botez-interviu-cu-ioan-miclau-%e2%80%93-scriitor-si-om-de-cultura-australian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/04\/adrian-botez-interviu-cu-ioan-miclau-%e2%80%93-scriitor-si-om-de-cultura-australian\/","title":{"rendered":"Adrian BOTEZ: Interviu cu Ioan Micl\u0103u \u2013 scriitor \u0219i om de cultur\u0103 australian"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Ioan Micl\u0103u (n. 1940). Scriitor rom\u00e2n din Australia. Poet, dramaturg, jurnalist, autor de memorialistic\u0103 literar\u0103, promotor cultural de seam\u0103. Fondator de grup\u0103ri literare \u00een \u0163ara de la Antipozi. C\u0103r\u0163i reprezentative: Poezii alese (vol. I, II), Teatru, Fiica Zei\u0163ei Vesta, nuvelistic\u0103. Ioan Miclau s-a distins drept principalul animator al gruparii scriitorilor rom\u00e2ni de la Antipozi , av\u00e2nd o ac\u0163iune cet\u0103\u0163eneasc\u0103 uimitor de tenace \u015fi de echilibrat\u0103. Fondator al Bibliotecii Mihai Eminescu, din Cringilla\/Australia, ridicat\u0103 \u015fi \u00eenzestrat\u0103 cu efortul s\u0103u generos \u015fi neprecupe\u0163it, Ioan Micl\u0103u a dat un exemplu de ac\u0163iune rom\u00e2neasc\u0103 printre str\u0103ini, \u015fi a devenit un model, ce va trebui luat \u00een seam\u0103, \u00eentotdeauna, c\u00e2nd se vor aminti faptele mari. \u015ei pentru aceasta, scriitorul a fost distins cu Premiul de Excelen\u0163\u0103 al Patrimoniului Rom\u00e2nesc, decernat de revistele ARP – Artur Silvestri, \u00een 2006.<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

***<\/p>\n

Adrian BOTEZ: Mult dragule domn, Uria\u015f Patriot, Paznic cu Sabie de Foc, tot ar\u0103t\u00e2nd, cu v\u00e2rful, c\u0103tre C\u0103r\u0163ile Bibliotecii dvs. Rom\u00e2ne\u015fti, c\u0103reia i-a\u0163i pus numele Aminului Rom\u00e2nesc, Mihai Eminescu, din Cringilla-Australia, bunule prin\u0163 al Byblos-ului Valah, transferat la Antipozi, Ioan Micl\u0103u \u2013 ne cunoa\u015ftem, parc\u0103, de o vecie! \u015ei c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 nu ne-am v\u0103zut dec\u00e2t \u00een poze\u2026 – de fapt, da, ne-am v\u0103zut cu mult mai bine dec\u00e2t al\u0163ii: NE-AM V\u0102ZUT (\u2026internetistic, dar \u015fi intens intuitiv!) SUFLETELE!!!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u2026Despre dvs., \u015etefan Dumitrescu scria at\u00e2t de frumos \u015fi at\u00e2t de profund adev\u0103rat: Dl Ioan Micl\u0103u este din acei patrio\u0163i rari, cu mare greutate, pe care \u00eei d\u0103 un popor spre cre\u015fterea \u015fi continua lui lucrare \u00een vremi. Din acea categorie din care face parte Badea C\u00e2r\u0163an de pild\u0103, \u015fi prietenul meu Ion Cri\u015fan, unul dintre cele mai \u00eenalte exemplare umane date de acest neam… El este un Badea C\u00e2r\u0163an care a trecut oceanele \u015fi m\u0103rile cu desaga plin\u0103 de c\u0103r\u0163i, ale neamului s\u0103u, (c\u0103r\u0163i \u00een care se g\u0103sesc osemintele str\u0103mo\u015filor s\u0103i \u015fi sufletul neamului s\u0103u) \u00een spate, \u015fi s-a dus \u00een Australia ca s\u0103 fac\u0103 acolo cunoscut\u0103 demnitatea, frumuse\u0163ea, tragedia, omenescul \u015fi m\u0103re\u0163ia neamului s\u0103u. Dl Ioan Micl\u0103u este din acestui scriitori pe care eu \u00eei numesc zidari ai templului rom\u00e2nesc, slujitori ai Catedralei Fiin\u0163ei na\u0163ionale. Da, un Preot, un Apostol, dar \u015fi un Manole al Duhului Rom\u00e2nesc, ajuns cu propov\u0103duirea \u00een Australia, la cap\u0103tul P\u0103m\u00e2ntului\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u2026At\u00e2tea a\u015f vrea s\u0103 v\u0103 \u00eentreb\u2026 – dar prima \u00eentrebare va fi \u015fi cea mai indiscret\u0103: ce anume cataclisme ale istoriei (na\u0163ionale \u015fi personale) v-au adus tocmai de cealalt\u0103 parte a p\u0103m\u00e2ntului pe care-l iubi\u0163i cu at\u00e2ta nesecat\u0103 disperare? Eu sunt bucovinean, dvs. sunte\u0163i ardelean \u2013 \u015fi am\u00e2ndoi \u015ftim, poate mai bine dec\u00e2t al\u0163i rom\u00e2ni, c\u00e2t de amar\u0103 este des\u0163\u0103rarea\u2026 martiriul rupturii de locurile sfinte ale rom\u00e2no-dacismului\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ioan MICL\u0102U:<\/strong> Stimate dle prof. dr. Adrian Botez, stimate Bucovineanule de la Gura Humorului n\u0103scut, cum f\u0103cur\u0103 Cerurile a g\u0103si dumitale tocmai un ardelean-australian, pentru a-i lua interviu?<\/p>\n

\n

Cum se vede, r\u0103spunsul meu \u00eencepe tot cu o \u00eentrebare, \u00eens\u0103 am pl\u0103cerea s\u0103 constat, la o sinoptica privire, c\u0103, de fapt, Domnia Voastr\u0103 a prezentat, extrem de limpede, spectaculoasa noastr\u0103 cunoa\u015ftere. Eu o numesc re-cunoa\u015ftere, prin acea iubire de Neam, Limb\u0103 \u015fi Credin\u0163\u0103. O vizibil\u0103 sinonimie, dar care are izvor \u00eentr-un ad\u00e2nc sufletesc preafrumos, intui\u0163ia \u015fi sinergiile proprii, cred eu, au favorizat acea posibilitate de \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fanie, euharistia divin\u0103 dintre oameni. Dar dac\u0103 \u015fi alte alese personalit\u0103\u0163i ale culturii rom\u00e2ne apreciaz\u0103 g\u00e2ndirile \u015fi ideile mele, cum zice\u0163i, \u00eenseamna c\u0103 visul \u015fi dorin\u0163a mea de a fi \u015fi de a r\u0103m\u00e2ne un Rom\u00e2n de un bun caracter, oriunde a\u015f tr\u0103i \u00een lume, devine o realitate de care m\u0103 bucur foarte multm – \u015fi, bine\u00eenteles, reprezint\u0103 un \u00eendem a face la fel \u015fi \u00een viitor.<\/p>\n

\n

Ca s\u0103 revin acum la intrebarea Dumneavoastr\u0103, Domnule prof. Adrian Botez, c\u0103reia \u00eei zice\u0163i a fi ceva mai indiscret\u0103, eu am s\u0103 recunosc c\u0103 nu e deloc indiscret\u0103, deoarece orgoliul meu de rom\u00e2n curat la inim\u0103 \u015fi fapte, m\u0103 face s\u0103 \u0163in fruntea sus, c\u0103ci este o frunte care a transpirat \u00een munc\u0103, nu am a o apleca. Am legate \u00een sfoar\u0103 groas\u0103 toate scrisorile mele \u015fi ale familiei \u2013 at\u00e2t cele din Lag\u0103rul de Emigran\u0163i din Traischirken-Austria unde m-am refugiat \u00een 1979, c\u00e2t \u015fi cele din Australia, c\u00e2nd ceream re\u00eentregirea familiei. So\u0163ia \u015fi trei copii mici. Din aceste scrisori chiar sper s\u0103 scot o carte, dar p\u00e2n\u0103 atunci, oricine va ceti aceste scrisori se va convinge. Nu am fost un ho\u0163, nu am fost prin pu\u015fc\u0103rii, nu am fost un v\u00e2nz\u0103tor de colegi, am fost a\u015fa cum sunt \u015fi azi, familist, truditor \u015fi m\u00e2ndru de sorgintea mea rom\u00e2neasc\u0103. \u00cemi este deja lehamite s\u0103-mi tot scormonesc durerile fugii mele din \u0162ara-Mam\u0103. Eu simt ceea ce vorbesc, deci nu m\u0103 folosesc de un interviu pentru a m\u0103 da mare om de cultur\u0103. Nu, nu sunt, dar acel har ce mi l-a dat Dumnezeu , este al meu, bun-slab, merg cu el al\u0103turi f\u0103r\u0103 a-mi fi ru\u015fine de scrierile mele. Din copilarie am iubit cartea, \u00eemi pl\u0103cea s\u0103 citesc pove\u015ftile lui Petre Ispirescu, m\u0103 fascinau intr-atata, \u00eenc\u00e2t noaptea visam c\u0103 eram \u015fi eu al\u0103turi de F\u0103t-Frumos, prin p\u0103durile de-argint \u015fi de-aur, colindam pe alte t\u0103r\u00e2muri, urm\u0103rind zmeii \u015fi balaurii. \u015ei azi la ai mei \u015faptezeci de ani, citesc cu nes\u0103turare poema lui Mihai Eminescu \u201eC\u0103lin, file din poveste\u201d, cutremur\u00e2ndu-m\u0103 de frumuse\u0163ea versurilor:<\/p>\n

\n

\u201ePe un deal r\u0103sare luna, ca o vatr\u0103 de j\u0103ratic,<\/em><\/p>\n

Rumenind str\u0103vechii codri \u015fi castelul singuratic<\/em><\/p>\n

\u015ei-ale raurilor ape, ce sclipesc fugind \u00een ropot \u2013<\/em><\/p>\n

De departe-n v\u0103i coboa\u0103a t\u00e2nguiosul glas de clopot;<\/em><\/p>\n

Pe deasupra de pr\u0103p\u0103stii sunt zidiri de cet\u0103\u0163uie,<\/em><\/p>\n

Ag\u0103\u0163at de pietre sure un voinic cu greu le suie\u2026\u201d<\/em><\/p>\n

\n

Apoi, tot de la Eminescu, acea prelucrare folclorica \u201eC\u0103lin Nebunul\u201d, cu versurile:<\/p>\n

\n

\u201e…De vorbe\u015fte, cine-ascult\u0103? \u015etie c\u0103 nu-i de vo sam\u0103,<\/em><\/p>\n

To\u0163i \u00eei zic: Ne-aude Tontul,- da\u2019 pe el C\u0103lin \u00eel cheam\u0103,<\/em><\/p>\n

Cei doi fra\u0163i se ispitir\u0103 \u015fi au zis: Haidem \u015fi noi,<\/em><\/p>\n

Dulce mare-mp\u0103r\u0103\u0163ia, de ne-a-ntoarce \u00eenapoi<\/em><\/p>\n

Dumnezeu din cale lung\u0103. \u2013 Cine-a fi s\u0103 le g\u0103seasc\u0103 \u2013<\/em><\/p>\n

Tot voinic din ast\u0103 lume, de vi\u0163\u0103 p\u0103m\u00e2nteneasc\u0103!<\/em><\/p>\n

Deci cum vrur\u0103 s\u0103 se duc\u0103, zice prostul: Hai \u015fi eu!<\/em><\/p>\n

Hai! C\u0103 tot n-are ce face, \u015f-a\u015fa \u00eembl\u0103 teleleu (\u2026.)\u201d<\/em><\/p>\n

\n

Parin\u0163ii mei erau rom\u00e2ni s\u0103raci, ne\u015ftiutori de carte, dar m\u0103 rog \u015fi azi Cerurilor \u015fi P\u0103m\u00e2ntului s\u0103 le odihneasc\u0103 sufletele \u015fi osemintele, pentru c\u0103 de la ei am \u00eenv\u0103\u0163at ceea ce n-am \u00eenv\u0103\u0163at la toat\u0103 \u015fcoala comuni\u015ftilor. P\u0103rin\u0163ii mei, din dragostea lor curat\u0103, m-au adus \u00een lumea asta, d\u00e2ndu-mi via\u0163\u0103 la anii 1940, m-au botezat la Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din satul natal, d\u00e2ndu-mi numele Ioan, dar la prim\u0103ria vremii, unde ordonau cei cu pene de coco\u015f la p\u0103l\u0103rie, m-au trecut Iano\u015f, la catastiful na\u015fterilor, lucru ce nu avea s\u0103 fie f\u0103r\u0103 importan\u0163\u0103, mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

\n

Nu g\u00e2ndea mama s\u0103 m\u0103 vad\u0103 mai t\u00e2rziu \u015fi pionier \u015fi utecist, dar am ajuns la aceste m\u00e2ndrii, aduse obligatoriu \u00een \u015fcoli. Ce \u00een\u0163elegeam noi a fi \u00eensemn\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi, care pream\u0103reau sinceritatea pionierului care va informa tot ce face cel\u0103lalt pionier\u2026, astfel s\u0103 fie curmate faptele rele! Vezi c\u0103 noi f\u0103ceam atunci fapte rele, dac\u0103 nu-i iubeam pe noii conduc\u0103tori comuni\u015fti, care se c\u0103\u0163\u0103rau deja la putere. Am ajuns \u015fi utecist, alt\u0103 m\u00e2ndrie\u2026, numai c\u0103 fiin\u0163a mea se \u00eendoctrina \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor celor 7 ani de-acas\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor p\u0103rin\u0163ilor mei. Cine a citit sau va citi eseul meu \u201eP\u0103durea, universul copil\u0103riei mele\u201d, va \u00een\u0163elege de \u00eendat\u0103 calea destinului meu.<\/p>\n

\n

Eu crescusem la vite, dar eram fericit \u015fi liber, bucuros de copil\u0103ria mea, mai ales c\u00e2nd \u00eel vedeam pe tata z\u00e2mbind \u015fi el satisf\u0103cut, atunci c\u00e2nd mama ne umplea blidele cu m\u0103m\u0103lig\u0103 \u015fi lapte de capr\u0103. La terminarea \u015fcolii primare, devenit\u0103 deja general\u0103, tata mi-a zis: Tu te du de te f\u0103 t\u00e2mplar, c\u0103 e meserie bun\u0103, ca a lu\u2019 Hristos! \u015ei a\u015fa a fost. Am l\u0103sat satul meu natal, Gepiu. \u00cen anii 1959, m\u0103 \u00eenscrisesem la \u015ecoala de Meserii din Beiu\u015f. De acest ora\u015f m\u0103 leag\u0103 \u015fi m\u0103 vor lega, \u00eentotdeauna, cele mai frumoase amintiri ale adolescen\u0163ei, fiindc\u0103, v\u0103 reamintesc, tr\u0103iam \u00eenc\u0103 \u00een acea libertate sf\u00e2nt\u0103 a satului natal, dar nici \u00een vis sau \u00een g\u00e2nd nu aveam ideea de a-mi p\u0103r\u0103si vreodat\u0103 \u0163ara mea. Dup\u0103 terminarea meseriei, am muncit la TRCLO \u2013 Oradea (Trustul Regional de Constructii Locale). La aceast\u0103 nefericit\u0103 hot\u0103r\u00e2re am ajuns la maturitate, c\u00e2nd mi-am v\u0103zut zdrobite visele, precum \u015fi ceea ce era mai greu de suportat: pierderea libert\u0103\u0163ii de a g\u00e2ndi \u015fi activa liber, cu frica r\u0103sarit\u0103, acum, la tot pasul, s\u0103 nu sco\u0163i vreo vorba rea \u00eempotriva or\u00e2nduirii, neav\u00e2nd siguran\u0163a c\u0103 nu te toarn\u0103 chiar cel mai bun prieten.<\/p>\n

\n

Iat\u0103 rezultatele cre\u015fterii pionierilor \u015fi uteci\u015ftilor cinsti\u0163i \u015fi devota\u0163i. Terminasem, prin 1977, \u015ecoala de Mai\u015ftri \u00een prelucrarea lemnului, tot la Beiu\u015f; m-am re\u00eentors la noua Fabric\u0103 de Mobil\u0103 ALFA – Oradea. Planuri m\u0103re\u0163e comuniste, cincinale, dezvolt\u0103ri multilaterale, totul la export, nu numai mobila, dar inclusiv ro\u015fiile \u015fi castrave\u0163ii serelor Oradei. Securitate la toate por\u0163ile, mici sau mari. O mu\u0163enie general\u0103. S\u0103rb\u0103torii, Duminicii, nimic! – numai o munc\u0103 absurd\u0103, la un plan de produc\u0163ie aberant, mereu cresc\u00e2ndele cifre f\u0103ceau imposibil\u0103 realizarea acestuia, astfel se pornir\u0103, spre nenorocirea economiei \u00een general, acele rapoarte fictive, care n\u0103ucir\u0103 \u015fi b\u0103ncile, tot pl\u0103tind fictivit\u0103\u0163ile. \u015ei toate astea, ca s\u0103 fie pe placul organelor superioare de partid, care oricum, sim\u0163eau cutremurul ce avea s\u0103 vin\u0103 cur\u00e2nd. Dar presiunile nu \u00eencetau, amenzile de tot felul veneau f\u0103r\u0103 mil\u0103, de la cei cu controlul calit\u0103\u0163ii produselor, de la cei cu protec\u0163ia muncii, p\u00e2n\u0103 la pompieri, to\u0163i d\u0103deau amenzi, \u015fi toate exemplare, ca s\u0103 fie educa\u0163ionale, cotiza\u0163iile de sindicali\u015fti, peceri\u015fti, uteci\u015fti, \u015fedintele care nu mai interesau pe nimeni, \u015fi din toate astea, Maistrul \u00ee\u015fi avea primul partea. C\u00e2nd ajungeam acas\u0103 de la fabric\u0103, m\u0103 a\u015fteptau pe mas\u0103 facturile de pl\u0103tit apa rece, curentul electric, copiii cer\u00e2nd s\u0103nd\u0103lu\u0163e, ce mai, s\u0103 tot tr\u0103ie\u015fti \u00een comunism…! Apoi, pe ultimul plan, r\u0103m\u00e2neau hrana \u015fi hainele, dac\u0103 mai aveai vreun b\u0103nu\u0163 r\u0103mas. Din acest moment, \u00eencepusem a-mi face g\u00e2nduri negre. \u00cencotro, omule? Dar \u00eengerul vie\u0163ii mele nu m-a l\u0103sat!<\/p>\n

\n

Iubite Domnule Adrian Botez, sper s\u0103-mi acorda\u0163i acest privilegiu de dest\u0103inuire sufleteasc\u0103: precum frunzele de toamn\u0103 ce cad \u00eeng\u0103lbenite r\u00e2nduri-r\u00e2nduri, tot a\u015fa g\u00e2ndurile plec\u0103rii \u00een lume m\u0103 b\u00e2ntuiau pe mine tot mai des. Veni momentul nesperat: \u00een 1979, la o reclama\u0163ie a unei firme vest-germane, care pretindea repararea unor defec\u0163iuni de calitate a mobilei importate de la noi, am fost trimis eu, a\u015fa a vrut \u00eengerul salv\u0103rii mele! Am muncit bine \u015fi con\u015ftiincios, dar la sf\u00e2r\u015fitul repara\u0163iilor, m-am oprit la Lag\u0103rul de Emigran\u0163i din Traischirken, de l\u00e2ng\u0103 Viena, unde am cerut azil politic, economic, cum o fi!<\/p>\n

\n

Era \u00een toamna anului 1979. Pe data de 4 ianuarie, 1980, eram \u00een Australia, unde cerusem a emigra. La controalele ambasadei australiene din Viena, care avea, desigur, \u015fi rapoartele Poli\u0163iei vest-germane, nu am avut niciun impediment, de nici un fel, \u00een ceea ce privea persoana mea, emigrarea mea. Dar dep\u0103rt\u0103rile nu au secat izvorul iubirii locurilor natale, ci au prins via\u0163\u0103 \u00een versurile mele ulterioare!<\/p>\n

\n

Adrian BOTEZ: Eu le \u015ftiu, dar, pentru cititorii no\u015ftri, c\u00e2\u0163i vor fi fiind ei, tare v\u0103 rog s\u0103-mi zice\u0163i: acolo, \u00een ad\u00e2ncate dep\u0103rt\u0103ri, cum a\u0163i \u00eenvins str\u0103in\u0103tatea, cum a\u0163i reu\u015fit de v-a\u0163i re-cl\u0103dit, cu at\u00e2ta vigoare, rom\u00e2nismul? V\u0103 rog s\u0103-mi descrie\u0163i m\u0103car c\u00e2teva din ac\u0163iunile dvs. culturale, din Cringilla\/Australia, prin care nu l\u0103sa\u0163i s\u0103 treac\u0103 \u00een uitare Duhul Rom\u00e2nesc\u2026! Regretatul Artur Silvestri v-a \u00eencununat cu laurii maximi ai rom\u00e2nismului \u2013 Premiul revistelor ARP! V-a\u0163i sim\u0163it onorat, sau a\u0163i luat-o ca pe o fireasc\u0103 recunoa\u015ftere a unor merite at\u00e2t de evidente, \u00een lupta pentru neuitarea de Neam?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ioan MICL\u0102U:<\/strong> La aceast\u0103 \u00eentrebare a Domniei Voastre, vreau s\u0103 \u00eencep, rostind numele venerabilului scriitor Artur Silvestri, Rom\u00e2nul incontestabil, genial\u0103 personalitate \u015fi efigie aurit\u0103, incizat\u0103 istoriei, culturii \u015fi literaturii rom\u00e2ne, pentru totdeauna. A fost \u00eendemnul \u00een persoan\u0103, Omul care a \u00eenviorat \u015fi \u00eensufle\u0163it pe to\u0163i cei care-i veneau \u00een apropiere. El \u00eensu\u015fi c\u0103uta dinadins oamenii de talent, \u00eencuraj\u00e2ndu-le eforturile creative, \u00eemprejurare care, de fapt, mi-a creat \u015fi mie fericita apropiere de acest om de geniu.<\/p>\n

\n

Da, ave\u0163i dreptate, \u00een acea carte minunat\u0103, \u201eM\u0103rturisire de Credin\u0163\u0103 Literar\u0103\u201d, acea antologie cu scriitori \u015fi poe\u0163i care, prin eseurile lor, au f\u0103cut posibil\u0103 \u00eemplinirea ideii arturiene, am \u015fi eu publicat eseul: Sunt Rom\u00e2n \u015fi Punctum, oriunde a\u015f tr\u0103i \u00een lume. De fapt, prin acest eseu pot s\u0103-mi \u00eentocmesc acum \u015fi un r\u0103spuns c\u00e2t de c\u00e2t mai \u00eentreg, referitor la \u00eentrebarea Dvs.<\/p>\n

\n

Spuneam la un moment dat: C\u00e2nd \u00eencerci a face o m\u0103rturisire despre tine, despre tine ca individ, \u015fi \u00eenc\u0103 tr\u0103itor departe de locurile tale natale, dus de destin \u015fi \u00eemprejurari, psihologia ta cap\u0103t\u0103 valen\u0163e ceva mai interesante. Personalit\u0103\u0163ii tale i se adaug\u0103, sau i se desprind valori care r\u0103bufnesc spre a fi exteriorizate, adic\u0103 spre a te reg\u0103si pe tine, in raport cu lumea din jur.<\/p>\n

\n

Deci, bunule Profesor dr. Adrian Botez, cam \u00een ce raport m\u0103 puteam g\u0103si eu – desigur c\u00e2nd zic eu, zic familia mea – eu, so\u0163ia \u015fi trei copii, cinci fiin\u0163e omene\u015fti, f\u0103r\u0103 un ban \u00een buzunar, f\u0103r\u0103 un acoperi\u015f, f\u0103r\u0103 a \u015fti un cuv\u00e2nt \u00een limba englez\u0103 – cu aceast\u0103 lume nou\u0103, \u00een care intrasem? Lu\u00e2nd \u00een seam\u0103 insa c\u0103ldura \u015fi bun\u0103voin\u0163a cu care ne-a \u00eent\u00e2mpinat Australia, \u015ftiam din \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile celor 7 ani de-acas\u0103, c\u0103 trebuie s\u0103 muncesc. Iar o slujb\u0103 a\u015fa\u2026 mai sinecur\u0103, cum s-ar zice, lucru mai pu\u0163in \u015fi bani foarte mul\u0163i, nu face dec\u00e2t iluzii, celor ce nu accept\u0103 sacrificiul, vis\u00e2ndu-se dintr-odat\u0103 stea pe cerul Antipozilor, sau ale altor geografii ale Terrei.<\/p>\n

\n

Pe data de 24 ianuarie 1980, deci al aceleia\u015fi luni de sosire, eram angajat la O\u0163el\u0103riile din Port Kembla, ora\u015f vechi, pe coasta sud-estic\u0103 a Australiei. Am acceptat locul oferit, a\u015f fi mers \u015fi la p\u0103dure, min\u0103, oriunde, aveam 39 de ani \u00eemplini\u0163i, aveam responsabilitatea familiei. Anii pension\u0103rii tot la Port Kembla m-au ajuns, muncind, dar acum eram implinit, copiii mari, pe la casele lor. Dup\u0103 o oarecare pensie din \u0163ar\u0103, iar nu m-a l\u0103sat cugetul s\u0103 caut, c\u0103ci n-ar veni din punga avutului, ci tot din truda s\u0103rmanului meu frate rom\u00e2n. Asta e!<\/p>\n

\n

Acum s\u0103 revin, din nou, la intrebarea Dumneavoastr\u0103, deci pe la \u00eenceputul anilor 1981, c\u00e2nd de fapt pornisem calea studiilor mele, ca urmare a chem\u0103rilor interioare, o cale ce mergea paralel cu munca fizic\u0103 la o\u0163el\u0103rii. Deci, acea s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 de har pus\u0103 de Dumnezeu, striga \u00een mine, \u00ee\u0163i cerea eliberare, \u00eemplinire! Asta se chema a fi \u00cenvierea Spiritului. Familia mi-a fost recunosc\u0103toare \u015fi m-a \u00een\u0163eles. Adunam, de pe oriunde g\u0103seam, o carte – mi-au d\u0103ruit prietenii \u015fi cunoscu\u0163ii, binevoitorii, am cump\u0103rat pe banii mei, mi-a adus familia din \u0163ar\u0103 – oricum, \u00eemi improvizasem o mic\u0103 bibliotec\u0103, dar care avea sa creasc\u0103, cu anii. \u00cen 1996, am declarat-o deschis\u0103 cititorilor rom\u00e2ni, gratuit, \u015fi am botezat-o \u201eBiblioteca Mihai Eminescu\u201d. La numai un an, \u00een 1997, pe fundalul acesteia, am deschis \u201eRevista de art\u0103 \u015fi cultur\u0103 Iosif Vulcan\u201d, care a ap\u0103rut pe h\u00e2rtie un \u00eentreg deceniu. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 am urmat \u015fi cursurile unui Institut Tehnologic, din orasul Wollongong, iar \u00een 1999, am ob\u0163inut admiterea la Universitatea din Wollongong, Facultatea de Istorie Modern\u0103, pe care n-am terminat-o, din motive de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

\n

Prima poezie am dedicat-o Port Kemblei, \u015fi se intitula \u201ePort Kembla\u2019s Fire Fortress\u201d (Cetatea de foc a Port Kemblei), care a fost publicat\u0103 \u00een \u201eQuarterly\u201d, o publica\u0163ie a Societ\u0103\u0163ii P.E.N. – Sydney Centre, al carei membru devenisem. \u00cen 1989, am devenit membru al ASA – Sydney (Australian Society of Authors), iar \u00een anii urm\u0103tori, membru al Societ\u0103\u0163ii Literare SCWC – Wollongong (South Coast Writer\u2019 Centre). La pensionarea mea, aceast\u0103 Societate Literar\u0103 mi-a acordat onoarea de Life Member \u2013 adic\u0103 Membru pe via\u0163\u0103.<\/p>\n

\n

\u00cen toat\u0103 perioada asta, desigur c\u0103 scrierile \u015fi c\u0103r\u0163ile mele prindeau via\u0163\u0103. M\u0103 bucuram \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din zonele Wollongong, Sydney, Melbourne, \u00eenvolv\u00e2ndu-m\u0103, cum se zice modern, \u015fi \u00een via\u0163a comunit\u0103\u0163ii mele rom\u00e2ne\u015fti, sim\u0163ind astfel c\u0103 tr\u0103iesc \u00een legea neamului meu. Cu bucuriile \u015fi triste\u0163ile aferente vremilor respective. Acum vorbesc despre mine, nu despre al\u0163ii. Volumul meu de poezii, intitulat \u201ePoezii alese\u201d, a fost prezentat pe data de 21 ianuarie 2006, la Consulatul General Rom\u00e2n din Sydney, \u00eentr-o sal\u0103 arhiplin\u0103 de rom\u00e2ni. Consulul General la Sydney pe acea vreme era Dl. Ovidiu Grecea.<\/p>\n

\n

Mi-au urmat apoi, \u00een continuare, cartea de \u201eTEATRU\u201d, cu cele dou\u0103 piese tragi-comice: \u201eMitrea Sucitu \u015fi mireasa\u201d \u015fi \u201eLimbu\u0163\u0103 Strugurel pe post de director\u201d. \u201ePoezii alese\u201d (vol. II), \u201eScrieri \u00een proz\u0103\u201d (vol. I, II.) , \u201eBun\u0103 ziua, bade Ioane\u201d, o carte de factur\u0103 folcloric\u0103, plus nenum\u0103rate articole cu diferite tematici, pe care nici eu nu \u015ftiu pe unde s-or mai fi afl\u00e2nd. Pentru mine, un lucru era limpede: eram convins c\u0103 faptele mele trebuie s\u0103 aib\u0103 direc\u0163ii precise: m\u00e2ndria mea de rom\u00e2n respectabil pentru propria-mi familie, pentru imaginea Rom\u00e2niei celei tainice, cum o numea Artur Silvestri, \u015fi apoi o referin\u0163\u0103, pentru nepo\u0163ii nepotilor mei, c\u0103 am emigrat din Romania \u015fi c\u0103 nu i-am f\u0103cut de ru\u015fine, nici \u00een Rom\u00e2nia, nici \u00een Australia. S\u0103 fie \u015fi ei la fel! Baza de referin\u0163\u0103 o vor constitui aceste c\u0103r\u0163i ce le scriu acum.<\/p>\n

\n

Adrian BOTEZ: V\u0103 sim\u0163i\u0163i apar\u0163in\u0103tor de dou\u0103 culturi (rom\u00e2n\u0103 \u015fi australian\u0103, concomitent), sau ve\u0163i purta, p\u00e2n\u0103 la moarte, nostalgia unei singure culturi posibile? Doinele din biblioteca dvs. parc\u0103 ar da r\u0103spuns singure \u015fi lu\u00e2nd-o \u00eenaintea gurii dvs. \u2013 dar tot nu abandonez \u00eentrebarea, pentru c\u0103 ea are o continuare: este imposibil ca, tr\u0103ind mare parte din via\u0163\u0103, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 adoptiv\u0103, s\u0103 nu fi fost influen\u0163at de ea\u2026 de valorile ei\u2026 Ce anume din valorile australiene este imposibil s\u0103 nu influen\u0163eze pe un rom\u00e2n, oric\u00e2t de acordat ar fi el la Carpa\u0163ii lui Orfeu?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ioan MICL\u0102U: <\/strong>Excep\u0163ional\u0103 \u00eentrebare! Dup\u0103 cum s-a putut observa din cele zise mai sus, eu \u00eencepusem \u00eemplinirea chem\u0103rilor mele \u00eenspre ale scrisului, prin a m\u0103 apropia \u015fi \u00een\u0163elege, a cunoa\u015fte \u015fi a m\u0103 integra noii culturi, \u00een care c\u0103zusem ca din cer. Cum puteam s\u0103-mi evaluez valoarea mea, valoare la care deocamdat\u0103 numai speram, c\u0103ci artele-mi dospeau \u00eenc\u0103 \u00een minte \u015fi-n vis, f\u0103r\u0103 a avea deci un punct de referin\u0163\u0103 din mediul nou, \u00een care aveam s\u0103 tr\u0103iesc \u015fi s\u0103 creez operele mele literare! Azi, judecandu-mi g\u00e2ndurile \u015fi socotin\u0163ele acestea, g\u0103sesc c\u0103 am procedat bine. Azi iubesc, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, cultura, limba \u015fi locul australian, cum mi le iubesc pe cel natale. Principal este s\u0103 fii OM, oriunde ai tr\u0103i. \u015ei dac\u0103 \u00eemi da\u0163i voie, \u00eens\u0103\u015fi Revista fondat\u0103 de mine, \u015fi numit\u0103 dup\u0103 numele Iosif Vulcan, face o legatur\u0103 de afec\u0163iune consim\u0163it\u0103, \u00eentre mine \u015fi concep\u0163iile acestuia, despre via\u0163a si condi\u0163ia noastr\u0103 de fiin\u0163e umane.<\/p>\n

\n

O oper\u0103 artistic\u0103, zice Vulcan, are darul de a v\u0103rsa lumin\u0103, de-a r\u0103sp\u00e2ndi cultura, de-a ne face s\u0103 cunoa\u015ftem mai bine frumosul, s\u0103 dispre\u0163uim ur\u00e2tul, s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m moralei \u015fi s\u0103 ne \u00eengrozim de p\u0103cat. In via\u0163a mea literar\u0103 m-am str\u0103duit s\u0103 nu p\u0103r\u0103sesc albia acestor principii vulcaniene. Iar prin metafizica fiin\u0163ei mele, aud versuri ce-mi \u015foptesc cu m\u00e2ndrie despre un Eminescu cel Sf\u00e2nt, despre acea voin\u0163\u0103 titanic\u0103, orfeic\u0103, a acestuia, p\u00e2n\u0103 la sacrificiul pentru identitatea neamului s\u0103u! Deci, voi purta dorul doinelor noastre, pentru c\u0103 \u00een leag\u0103nul lor m-am n\u0103scut \u015fi am crescut, dar nu voi dispre\u0163ui niciodat\u0103 mama adoptiva Australia, ci am s\u0103-i port iubire \u015fi respect, fiindc\u0103 ea mi-a fost Mama-bun\u0103, care m-a primit la necaz, \u015fi va fi la fel copiilor \u015fi nepo\u0163ilor mei. Deci, \u00een aceasta const\u0103 corola valorilor umane australiene de care se bucur\u0103 un imigrant: posibilitatea realizarii familiei sale, material \u015fi spiritual, acces la toate drepturile sociale, doar s\u0103 le respecte.<\/p>\n

\n

Adrian BOTEZ: Scrie\u0163i at\u00e2tea \u015fi at\u00e2t de frumos\u2026 atins fiind, mereu, de arip\u0103 de \u00eenger\u2026 dar \u015fi de \u00eenvolbur\u0103ri de viscol (v\u0103 \u00eenfurie nu doar impostura, ci \u015fi cei care-i rabd\u0103 \u015fi, deci, \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 pe impostori s\u0103 se dezvolte\u2026TOT MAI PROFUND \u015eI PAR\u015eIV IMPOSTORI!): poezie (\u015fi nu una a vremilor, ci una cu esen\u0163a ve\u015fniciei \u00een ea!), proz\u0103, dramaturgie\u2026 c\u00e2t despre jurnalistic\u0103, sunte\u0163i un veritabil RUG APRINS! \u00cen volumul d\u0103ruit mie, printre at\u00e2tea regale alte daruri de c\u0103r\u0163i – m\u0103 refer, aici-acum, la \u201ePoezii alese\u201d (vol. II) (Ed. Cuget Rom\u00e2nesc, 2006), zice\u0163i a\u015fa, la un moment dat: \u201eDar lua\u0163i Letopise\u0163ii \u0103stui neam ce \u00eel distruge\u0163i\/ Mai amarnic ca du\u015fmanii despre care v\u0103 tot pl\u00e2nge\u0163i!\/ Ridica\u0163i un suflet mare, c\u00e2rma \u0162\u0103rii s\u0103 o \u0163ie,\/ Cel pu\u0163in ca s\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u0163i c-o f\u0103r\u00e2m\u0103 de m\u00e2ndrie!\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u2026Trebuie s\u0103 fac o mic\u0103 pauz\u0103, pentru c\u0103 inima mi-a luat-o razna\u2026 \u00cen primul r\u00e2nd, cum reu\u015fi\u0163i s\u0103 v\u0103 suprapune\u0163i at\u00e2t de exact sufletul, de departe (mult mai exact dec\u00e2t majoritatea rom\u00e2nilor din\u2026 Rom\u00e2nia lui aici!), peste Sufletul \u0162\u0103rii, r\u0103mase, spa\u0163ial, at\u00e2t de departe? \u2026Apoi: Chiar crede\u0163i c\u0103 Neamul nostru va fi capabil, va avea clarviziunea \u015fi puterea ca, \u00een urm\u0103toarele decenii, s\u0103-\u015fi pun\u0103\/aleag\u0103 un suflet mare, c\u00e2rma \u0163\u0103rii s\u0103 o \u0163ie? De fapt, ce impresie v\u0103 face poporul acesta nec\u0103jit \u015fi n\u0103ucit, care, parc\u0103, e blestemat: mereu, alege bicisnici, \u00een fruntea lui? Sau b\u0103nui\u0163i c\u0103 nu-i prea alege el? V\u0103 rog s\u0103-mi zice\u0163i p\u0103rerea dvs., c\u00e2t mai f\u0103r\u0103 cru\u0163are: numai fiind cruzi cu noi, vom putea fi bl\u00e2nzi cu destinul nostru!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ioan MICL\u0102U:<\/strong> Stimate Domnule Profesor, aceste reflec\u0163ii la care face\u0163i \u00eentrebare, reg\u0103site de fapt \u00een lumea rom\u00e2neasc\u0103 de pretutindeni, au \u00eentr-adevar o valoare enorm\u0103, la care se a\u015fteapt\u0103 r\u0103spunsuri, bine\u00een\u0163eles, \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd, de la acei din Rom\u00e2nia, care se zice ca hot\u0103r\u0103sc destinele acestui Neam al nostru, sociologi, politicieni, economi\u015fti, pedagogi etc., plus marea Opinie public\u0103, despre care se \u015ftie a fi albia acelui fluviu viu, prin care s\u0103 se filtreze totul \u00eenspre un viitor na\u0163ional \u015fi european, c\u00e2t mai favorabil unei vie\u0163i trainice \u015fi umane. Dar, pentu c\u0103 m\u0103 \u00eentreba\u0163i \u00een calitatea mea de poet, departe de locurile natale, dac\u0103 eu cred \u00een puterea \u015fi clarviziunea Neamului rom\u00e2nesc \u00eenspre viitor, voi r\u0103spunde DA, dup\u0103 acela\u015fi r\u0103spuns pe care l-a oficializat deja Sf\u00e2ntul nostru Mihai Eminescu: VOM INAINTA CU TOAT\u0102 TIC\u0102LO\u015eIA NOASTR\u0102, FIINDC\u0102 NU AVEM INCOTRO, adic\u0103 numai a urma calea Crucii noastre sfinte. Tudor Vladimirescu mai face, practic, o specificare categoric\u0103: Patria se cheam\u0103 norodul, iar nu tagma jefuitorilor – deci, din \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura acestor istorii s\u0103 ia norodul aminte; a\u015f alege un suflet mare, c\u00e2rma \u0163\u0103rii s\u0103 o \u0163ie. Dar, cum \u00een zilele noastre norodul nu se prea gr\u0103be\u015fte la votare, este un fel de r\u0103spuns care nu-i deloc prea folositor, dup\u0103 cum nici a se \u00eenvr\u0103jbi \u00eentre ele etniile nevinovate nu este de folosin\u0163\u0103, fapt ce trebuie s\u0103-l aib\u0103 \u00een vedere politicienii zilei, mass-media \u015fi confesionalii, pentru c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r \u00een judecata urma\u015filor nostri s\u0103 r\u0103m\u00e2nem c-o f\u0103r\u00e2m\u0103 de m\u00e2ndrie. Asta-i tot ceea ce cred eu ast\u0103zi!<\/p>\n

\n

Adrian BOTEZ: M-am tot codit, de un an \u00eencoace, s\u0103 v\u0103 \u00eentreb, dar iat\u0103 c\u0103 momentul abia acum a venit, se pare: ce anume v\u0103 determin\u0103, \u00een tot scrisul dvs., nu doar \u00een poezie, s\u0103 adopta\u0163i tonul vaticinar, epopeic, de o gravitate senatorial\u0103 roman\u0103? Cum v-a venit dumnezeiasca inspira\u0163ie (nu s-o explica\u0163i, c\u0103 doar e dumnezeiasc\u0103 minune! – dar m\u0103car s-o fixa\u0163i \u00een datele ei de apari\u0163ie\/hierofanie!) de a scrie \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t s\u0103 coase\u0163i marginile destr\u0103mate, de istorie \u015fi chiar de (uneori) gre\u015fita \u00een\u0163elegere, din partea unora, a Ortodoxiei noastre, s\u0103 re-face\u0163i puntea \u00eentre zalmoxianism \u015fi cre\u015ftinism, \u00eentre p\u0103g\u00e2nismul greco-roman \u015fi cre\u015ftinism?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ioan MICL\u0102U:<\/strong> Am mai raspuns la aceast\u0103 \u00eentrebare, recunosc\u00e2nd \u00eentotdeauna sincer, c\u0103ci doar Pronia Cereasc\u0103 ar fi r\u0103spunz\u0103toare de ceea ce primim fiecare, la fel \u015fi eu, \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie! Dar cum n-am studii teologice, tata nu m-a f\u0103cut pop\u0103, doar numai prin bun sim\u0163 \u015fi bun\u0103 cre\u015ftere pot s\u0103 afirm, cu deplin\u0103 credin\u0163\u0103, c\u0103ci \u015fi atunci c\u00e2nd pornesc a scrie, a\u015ftept mai \u00eent\u00e2i dezlegarea \u00eendemnului, chem\u0103rii interioare, \u015fi numai atunci reu\u015fesc a scrie, desigur dup\u0103 puterile mele, dar f\u0103r\u0103 a m\u0103 g\u00e2ndi la ceva epopeic sau la a statua vreo anume gravitate senatorial\u0103! Spre exemplu, cartea mea recent\u0103, \u201eBun\u0103 ziua, bade Ioane\u201d are tendin\u0163a sa \u0163\u0103raneasc\u0103, cu toate \u00een\u0163elepciunile folclorului nostru rom\u00e2nesc, care m\u0103 ini\u0163iaz\u0103 \u00een a coase marginile destr\u0103mate ale vie\u0163ii de zi cu zi! Dac\u0103-mi \u00eeng\u0103dui\u0163i Dvs., s\u0103 citez un proverb oarecare, luat a\u015fa, la repezeal\u0103, bunaoar\u0103: \u00cen fiecare r\u0103u exist\u0103 un bine, s-ar putea vedea acel adev\u0103r precum c\u0103, din suferin\u0163e, se na\u015fte mintea cea buna\u0103 filosofiile, dup\u0103 cum \u015fi din prea mult bine \u015fi lux, germineaz\u0103 relele; parc\u0103 am avea de-a face cu o adevarat\u0103 lege natural\u0103!<\/p>\n

\n

Vorbind despre acea metaforic\u0103 punte de leg\u0103tur\u0103, \u00eentre zalmoxianism \u015fi cre\u015ftinism, c\u00e2t mai ales despre acele origini \u015fi tradi\u0163ii de sih\u0103strie \u015fi cult monahal practicate, observ\u0103m o continuitate sacral\u0103 specific\u0103 Daco-Ge\u0163ilor. Astfel, izvoarele credin\u0163ei noastre cre\u015ftine Ortodoxe \u00ee\u015fi au r\u0103d\u0103cini ad\u00e2ncite \u00een istoria form\u0103rii Neamului, este o religie vie, nu a ap\u0103rut a\u015fa, pe un gol oarecare, Apostolul Sf\u00e2nt Andrei, Patriarh \u015fi Intemeietor al Bisericii Constantinopolitane, \u015ftia despre faima \u015fi bun\u0103starea vechii Dacii, atunci c\u00e2nd \u015fi-a \u00eenceput misiunea de cre\u015ftinare a daco-ge\u0163ilor. Nici viitorii \u00eemp\u0103ra\u0163i ai Romei antice nu erau prea lini\u015fti\u0163i de vecin\u0103tatea lor cu un stat dacic, puternic economic \u015fi militar, a\u015fa cum era Statul lui Burebista \u015fi al lui Decebal. Cu toate legiunile lor militare \u015fi zeit\u0103\u0163ile lor p\u0103g\u00e2ne (zeit\u0103\u0163i pe care le-au avut \u015fi grecii) – nu au zdrobit acest Neam dacic. Dimpotriv\u0103, prin certurile interne de tot felul, \u015fi, mai ales, pentru putere, se ajunge la scindarea Imperiului roman \u00een dou\u0103: Imperiul Roman de Apus \u015fi Imperiul Roman de R\u0103s\u0103rit, cunoscut \u015fi sub numele de Imperiul Bizantin. La fel, desf\u0103c\u00e2ndu-se \u015fi Cre\u015ftinismul, recunoscut de \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare, ca religie oficial\u0103, i\u00ee cele dou\u0103 Biserici cre\u015ftine surori, Biserica Cre\u015ftin\u0103 de Apus \u015fi Biserica Cre\u015ftin\u0103 de R\u0103s\u0103rit. Prima zis\u0103 de cult catolic \u015fi a doua de cult ortodox\u2026 – surori pentru suprema\u0163ie p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi se g\u00e2lcevesc.<\/p>\n

\n

Adrian BOTEZ: C\u00e2t de gre\u015fit vi se pare sistemul nostru educa\u0163ional? \u2013 m\u0103 refer la cel din Rom\u00e2nia. Care crede\u0163i c\u0103 ar fi cele dint\u00e2i m\u0103suri ce ar trebui luate (ca \u00eentr-o cas\u0103 care arde!), pentru a salva ceea ce merit\u0103 salvat, \u015fi s\u0103 nu se mai zic\u0103, precum zice actualul nostru pre\u015fedinte, c\u0103 sistemul de invatamant romanesc e prost. \u015ei ca nu avem nevoie de filosofi ci de tinichigii si ospatari\u2026?! Sau vor fi voind ei s\u0103 fie (\u015fi, deocamdat\u0103, s\u0103 \u015fi credem noi c\u0103 deja este\u2026) prost \u015fi tot mai prost, pentru c\u0103 peste cei f\u0103r\u0103 de \u015fcoal\u0103 mai u\u015for domne\u015fti?! Prin ce anume ar fi, de exemplu, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul din Australia, superior celui rom\u00e2nesc?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u2026Totu\u015fi, genii scriitorice\u015fti, plastice, matematice, medicale, tehnice etc. rom\u00e2nii au n\u0103scut \u015fi nasc mereu (c\u0103 nu se investe\u015fte \u00een aparatur\u0103 \u015fi alte fier\u0103tanii, asta e alt\u0103\u2026 m\u00e2ncare de pe\u015fte\u2026!), olimpiadele interna\u0163ionale, la care elevii \u015fi studen\u0163ii rom\u00e2ni medalia\u0163i cu aur \u015fi argint se num\u0103r\u0103 cu zecile, dovedesc c\u0103 nu e totul la p\u0103m\u00e2nt\u2026 \u00eenc\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ioan MICL\u0102U:<\/strong> Stimate Domnule Profesor Adrian Botez, poate c\u0103 nu sunt eu cel mai \u00een m\u0103sur\u0103 a face aprecieri \u015fi a da \u00eendrum\u0103ri sistemului educa\u0163ional din Rom\u00e2nia, cu at\u00e2t mai pu\u0163in a c\u00e2nt\u0103ri valoarea politic\u0103, \u00een discursurile preziden\u0163iale, \u00een condi\u0163iile \u00een care azi nici mama s\u0103r\u0103ciei nu mai \u00een\u0163elege ce se vrea, ce viziuni educa\u0163ionale de viitor au politicienii Terrei, \u00een general. Ordinea fireasc\u0103 se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 asemenea unui val spumos de mare, ce tot vine \u015fi iar se retrage, f\u0103r\u0103 a ie\u015fi \u00eens\u0103 din albia sa veche, a\u015fa \u015fi unii oameni \u00een lumea ve\u015fnicelor lor interese de \u00eemboga\u0163ire accept\u0103 minciuna \u015fi dezumanizarea. Fiind de fapt vorba tocmai de acel efect datorat, cum bine sesiza\u0163i, sl\u0103birii calit\u0103\u0163ii sistemului de educa\u0163ie, la un moment dat. Dar lipsit de inteligen\u0163\u0103 rom\u00e2nul nu este, a\u015fa cum de asemenea bine se vede, tinerii rom\u00e2ni, elevi \u015fi studen\u0163i, la aproape toate olimpiadele interna\u0163ionale sunt medalia\u0163i cu aur \u015fi argint. Deci, dovedesc suficient\u0103 materie cenu\u015fie, doar s\u0103 dea Dumnezeu s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u015fi \u00een via\u0163a politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 asemenea tineri, care s\u0103 pun\u0103 pre\u0163 pe valoarea acestui popor harnic \u015fi supus, \u015fi nu pe cea a argin\u0163ilor vanz\u0103rilor de tot felul, inclusiv a identit\u0103\u0163ii proprii. Daca am \u00een\u0163eles eu bine \u00eentrebarea, referitor la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul din Australia, comparativ cu cel din Rom\u00e2nia, atunci pot spune c\u0103 at\u00e2t dasc\u0103lii, profesorii de liceu, c\u00e2t \u015fi universitarii rom\u00e2ni – nu sunt cu nimic mai prejos la preg\u0103tirea \u015fi capacitate profesional\u0103, aspectul de superioritate ar consta, eventual, \u00een faptul c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul australian nu e sub o ap\u0103s\u0103toare \u015fi continu\u0103 politizare, la fiece moment.<\/p>\n

\n

Adrian BOTEZ: La noi \u00een Rom\u00e2nia toat\u0103 lumea face politic\u0103, dupa vorba lui badea Ion, din aceea\u015fi carte amintit\u0103 mai sus. To\u0163i confesionali fac politic\u0103, to\u0163i laicii fac escatologie, adic\u0103 prev\u0103d sf\u00e2r\u015fitul lumii. Chiar s\u0103 fie? Prev\u0103d \u015fi anul \u015fi ziua \u00een care se va pr\u0103p\u0103di lumea, auzi ! – CAND IN CARTEA SFANTA ZICE SA VEGHEM, DEOARECE DATA ASTA NICI FIUL NU O STIE, CI NUMAI TATAL CEL CERESC. Dar, cum zice\u0163i, \u00eenca nu e totul\u2026 la p\u0103m\u00e2nt, iar din \u00eengenuncherea noastr\u0103 ne vom ridica vulture\u015fte, cu aripi \u00eentinse, spre a ne ap\u0103ra s\u0103r\u0103cia \u015fi nevoile \u015fi neamul. Cum se \u0163ine cultura, \u00een Australia? C\u0103, pe la noi, arti\u015ftii au ajuns ultimii milogi\u2026 A fi sponsorizat echivaleaz\u0103, de cele mai multe ori, cu a cer\u015fi (rare de tot sunt excep\u0163iile!).<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ioan MICL\u0102U:<\/strong> Drag\u0103 Profesore, ca oriunde, \u015fi pe la noi, cultura este ca o fat\u0103 frumoas\u0103, dar s\u0103rac\u0103.<\/p>\n

De fapt, \u00eentrebarea asta e tot mai frecvent\u0103 \u00een interviurile devenite la moda \u00een ziua de azi, dar c\u00e2nd vorbim de cultura australian\u0103, trebuie s\u0103 amintim c\u00e2te ceva \u015fi despre forma de constituire a \u00eens\u0103\u015fi statului australian, care are o structur\u0103 etnic\u0103 at\u00e2t de bogat\u0103, \u00eenc\u00e2t aproape c\u0103 nu exist\u0103 \u0163ar\u0103 din lume din care s\u0103 nu fi emigrat c\u00e2teva familii. Deci, Australia e o \u0163ar\u0103 n\u0103scut\u0103 pe principiul de imigrari, poate unica \u0163ar\u0103 din lume, gr\u0103dina Edenului, unde adev\u0103ratul multiculturalism corespunde defini\u0163iei. Libertatea manifest\u0103rilor culturale etnice e asigurat\u0103 prin legile Statului. Guvernul Australian \u00ee\u015fi prevede un fond financiar pentru cultur\u0103 \u015fi arte, distribuind, prin Ministerul Culturii, fondurile alocate fiec\u0103rei comunit\u0103\u0163i etnice, pentru a-\u015fi organiza festivaluri culturale, pentru editarea de ziare \u015fi reviste, \u00een limba proprie, sta\u0163ii de radio \u015fi televiziune. Cei cu reale aptitudini artistice sunt promova\u0163i \u015fi recunoscu\u0163i, indiferent de etnicitate. \u00cen Australia sunt rom\u00e2ni de \u00eenalte valoari profesionale, care \u00een comuniune cu alte comunit\u0103\u0163i etnice, alc\u0103tuiesc un liant de unitate australian\u0103 de admirat. In fiecare familie etnic\u0103 exist\u0103 libertatea vorbirii limbei na\u0163ionale, exist\u0103 servicii de translatare peste tot \u00een serviciile publice – dar, binein\u0163eles Limba oficial\u0103 pentru to\u0163i cet\u0103\u0163enii australieni fiind Limba de Stat, Engleza.<\/p>\n

\n

Adrian BOTEZ: \u015etiu c\u0103 nu ave\u0163i dec\u00e2t 1-2 numere (ultimele) din revista noastr\u0103, \u201eContraatac2 (care se vrea mai mult dec\u00e2t \u015fcolar\u0103 \u015fi mult mai mult dec\u00e2t local\u0103: se vrea ROM\u00c2NEASC\u0102!) \u2013 \u015fi, eventual, posibilitatea s\u0103 vede\u0163i, pe Internet, c\u00e2teva (pu\u0163ine\u2026) numere, pe care regretatul Artur Silvestri, \u00een generozitatea \u015fi vizionarismul lui (celebre!) le-a postat, \u00eentr-un parteneriat \u00eentre revistele ARP \u015fi \u201eContraatac\u201d-ul s\u0103r\u0103cu\u0163\u2026 – de la plecarea lui Artur Silvestri la \u00eengeri, acest parteneriat a \u00eencetat\u2026 Ce p\u0103rere v\u0103 face\u0163i despre revistele de cultur\u0103 din Australia?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u2026Ce p\u0103rere ave\u0163i\/v-a\u0163i format, prin compara\u0163ie (dac\u0103-mi este \u00eeng\u0103duit \u015fi nu-s prea mare \u00eendr\u0103zneala \u015fi tupeul\u2026) cu cele de la Antipozi\u2026, despre revistu\u0163a asta rom\u00e2neasc\u0103, totu\u015fi,\u2026 din pu\u0163inul ce v\u0103 e cunoscut despre ea \u015fi existen\u0163a ei? Merit\u0103 s\u0103 ducem lupta infernal\u0103, pentru supravie\u0163uirea ei (de 12 ani, de c\u00e2nd am \u00eentemeiat-o, din tot sufletul meu.., – semestru de semestru, tot resuscit\u0103m mortul\u2026!), pentru fiin\u0163a\/fiin\u0163area ei (\u00eentr-una e amenin\u0163at\u0103 cu asasinarea!), ori degeaba at\u00e2ta str\u0103danie \u015fi m\u00e2nc\u0103torie de suflet \u015fi de energii?! Oare ajut\u0103 ea cuiva, face educa\u0163ie cuiva, oare pe cineva ar putea interesa (m\u0103car o rubric\u0103, m\u0103car vreun articol\u2026)\u2026 – ori e munc\u0103 de-a surda s\u0103-i tot pomp\u0103m oxigen \u00een pl\u0103m\u00e2ni?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ioan MICL\u0102U:<\/strong> Iubite domnule prof. Adrian Botez, de aici de departe, prind rezonan\u0163\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile, iubirile \u015fi dorin\u0163ele Dumneavoastr\u0103, afec\u0163iunea sufleteasc\u0103 pentru \u201eRevista Contraatac\u201d, ca pentru un adevarat prunc c\u0103ruia i-a\u0163i dat via\u0163\u0103 \u2013 \u015fi, ca orice p\u0103rinte bun, nu l-a\u0163i l\u0103sa s\u0103 moar\u0103! Eu vreau s\u0103 va spun un adev\u0103r de care s\u0103 fi\u0163i sigur c\u0103 v\u0103 este ca o lumin\u0103 de interior – \u015fi care s\u0103 v\u0103 lumineze con\u015ftiin\u0163a \u015fi inima, \u00een fa\u0163a tuturor celor ce vor s\u0103 v\u0103 priveasc\u0103 \u015fi s\u0103 v\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103: Intotdeauna marii oameni de cultur\u0103, arte, \u015ftiin\u0163\u0103, politic\u0103, atunci c\u00e2nd sunt cura\u0163i \u015fi dezinteresa\u0163i, fac fapte mari \u00een profesia lor, iar c\u00e2nd trebuie, natural, s\u0103 se retrag\u0103, l\u0103s\u00e2nd c\u00e2rma celor mai tineri, o jale sf\u00e2nta \u00eei apas\u0103. S\u0103 dau un exemplu – potrivit ar fi momentul \u00een care Iosif Vulcan avea s\u0103 \u00eenf\u0103\u015foare filele revistei sale, \u201eFamilia\u201d, la anii 1906; el se dest\u0103inuia prietenului s\u0103u Ioan Bianu, care era profesor de Filologie la Universitatea din Bucure\u015fti, referindu-se la situa\u0163ia revistei sale: \u201eI-am oferit munca unei vie\u0163i \u015fi i-am jertfit aproape tot capitalul ce am avut. Decenii lungi, nimeni nu mi-a dat drept ajutor nici un gologan, nici n-am cerut, am pus tot din al meu, p\u00e2na ce am avut. \u015ei am dat bucuros, c\u0103ci vedeam c\u0103 nu muncesc degeaba (\u2026)\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

La intrebarea Dvs. referitoare la anumite valori comparative \u00eentre reviste, eu am \u00eemb\u0103tr\u00e2nit, Dle Adrian, la ideea c\u0103 nu sunt reviste mari \u015fi mici, dar fiind vorba de valorile acestora, orice revist\u0103 mare care public\u0103 neadev\u0103ruri \u015fi minciuni e, \u00een realitate, una foarte mic\u0103, pe c\u00e2nd o revist\u0103 simpl\u0103, dar care aduce adev\u0103r \u015fi lumin\u0103 opiniei publice, a\u015fa cum mi se pare mie a fi revista \u201eContraatac2, este una de foarte mare valoare, adic\u0103 util\u0103 comunit\u0103\u0163ii \u015fi vie\u0163ii de zi cu zi! Dumnezeu s\u0103 v\u0103 dea s\u0103n\u0103tate \u015fi voin\u0163\u0103, iar p\u0103m\u00e2ntenii ajutor \u015fi iubire, ca aceast\u0103 revist\u0103, care aduce cinste Adjudului, s\u0103 fiin\u0163eze \u00een continuare!<\/p>\n

a consemnat,<\/p>\n

———————-<\/strong><\/p>\n

Adrian BOTEZ<\/strong><\/p>\n

Adjud, Vrancea<\/strong><\/p>\n

25 decembrie 2010\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ioan Micl\u0103u (n. 1940). Scriitor rom\u00e2n din Australia. Poet, dramaturg, jurnalist, autor de memorialistic\u0103 literar\u0103, promotor cultural de seam\u0103. Fondator [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34546","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34546","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34546"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34546\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34549,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34546\/revisions\/34549"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34546"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34546"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34546"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}