{"id":34599,"date":"2018-01-05T21:34:30","date_gmt":"2018-01-05T21:34:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34599"},"modified":"2018-01-05T21:35:20","modified_gmt":"2018-01-05T21:35:20","slug":"vavila-popovici-dorinta-de-stabilitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/05\/vavila-popovici-dorinta-de-stabilitate\/","title":{"rendered":"Vavila POPOVICI: Dorin\u021ba de stabilitate"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00a0\u201eLini\u0219ti\u021bi-v\u0103 \u0219i cunoa\u0219te\u021bi, pentru c\u0103 lini\u0219tirea adun\u0103 mintea.\u201d <\/em><\/p>\n

\u2013 Petru Damaschin<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Voin\u021ba de a tr\u0103i este principiul fundamental al existen\u021bei noastre, al existen\u021bei universului. \u201e<\/em>Voin\u021ba de a tr\u0103i c\u00e2t mai mult posibil care \u00eensufle\u021be\u0219te toate fiin\u021bele organizate este \u00eenn\u0103scut\u0103, absolut\u0103<\/em>\u201d,<\/em> considera filozoful german Arthur Schopenhauer (1788-1860) \u0219i, \u00eempins de pesimismul s\u0103u, pre\u021bios de altfel, spunea c\u0103 totu\u0219i \u201evia\u021ba este o afacere al c\u0103rei c\u00e2\u0219tig nu acoper\u0103 cheltuielile\u201d. <\/em>De multe ori se dovede\u0219te a\u0219a a fi! Dar, tot voin\u021ba este cea care \u00eencearc\u0103 a-i schimba valoarea c\u00e2\u0219tigului. Cum? Prin lupt\u0103! \u201eO lupt\u0103-i via\u021ba; deci, te lupt\u0103! \/ Cu dragoste de ea, cu dor. \/\u00a0 Pe seama cui? E\u0219ti un nemernic \/ C\u00e2nd n-ai un \u021bel hot\u0103r\u00e2tor.\u201d<\/em> ne \u00eendemna poetul nostru George Co\u0219buc. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate popoarele aspir\u0103, \u00een via\u021b\u0103, la binele comun \u0219i la cel individual. Gre\u0219elile politicienilor care urm\u0103resc s\u0103 cucereasc\u0103 puterea, ac\u021biunile lor lipsite de discern\u0103m\u00e2nt, minciunile \u0219i \u0219ov\u0103ielile, alteori \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea stupid\u0103, \u00eei fac s\u0103 uite de menirea lor, cea de asigurare a unei vie\u021bi stabile a \u00a0oamenilor pe care-i conduc. Reac\u021bia oamenilor nu se las\u0103 mult a\u0219teptat\u0103. Apare nelini\u0219tea, angoasa care poate duce la o adev\u0103rat\u0103 lupt\u0103, sau opusul ei, starea de plictiseal\u0103, abandon. Ambele st\u0103ri vin din afar\u0103, din mediul \u00een care tr\u0103im, vulgar, agresant, cu care suntem \u00een dezacord \u0219i din cauza c\u0103ruia suferim.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Starea de nelini\u0219te, de angoas\u0103, de \u201edurere a lumii\u201d<\/em> pe care o simte omul a fost redat\u0103 \u00een literatur\u0103, de c\u0103tre mari scriitori precum Dostoievski, Kafka, Sartre, Camus, Malraux, Eugen Ionescu etc. La polul opus, plictiseala este un r\u0103u care poate determina acte antisociale, se poate ajunge chiar p\u00e2n\u0103 la \u00eenfometare, iar \u00een penitenciare, plictiseala, inactivitatea poate duce la sinucideri. Se spune c\u0103 omul are totu\u0219i nevoie de griji, de dureri, de mizerie \u201edup\u0103 cum corabia are nevoie de \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103, spre a merge drept \u0219i sigur\u201d<\/em> dar, el nu trebuie s\u0103 uite de menirea sa \u00een aceast\u0103 lume, de a merge la drum cu av\u00e2nt spre o destina\u021bie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Starea de plictiseal\u0103, noi rom\u00e2nii o numim uneori lehamite, adic\u0103 dezgust fa\u021b\u0103 de orice. \u00cen loc de acest plictis, am putea s\u0103 ne bucur\u0103m de clipe frumoase, pre\u021bioase ale vie\u021bii, clipe ale bucuriei, ale exalt\u0103rii etc. Starea de lehamite poate prinde r\u0103d\u0103cini \u00een sufletul nostru \u0219i nu este bine. Dar cum s\u0103 nu fi dezgustat c\u00e2nd, \u00een zilele noastre vezi, auzi \u00een Parlamentul \u021b\u0103rii unui stat democratic \u2013 organul reprezentativ suprem al poporului rom\u00e2n \u0219i unica autoritate legiuitoare a \u021b\u0103rii, conform articolului 61 din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei, menit s\u0103 adopte legi constitu\u021bionale \u2013 , c\u00e2t de jos s-a ajuns, p\u00e2n\u0103 la manifestarea mitoc\u0103niei prin cuvinte \u0219i gesturi obscene greu de reprodus. Despre aceast\u0103 \u201eMitoc\u0103nie politic\u0103\u201d, s-a scris cu adev\u0103rat, \u00een ziarul \u201eAdev\u0103rul\u201d: \u201eDe la \u201enesp\u0103lat\u201d, \u201eanalfabet\u201d sau \u201eprost\u201d, la compara\u021bii cu porci, poze \u00een chilo\u021bi \u0219i gesturi obscene. A\u0219a s-au \u201ealintat\u201d ale\u0219ii no\u0219tri \u00een anul recent \u00eencheiat \u2013 2017<\/em>\u201d. Da!, a\u0219a s-au manifestat oamenii ale\u0219i prin vot c\u0103rora li s-a acordat \u00eencrederea, dintre care, spre nefericire, foarte mul\u021bi \u2013 au probleme penale \u0219i de integritate \u0219i astfel de oameni continu\u0103 s\u0103 ocupe fotoliile parlamentului \u0219i s\u0103 adopte legi ale \u021b\u0103rii. \u00cen afar\u0103 de mitoc\u0103nie, am putut vedea \u0219i arogan\u021ba celor ce au condus lucr\u0103rile, f\u0103c\u00e2nd abstrac\u021bie de opozan\u021bi, de cei care doreau s\u0103-i aduc\u0103 pe drumul cel bun, nep\u0103s\u00e2ndu-le totodat\u0103, de disperarea celor mul\u021bi care \u00eendurau frigul de afar\u0103 \u0219i scandau lozinci, \u00een disperare, pentru a-i face s\u0103 renun\u021be la legile propuse. Pentru conduc\u0103torii mediocri, incompeten\u021bi \u0219i arogan\u021bi, poporul este necunosc\u0103tor al legilor z\u0103mislite de ei, persifl\u00e2ndu-l, spun\u00e2nd c\u0103 oamenii nu le-au citit \u0219i nu le \u00een\u021beleg. Dar poporul \u0219tie, poporul intuie\u0219te r\u0103ul, simte, vede repercusiunile incompeten\u021bei, relei inten\u021bii, ale n\u0103zdr\u0103v\u0103niilor celor a\u0219a zi\u0219i \u201ecompeten\u021bi\u201d \u00een a face legile \u021b\u0103rii. Poporul vede mijloacele \u0219i procedeele mizerabile ale politicienilor preocupa\u021bi, \u00een primul r\u00e2nd, de ap\u0103rarea intereselor personale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Avem nevoie de inteligen\u021b\u0103 \u0219i voin\u021b\u0103 pentru a ne descotorosi de aceast\u0103 stare. Altfel, r\u0103ul p\u0103truns \u00een suflet se amplific\u0103 \u0219i poate duce la moartea spiritului care este mult mai rea dec\u00e2t chiar moartea fizic\u0103. \u201eIndiferen\u021ba este \u00eenceputul mor\u021bii\u201d<\/em>, spunea cineva. Este starea de dezn\u0103dejde, de disperare, de lipsa oric\u0103rei speran\u021be.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 s\u0103 gre\u0219im putem spune c\u0103 nu exist\u0103 vreo fiin\u021b\u0103 uman\u0103 care s\u0103 nu ad\u0103posteasc\u0103 \u00een sufletul s\u0103u o nelini\u0219te, o angoas\u0103, o lupt\u0103 interioar\u0103, un dezacord privind cursul existen\u021bei sale. Doar aliena\u021bii pot face excep\u021bie, \u00eenstr\u0103ina\u021bi fiind de propria lor persoan\u0103. Sufletul este cel ce treze\u0219te ra\u021biunea, voin\u021ba de a tr\u0103i \u00een stabilitate \u0219i nu \u00eentr-o ve\u0219nic\u0103 \u0219i aiurit\u0103 schimbare; ne face s\u0103 reac\u021bion\u0103m, s\u0103 nu l\u0103s\u0103m s\u0103 fim c\u0103lca\u021bi \u00een picioare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful, politicianul Dumitru Dr\u0103ghicescu (1875-1945) scria \u00eentr-o important\u0103 lucrare a sa editat\u0103 \u00een 1907, intitulat\u0103 \u201eDin psihologia poporului rom\u00e2n\u201d, \u0219i reeditat\u0103 de cur\u00e2nd: \u201eCuv\u00e2ntul suflet \u00eenseamn\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103: via\u021b\u0103, spirit, animare, duh, temperament, fire, caracter, energie, vitejie, curaj, generozitate, pasiune, ardoare, inim\u0103, sentiment, sensibilitate, entuziasm, etc. Oricare dintre sensurile men\u021bionate poate avea un corespondent \u00een alte limbi, dar nu vom \u00eent\u00e2lni niciodat\u0103, \u00een nici o alt\u0103 limb\u0103, at\u00e2tea accep\u021biuni \u0219i at\u00e2tea sensuri reunite \u00een jurul acestei no\u021biuni. \u0218i aceasta fiindc\u0103, pentru rom\u00e2ni, a respira, a tr\u0103i, a g\u00e2ndi, a ac\u021biona, a lupta, a suferi \u0219i a muri trec prin complexitatea incredibil\u0103 a ideii de suflet\u201d. <\/em>El considera c\u0103 retragerea \u00een sine, desprinderea de materie a rom\u00e2nului l-au purtat spre o viziune spiritualizat\u0103 asupra vie\u021bii \u0219i \u201edatorit\u0103 acestei tr\u0103s\u0103turi de caracter, na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 este ast\u0103zi capabil\u0103 s\u0103 \u00eenfrunte materialismul \u0219i ateismul comunist care-i atac\u0103 \u2013 prin toate mijloacele tehnice de infiltrare \u2013 temeliile vie\u021bii sociale\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lini\u0219tea, echilibrul \u00een societate poate exista atunci c\u00e2nd majoritatea oamenilor din interiorul societ\u0103\u021bii sunt cinsti\u021bi \u0219i fiecare \u00ee\u0219i vede de treaba sa. \u0218i, \u00een principal, c\u00e2nd exist\u0103 credin\u021ba \u00een Dumnezeu \u0219i respectul pentru valorile morale, c\u00e2nd este recunoscut \u0219i aplicat conceptul bunului sim\u021b comun \u2013 buna-credin\u021b\u0103. Opus\u0103 ei este reaua-credin\u021b\u0103: intoleran\u021ba, incorectitudinea, nesinceritatea, minciuna, ipocrizia \u0219i pref\u0103c\u0103toria, necinstea, inechitatea \u0219i infidelitatea, inconsecven\u021ba, incertitudinea. Lipsa cel pu\u021bin a unuia din atributele bunei-credin\u021be, a fost considerat\u0103 drept rea-credin\u021b\u0103, la Conferin\u021ba interna\u021bional\u0103 din 2011, de la Ia\u0219i \u201eLogos \u2013 Universalitate \u2013 Mentalitate \u2013 Educa\u021bie \u2013 Noutate\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Necinstea provoac\u0103 o stare accentuat\u0103 de nelini\u0219te, oamenii sim\u021bind r\u0103ul \u00een jurul lor, fiindc\u0103: \u201e<\/em>Nu exist\u0103 mo\u0219tenire mai pre\u021bioas\u0103 dec\u00e2t cinstea\u201d,<\/em> spunea \u0219i marele poet, dramaturg englez, la vremea sa.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nelini\u0219tea, totu\u0219i, se leag\u0103 de speran\u021b\u0103 precum iedera de trunchiul unui copac sau de zidul unei cl\u0103diri. Voin\u021ba omului se amplific\u0103, el \u00eencepe s\u0103 se mi\u0219te, simte c\u0103 poate \u00eentreprinde ceva care s\u0103 schimbe situa\u021bia din jurul s\u0103u, s\u0103 poat\u0103 avea echilibrul, stabilitatea, \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Arthur Schopenhauer a fost influen\u021bat de Platon \u0219i Immanuel Kant \u00een problema teoriei cunoa\u0219terii \u0219i a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at idealismul, a fost filosoful voin\u021bei \u0219i al pesimismului. G\u00e2ndirea lui a curs \u00een continuarea g\u00e2ndirii lui Kant. Am\u00e2ndoi vedeau c\u0103 prin intelect noi nu reu\u0219im s\u0103 prindem dec\u00e2t aparen\u021ba, deci lumea fenomenal\u0103 \u0219i c\u0103, ad\u00e2ncurile fiin\u021bei noastre le putem afla cu ajutorul voin\u021bei. Pentru el voin\u021ba=lupt\u0103 =suferin\u021b\u0103<\/em>, aceasta fiindu-ne via\u021ba! Toat\u0103 evolu\u021bia acestei lumi se datoreaz\u0103 voin\u021bei. De acest lucru ne d\u0103m seama urm\u0103rind evolu\u021bia fiec\u0103ruia dintre noi, succesele ob\u021binute se datoreaz\u0103 \u00een mare parte voin\u021bei sau mai bine spus, ele nu ar exista \u00een afara voin\u021bei noastre. Dar \u0219i gre\u0219elile se datoreaz\u0103 unei proaste direc\u021bion\u0103ri a voin\u021bei, a unei ambi\u021bii nera\u021bionale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Schopenhauer punea \u00eentrebarea: \u201eOare aceast\u0103 lume nu e nimic mai mult dec\u00e2t reprezentare, \u00een care caz nemerit\u00e2nd aten\u021bia noastr\u0103, sau totu\u0219i este \u0219i altceva \u0219i atunci ce este?\u201d,<\/em> ajung\u00e2nd astfel la voin\u021ba<\/em> care \u00eel mi\u0219c\u0103 pe om.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u0219 merge mai departe cu g\u00e2ndul \u0219i a\u0219 zice c\u0103 voin\u021ba<\/em> se hr\u0103ne\u0219te (\u00ee\u0219i ia energia) din Iubire<\/em> \u0219i lumina iubirii ne vine de la Dumnezeu, a-tot-de\u021bin\u0103torul energiei universului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Schopenhauer a exercitat o influen\u021b\u0103 deosebit\u0103 asupra g\u00e2ndirii multor filozofi \u0219i scriitori. Medicul neuropsihiatru Sigmund Freud (18561939) i-a preluat ideile \u00een psihologie. \u00cen literatur\u0103,\u00a0 ideile sale au influen\u021bat scrierile lui Lev Tolstoi, Mihai Eminescu, Thomas Mann \u0219i al\u021bii. C\u00e2t de frumos vorbea Emil Cioran despre pesimismul lui Eminescu: \u201eSuntem prea obliga\u021bi fa\u021b\u0103 de geniul lui \u0219i fa\u021b\u0103 de tulburarea ce ne-a v\u0103rsat-o \u00een suflet\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful german Immanuel Kant (1725-1804) vorbea despre \u201evoin\u021ba bun\u0103 care nu e bun\u0103 numai prin ceea ce produce \u0219i efectueaz\u0103, nu prin potrivirea sa pentru atingerea unui scop oarecare propus, ci numai prin voire, adic\u0103 \u00een sine, \u0219i, considerat\u0103 pentru sine, ea trebuie pre\u021buit\u0103 cu mult mai sus dec\u00e2t tot ce se poate fi realizat prin ea \u00een folosul unei \u00eenclina\u021bii oare\u0219icare, sau chiar, dac\u0103 vrem, al sumei tuturor \u00eenclina\u021biilor\u2026\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ambi\u021bia care antreneaz\u0103 voin\u021ba de a avea totul deodat\u0103 \u2013 graba \u2013 este o mare gre\u0219eal\u0103 \u0219i poate duce la un total e\u0219ec. R\u0103bdarea, ac\u021bionarea cu tact \u0219i judecat\u0103, prin mijloace cinstite, cu percepte morale ale Bibliei, sunt solu\u021biile care pot duce la succes. \u00cen secolul XX \u2013 epoca lui Lenin \u0219i Marx, laborator al celor mai teribile utopii din toate timpurile \u2013 practica rapid\u0103 a noii ideologii s-a produs \u00eentr-un mod barbar, cu cruzime, cu lips\u0103 de respect, cu dispre\u021b \u0219i ur\u0103 fa\u021b\u0103 de cultur\u0103, de civiliza\u021bie. \u0218i mai mult, s-au str\u0103duit prin aceste metode s\u0103 alunge pe Dumnezeu din sufletele noastre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 ne amintim cum conduc\u0103torii unicului partid (comunist) puneau accentul pe realiz\u0103rile lor materiale: \u201eAm dat muncitorilor un salariu \u00een plus, i-am scutit de plata la lumina electric\u0103 pe o lun\u0103, le-am dat unora locuin\u021b\u0103. Asta e socialismul\u00a0! \u2013 Nu, domnule, <\/em>a fost unul dintre r\u0103spunsuri: asta este cer\u0219etorie curat\u0103 la nivel na\u021bional; socialism este s\u0103-i dai omului un salariu decent ca s\u0103 poat\u0103 singur s\u0103-\u0219i pl\u0103teasc\u0103 casa \u0219i masa, nu s\u0103 se umileasc\u0103 la u\u0219a dumitale cer\u0219indu-le!\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 1990 Rom\u00e2nia a \u00eencercat s\u0103 se aproprie de adev\u0103ratele valori morale ale societ\u0103\u021bii capitaliste occidentale bazate pe munc\u0103, echitate, onestitate, adev\u0103r, etc. A reu\u0219it par\u021bial. Rom\u00e2nia a ajuns o \u021bar\u0103 capitalist\u0103, este o \u021bar\u0103 democratic\u0103 unde comunismul se simte, \u00eenc\u0103, la el acas\u0103. Oamenii \u00eendoctrina\u021bi cu ideile comuniste \u00eencearc\u0103 o nou\u0103 dictatur\u0103 pentru a scoate democra\u021bia de pe f\u0103ga\u0219ul ei de abia instalat \u0219i se \u0219tie, din trecut, c\u0103 to\u021bi dictatorii din istorie au vrut, au \u0219tiut \u0219i au putut \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 transforme societatea \u00een jungl\u0103, \u00een care oamenii cuviincio\u0219i au fost c\u0103lca\u021bi \u00een picioare \u0219i \u00een care, cu c\u00e2t au fost mai lipsit de suflet, de caracter, de cultur\u0103, de con\u0219tiin\u021b\u0103, de respect pentru aproapele lor, cu at\u00e2t s-au putut \u00eembog\u0103\u021be\u0219ti mai tare \u0219i au putut urca mai sus pe scara<\/a> social\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suntem datori s\u0103 sper\u0103m \u00eentr-un viitor mai bun, s\u0103 ne d\u0103m osteneala s\u0103-l construim, nu numai s\u0103 vis\u0103m f\u0103r\u0103 s\u0103 ac\u021bion\u0103m. Dup\u0103 ce sc\u0103p\u0103m de aceast\u0103 ultim\u0103 genera\u021bie de sp\u0103la\u021bi pe creier, vom \u00a0spera \u00een noul tineret care reprezint\u0103, oriunde pe acest glob, eterna prim\u0103var\u0103 a omenirii. El este \u0219i va fi purt\u0103torul noilor aspira\u021bii, \u0219i ele trebuie s\u0103 fie spre mai binele societ\u0103\u021bii, al progresul ne\u00eentrerupt al vie\u021bii materiale \u0219i spirituale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u0218i \u00eenchei cu caracterizarea lui D. Dr\u0103g\u0103nescu: \u201e<\/em>Rom\u00e2nul consider\u0103 c\u0103 echilibrul constituie normalitatea existen\u0163ei (…) Rom\u00e2nii sunt oameni eficien\u0163i. Ei \u015ftiu c\u0103 p\u0103strarea echilibrului \u00eenseamn\u0103 alegerea unor solu\u0163ii care s\u0103 \u00eel sus\u0163in\u0103 \u00een continuare. De aceea nu sunt persoane \u00eenclinate s\u0103 ri\u015fte, s\u0103 efectueze schimb\u0103ri bru\u015fte doar de dragul de a observa ceva nou. Sim\u0163im \u00een schimb\u0103rile dese poten\u0163ialitatea unei ispite\u201d.<\/em><\/p>\n

——————————<\/p>\n

Vavila POPOVICI<\/strong><\/p>\n

Carolina de Nord<\/strong><\/p>\n

5 ianuarie 2018<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u201eLini\u0219ti\u021bi-v\u0103 \u0219i cunoa\u0219te\u021bi, pentru c\u0103 lini\u0219tirea adun\u0103 mintea.\u201d \u2013 Petru Damaschin   \u00a0\u00a0 Voin\u021ba de a tr\u0103i este principiul fundamental [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34599","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34599","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34599"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34599\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34602,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34599\/revisions\/34602"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34599"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34599"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34599"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}