{"id":34604,"date":"2018-01-05T21:56:34","date_gmt":"2018-01-05T21:56:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34604"},"modified":"2018-01-05T21:56:34","modified_gmt":"2018-01-05T21:56:34","slug":"ion-coja-limba-romana-virtuala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/05\/ion-coja-limba-romana-virtuala\/","title":{"rendered":"Ion COJA: Limba rom\u00e2n\u0103 virtual\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Deseori am avut acest sentiment, c\u0103 dincolo de limba rom\u00e2n\u0103 real\u0103<\/strong>, cea vorbit\u0103 de tot rom\u00e2nul \u015fi descris\u0103 cu minu\u0163ie de gr\u0103m\u0103tici, mai exist\u0103 o limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 virtual\u0103<\/strong>, deosebit\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103 ideal\u0103<\/strong>. Limba rom\u00e2n\u0103 ideal\u0103 cuprinde acele enun\u0163uri \u015fi texte care respect\u0103 \u00eentocmai regulile limbii rom\u00e2ne, at\u00e2t pe cele de func\u0163ionare, c\u00e2t \u015fi regulile de frumuse\u0163e, le-a\u015f numi, de\u015fi sunt greu de formulat normele care stabilesc apartenen\u0163a la o \u201eexprimare frumoas\u0103\u201d, expresiv\u0103, indiferent de stilul abordat. Chiar \u015fi stilul administrativ sau juridic poate produce pl\u0103cere \u201edegust\u0103torului\u201d de texte, de sintagme \u015fi enun\u0163uri. Ca s\u0103 nu mai vorbesc de stilul \u015ftiin\u0163ific. Pentru stilul \u015ftiin\u0163ific generator de texte lingvistice a\u015f propune ca model de expresivitate \u00eens\u0103\u015fi Expresivitatea limbii rom\u00e2ne<\/strong> a lui D.Caracostea. Poate \u015fi Limba rom\u00e2n\u0103<\/strong>a lui Sextil Pu\u015fcariu. Dar limba rom\u00e2n\u0103 virtual\u0103 este altceva.<\/p>\n

C\u00e2nd vorbesc de o limb\u0103 virtual\u0103 am \u00een vedere faptul c\u0103 \u00een fiecare limb\u0103 pot fi identificate dou\u0103 tipuri de \u201ereguli\u201d, de fenomene: unele aflate \u00een expansiune, altele \u00een pierdere de teren. Ele se adaug\u0103 acelor fenomene care nu dau semne c\u0103 ar fi afectate de asemenea tendin\u0163e, c\u0103 ar nutri \u201einten\u0163ii\u201d \u00eentr-un sens sau altul. Sunt componentele care dau stabilitate limbii, \u00een sensul c\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 relativ concludent\u0103 nu prezint\u0103 nici un fel de varia\u0163ie \u00een ceea ce prive\u015fte ponderea lor \u00een economia limbii, \u00een structurile acesteia, frecven\u0163a cu care sunt folosite etc\u2026 Le l\u0103s\u0103m de-o parte pe acestea \u015fi ne vom referi numai la primele dou\u0103 categorii. Le putem numi, cum deja s-a f\u0103cut, tendin\u0163e: una este tendin\u0163a de restr\u00e2ngere \u015fi chiar dispari\u0163ie, cealalt\u0103 este tendin\u0163a de a se impune, de a-\u015fi l\u0103rgi aria, frecven\u0163a etc.<\/p>\n

Cauzalitatea \u00een materie de limbaj este interesat\u0103 s\u0103 identifice factorii care determin\u0103 apari\u0163ia acestor tendin\u0163e. Dar cu acela\u015fi interes ar trebui s\u0103 cercet\u0103m \u015fi factorii care \u00eempiedic\u0103 aceste tendin\u0163e s\u0103 fie duse p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. S\u0103 se \u00eemplineasc\u0103\u2026 Factorul care ac\u0163ioneaz\u0103 cel mai mult \u00een acest sens este apari\u0163ia\/existen\u0163a limbii literare \u015fi, o dat\u0103 cu ea, a unor institu\u0163ii care ac\u0163ioneaz\u0103, uneori programat, pentru conservarea limbii in statu quo nunc est. Apari\u0163ia scrisului a fost, pe l\u00e2ng\u0103 altele, \u015fi un factor care a tulburat evolu\u0163ia natural\u0103 a limbilor. \u00cen\u0163eleg prin evolu\u0163ie natural\u0103 acea evolu\u0163ie prin care ar urma s\u0103 se finalizeze tendin\u0163ele existente \u00eentr-un sistem lingvistic. Nici o limb\u0103 nu este un sistem total \u00eenchis \u015fi \u00eencheiat. \u00cemplinit! Ci fiecare limb\u0103 este pe cale s\u0103\u2026 Pe cale s\u0103-\u015fi impun\u0103 dezvoltarea \u015fi finalizarea unor tendin\u0163e de l\u0103rgire sau restr\u00e2ngere a unor modele, a unor reguli.<\/p>\n

Cam toate regulile limbii se bazeaz\u0103 pe organizarea materialului lingvistic \u00een clase. Clasele \u00eentre ele contracteaz\u0103 rela\u0163ii de compatibilitate, respectiv incompatibilitate, a c\u0103ror aplicare guverneaz\u0103 alc\u0103tuirea enun\u0163urilor, a sintagmelor. Majoritatea elementelor limbii rezult\u0103 din segmentarea enun\u0163urilor \u00een entit\u0103\u0163i (unit\u0103\u0163i), segmentele rezultate fiind validate de posibilitatea de a fi introduse \u00een clase. Un num\u0103r oarecare de situa\u0163ii, c\u00e2nd e s\u0103 oper\u0103m o segmentare sau o clasare, nasc \u00eens\u0103 discu\u0163ii (la nivelul gr\u0103m\u0103ticilor) \u015fi incertitudini, ezit\u0103ri, la nivelul vorbitorilor. Aceast\u0103 fatalitate d\u0103 fiec\u0103rui sistem lingvistic instabilitate \u00een m\u0103sura \u00een care se vor g\u0103si vorbitorii capabili s\u0103 simt\u0103 aceste inadverten\u0163e. De cele mai multe ori ace\u015fti vorbitori activi vor proceda prin extinderea ariei de cuprindere a unei clase, a unei reguli, sau prin descoperirea unui temei (nou) pentru a opera o segmentare inedit\u0103.<\/p>\n

Aceste opera\u0163iuni, de\u015fi acelea\u015fi \u00een toate limbile, duc la rezultate diferite \u00een limbi diferite. Mai exact spus, limbile difer\u0103 \u00eentre ele tocmai pentru c\u0103 ajung la rezultate diferite \u00een \u201eopera\u201d lor de segmentare (a enun\u0163urilor, a planului sintagmatic al rostirii) \u015fi de clasificare a segmentelor astfel dob\u00e2ndite, clasele rezultate av\u00e2nd o existen\u0163\u0103 pur mental\u0103, psihic\u0103, \u00een interiorul codului, \u00een planul paradigmatic, al competen\u0163ei. Iar aceste rezultate dovedesc, fiecare \u00een parte, deopotriv\u0103 (1) un anumit grad de adecvare la realitate \u015fi (2) o anumit\u0103 ingeniozitate, variabil\u0103 de la un caz la altul. Sentimentul este c\u0103 propun\u00e2nd o regul\u0103 sau alta, o limb\u0103 este mai inspirat\u0103, mai interesant\u0103 \u00een anumite momente ale ei dec\u00e2t \u00een altele. Ca orice \u2013 \u015fi acesta este termenul potrivit, crea\u0163ie omeneasc\u0103. Nomothetul este mai mult sau mai pu\u0163in inspirat. Dar totdeauna este vorba de inspira\u0163ie, de creativitate, de geniu, indiferent ce limb\u0103 vom lua \u00een seam\u0103.<\/p>\n

Unele \u201eidei\u201d ale nomothetului sunt duse p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, altele sunt abia schi\u0163ate. Acestea din urm\u0103 sunt cele care te fac s\u0103 sim\u0163i c\u0103, pentru fiecare limb\u0103, exist\u0103 un aspect virtual. O rom\u00e2n\u0103 virtual\u0103, \u00een cazul nostru. Chipul acesteia s-ar alege din \u00eensumarea unor tendin\u0163e pe care le consideri interesante, c\u0103 ar aduce un spor de noble\u0163e \u015fi acurate\u0163e, de ingeniozitate! Bun\u0103oar\u0103 tendin\u0163a limbii rom\u00e2ne de a distinge \u00eentre semnifica\u0163ii \u201econcrete\u201d \u015fi \u201eabstracte\u201d a fost dus\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een vecin\u0103tatea instaur\u0103rii unor norme mai vizibile, mai bine con\u015ftientizate de vorbitori. Gr\u0103m\u0103ticul are voie s\u0103 viseze la aceste norme, el primul s\u0103 le respecte, \u00eentrist\u00e2ndu-se c\u00e2nd semenii s\u0103i dau \u00eenapoi \u015fi neglijeaz\u0103 semnele noilor clase, nefiind capabili s\u0103 le identifice \u015fi s\u0103 le cultive. Nu este u\u015for propriu zis s\u0103 spui cine este de vin\u0103 c\u0103 anumite tendin\u0163e, porniri inspirate, sunt p\u0103r\u0103site, abandonate. Personal \u00eenregistrez cu am\u0103r\u0103ciune neglijen\u0163a vorbitorilor \u015fi a manualelor \u015fcolare, \u00eendeosebi a manualelor \u015fcolare, fa\u0163\u0103 de tendin\u0163a limbii rom\u00e2ne de a distinge \u00eentre un plural \u201econcret\u201d \u2013 rapoarte, vise, nivele, \u015fi un plural \u201eabstract\u201d \u2013 raporturi, visuri, niveluri etc. Sper c\u0103 aceast\u0103 tendin\u0163\u0103, mo\u015ftenit\u0103 din latin\u0103 \u015fi sporit\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, nu va disp\u0103rea, a\u015fa cum, din p\u0103cate, pare s\u0103 se fi pierdut definitiv o \u201e\u015fans\u0103\u201d extraordinar\u0103 ivit\u0103, la un moment dat, \u00een sistemul articul\u0103rii.<\/p>\n

Dup\u0103 cum se \u015ftie, limba rom\u00e2n\u0103 literar\u0103, ca \u015fi multe alte limbi care cunosc articolul, folose\u015fte articolul definit mai ales cu dou\u0103 \u00een\u0163elesuri: (1) pentru a numi o entitate cunoscut\u0103, anumit\u0103: ceasul arat\u0103 ora cinci \u015fi un sfert \u015fi (2) pentru a numi o clas\u0103 de obiecte: ceasul este indispensabil \u00een ziua de azi. La nivelul limbii rom\u00e2ne populare a fost \u00eens\u0103 identificat un articol definit ante-pus, dup\u0103 modelul romanic apusean: \u0103l, a, \u0103i, \u0103le, descendent direct din latinescul ille: \u0103l cu paie, a b\u0103tr\u00e2n\u0103, \u0103i copii, \u0103le necazuri. Atest\u0103rile acestui articol sunt, cam toate, numai cu valoarea (1), \u201epersoan\u0103 cunoscut\u0103\u201d. Credem c\u0103 nu exager\u0103m dac\u0103 vom identifica astfel o tendin\u0163\u0103 (sau, mai corect, o \u015fans\u0103) a limbii rom\u00e2ne de a folosi articolul definit prepus \u0103l, a, \u0103i, \u0103le pentru valoarea nominal\u0103 mai concret\u0103, \u0103l prieten al meu<\/strong>, ceea ce i-ar fi permis articolului definit postpus s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 numai cu valoarea de \u201enume general\u201d, al clasei: prietenul la nevoie se cunoa\u015fte<\/strong>\u2026 Tendin\u0163\u0103 care nu a avut timp sau putere(?) s\u0103 se dezvolte \u015fi s\u0103 se impun\u0103.<\/p>\n

\u00cen actualele condi\u0163ii \u00een care evolueaz\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 nu mai exist\u0103 nici o \u015fans\u0103 ca aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 m\u0103car s\u0103 se men\u0163in\u0103, \u00een a\u015fteptarea unui moment prielnic. Rom\u00e2na a ratat astfel ocazia de a propune, probabil, cea mai interesant\u0103 distinc\u0163ie morfologic\u0103 nominal\u0103. Cea mai \u201eintelectual\u0103\u201d! Dar nimic nu ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 recuper\u0103m aceast\u0103 pierdere prin ideea de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 virtual\u0103. Este o limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 care \u201en-a fost s\u0103 fie\u201d! Utiliz\u0103m astfel o expresie f\u0103r\u0103 echivalent (u\u015for de g\u0103sit) \u00een alte limbi, expresie \u00een care unii exege\u0163i interbelici ai fenomenului rom\u00e2nesc au v\u0103zut rezumatul cel mai succint al destinului rom\u00e2nesc\u2026 De multe, de prea multe ori n-a fost s\u0103 fie \u00een via\u0163a \u015fi istoria neamului nostru. Ceea ce ne-ar \u00eeng\u0103dui s\u0103 vorbim, s\u0103 vis\u0103m \u015fi la o istorie virtual\u0103 a rom\u00e2nilor!<\/p>\n

Cu siguran\u0163\u0103 putem vorbi despre un suflet virtual, un suflet etnic virtual<\/strong>, al rom\u00e2nilor \u015fi al oric\u0103rui alt neam. Subiectul acesta este unul dintre cele mai \u201ene\u015ftiin\u0163ifice\u201d\u2026 \u00cel numesc a\u015fa deoarece nu poate fi cercetat cu vreunul dintre procedeele metodei \u015ftiin\u0163ifice!<\/p>\n

Limba virtual\u0103 este o limb\u0103 \u00een care corectitudinea nu este ultimul scop al gr\u0103m\u0103ticului, al profesorului. LRV nu admite variante libere ca chibrite-chibrituri, ci va distinge net \u015fi consecvent \u00eentre cele dou\u0103 forme: vise \u2013 visuri, rapoarte \u2013 raporturi, preocup\u00e2ndu-se s\u0103 impun\u0103 ca regul\u0103 aceast\u0103 \u201eg\u0103selni\u0163\u0103\u201d at\u00e2t de ingenioas\u0103 a nomothetului rom\u00e2n, \u00eent\u0103rind astfel tendin\u0163a limbii rom\u00e2ne de a crea un sistem \u00eentreg de semne pentru distinc\u0163ia abstract \u2013 concret.<\/p>\n

Este foarte drept c\u0103 neglijen\u0163a cu care unii vorbitori \u00eencurc\u0103 vise <\/strong> cu visuri<\/strong> sau nivele<\/strong> cu niveluri<\/strong>, mai ales c\u00e2nd vorbesc cu grija de a nu gre\u015fi, pune \u00een pericol reu\u015fita acestui proiect al nomothetului rom\u00e2n. Deun\u0103zi \u00eens\u0103 am avut o confirmare amuzant\u0103 a for\u0163ei cu care se impune totu\u015fi acest inspirat model: pe strad\u0103, o cuconi\u0163\u0103 foarte dichisit\u0103 vorbea la telefonul mobil. Probabil c\u0103 nu \u015ftia c\u0103 are pe cineva la c\u00e2\u0163iva pa\u015fi \u00een urm\u0103. Am auzit-o lament\u00e2ndu-se: \u201eM\u0103 gr\u0103besc, drag\u0103, s\u0103 ajung acas\u0103. Am pe cap o mul\u0163ime de c\u0103caturi!\u2026\u201d Cu scuzele de rigoare \u015fi amintindu-ne c\u0103 discut\u0103m despre cuvinte, iar nu despre planul referen\u0163ial, voi continua comentariul meu: spre deosebire de pluralul masculin, care, pe l\u00e2ng\u0103 sensul propriu, mai poate avea \u015fi un sens figurat, \u201eoameni de proast\u0103 calitate\u201d: ni\u015fte c\u0103ca\u0163i!, pluralul neutru, \u00een -uri, cel consemnat mai sus, impune semnifica\u0163iei un caracter abstract indubitabil: \u201egriji \u015fi probleme m\u0103runte \u015fi s\u00e2c\u00e2itoare\u201d\u2026 (Vezi \u015fi perechea sinonim\u0103 raha\u0163i-rahaturi.) Dac\u0103 la acest nivel socio-cultural se face at\u00e2t de corect deosebirea \u00eentre pluralul \u00een -i \u015fi pluralul \u00een -uri, atunci partida este c\u00e2\u015ftigat\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceast\u0103 subtilitate a limbii rom\u00e2ne a c\u0103p\u0103tat drept de cetate. (Parc\u0103 a\u015fa se zice\u2026)<\/p>\n

La fel, LRV va distinge sistematic \u015fi ostentativ(sic!) \u00eentre (1) datorit\u0103 \u015fi datorat\u0103, adeverit \u015fi adev\u0103rat, (2) pomenire \u015fi pomeneal\u0103, aburire \u015fi abureal\u0103, \u00eendoire \u015fi \u00eendoial\u0103, ba chiar \u00eentre (3) sunt<\/strong> \u015fi \u00ees<\/strong> sau mi-s<\/strong>, \u00eentre este \u015fi e sau \u00eei, \u00eentre vocativele b\u0103iete, b\u0103iatule, b\u0103iatu etc., stabilind nuan\u0163e semantice diferite \u015fi constante pentru fiecare dintre formele concurente.<\/p>\n

Perechea rom\u00e2n \u2013 rom\u00e2nesc<\/strong> ne va fi de ajutor \u00een discu\u0163ia noastr\u0103, destul de riscant\u0103, despre conceptul de limb\u0103 virtual\u0103. Nu este u\u015for s\u0103 justific\u0103m de ce spunem literatura rom\u00e2n\u0103, dar poezia rom\u00e2neasc\u0103, sau guvernul rom\u00e2n, dar sportul rom\u00e2nesc etc. Ne este greu de stabilit regula dup\u0103 care alegem s\u0103 folosim vechiul sufix -esc<\/strong>, at\u00e2t de rom\u00e2n\u2026esc! Dificultatea vine, probabil, din aceea c\u0103 regula respectiv\u0103, de distribu\u0163ie a acestui sufix, \u00eenc\u0103 nu exist\u0103, ci este abia pe cale s\u0103 se instituie. A\u015fa cum mije\u015fte \u015fi cum o \u201esimt\u201d eu, ar urma s\u0103 deosebeasc\u0103 ceea ce este mai mult de ordin exterior (f\u0103r\u0103 -esc) de ceea ce prive\u015fte profunzimea domeniului. Poate \u015fi pentru c\u0103 derivatul cu sufixul -esc este totdeauna un adjectiv \u2013 rom\u00e2nesc, rusesc, fran\u0163uzesc, englezesc etc., \u00een vreme ce cuv\u00eentul de baz\u0103 este \u015fi substantiv: rom\u00e2n, rus, fran\u0163uz etc. De remarcat c\u0103 opozi\u0163ia pus\u0103 \u00een discu\u0163ie nu apare la toate etnonimele. La olandez, japonez, finlandez etc., de pild\u0103. Motivul: sunt etnonime care denumesc popoare cu care contactul nostru a fost mai redus, ceea ce nu ne-a permis s\u0103 sesiz\u0103m, s\u0103 intuim dimensiunea profund\u0103 a acelor popoare\u2026 Spunem poporul japonez la fel cum spunem poporul rom\u00e2n. Dar despre neam spunem c\u0103 este rom\u00e2nesc! Sintagma neamul japonezesc sun\u0103 straniu, nepotrivit, c\u0103ci \u00eencalc\u0103 o regul\u0103 a LRV\u2026 Este nereperabil\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u015ei asta dintr-un motiv aparent extralingvistic: vorbitorii limbii rom\u00e2ne nu se simt a\u015fa de buni cunosc\u0103tori ai fenomenului nipon \u00eenc\u00e2t s\u0103 fac\u0103 distinc\u0163ia de mare fine\u0163e dintre \u201ecu \u015fi f\u0103r\u0103 -esc\u201d, adic\u0103 \u00eentre popor \u015fi neam. \u00cen schimb avem o mul\u0163ime de situa\u0163ii \u00een care limba rom\u00e2n\u0103 ne pune s\u0103 alegem \u00eentre chinez \u015fi chinezesc\u2026 \u00centre guvernul chinez \u015fi ceaiul sau zidul chinezesc! Cf. lamenta\u0163ia tot mai des auzit\u0103 \u201ec\u00e2nd vom avea \u015fi noi la Bucure\u015fti un guvern rom\u00e2nesc?!\u201d Posibil joc de cuvinte intraductibil \u00een cele mai multe limbi: guvernul rom\u00e2n nu este un guvern rom\u00e2nesc\u2026<\/p>\n

Rom\u00e2nul, ca vorbitor al unei limbi \u015fi tr\u0103itor \u00eentr-o anumit\u0103 lume, nu este deloc echidistant fa\u0163\u0103 de lumea referen\u0163ial\u0103. Adjectivele cu -esc pun o distan\u0163\u0103 mai mic\u0103 \u00eentre rom\u00e2ni \u015fi referen\u0163ii respectivi. Noi spunem limba rom\u00e2n\u0103, dar Eminescu spunea limba rom\u00e2neasc\u0103, c\u0103ci era interesat \u00eendeosebi de \u201epartea netraductibil\u0103\u201d a graiului nostru, de componenta sa neao\u015f\u0103, exclusiv rom\u00e2neasc\u0103. (Prin sintagma exclusiv rom\u00e2neasc\u0103 am sim\u0163it c\u0103 \u201ecomit\u201d un pleonasm, adjectivul exclusiv nemaifiind necesar devreme ce am folosit sufixul -esc\u2026) Cu ani \u00een urm\u0103 am \u00eencercat s\u0103 \u0163in un curs special intitulat Ce este rom\u00e2nesc \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00een ideea c\u0103 nu tot ce particularizeaz\u0103 rom\u00e2na particip\u0103 organic la individualizarea ei. Nu e \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 limba este rom\u00e2n\u0103, dar graiul, rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Alt exemplu: \u00een rom\u00e2n\u0103 sunt trei genuri, masculin: un pom \u2013 doi pomi, feminin o cas\u0103 \u2013 dou\u0103 case, neutru un car \u2013 dou\u0103 care. Dup\u0103 cum se vede, neutrul este o combina\u0163ie: masculin la singular \u2013 un \u015fi feminin \u2013 dou\u0103 la plural. Putem spune c\u0103 nomothetul rom\u00e2n s-a ar\u0103tat ingenios \u015fi economicos (economie paradigmatic\u0103, ar zice Andr\u00e9 Martinet). Din acelea\u015fi elemente \u2013 forma de masculin singular \u015fi cea de feminin plural, rom\u00e2na ob\u0163ine un semn gramatical nou, pentru a treia clas\u0103 de substantive, f\u0103r\u0103 s\u0103 complice \u015fi s\u0103 \u00eencarce paradigma nominal\u0103. Virtual \u2013 dup\u0103 solu\u0163ia at\u00e2t de istea\u0163\u0103 a neutrului, mai r\u0103m\u00e2nea posibil\u0103 \u015fi combina\u0163ia feminin singular cu masculin plural: o \u2013 doi. Aceast\u0103 \u201e\u015fans\u0103\u201d pur teoretic\u0103 se pare c\u0103 rom\u00e2na nu a ignorat-o, dovad\u0103 cele dou\u0103 celebre substantive desag\u0103 \u015fi frag\u0103, care au la singular aspect feminin, iar la plural sunt masculine: o desag\u0103, o frag\u0103 \u2013 doi desagi, doi fragi. (La aceste dou\u0103 substantive eu l-a\u015f ad\u0103gua pe crevet\u0103 \u2013 creve\u0163i, auzit de mine la ni\u015fte rom\u00e2ni din Germania. Deh, mai m\u00e2nc\u0103tori de creve\u0163i dec\u00e2t ceilal\u0163i rom\u00e2ni\u2026) Aceast\u0103 timid\u0103 \u00eencercare de a constitui o nou\u0103 clas\u0103 de substantive \u0163ine de rom\u00e2na virtual\u0103? Nu ne gr\u0103bim cu r\u0103spunsul. Dar credem c\u0103, \u00een principiu, ca s\u0103 fie a\u015fa, ar trebui ca tendin\u0163a respectiv\u0103 s\u0103 aduc\u0103 limbii rom\u00e2ne un spor de spiritualitate, de noim\u0103, de ingeniozitate. De farmec \u015fi de \u2026rom\u00e2nitate. Prin desag\u0103 \u015fi frag\u0103 rom\u00e2na dovede\u015fte c\u0103 a sesizat posibilitatea de a extinde modelul neutrului prin formula nou\u0103 de combinare a formelor de genul masculin \u015fi feminin, apel\u00e2nd la formele r\u0103mase libere, nevalorificate. Dar ne e greu s\u0103 vedem ce viitor ar avea acest vl\u0103star al morfologiei rom\u00e2ne\u015fti, \u00een ce fel ar spori expresivitatea \u015fi exactitatea textului, ingeniozitatea codului.<\/p>\n

Altminteri, cazul celor dou\u0103 substantive pare c\u0103 intr\u0103 \u00een consonan\u0163\u0103 cu \u2026atitudinea pe care deseori o are nomothetul rom\u00e2n atunci c\u00e2nd este pus s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre dou\u0103 sau mai multe posibilit\u0103\u0163i (forme, cuvinte etc.), urm\u00e2nd s\u0103 p\u0103streze una din \u201evariante\u201d, iar pe cealalt\u0103 s-o abandoneze uit\u0103rii \u015fi scoaterii din uz. C\u00e2nd a avut de ales \u00eentre vise \u015fi visuri, rom\u00e2nul a ezitat \u015fi a g\u0103sit cum s\u0103 le \u201edea de lucru\u201d la ambele forme de plural, f\u0103c\u00e2nd din alternan\u0163a liber\u0103 o opozi\u0163ie semnificativ\u0103. La fel, c\u00e2nd un neologism a ajuns \u00een limba rom\u00e2n\u0103 s\u0103 circule sub dou\u0103 forme de adaptare, opera\u0163ie \u015fi opera\u0163iune, chestie \u015fi chestiune, emisie \u015fi emisiune etc., solu\u0163ia cea mai simpl\u0103 era ca unul din termeni s\u0103 dispar\u0103. Rom\u00e2nul a ales formula mai \u2026\u00eemp\u0103ciuitoare, mai cumsecade (sic!), p\u0103str\u00e2nd deopotriv\u0103 cele dou\u0103 variante \u015fi transform\u00e2ndu-le \u00een invariante, \u00een cuvinte diferite, cu o subtil\u0103 diferen\u0163\u0103 semantic\u0103, prea subtil\u0103, din p\u0103cate, pentru unii compatrio\u0163i, incapabili s\u0103 disting\u0103 \u00eentre emisie \u015fi emisiune\u2026. S\u0103 sper\u0103m c\u0103 nu sunt ei cei mai mul\u0163i, iar acest soi de opozi\u0163ii se vor men\u0163ine \u015fi se vor sistematiza!<\/p>\n

Probabil c\u0103 dubletele de felul timp \u2013 vreme, a lucra \u2013 a munci, pulbere \u2013 praf \u015fi altele, formate dintr-un cuv\u00eent mo\u015ftenit din latin\u0103 \u015fi un sinonim slav, denot\u0103 aceea\u015fi capacitate de a g\u0103si u\u015for utilitatea unor cuvinte \u015fi procedee lingvistice expuse dispari\u0163iei. Mai mult chiar, c\u00e2nd, prin regularizarea paradigmei, a fost s\u0103 dispar\u0103 una din formele declin\u0103rii imparisilabice \u2013 proces general pe plan romanic, rom\u00e2na nu s-a \u00eendurat \u015fi le-a p\u0103strat, c\u00e2t a putut, pe am\u00e2ndou\u0103 formele: lume \u015fi lumin\u0103, oaspe \u015fi oaspete, jude \u015fi judeci, surori \u015fi sore, iar acolo unde s-a putut a introdus o diferen\u0163ere semantic\u0103 justificativ\u0103\u2026<\/p>\n

A\u015fa a\u015f explica \u015fi perechea de neologisme tapiserie \u2013 tapi\u0163erie.<\/p>\n

Relativ la \u201eingeniozitatea\u201d care a dus la formula neutrului rom\u00e2nesc, prin combinarea unui singular masculin \u2013 timpul nostru, cu un plural feminin \u2013 timpurile noastre, e de luat \u00eens\u0103 \u00een seam\u0103 \u015fi impasul \u00een care ne aduce c\u00e2teodat\u0103 aceast\u0103 solu\u0163ie ingenioas\u0103: cum e corect? Dou\u0103zeci \u015fi unu de state sau dou\u0103zeci \u015fi una de state? Vorbitorii ezit\u0103, c\u0103ci dac\u0103 state este feminin la plural, atunci, prin acord, trebuie spus dou\u0103zeci \u015fi una de state, apari\u0163ia lui una intr\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu un, un stat. Mie \u00eemi vine s\u0103 spun dou\u0103zeci \u015fi unu de state, dar important este s\u0103 constat\u0103m c\u0103 ambele secven\u0163e sunt folosite, ceea ce pune \u00een eviden\u0163\u0103 at\u00e2t \u201econtradic\u0163ia\u201d \u00een care ne afl\u0103m, c\u00e2t \u015fi \u2013 mult mai interesant, faptul c\u0103 vorbitorii \u00ee\u015fi fac anumite calcule, nu aplic\u0103 mecanic ni\u015fte norme, ci sunt capabili, prin comportamentul lor, s\u0103 \u201esesizeze\u201d punctul slab al sistemului. \u00cen fond, este vorba de a intui corect \u201eideea care a predomnit la zidirea limbii rom\u00e2ne\u015fti\u201d. Din p\u0103cate \u015ftiin\u0163a de carte deseori d\u0103uneaz\u0103 intui\u0163iei lingvistice, deform\u00e2nd-o sau chiar anul\u00e2nd-o, lucru u\u015for de constatat \u00een multe lucr\u0103ri de specialitate, academice, \u015ftiin\u0163ifice.<\/p>\n

*<\/p>\n

Nu trebuie neglijate \u00eens\u0103 nici argumentele care ne \u00eendeamn\u0103 sau ne oblig\u0103 chiar s\u0103 punem fr\u00e2n\u0103 dinamicii inovatoare \u00een materie de limb\u0103. Unul dintre aceste argumente vizeaz\u0103 literatura, scris\u0103 sau oral\u0103, ale c\u0103rei capodopere \u015fi-ar pierde din valoare \u015fi din puterea de seduc\u0163ie dac\u0103 limba \u00een care au fost concepute, supus\u0103 \u00eennoirii sistematice excesive, ar \u201eexpira\u201d ciclic, \u00een c\u00e2teva decenii sau genera\u0163ii. Limbajul, ca institu\u0163ie conservatoare, trebuie sus\u0163inut mai ales \u00een acest sens.<\/p>\n

*<\/p>\n

Dac\u0103 accept\u0103m ideea de limb\u0103 virtual\u0103, avem toate motivele s\u0103 facem \u015fi pasul urm\u0103tor, adic\u0103 s\u0103 vorbim \u015fi de un suflet etnic virtual. Cele dou\u0103, grai \u015fi suflet, sunt de cercetat laolalt\u0103 (\u2026\u201dlaol\u0103ltu\u0163\u0103\u201d, cum se zice \u00een Oa\u015f!), dup\u0103 o metodologie care nu exclude rigoarea. Subiect vast, de care ne-am apropiat oare\u015fic\u00e2t, \u00een paginile ceva mai inspirate ale acestei c\u0103r\u0163i. \u00centr-o discu\u0163ie despre sufletul etnic, cu at\u00e2t mai mult despre cel virtual, va fi s\u0103 identific\u0103m nu numai componentele acestei entit\u0103\u0163i ginga\u015fe cum nu se poate mai, ci \u015fi factorii care \u00een epoca contemporan\u0103 ac\u0163ioneaz\u0103 spre a determina comunit\u0103\u0163ile na\u0163ionale s\u0103 se dep\u0103rteze de acest sine al lor, s\u0103 \u015fi-l piard\u0103 chiar. Nevrednica ac\u0163iune \u2013 nu totdeauna con\u015ftient purtat\u0103, poate avea pentru fiin\u0163a uman\u0103, pentru omenire, consecin\u0163e mult mai grave dec\u00e2t cataclismele cu care istoria ne amenin\u0163\u0103 \u00een chip v\u0103dit: r\u0103zboaie, molimi, crahuri financiare, crize economice etc. Acest\u0103lalt, cataclismul spiritual, se produce lent, \u00een forme de manifestare mai pu\u0163in explicite, sesizabile abia \u00eentr-un t\u00e2rziu, post factum, c\u00e2nd nu se mai poate face nimic pentru a evita dezastrul, pentru a anula consecin\u0163ele ireversibile ale dezinteresului public fa\u0163\u0103 de componenta cea mai specific uman\u0103: spiritul. At\u00e2t la nivel individual, c\u00e2t \u015fi la nivelul comunitar, graiul \u015fi sufletul etnic sunt \u0163inta unor ac\u0163iuni \u015fi activit\u0103\u0163i oficiale sau quasi, uneori brutale, alteori subtile, dar insistente \u015fi bine sus\u0163inute logistic, cu scopul de a dilua consisten\u021ba sufletescului din via\u021ba noastr\u0103 privat\u0103 sau public\u0103. Dup\u0103 22 decembrie 1989 aceast\u0103 vast\u0103 \u015fi nefast\u0103 ac\u0163iune se produce \u00een Rom\u00e2nia la vedere, cu brutalitate \u015fi ostenta\u0163ie, cont\u00e2nd pentru min\u0163ile mai rarefiate ale unor compatrio\u0163i ca fiind un efect colateral sau inevitabil al mondializ\u0103rii. Efect acceptabil?\u2026 Hot\u0103r\u00eet inacceptabil, dar acceptat deja, de mul\u0163i!<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Ion COJA<\/strong><\/p>\n

5 ianuarie 2018<\/strong><\/p>\n

http:\/\/ioncoja.ro\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Deseori am avut acest sentiment, c\u0103 dincolo de limba rom\u00e2n\u0103 real\u0103, cea vorbit\u0103 de tot rom\u00e2nul \u015fi descris\u0103 cu minu\u0163ie [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34604","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34604","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34604"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34604\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34607,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34604\/revisions\/34607"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34604"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34604"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34604"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}