{"id":34608,"date":"2018-01-07T12:21:02","date_gmt":"2018-01-07T12:21:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34608"},"modified":"2018-01-07T15:35:50","modified_gmt":"2018-01-07T15:35:50","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-profetismul-lui-mihail-eminescu-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/07\/gheorghe-constantin-nistoroiu-profetismul-lui-mihail-eminescu-8\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Profetismul lui Mihail Eminescu (8)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eTr\u0103iesc fericirea de a fi \u00een\u0163eles sensul \u00eenalt al Vie\u0163ii – c\u0103rarea luminoas\u0103 ce urc\u0103 spre cer.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

(Valeriu Gafencu<\/strong>)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u201eC\u00e2nd omul mare e \u015fi poet, \u015fi g\u00e2nditor: Eminescu; <\/em><\/strong><\/p>\n

rolul lui na\u0163ional e imens!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 Eminescu a f\u0103cut pentru neamul rom\u00e2nesc aproape c\u00e2t o istorie.\u201d<\/em><\/strong>\u00a0 <\/strong><\/p>\n

(Doctor \u00een Filosofie-VASILE B\u0102NCIL\u0102)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0\u00a0 Aura unei na\u0163iuni este \u00eentotdeauna religia sa. Cre\u015ftinismul ortodox a imprimat na\u0163iunii dacorom\u00e2ne sfera armonioas\u0103 care ridic\u0103 Neamul \u00eentru Dumnezeu, la \u00eendumnezeirea sa.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103m\u00e2ntul Patriei, d\u0103ruit de Atotcreatorul, pe care s-au n\u0103scut, au crescut, s-au definit \u015fi s-au sprijinit dintru \u00eenceput: \u0162\u0103ranii, Dasc\u0103lii, Conduc\u0103torii, Eroii, Martirii, M\u0103rturisitorii, Poe\u0163ii, Filosofii, Profe\u0163ii, Preo\u0163ii, Monahii, Geniile, Arti\u015ftii, Mamele, Sfin\u0163ii, a devenit apoi consubstan\u0163ial cu s\u00e2ngele \u015fi osemintele lor, astfel \u00eenc\u00e2t materia lui, huma s-a primenit, s-a spiritualizat constituind aluatul \u015fi pl\u0103mada din care va cre\u015fte, se va dezvolta \u015fi se va \u00eemplini Na\u0163iunea ca demnitate \u00een sinteza sa etno-geografic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se produce astfel, sub privirea atent\u0103 a lui Dumnezeu, sub Pronia Sa divin\u0103, un proces spiritual de reciprocitate: p\u0103m\u00e2ntul care este ini\u0163ial b\u0103t\u0103tura omului, Vatra comunit\u0103\u0163ii, sprijin\u0103 etnicul, pentru ca apoi osemintele dacilor purificate prin jertfa s\u00e2ngelui curat s\u0103 devin\u0103 osmoza acelui p\u0103m\u00e2nt ce se a\u015feaz\u0103 temelie milenar\u0103 a acelui Neam binecuv\u00e2ntat \u00een care odr\u0103slesc deopotriv\u0103 religia \u015fi cultura, f\u0103c\u00e2nd na\u0163ia sacr\u0103 \u015fi nemuritoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin lucrarea lui Dumnezeu, P\u0103m\u00e2ntul se etnicizeaz\u0103, iar poporul se spiritualizeaz\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe osemintele \u015fi s\u00e2ngele milenar al dacorom\u00e2nilor s-a \u00een\u0103l\u0163at marea Catedral\u0103 a Rom\u00e2nismului \u00een care s-a n\u0103scut, s-a format, a slujit, s-a jertfit \u015fi profetul nostru Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> prin voca\u0163ia misiunii sale profetice, ca mare Dar, f\u0103cut nou\u0103 de P\u0103rintele ceresc, s-a aflat permament \u00een miezul problemelor social-cultural-religioase ale Neamului s\u0103u, dob\u00e2ndind dragostea \u015fi suferin\u0163a la cot\u0103 maxim\u0103 pentru mult \u00eencercata na\u0163ie dacorom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cele dou\u0103 virtu\u0163i sacre cu care s-a contopit, cu care s-a definit spiritual, i-au consfiin\u0163it con\u015ftiin\u0163a cre\u015ftin-ortodox\u0103, insufl\u00e2ndu-i nest\u0103vilita \u015fi arz\u0103toarea dorin\u0163\u0103 de a sluji sacerdotal \u00cen\u0163elepciunea poporului, Tradi\u0163ia Gliei str\u0103mo\u015fe\u015fti \u00een care s\u0103l\u0103\u015fluiau Credin\u0163a str\u0103bun\u0103, Geniul ancestral, Dreptatea, Adev\u0103rul, Libertatea, Iubirea, Eroismul, Jertfa, Mucenicia, Sfin\u0163enia \u015fi \u00een mod expres Elitele de orice rang social, prin nem\u0103rginita adora\u0163ie adus\u0103 Proniatorului Care, l-a h\u0103r\u0103zit s\u0103 fie Fiul iubit al acestui mare \u015fi brav popor ROM\u00c2NESC:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e… Iubesc poporul rom\u00e2nesc f\u0103r\u0103 a iubi pe semidoc\u0163ii \u015fi superficialit\u0103\u0163ile sale. \u00cen suta a XV-a, avanscena teatrului Universului este ocupat\u0103 de rom\u00e2ni. Rom\u00e2nii sunt poporul cel mai \u00eensemnat<\/strong> al Europei. Ioan \u015fi Matei Corvin \u00een Ardeal, Banat \u015fi Ungaria, Mircea \u015fi Vlad \u0162epe\u015f \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, Alexandru cel Bun \u015fi \u015etefan cel Mare \u00een Moldova.<\/em> P\u00e2n\u0103 \u00een suta a \u015faptesprezecea, sub Matei Basarab, rom\u00e2nii erau relativ unul dintre popoarele cele mai culte<\/strong> din Europa \u015fi incomparabil mai cult dec\u00e2t germanii sau ungurii, tot astfel \u00een suta a XV-a rom\u00e2nii au fost unul din cele \u00eent\u00e2i popoare militare \u015fi r\u0103zboinice<\/strong>. Dou\u0103 state puteau s\u0103-i \u00eentreac\u0103: Spania \u015fi Turcia.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca s\u0103 aib\u0103 cineva o idee despre caracterul rom\u00e2nilor, trebuie s\u0103 \u0163ie seama de urm\u0103toarele lucruri: De la 1200 \u015fi p\u00e2n\u2019 la 1818, rom\u00e2nii n-au avut nici un fel de cod scris<\/strong>. Un obicei al p\u0103m\u00e2ntului recunoscut de bun\u0103voie de toat\u0103 lumea, dreptul consuetudinar<\/strong>–Jus valachale<\/strong> cum i ziceau ungurii \u015fi polonii acestui complex de datini str\u0103bune-a regulat via\u0163a lor public\u0103 \u015fi privat\u0103, \u00een curs de \u015fase secole. De la 1200 \u015fi p\u00e2n-azi rom\u00e2nii n-au avut revolu\u0163ie politic\u0103<\/strong>. Mi\u015fc\u0103rile lor din Ardeal, din secolul trecut, se datoresc insuportabilit\u0103\u0163ii condi\u0163iei lor sociale, definit\u0103 prin Unio trium nationum. A fost o izbucnire de r\u0103zbunare a unui popor prea ap\u0103sat, nimic mai mult. La 1848 ei s-au ridicat pentru o cauz\u0103 cu totul sf\u00e2nt\u0103 \u015fi legitim\u0103: unitatea monarhiei \u015fi existen\u0163a dinastiei de Habsburg. \u00cen \u0163\u0103rile rom\u00e2ne n-a fost niciodat\u0103 mi\u015fcare agrar\u0103<\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Codicele lui Matei Basarab \u015fi Vasile Lupu sunt mai mult de drept canonic, pentru regula clerului \u015fi pentru exerci\u0163iul poli\u0163iei morale din partea sfintei noastre biserici.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Viteaz \u00een r\u0103zboaie, muncitor \u015fi cinstit \u00een timp de pace, gr\u0103itor de adev\u0103r, glume\u0163 \u015fi senin, drept \u015fi bun la inim\u0103 ca un copil, poporul rom\u00e2nesc nu e capabil nici de tr\u0103dare, nici de imfamie<\/strong>.\u201d<\/em> (Manuscrisul 2257) <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetismul lui Mihail Eminescu<\/strong> s-a concretizat \u015fi prin fundamentala sa sete \u015fi foame spiritual\u0103 de Dumnezeu, de Hristos, de Maica Luminii, de cer \u015fi de sufletul Neamului s\u0103u dac, prin comunicare de limbaj, prin comuniune de Cuv\u00e2nt, prin cuminecare haric\u0103 de crea\u0163ie, prin Libertatea \u015fi Adev\u0103rul revelat care suie m\u0103sura existen\u0163ei noastre spre \u00eentruparea des\u0103v\u00e2r\u015firii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> r\u0103m\u00e2ne peste veacuri temelia spiritului ve\u015fnic ortodox al marilor Daci.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Asemeni profe\u0163ilor deosebi\u0163i ai Neamului, Mihail Eminescu<\/strong> \u015ftia c\u0103 Adev\u0103rul dacorom\u00e2nilor e scris \u00een s\u00e2ngele lor jertfelnic, r\u0103mas nemuritor prin libertatea spiritului de sacrificiu absolut \u015fi prin d\u0103ruirea suprem\u0103 denumit\u0103 proverbial: OMENIA<\/strong> rom\u00e2nului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Voin\u0163a \u015fi Darul dumnezeiesc a fost chemarea \u015fi alegerea lui ca Profet al Dacilor liberi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A fost foarte mult iubit de poporul smerit \u015fi cuvincios, salvat de tenta\u0163iile \u015ftiin\u0163ei<\/em> fiindc\u0103 poporul p\u0103strase nealterat s\u0103n\u0103tatea moral\u0103 milenar\u0103 \u015fi evlavia hristic\u0103 pentru cei trimi\u015fi de Sus, <\/em>pentru Ale\u015fii <\/em>lui Dumnezeu, care \u00eei concretiza demnitatea de M\u0103ria Sa, poporul,<\/em> singurul \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ia atitudine \u00eempotriva celor r\u0103uvoitori prin ap\u0103rarea dreptei credin\u0163e, adev\u0103rului \u015fi dragostei pentru profetul lor, care la r\u00e2ndu-i le deschide paralelele \u00een\u0163elegerii cosmicit\u0103\u0163ii ortodoxe a Adev\u0103rului \u015fi a Iubirii nem\u0103rginite sub cupola Frumosului ca tr\u0103ire, adic\u0103 monarhia comuniunii hristico-dacorom\u00e2ne: adev\u0103r+iubire+frumos, care d\u0103 amplitudine, varietate, rafinament \u015fi complexitate lucrurilor, fenomenelor, ra\u0163iunilor, \u00eemplinirilor, des\u0103v\u00e2r\u015firilor, minunilor, suferin\u0163elor, biruin\u0163elor, \u00eenvierilor, \u00een\u0103l\u0163\u0103rilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea<\/strong> r\u0103m\u00e2n\u00e2nd totu\u015fi calea ultim\u0103 a Iubirii care, este st\u00e2lpul \u015fi temelia Adev\u0103rului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumosul din Profetul nostru Mihail Eminescu<\/strong> emana din lumina serafic\u0103 a sufletului s\u0103u ce \u00eempr\u0103\u015ftia \u00een jurui o str\u0103lucire ce se \u00eenvecina cu cea din strana \u00eengereasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Chipul cu care te privea, z\u00e2mbetul \u00een care te \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa, ochii care te cuprindeau \u00een fiorul lui l\u0103untric, descopereau \u00een tine tainele siderale ale \u00eenceputului nostru \u00een S\u00e2nul crea\u0163iei divine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Felul \u00een care cuv\u00e2nta esen\u0163ele existen\u0163iale ale lumii prin con\u015ftiin\u0163a marelui neam Dac, elegan\u0163a cu care le rostea, maniera boiereasc\u0103 \u00een care se mi\u015fca, da ipostasului s\u0103u de contemplare o des\u0103v\u00e2r\u015fire ce se ridica deasupra cuvintelor, asemeni Apostolilor Domnului ce cucereau inimile \u00eenfl\u0103c\u0103rate \u015fi sufletele de m\u0103rg\u0103ritar din marile Agore ale Terrei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-\u00eensul se \u00eentrupau virtu\u0163iile cre\u015ftine aduc\u00e2nd prinos, mireasma ortodox\u0103 a tr\u0103irii harice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Erudi\u0163ia lui \u00eentruchipa t\u0103r\u00e2mul f\u0103r\u0103 seam\u0103n, \u00eenc\u00e2t nu-\u0163i puteai desprinde privirea dec\u00e2t foarte greu de pe aura acestui miraculos Luceaf\u0103r, \u00een primul r\u00e2nd al nostru \u015fi-apoi al lumii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toat\u0103 fiin\u0163a \u015fi persoana lui au fost str\u0103b\u0103tute de lumin\u0103, crez, rom\u00e2nism, adev\u0103r \u015fi iubire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin fiin\u0163a afec\u0163iunii sale rarisime, prin dragostea iubirii de aproapele cel merituos, Profetul Emin a adus slav\u0103 lui Dumnezeu spre folosul poporului \u015fi-a multora dintre marii Dacorom\u00e2ni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Comunicarea Profetului Eminescu a fost \u00eentru comuniune sacr\u0103, str\u0103b\u0103tut\u0103 de mesajul str\u0103lucirii Cuv\u00e2ntului \u00eentrupat, ca un Apel \u015fi Recurs la \u00eenomenire \u015fi \u00eendumnezeire pentru Omul \u00een care se oglinde\u015fte Chipul lui Hristos: \u201eVia\u0163a cre\u015ftinului constituie<\/em>, spunea sf\u00e2ntul Iustin Popovici, o continu\u0103 nevoin\u0163\u0103, o lupt\u0103 de \u00eenhristizare, o lupt\u0103 divino-umanizare. \u00cen ce const\u0103 aceasta? Nu numai \u00een faptul de a avea pe Hristos \u00een tine cu adev\u0103rat viu, dreptate vie \u015fi dragoste vie, nu numai ca adev\u0103rurile Lui s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, s\u0103 creasc\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eenmul\u0163easc\u0103 \u00een tine, ci faptul de a avea pe Hristos \u00een tine cu plin\u0103tatea Ipostasului divino-uman, de a avea chipul S\u0103u asupra a tot ceea ce ai \u015fi \u00een tot ce e\u015fti, \u00een faptul de a nu mai tr\u0103i tu, ci de a tr\u0103i \u00een tine Hristos.\u201d<\/em> (Sf. Iustin Popovici, Omul \u015fi Dumnezeul-Om-Abisurile \u015fi culmile filosofiei. <\/em>Ed. Cartea Ortodox\u0103, Bucure\u015fti-2010, p. 226)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Contempla\u0163ia Profetului nostru a fost pentru toate popoarele mari \u015fi puternice \u00eentru Hristos, pentru to\u0163i oamenii de spirit circumscri\u015fi Evangheliei cre\u015ftin-ortodoxe, dar mesajul s\u0103u a avut ecou doar la foarte pu\u0163ini binevoitori, doritori, de\u015fi lumina sufletului-Lacul lui albastru<\/em> \u015fi inima sa iubitoare-P\u0103dure de Argint<\/em> au str\u0103lucit hristic universal, ca armonie, cunoa\u015ftere, \u00een\u0163elepciune, prietenie, f\u0103r\u0103 hotare, ca ni\u015fte porumbei albi spre albastrul cer al M\u0103icu\u0163ei- Cr\u0103ias\u0103 <\/em>\u015fi al Soarelui ei Hristic: \u201ePorumbei albi zboar\u0103 peste lacul meu albastru, precum \u00eengeri albi deasupra cerului albastru. Porumbeii nu ar fi albi \u015fi nici lacul n-ar fi albastru, dac\u0103 soarele cel mare nu \u015fi-ar deschide ochii s\u0103i deasupra lor.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 O, cereasca mea M\u0103icu\u0163\u0103, deschide-\u0162i ochiul T\u0103u \u00een sufletul meu, a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 pot vedea ceea ce este acolo, ca s\u0103 pot vedea cine s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00een sufletul meu \u015fi ce fel de roade cresc \u00eentr-\u00eensul.\u201d<\/em>(Sf\u00e2ntul Ierarh Nicolae Velimirovici, Noul Hrisostom, Episcop de Ohrida \u015fi Jicea, Rug\u0103ciuni Pe Malul Lacului. <\/em>Ed.<\/em> Anestis-2006, p. 35)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate n\u0103zuin\u0163ele-\u00eempletiri de g\u00e2nduri albe, toate nelini\u015ftile torente ale celorlal\u0163i \u00eentrupate sinelui s\u0103u-cascad\u0103 a vie\u0163ii situat\u0103 deasupra legii care ucide spiritul, a vie\u0163ii tr\u0103itoare \u00een har-dob\u00e2nditoare de duh, ca \u00eemplinirie profetic\u0103, configureaz\u0103 de fapt genera\u0163ie dup\u0103 genera\u0163ie care se consacr\u0103 redefinirii demnit\u0103\u0163ii cre\u015ftine, astfel ca Omul ortodox s\u0103 ating\u0103 starea de fericire duhovniceasc\u0103, dup\u0103 cum ne c\u0103l\u0103uze\u015fte Sf. Simeon Noul Teolog: \u201eToat\u0103 nevoin\u0163a \u015fi toat\u0103 lupta lui trebuie \u00eendreptate spre dob\u00e2ndirea Duhului lui Hristos \u015fi \u00een acest chip s\u0103 aduc\u0103 roadele Sf\u00e2ntului Duh; c\u0103ci \u00een aceasta stau legea cea duhovniceasc\u0103 \u015fi starea cea fericit\u0103.\u201d<\/em> (Sf\u00e2ntul Simeon Noul Teolog, Omul Cel \u00cent\u00e2i-Zidit.<\/em> \u015eapte omilii. Selectate, traduse \u00een lb. englez\u0103 de p\u0103rintele Serafim Rose. Traducere Laura M\u0103rcean, Bucure\u015fti-2015, p. 65)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Credin\u0163a Profetului Mihail Eminescu<\/strong> s-a rugat pentru credin\u0163a celor mul\u0163i. Cunoa\u015fterea lui s-a \u00eemplinit prin cunoa\u015fterea celorlal\u0163i. Iubirea lui a dogorit prin dragostea de cei smeri\u0163i, drep\u0163i, obidi\u0163i. \u00cemplinirea lui s-a \u00eemplinit \u00eemplinindu-i pe ceilal\u0163i ostenitori. Osteneala lui s-a odihnit prin osteneala de al\u0163ii. Bucuria lui s-a d\u0103ruit din prinosul con\u015ftiin\u0163ei sale cre\u015ftine, prin jertfa \u00eentru Dumnezeu \u015fi Neamul nostru, ce a s\u0103l\u0103\u015fluit \u00een sufletul s\u0103u mare c\u00e2t Vatra Str\u0103mo\u015feasc\u0103, devenind astfel o permanent\u0103 s\u0103rb\u0103toare: \u201e… dar omul trebuie s\u0103 se jertfeasc\u0103 pentru ca s\u0103 vin\u0103 bucuria. Bucuria se na\u015fte din jertf\u0103. Bucuria adev\u0103rat\u0103 iese din m\u0103rimea de suflet. Pentru cel care \u00ee\u015fi va cultiva astfel m\u0103rimea de suflet, este mereu s\u0103rb\u0103toare .\u201d<\/em> (Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte Duhovnice\u015fti I. Cu Durere \u015fi Dragoste pentru Omul Contemporan.<\/em> Ed. Evanghelismos, Bucure\u015fti-2003, p. 251)\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Proletculti\u015ftii, presupu\u015fii telectuali<\/em>, din afar\u0103 ori din l\u0103untrul Vetrei noastre str\u0103bune, din diverse ra\u0163iuni \u015fi, din rea voin\u0163\u0103, cantona\u0163i \u00een tab\u0103ra stearp\u0103 a seculariz\u0103rii culturii, neput\u00e2nd s\u0103-l mic\u015foreze ca Luceaf\u0103r al poeziei, au omis ori n-au perceput profetismul s\u0103u Hristic, reduc\u00e2ndu-l doar la orizontul pesimismului s\u0103u liric, pe care i l-au impus cu larg\u0103 bun\u0103voin\u0163\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen celebrul discurs: Steagul Eminescu \u00een istoria contemporan\u0103 a Rom\u00e2niei<\/em><\/strong>, <\/em>avocatul cre\u015ftin nem\u0163ean Ion Herghelegiu, trata pesimismul <\/em>impus lui Eminescu, prin focul mistic cre\u015ftin, filosofico-teologic: \u201eNu este deloc adev\u0103rat\u0103 opinia c\u0103 Eminescu a fost dezam\u0103git de via\u0163\u0103 \u015fi a \u00eendr\u0103git moartea. Este complet fals\u0103 opinia c\u0103 Eminescu a cultivat pesimismul drept scop \u015fi drept final.<\/em><\/p>\n

\u00a0 L-am studiat pe Eminescu \u015fi cred \u00een Steagul Eminescu din istoria contemporan\u0103 a Rom\u00e2niei. <\/strong>Consider activitatea sa publicistic\u0103 \u015fi opera sa politic\u0103 mai esen\u0163iale dec\u00eet superba sa oper\u0103 poetic\u0103 \u015fi \u00eenalta sa activitate filosofic\u0103. Poetul \u015fi filosoful Eminescu s\u00eent Rom\u00e2nia de ast\u0103zi care continu\u0103 Rom\u00e2nia de ieri; g\u00eenditorul politic Eminescu este Rom\u00e2nia care se creaz\u0103 ast\u0103zi \u015fi care reprezint\u0103 viitorul.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Neg\u0103rile exprimate de Eminescu nu s\u00eent abandonarea realit\u0103\u0163ii pentru refugiere \u00een vis \u015fi nu s\u00eent reflex al nedrept\u0103\u0163ilor sociale sau al suferin\u0163elor personale. Pentru a prinde adev\u0103ratul sens al pesimismului din politica eminescian\u0103, trebuie s\u0103 cunoa\u015ftem \u00een prealabil activitatea sa publicistic\u0103 care este lupt\u0103 \u015fi opera sa politic\u0103 care este optimism.\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fa zisul pesimism eminescian nu este altceva dec\u00eet o proprie chinuire \u015fi o proprie constr\u00eengere. Proprie chinuire pentru a cre\u015fte acuitatea puterii de sesizare \u015fi pentru a face con\u015ftiin\u0163a s\u0103 vad\u0103 dincolo de orizont. Proprie constr\u00eengere pentru a obliga voin\u0163a de afirmare \u015fi de \u00eennaintare s\u0103 se declan\u015feze spontan \u015fi puternic \u00eentocmai ca refluxul \u00een fa\u0163a necesit\u0103\u0163ii. Eminescu poet liric<\/strong> \u015fi filosof<\/strong> precede, preg\u0103te\u015fte, justific\u0103 \u015fi \u00eenarmeaz\u0103 pe marele Eminescu: g\u00eenditor politic \u015fi matc\u0103 a viitorului. <\/strong>Pesimismul poetic este tactica eminescian\u0103, optimismul politic este strategia eminescian\u0103. Eminescu subliniaz\u0103 r\u0103ul din prezent pentru a obliga binele \u00een viitor<\/strong>: c\u00eent\u0103 durerea pentru a str\u00eenge resorturile \u015fi str\u00eenge resorturile pentru a c\u0103li voin\u0163a \u015fi a declan\u015fa elanul<\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Noi na\u0163ionali\u015ftii cre\u015ftini din jurul C\u0103pitanului s\u00eentem adev\u0103ra\u0163ii Urma\u015fi ai lui Eminescu. <\/strong>S\u00eentem urma\u015fii lui Eminescu pentru c\u0103 s\u00eentem singurii care interpret\u0103m \u00een felul de mai sus opera creat\u0103 \u015fi testamentul l\u0103sat de Eminescu.\u201d<\/em> (Ion Herghelegiu<\/strong>, <\/strong>Bucure\u015fti, 10 Martie 1938, sediul din str. Gutemberg 3,originar din Piatra Neam\u0163, avocat, erou, martir, \u00cenvierea<\/em>. Nr. 1 Ianuarie-Martie 1993, p. 64-65)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fa cum pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 pentru ap\u0103rarea Drapelului \u015fi a Crucii, Biruin\u0163a este suma jertfei colective a poporului \u015fi a Conduc\u0103torilor strategi, la fel \u00een Vatra religios-spiritual\u0103 a Neamului ap\u0103rarea, slujirea, tr\u0103irea, misticul, jertfa, iubirea apar\u0163in Profe\u0163ilor \u015fi poporului evlavios care iau atitudine \u00eempotriva intelectualilor autonomi, telectualilor <\/em>slugarnici,<\/em> obedien\u0163ilor oligarhiei statului, ap\u0103r\u00e2nd cu sacrificiu suprem, f\u0103r\u0103 toleran\u0163\u0103, dar cu autoritate na\u0163ionalist-cre\u015ftin\u0103: Tradi\u0163ia, Mo\u015fia, Biserica, Cultura, P\u0103m\u00e2ntul serafic \u015fi Cerul nostru Dac.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Avea mare dreptate avocatul nostru na\u0163ionalist cre\u015ftin-ortodox Ion Herghelegiu, c\u00e2nd sublinia voca\u0163ia filosofic-cre\u015ftin\u0103 a lui Mihail Eminescu care transpunea prin mistica viziunii sale misionare, pesimismul <\/em>liric \u00een optimismul politic de conota\u0163ie profetic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> a vegheat integral la Vatra neamului s\u0103u, a luptat pentru \u00eentregirea Trupului sf\u00e2nt al \u0163\u0103rii, condamn\u00e2nd vehement cu autoritatea sa profetic\u0103 sincretismele culturii, sincretismele religioase, lichelismele, liiceanismele de orice fel, a\u015fa zisele religii politice, <\/em>precum marxismul ateu, liberalismul iluminist, democra\u0163ia liberal\u0103, care se r\u0103sfr\u00e2ng dramatic asupra integrit\u0103\u0163ii, suveranit\u0103\u0163ii \u015fi suzeranit\u0103\u0163ii Statului na\u0163ional al unei Na\u0163iuni cre\u015ftin-ortodoxe \u015fi vor degenera mai t\u00e2rziu \u00een nazism, bol\u015fevism, socialism, comunism \u015fi ecumenism.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eEminescu, <\/em>ne spune jurnalistul de autoritate Miron Manega, nu a fost doar <<omul deplin al culturii rom\u00e2ne<\/strong>>>, a\u015fa cum l-a definit Noica, ci mult mai mult. El s-a dedicat total, p\u00e2n\u0103 la identificare existen\u0163ial\u0103, destinului sf\u00e2\u015fiat al Rom\u00e2niei, c\u0103reia nu i-a fost doar teoretician, ci \u015fi soldat<\/em> (a-\u015fi fi spus O\u015ftean n.a) credincios. I s-a dedicat definitiv \u015fi necondi\u0163ionat, \u00een toate faptele sale, p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 de via\u0163\u0103 con\u015ftient\u0103. A fost, f\u0103r\u0103 nici o umbr\u0103 de exagerare, ceea ce, at\u00e2t de inspirat, l-a numit Petre \u0162u\u0163ea, <<Rom\u00e2nul absolut>>. <\/strong>El \u015fi-a riscat libertatea \u015fi via\u0163a nu numai prin scrisul s\u0103u, ci \u015fi prin faptele \u015fi ac\u0163iunile sale nemijlocite.\u201d<\/em> (Miron Manega, Eminescu Agent Secret, Traficant de C\u0103r\u0163i Interzise \u015fi alte necunoscute din via\u0163a marelui poet. <\/em>Ed. GetoDacii, Bucure\u015fti-2017, p. 33) <\/em><\/strong>\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen chestiunea Basarabiei, care a fost v\u00e2ndut\u0103 ieftin, cedat\u0103 prin tr\u0103dare de Ion C. Br\u0103tianu, ru\u015filor, la Livadia, Profetul sanc\u0163ioneaz\u0103 prin cuv\u00e2ntul scris-organul s\u0103u justi\u0163iar de judecat\u0103 \u00a0a istoriei, lipsa de prevedere a guvernului liberal privind raporturile \u0163\u0103rii cu imperiul \u0163arist, cum a fost participarea Rom\u00e2niei al\u0103turi de ru\u015fi \u00een r\u0103zboiul din 1877, f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u0163in\u0103 cont de o Conven\u0163ie interna\u0163ional\u0103, care s\u0103 garanteze integritatea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> deschidea Timpul <\/em>s\u0103u <\/em>la 25 Ianuarie 1878, cu o campanie de pres\u0103 intitulat\u0103: \u00cen sf\u00e2r\u015fit vedem limpede, <\/em>\u00eenfier\u00e2nd cererea abuziv\u0103, samavolnic\u0103 a generalului rus N. P. Ignatiev, privind retrocedarea celor trei jude\u0163e din sudul Basarabiei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuv\u00e2ntul Profetului Eminescu<\/strong> nu este doar un strig\u0103t de disperare al unui politician versat, nu este doar \u00eend\u00e2rjirea unui bun patriot, nu este doar luarea de pozi\u0163ie a unui gazetar remarcabil, nu este doar atitudinea unui autentic cre\u015ftin ortodox este, mai presus de toate, un r\u0103spuns la Adev\u0103rul divin dat prin adev\u0103rul istoric cu ecou profetic, p\u0103rintesc, de boier, de st\u0103p\u00e2n: \u201eCuv\u00e2ntul nostru este: -De bun\u0103voie niciodat\u0103, cu sila \u015fi mai pu\u0163in!\u201d<\/em><\/strong>\u00a0 \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Con\u015ftiin\u0163a hristic\u0103 a Eminului<\/strong> nostru dac, filosofia duhului s\u0103u poate gr\u0103i oric\u0103rei vremi, chiar \u015fi pentru vremea noastr\u0103, accentu\u00e2nd reprospe\u0163imea tr\u0103irii con\u015ftiente a dreptei credin\u0163e.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul Mihail Eminescu<\/strong> consimte cu mare bucurie rolul formativ \u015fi supravaloarea de cult a Cre\u015ftinismului hristic, \u00een spe\u0163\u0103 cel ortodox, privind inestimabilul patrimoniu al culturii spiritualo-filosofico-teologice na\u0163ional-universal\u0103 a rom\u00e2nilor, care d\u0103 \u015fi red\u0103 identitate \u015fi demnitate Neamului nostru \u00een mersul s\u0103u triumfal de pe p\u0103m\u00e2ntul drag spre cerul mult dorit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Doina <\/strong>lui de construc\u0163ie religioas\u0103, moral\u0103, spiritual\u0103, supra patriotist\u0103, pur na\u0163ionalist\u0103 a venit \u00een contact cu afacerea grup\u0103rii evreului Strousberg cu regele Carol I \u015fi cu Titu Maiorescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Afacerea respectiv\u0103 a \u0163inut premiera a 12 ani de scandal liberal \u00eentre 10 Septembrie 1868-11 Aprilie 1880.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u201ePrin aceast\u0103 neinspirat\u0103 tranzac\u0163ie, statul rom\u00e2n concesionase construc\u0163ia c\u0103ilor ferate unuia dintre cei mai mari escroci interna\u0163ionali de la vremea aceea, Bethel Heinrich Strousberg<\/strong>, mai exact concernului german condus de acesta.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Afacerea, ini\u0163iat\u0103 cu acordul \u015fi sprijinul regelui, a fost o ho\u0163ie f\u0103r\u0103 precedent \u00een istoria Rom\u00e2niei iar scandalul a fost at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t l-a adus pe Carol \u00een pragul abdic\u0103rii…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>\u00cen <<Curierul de Ia\u015fi>> din 1876, jurnalistul Mihail Eminescu ne dezv\u0103luie urm\u0103toarele: \u201eDrumurile noastre de fier, \u00een fine, au fost construite cu totul \u00een interesul str\u0103inilor. Ele nu raporteaz\u0103 dec\u00e2t 2.000.000 pe an \u015fi se cheltuie\u015fte cu ele peste 40.000.000; diferen\u0163a toat\u0103 ies\u0103 din \u0163ar\u0103 din punga a 700.000 contribuabili pentru preumblarea mai comod\u0103 a 30.000. Dac\u0103 s-ar fi f\u0103cut un drum de fier de la Gala\u0163i la Marea Neagr\u0103 \u015fi acolo un port pentru esportul gr\u00e2nelor noastre, s-ar fi servit \u00eentr-un alt mod interesele \u0163\u0103rii.\u201d<\/em> \u00a0( Miron Manega, Eminescu Agent Secret, Traficant de C\u0103r\u0163i Interzise \u015fi alte necunoscute din via\u0163a marelui poet. <\/em>Ed. GetoDacii, Bucure\u015fti-2017, p. 56 )<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La acel drum de fier ajut\u0103<\/em> \u015fi Maiorescu care, ia o parte din \u015fine…, ca \u00een bancul cu cei doi in\u015fi cu eclips\u0103 total\u0103 pe fa\u0163\u0103, tat\u0103 \u015fi fiu, diminea\u0163a \u00eentr-o gar\u0103 unde ploua de sus cu g\u0103leata.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0102la micu, zgribulit cu ca\u015f la gur\u0103 \u015fi cu urdori grele zice tremur\u00e2nd ca un pisoi: Tat\u0103 lu\u0103m trinuuu breee?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu, b\u0103, las\u0103-l s\u0103 plece, c\u0103 lu\u0103m \u015finele…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Maiorescu, scrupulosul conservator omite inten\u0163ionat versul celebrei Doine: \u015ei cum vin cu drum de fier<\/strong>\/ Toate c\u00e2ntecele pier<\/em>, din volumul Poesii, editat de el \u00een anul1883.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Maiorescu care, era un \u201epolitically correct\u201d<\/em>, \u00eenfiera \u00een parlament afacerea Strousberg, dar ca avocat al firmei Strousberg, \u00eencasa substan\u0163ial pled\u00e2nd dur \u00eempotriva Statului Rom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> a fost con\u015ftient c\u0103 Vatra Str\u0103bun\u0103 a Neamului s\u0103u str\u0103mo\u015fe\u015fc, neam primordial, a fost h\u0103r\u0103zit\u0103 de Dumnezeu pentru \u00eemplinirea unei spiritualit\u0103\u0163i-religioase unice, care s\u0103 \u00eentrupeze o Cultur\u0103-Cult\u0103, model \u00een Ortodoxie pe m\u0103sura noble\u0163ei etnice \u015fi a jertfei mistice \u00eentru comuniunea cu Hristos-\u00cemp\u0103ratul Cerului \u015fi al P\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tocmai de aceea profetul nostru vine cu ideea \u015fi proiectul contruirii ortodoxe a Catedralei M\u00e2ntuirii Neamului, demasc\u00e2nd \u015fi dejuc\u00e2nd planul cercurilor austro-ungare \u015fi maghiare de a-l bucura pe regele Carol I, prin ridicarea unei mitropolii catolice \u00een Capital\u0103 \u00een anul 1881.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul nostru a lucrat cu \u201eTimpul\u201d<\/em> s\u0103u \u00een favoarea Rom\u00e2nilor, deconspir\u00e2nd alesul <\/em>papei, pe contele Peoli, care era spion. \u201eEminescu l-a somat public pe regele Carol I s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre a fi de partea religiei supu\u015filor s\u0103i sau de partea religiei familiei sale… \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, Eminescu a venit cu ideea \u00eenfiin\u0163\u0103rii unei catedrale a m\u00e2ntuirii neamului, propun\u00e2nd \u015fi sursa de finan\u0163are: Loteria Na\u0163ional\u0103.\u201d<\/em> (Miron Manega, Eminescu…, op. cit., p. 38)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 unii, oarecare, \u00eentre care absolven\u0163i de teologie, popi ori dintre cei \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een straie monahale se mai \u00eentreab\u0103 \u00eenc\u0103, dac\u0103 Eminescu este cre\u015ftin ortodox?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Na\u0163ionalismul cre\u015ftin-ortodox este o misie sacerdotal\u0103, care sluje\u015fte profetic \u00een primul r\u00e2nd \u015fi \u00eentotdeauna Neamul lui sf\u00e2nt \u015fi pe Dumnezeu cu \u00eentreg cerul S\u0103u de Iubitori Ale\u015fi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 fiecare na\u0163ie ar respecta aceast\u0103 voca\u0163ie, \u00eentre grani\u0163ele lor n-ar exista ur\u0103. Pentru aceasta este \u00eens\u0103 vital\u0103 rena\u015fterea spiritual cre\u015ftin\u0103 sau unde nu e, devenirea cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin urmare se impun dou\u0103 imperioase postulate absolute ce \u00eensum\u0103 grija de c\u0103p\u0103t\u00e2i a Dacorom\u00e2nului: slujirea de Dumnezeu \u015fi slujirea de Neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, Apostolatul slujirii cre\u015ftin-ortodoxe este \u00een mod expres, suprem \u015fi absolut numai \u00eentru Dumnezeu \u015fi Neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ideea de a face na\u0163iile egale \u015fi de a fi tolerant cu toate, chiar \u015fi cu cele vr\u0103jma\u015fe Neamului t\u0103u e de fabrica\u0163ie necre\u015ftin\u0103, d\u0103un\u0103toare virtu\u0163ii divine, Dragostea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Morala fiec\u0103rui na\u0163ionalist-cre\u015ftin dacorom\u00e2n este s\u0103-\u015fi iubeasc\u0103 na\u0163ia sa suprem \u015fi pe Dumnezeu-Ocrotitorul ei, la modul absolut, accept\u00e2nd jertfa dinamic\u0103 pentru isp\u0103\u015fire \u00eentru Dumnezeu, dar pentru Neam:<\/p>\n

\u201ePentru Dumnezeu \u015fi pentru neam. Morala pe care eu o slujesc spune despre datoria de a-l servi pe Dumnezeu, nelimitat. \u00cen vremuri de trufa\u015f\u0103 nega\u0163ie, eu stau al\u0103turi de tata \u015fi de fra\u0163ii mei \u015fi le ap\u0103r sufletele de \u00eentinare. Iar pentru Neam, porunca dragostei, pus\u0103 de Iisus imediat l\u00e2ng\u0103 iubirea fa\u0163\u0103 de divinitate, sun\u0103: <<\u00cen lume nimeni nu dovede\u015fte o mai mare dragoste, dec\u00e2t acel care jertfe\u015fte chiar propria-i via\u0163\u0103 pentru semenii s\u0103i.>> <\/strong>Iubirea fa\u0163\u0103 de oameni, fa\u0163\u0103 de aproapele, \u00eencepe de la p\u0103rin\u0163i \u015fi fra\u0163i, de la cons\u0103teni, p\u00e2n\u0103 la to\u0163i ce-i de-un neam cu tine. \u015ei dup\u0103\u00a0 aceea, l\u0103rgindu-se cercul, tot mai mult, trece hotarele.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 E absurd s\u0103-l hr\u0103nesc pe coreean, fur\u00e2nd p\u00e2inea de\u00a0 la gura rom\u00e2nului. \u00cen\u0163eleg s\u0103-i acord fl\u0103m\u00e2ndului \u015fi dezbr\u0103catului cre\u015ftinescul meu ajutor, din prinosul mesei rom\u00e2nului. C\u00e2nd \u00eens\u0103 stau \u015fi v\u0103d c\u0103 tata, care produce gr\u00e2ul, nu m\u0103n\u00e2nc\u0103 p\u00e2ine, ci p\u00e2inea alb\u0103 o m\u0103n\u00e2nc\u0103 str\u0103inul, c\u00e2nd v\u0103d c\u0103 untul de la vaca noastr\u0103 \u00eel \u00eentinde pe p\u00e2ine str\u0103inul, c\u00e2nd v\u0103d c\u0103 str\u0103inul oplo\u015fit a pus m\u00e2na pe p\u00e2ine \u015fi cu\u0163it, c\u0103l\u0103re\u015fte mun\u0163ii cu comorile de aur \u015fi c\u00e2mpurile cu gr\u00e2nele de aur, iar mie-rom\u00e2n-\u00eemi las\u0103 ce cade printre degete, firimituri de m\u0103m\u0103lig\u0103 cu ceap\u0103, sau castrave\u0163i mura\u0163i, c\u00e2nd acest str\u0103in-ho\u0163 \u015fi supra\u00eembuibat-v\u00e2ntur\u0103 idei umanitariste \u015fi-n numele acestor idei generoase, pe care el nu le tr\u0103ie\u015fte-\u00eel fur\u0103 pe tata, aduc\u00e2ndu-l pe st\u0103p\u00e2nul \u0162\u0103rii la sap\u0103 de lemn \u015fi pun\u00e2ndu-l la jug ca pe animale, ei bine, eu atunci sunt dator s\u0103 m\u0103 ridic, \u00een numele iubirii cre\u015ftine active, \u015fi s\u0103-mi dovedesc dragostea cre\u015ftin\u0103, ajut\u00e2ndu-l pe rom\u00e2nul descul\u0163, \u00eempotriva str\u0103inului gr\u0103sun \u015fi spoliator, a\u015fa cum a vorbit Iisus despre samarineanul c\u0103zut \u00eentre t\u00e2lhari.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De treizeci de ani cunosc adev\u0103rul \u015fi m\u0103 lupt-al\u0103turi de alte zeci de mii-s\u0103-l ridic pe rom\u00e2n dintre t\u00e2lhari \u015fi s\u0103-l deprind pe tata s\u0103 priveasc\u0103 lumea \u015fi p\u0103m\u00e2ntul str\u0103mo\u015fesc cu ochi de st\u0103p\u00e2n. Iar pentru t\u00e2lhari, Iisus a preg\u0103tit bici \u00eempletit \u00een \u015fapte vi\u0163e, f\u0103c\u00e2nd revolu\u0163ie la templul din Ierusalim. Pentru rom\u00e2nul c\u0103l\u0103rit \u015fi furat de venetici, noi am \u00eencins palo\u015fele, ca s\u0103-L ap\u0103r\u0103m pe Dumnezeul sufletelor noastre-ca s\u0103 ap\u0103r\u0103m drepturile rom\u00e2nului, acas\u0103 la el, \u015fi fiin\u0163a neamului amenin\u0163at\u0103 de c\u00e2ntece str\u0103ine \u015fi miasme otr\u0103vite. Iat\u0103, domnilor, Ortodoxie activ\u0103 \u00een cele dou\u0103 ipostaze. S\u0103 credem \u00een lupta noastr\u0103 \u015fi ne vom m\u00e2ntui!\u201d<\/em> (Preot Dimitrie Bejan, Viforni\u0163a cea Mare.<\/em> Vol. 3. Ed. \u201eCredin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103\u201d<\/em>, p. 26-27) \u00a0\u00a0<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bunul Dumnezeu ni l-a h\u0103r\u0103zit pe Poetul \u015fi profetul Mihail Eminescu<\/strong> \u00a0\u00een care s-a \u00eentrupat Sufletul frumos al Neamului protodac, ca to\u0163i ceilal\u0163i mari Ale\u015fi de-a lungul multi milenarului timp, cu toate reflexele sale de r\u0103bdare, curaj, lupt\u0103, rug\u0103, suferin\u0163\u0103, crea\u0163ie, omenie, demnitate, n\u0103dejde, d\u0103ruire, jertf\u0103, r\u0103stignire, iubire, \u00eenviere \u015fi \u00een\u0103l\u0163are.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetismul este o jertf\u0103 sublim\u0103 \u015fi o dragoste dumnezeiasc\u0103 ce z\u0103misle\u015fte continuu profe\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu prin erudita \u015fi variata sa oper\u0103 poetico-filosofico-profetic\u0103 nu a \u00eencetat s\u0103 fie contemporanul nostru nici m\u0103car o clip\u0103 !<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Viforni\u021ba cea Mare s-a ab\u0103tut asupra acestui Neam atunci \u0219i este din ce \u00een ce mai prezent\u0103 \u00een via\u021ba fiec\u0103rui dintre noi, adesea f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem de ce ne este destinul \u00eenghe\u021bat \u00een s\u0103r\u0103cie, dezr\u0103d\u0103cinare \u0219i mai ales, acut\u0103 lips\u0103 de recunoa\u0219tere a valorilor fiec\u0103ruia dintre noi, acolo, \u00een r\u00e2ndul cetei lui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103im, dup\u0103 mai bine de o sut\u0103 de ani, aceea\u0219i realitate chiar dac\u0103 am\u0103nuntele decorului sunt schimbate, \u00een loc de afacerea \u00a0Strousberg c\u0103ile ferate sunt falimentate \u0219i v\u00e2nate de al\u021bi ,, patrio\u021bi,, , drumurile a\u0219teapt\u0103 \u00eenc\u0103 s\u0103 ajung\u0103 autostr\u0103zi f\u0103r\u0103 s\u0103 se poat\u0103 opri scurgerea fondurilor alocate c\u0103tre destina\u021biile paradisurilor fiscale, \u00eenzestrarea armatei na\u021bionale, cea mai r\u0103mas din ea, este la fel de bine administrat\u0103 de urma\u0219ii acelora\u0219i interese…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar mai important dec\u00e2t orice, tipul guvernantului str\u0103in de interesul na\u021bional, at\u00e2t de genial surprins de Eminescu, a r\u0103mas fatidic prezent \u00een actualitate !<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ascuz\u00e2ndu-se cu grij\u0103 radiografia societ\u0103\u021bii contemporane Profetului sub aparenta neglijare a operei publicistice a acestuia, s-a reu\u0219it anihilarea efectului de con\u0219tientizare a genera\u021biilor viitoare asupra consecin\u021belor devastatoare a corup\u021biei ridicat\u0103 la rang de guvernare statal\u0103, s-a \u00eengropat adev\u0103ratul TESTAMENT al celui ce avea s\u0103 pun\u0103 piatra de temelie a unei genera\u021bii de na\u021bionali\u0219ti geniali \u0219i tocmai de aceea to\u021bi aveau s\u0103 sf\u00e2r\u0219easc\u0103 martiric…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cred c\u0103-i dator\u0103m m\u0103car curiozitatea de a-l redescoperii contemporanul nostru citindu-i opera publicistic\u0103, pe care \u0219tiu c\u0103 nu o s\u0103 o g\u0103si\u021bi u\u0219or nefiind pe placul celor ce investesc \u00een ,, educa\u021bia,, maselor de cet\u0103\u021beni one\u0219ti…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u0218i mai ales s\u0103 nu mai admitem s\u0103 fie prezentat de lichelele zilelor noastre altfel dec\u00e2t str\u0103lucita personalitate sacrificat\u0103 pe altarul ADEVARULUI !<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tuturor iubitorilor de Emin, dragostea \u015fi pre\u0163uirea mea!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 ( va urma)<\/p>\n

—————————-<\/p>\n

Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/strong>: Profetismul lui Mihail Eminescu<\/strong><\/p>\n

07.01.2018 –\u00a0 Sf\u00e2ntul Prooroc Ioan Botez\u0103torul- \u00cenaintemerg\u0103torul Domnului <\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eTr\u0103iesc fericirea de a fi \u00een\u0163eles sensul \u00eenalt al Vie\u0163ii – c\u0103rarea luminoas\u0103 ce urc\u0103 spre cer.\u201d (Valeriu Gafencu) \u00a0\u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34608","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34608","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34608"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34608\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34612,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34608\/revisions\/34612"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34608"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34608"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34608"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}