{"id":34626,"date":"2018-01-08T08:48:35","date_gmt":"2018-01-08T08:48:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34626"},"modified":"2018-01-08T08:49:41","modified_gmt":"2018-01-08T08:49:41","slug":"magdalena-albu-spectacoiul-lumii-%e2%80%93-pledoarie-pentru-imagine%e2%80%a6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/08\/magdalena-albu-spectacoiul-lumii-%e2%80%93-pledoarie-pentru-imagine%e2%80%a6\/","title":{"rendered":"Magdalena ALBU: SpectacoIul lumii \u2013 pledoarie pentru imagine\u2026"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>In memoriam IOAN GRIGORESCU <\/strong>\u0219<\/strong>i VIOREL SERGOVICI<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

A\u015f vrea s\u0103 vorbesc \u00een acest context nu despre acea imagine a persoanei construit\u0103 pe un fundament mediatic solid \u015fi extrem de bine articulat, ci despre imaginea vizual\u0103 de tip pictural ca mod de cunoa\u015ftere avansat\u0103 a lumii, dar \u015fi a diversit\u0103\u0163ii sale culturale recunoscute. La fel ca \u015fi Pierre Francastel, am s\u0103 realizez o conexiune necesar\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00eentre art\u0103 \u015fi imagine – \u015fi a\u015f insista mai mult aici pe acele \u201einforma\u0163ii \u015fi idei de factur\u0103 vizual\u0103, foarte greu sau chiar imposibil de tradus \u00een cuvinte\u201d (Lucian Ionic\u0103), un soi de platform\u0103 a exprim\u0103rii simbolice a unui g\u00e2nd ce nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eencap\u0103 \u00een forma fix\u0103 a cuvintelor limbii -, alipindu-i ultimului concept \u00eentreg complexul emo\u0163ional tr\u0103it de un privitor oarecare, ca \u015fi cum acesta ar avea \u00een fa\u0163a ochilor o oper\u0103 artistic\u0103 multifa\u0163etat\u0103, \u00een perimetrul c\u0103reia, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, un cadru vizual \u00eei ia cu senin\u0103tate locul altuia, n\u0103sc\u00e2ndu-se, astfel, un fel de continuum estetico-emo\u0163ional \u00een raport cu vastul univers existent \u00een afara \u015fi \u00een interiorul Realiei greu descifrabile \u015fi azi. Personal, consider c\u0103 imaginea \u00een sine este echivalent\u0103 cu acel chip al cuv\u00e2ntului rostit ori nu, ce posed\u0103 un limbaj al lui cu nenum\u0103rate semne mai mult sau mai pu\u0163in conven\u0163ionale, unde norma general valabil\u0103 este fixat\u0103 deja de societate sau poate fi stabilit\u0103 de creatorul \u00eensu\u015fi ca form\u0103 suprem\u0103 de art\u0103 individual\u0103 cu \u0163int\u0103 estetic\u0103 (ori non-estetic\u0103), \u00een genere, determinat\u0103.<\/p>\n

De la imaginea vizual\u0103 ca rod al originalit\u0103\u0163ii artistului la imaginea devenit\u0103 acum \u015ftiin\u0163\u0103 este un pas important asupra c\u0103ruia a\u015f z\u0103bovi totu\u015fi pu\u0163in, f\u0103r\u0103 a m\u0103 \u00eendep\u0103rta prea mult de la subiectul propus. C\u0103ci, a discuta despre imagologie \u00een contextul deja consolidat al unei postmodernit\u0103\u0163i, din p\u0103cate, heterotopice – pozi\u0163ionate disjunct din punct de vedere ideologic \u00een raport cu epoca precedent\u0103 sie\u015fi -, dar sus\u0163inute cu at\u00e2t de mare entuziasm de un Jean-Fran\u00e7ois Lyotard ori de un Ihab Hassan, reprezint\u0103 pentru ori\u015ficine un exerci\u0163iu extrem de provocator at\u00e2ta vreme c\u00e2t rolul acesteia \u00een perimetrul vast al \u015ftiin\u0163elor socio-umane, al celor umaniste \u015fi al artelor implic\u0103 o abordare interdisciplinar\u0103 ampl\u0103, generoas\u0103 \u015fi nicidecum una limitat\u0103, reductibil\u0103 doar la un simplu segment interpretativ restr\u00e2ns \u015fi nimic altceva. Iat\u0103 cum definea \u00eens\u0103 criticul Zigu Ornea aceast\u0103 disciplin\u0103 oarecum nou\u0103 numit\u0103 imagologie \u00een \u201cRom\u00e2nia literar\u0103\u201d a anului 1999: \u201eCum ea \u00eesi propune s\u0103 reconstituie imaginea unui popor din scrierile despre el \u00een spatiul altuia (sau altora), imagologia este, \u00eentr-un fel, sor\u0103 bun\u0103 cu un desp\u0103rt\u0103m\u00e2nt al antropologiei culturale.\u201d. <\/em><\/p>\n

Construct ce adun\u0103 laolalt\u0103 imaginea de sine \u015fi imaginea despre sine ca no\u0163iuni funciare primordiale de la care pleac\u0103, de fapt, na\u015fterea propriei sale structuri definitorii, imagologia este, putem afirma acest lucru f\u0103r\u0103 de t\u0103gad\u0103, terenul unde se \u00eent\u00e2lnesc \u00een mod ineluctabil o serie de discipline aparent noninterac\u0163ionabile vreodat\u0103, precum: literatura comparat\u0103, psihologia social\u0103, \u015ftiin\u0163a istoric\u0103, luat\u0103 \u00een ansamblul ei, sociologia, antropologia cultural\u0103, teoriile comunic\u0103rii, semiotica, filozofia culturii, dar \u015fi cibernetica ori iconologia[3]<\/sup><\/strong>, ca s\u0103 enumer\u0103m doar c\u00e2teva dintre acestea. Trebuie s\u0103 spunem c\u0103 a existat \u015fi exist\u0103 o nevoie real\u0103 de a a\u015feza dimpreun\u0103 acest \u201eamalgam\u201d \u015ftiin\u0163ific eteroclit \u00eentr-o unitate omogen\u0103 cu o structur\u0103 interioar\u0103 solid\u0103 \u015fi puternic individualizat\u0103 \u00een timp, dup\u0103 cum lesne se poate constata. Sigur c\u0103 piatra de \u00eencercare pentru imagologie const\u0103 \u00een g\u0103sirea unei retorte specifice \u00een care \u00eentreg ansamblul de concepte \u015fi de metode diverse[3]<\/sup><\/strong> cu care opereaz\u0103 toate disciplinele \u201eajut\u0103toare\u201d, par\u0163ial men\u0163ionate aici, s\u0103 fie reg\u00e2ndite de o a\u015fa manier\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie eliminat complet barajul feluritelor neconcordan\u0163e ideologice ivite pe parcurs, cre\u00e2ndu-se dintr-o dat\u0103 o uniformitate intrinsec\u0103 a sa, marc\u0103 identitar\u0103 proprie u\u015for recognoscibil\u0103 imediat.<\/p>\n

Nu cred c\u0103 se mai poate vorbi \u00een acest moment despre o disciplin\u0103 puternic individualist\u0103, autonom\u0103, care s\u0103 nu interac\u0163ioneze sub o form\u0103 sau alta cu cel pu\u0163in un alt segment \u015ftiin\u0163ific unanim recunoscut de comunitatea academic\u0103 respectiv\u0103. Imposibilitatea acestui fapt decurge din \u00eens\u0103\u015fi evolu\u0163ia \u00een timp a ceea ce Thomas S. Kuhn denumea \u201erevolu\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d. Fiindc\u0103, a\u015fa cum scria Kuhn, \u201eDac\u0103 paradigma este o oper\u0103 realizat\u0103 o dat\u0103 pentru totdeauna, ce alte probleme las\u0103 ea grupului spre rezolvare?\u201d[2]<\/sup><\/strong>, este evident faptul c\u0103 ceea ce implic\u0103 imagologia din punctul de vedere a caracterului ei interdisciplinar reprezint\u0103 un aspect primordial \u00een dinamica dezvolt\u0103rii sale permanente, care \u00eei contureaz\u0103 \u00een cadrul larg al \u015ftiin\u0163elor socio-umane, umaniste \u015fi al artelor un rol de prim rang, de ast\u0103 dat\u0103, care e necesar s\u0103 implice o doz\u0103 de obiectivitate c\u00e2t mai mare din partea specialistului imagolog \u00een momentul lecturii unei imagini sugestive, definitorii, poate, dintr-un cadru referen\u0163ial dat, ca \u015fi cum ar fi o parte a unui text literar dat[4]<\/sup><\/strong>. \u015ei interesant mi se pare aici de adus \u00een aten\u0163ie aici ceea ce Miguel de Unamuno, citat de Sorin Mitu, releva foarte frumos, \u015fi anume, faptul c\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie oarecare dintre doi indivizi, X \u015fi Y, de fapt, participan\u0163ii sunt \u00een\u00a0 num\u0103r de \u015fase \u015fi nu de doi, precum lesne s-ar deduce la o prim\u0103 judecat\u0103 logic\u0103, adic\u0103, este vorba despre trei X \u015fi trei Y. Cu alte cuvinte, \u00eel \u00eent\u00e2lnim pe X cel real, pe X cel ideal al lui X, pe X cel ideal pentru Y, pe Y cel real, pe Y cel ideal al lui Y \u015fi, \u00een fine, pe Y cel ideal pentru X[3]<\/sup><\/strong>. Un \u015fir de variante posibile pentru cele dou\u0103 elemente partenere ale mul\u0163imii finite descrise anterior.<\/p>\n

Fundamentat\u0103 pe rela\u0163ia existent\u0103 \u00eentre imaginea de sine (auto-imaginea) a unei colectivit\u0103\u0163i \u015fi imaginea despre ceilal\u0163i, care delimiteaz\u0103, practic, \u00eentr-un mod c\u00e2t se poate de clar domeniul de defini\u0163ie al cercet\u0103rilor despre ceea ce numim azi alteritate[3]<\/sup><\/strong>, imagologia ca disciplin\u0103 deschide un c\u00e2mp vast al posibilit\u0103\u0163ilor de interpretare din unghiuri diferite a aceleia\u015fi imagini reluate sau nu \u00een varii ipostazieri ale sale, dar p\u0103str\u00e2nd comun trunchiul ini\u0163ial de plecare. Problem\u0103 de \u201electur\u0103\u201d \u00een esen\u0163a sa, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een raport cu cel care realizeaz\u0103 acest act complex, categoria \u201ealtului\u201d fa\u0163\u0103 de propria noastr\u0103 persoan\u0103 implic\u0103 un tip de discurs imagologic \u00een care punctul de vedere al celuilalt poate fi coincident sau nu cu cel pe care noi ni l-am conturat despre colectivitatea unde figur\u0103m ca parte constitutiv\u0103. Bine\u00ee\u0163eles c\u0103 aici g\u00e2ndul ni se \u00eendreapt\u0103 imediat c\u0103tre culoarul antropologic, dar \u015fi c\u0103tre cel sferei comparatisticii, care au dezvoltat o serie de studii privind imagologia \u015fi imaginile na\u0163ionale reflectate \u00een textele anumitor scriitori, \u015fi ne referim aici la simboli\u015ftii belgieni de limb\u0103 francez\u0103[3]<\/sup><\/strong>. Sigur c\u0103 relevan\u0163a acestor multiple cercet\u0103ri efectuate \u00een timp, dar \u015fi recursul la istoria mentalit\u0103\u0163ilor ori la cea cultural\u0103 nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 completeze munca imagologului printr-o serie de surse extraliterare, pe l\u00e2ng\u0103 cele folosite \u00een mod frevent, \u015fi aducem aici \u00een discu\u0163ie o serie de imagini grafice sau plastice, presa, coresponden\u0163a privat\u0103, felurite documente cu semnifica\u0163ii relevante \u00een ceea ce prive\u015fte tipologia societ\u0103\u0163ilor analizate[3] \u00a0<\/sup><\/strong>etc. O baz\u0103 de cercetare, iat\u0103, destul de divers\u0103 \u00een direc\u0163ia g\u00eendit\u0103 de imagologie.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 aportul psihologiei sociale la conturarea \u201epersonalit\u0103\u0163ii\u201d disciplinei analizate de noi aici, foarte multe aspecte, care vizau comportamenul colectiv, bun\u0103oar\u0103, \u00eentr-un anumit cadru referen\u0163ial dat[3]<\/sup><\/strong>, nu ar fi fost cu u\u015furin\u0163\u0103 semnalate \u00een cuprinsul discursului imagologic respectiv \u015fi nici pleiada de\u00a0 termeni ai ordinii interac\u0163ional-morale goffmaniene nu ar fi putut defini\u0163i ca atare, dac\u0103 racordul imagologie-psihologie social\u0103 nu ar fi fost realizat de-a lungul timpului ca o necesitate imperioas\u0103 de a surprinde cu obiectivitate v\u0103dit\u0103 caracteristicile unei imagini de ansamblu c\u00e2t mai apropiate de realitatea cercetat\u0103 a tuturor constantelor \u015fi stereotipiilor ce domin\u0103 o colectivitate uman\u0103 din orice loc s-ar afla aceasta. Nu mai vorbim, \u00een ceea ce prive\u015fte construirea imaginilor-reper semnificative pentru o na\u0163ie anume \u015fi pentru cei care vin \u00een contact cu ea, despre rolul pe care istoria l-a jucat, diacronic judec\u00e2nd lucrurile, \u00een dezvoltarea imagologiei, imaginea celorlal\u0163i despre \u201enoi\u201d acord\u00e2nd sensuri multiple realit\u0103\u0163ii istorice proprii([3]<\/sup><\/strong>. Desigur c\u0103 studiul rela\u0163iilor bilaterale dintre dou\u0103 spa\u0163ii culturale, dintre dou\u0103 popoare sau dou\u0103 state a \u00eensemnat o aten\u0163ie deosebit\u0103 \u00eendreptat\u0103 asupra a tot ceea ce define\u015fte raporturile politice \u015fi schimburile de tot felul. Trebuie men\u0163ionat \u00eens\u0103 aici \u015fi faptul c\u0103 istoria mentalit\u0103\u0163ilor este o sfer\u0103 aparte \u00een \u201edestinul\u201d imagologiei, ea consacr\u00e2ndu-i acesteia din urm\u0103 conceptul de \u201eimagine a celuilalt\u201d ca pe un obiect, practic, de studiu \u015fi de analiz\u0103 ampl\u0103[3]<\/sup><\/strong>. Desigur c\u0103 noi nu putem g\u00e2ndi raporturile imagologiei cu toate aceste discipline sumar enumerate aici, dar \u015fi cu ea \u00eens\u0103\u015fi, dec\u00e2t prin spectrul nevoii de a articula \u00eentr-un tot organic omogen, de a face s\u0103 fie convergente o serie de metode \u015fi optici diferite tocmai \u00een ideea de a concretiza acel \u201espor de cunoa\u015ftere a realit\u0103\u0163ii umane\u201d[3]<\/sup><\/strong> despre care vorbea at\u00e2t de frumos Sorin Mitu \u00een cartea sa. Putem spune aidoma lui Fernand Baldensperger, una dintre figurile dominante ale comparatismului mondial, atunci c\u00e2nd f\u0103cea referire direct\u0103 la spargerea cadrului idiomatic, faptul c\u0103 imagologia nu poate \u201es\u0103 fie, (…), de din alt\u0103 parte dec\u00e2t de la ea\u201d [1]<\/sup><\/strong>, acesta fiind \u015fi motivul pentru care interdisciplinaritatea s-a transformat \u00een final \u00een \u00eens\u0103\u015fi modul de a sublima o realitate inteligibil\u0103 \u00eentr-o imagine-concept fidel\u0103 a ei.<\/p>\n

Bibliografie:<\/p>\n

[1] <\/sup><\/strong>Baldensperger F., 1974: Literatura – Crea\u0163ie, Succes, Durat\u0103, Editura Univers, Bucure\u015fti<\/p>\n

[2]<\/sup><\/strong> Kuhn Th., 1999\u00a0: Structura revolu\u0163iilor \u015ftiin\u0163ifice, Editura Humanitas, Bucure\u015fti<\/p>\n

[3] <\/sup><\/strong>Mitu S., 2006: Transilvania mea – Istorii, mentalit\u0103\u0163i, identit\u0103\u0163i, Editura Polirom, Ia\u015fi<\/p>\n

[4]<\/sup><\/strong> Pageaux D.-H., 2000: Literatura general\u0103 \u015fi comparat\u0103, Editura Polirom, Ia\u015fi<\/p>\n

————————<\/strong><\/p>\n

Magdalena ALBU<\/strong><\/p>\n

7 ianuarie 2018<\/strong><\/p>\n

Soborul Sf. Ioan Botez\u0103torul<\/strong><\/p>\n

Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In memoriam IOAN GRIGORESCU \u0219i VIOREL SERGOVICI   A\u015f vrea s\u0103 vorbesc \u00een acest context nu despre acea imagine a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34626","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34626","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34626"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34626\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34629,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34626\/revisions\/34629"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34626"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34626"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34626"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}