{"id":34704,"date":"2018-01-10T11:01:38","date_gmt":"2018-01-10T11:01:38","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34704"},"modified":"2018-01-10T11:01:38","modified_gmt":"2018-01-10T11:01:38","slug":"biti-caragiale-%e2%80%9etara-moarta%e2%80%9d-%e2%80%93-un-eseu-cinematografic-de-radu-jude","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/10\/biti-caragiale-%e2%80%9etara-moarta%e2%80%9d-%e2%80%93-un-eseu-cinematografic-de-radu-jude\/","title":{"rendered":"Biti CARAGIALE: \u201e\u0162ara moart\u0103\u201d \u2013 un eseu cinematografic de Radu Jude"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Preg\u0103tindu-m\u0103 s\u0103 consemnez despre filmul ,,\u0162ara moart\u0103\u201d (,,Dead Nation\u015f\u201d \u00een versiunea engleza), o realizare, scenariu \u015fi regie a cunoscutului cineast rom\u00e2n Radu Jude, am aflat c\u0103 lung-metrajul este prezentat zilele trecute pe ecranele din multe ora\u015fe din Rom\u00e2nia, dar \u015fi \u00een mari centre ale lumii. Am avut prilejul sa vizionez aceast\u0103 crea\u0163ie \u00een cadrul Festivalului de Film de la Haifa, la \u00eenceputul lunii octombrie.<\/p>\n

\n

N\u0103scut la Bucure\u015fti \u00een anul 1977, Radu Jude s-a impus aten\u0163iei \u00eenca de la debut, din anul 2002. \u00cen continuare, s-a bucurat de succese, laureat fiind a numeroase \u015fi prestigioase premii. Din bogata sa filmografie, am ales s\u0103 cit\u0103m \u201eAferim\u201d (2015) \u015fi \u201eInimi cicatrizate\u201d \u00a0(2016), filme nominalizate la importante festivaluri interna\u0163ionale \u015fi din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n

Noul s\u0103u film \u201e\u0162ara moart\u0103\u201d l-a adus din nou \u00een centrul unor dezbateri, pun\u00e2nd \u00een lumin\u0103 calita\u0163ile acestui t\u00e2nar cineast, capacitatea sa de a se opri asupra unor valori etice, de a stimula spectatorul s\u0103 discearn\u0103 ororile din societate. Filmul nu este un documentar obi\u015fnuit, este mai cur\u00e2nd un eseu cinematografic despre o dureroas\u0103 pagin\u0103 din istoria Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\n

Filmul este constituit din lectura unor pagini din Jurnalul lui Emil Dorian din anii 1937-1944. Textele sunt citite de Radu Jude, iar pe ecran sunt prezentate c\u00e2teva sute de fotografii din aceia\u015fi ani, din arhiva fotografului Costica Axinte din Slobozia. Mai este adaugat\u0103 o coloan\u0103 sonora din Jurnalele de actualit\u0103\u0163i ale epocii, provenind din Arhiva Na\u0163ional\u0103 de Filme a Rom\u00e2niei. Astfel, spectatorul aude vocea Regelui Carol al 2-lea, vocea Mare\u015falului \u00a0Antonescu, fragmente din mar\u015ful legionar \u015fi citate de lozinci comuniste din anii 1945-1946.<\/p>\n

\n

Emil Dorian s-a n\u0103scut la Bucure\u015fti \u00een 1881, \u00een familia Lustig, o familie evreiasca de intelectuali. A studiat Medicina la Bucure\u015fti. A servit ca medic \u00een Primul Razboi Mondial, apoi s-a specializat la Paris. A devenit un cunoscut medic bucure\u015ftean \u015fi a desf\u0103\u015furat o \u00eensemnata activitate \u00een cadrul Comunita\u0163ii Evreie\u015fti din Rom\u00e2nia. O personalitate de o aleasa sensibilitate \u015fi fine\u0163e, cu un larg orizont de cunoa\u015ftere, cu preocupari literare, Emil Dorian este autor al unor volume de poezie \u015fi a numeroase articole pe teme culturale. A tradus, deasemenea, din poezia de limb\u0103 idi\u015f. P\u00e2na astazi au ramas de referin\u0163\u0103 remarcabilele sale traduceri din Fabulele lui Eliezer Steinbarg. Bolnav, dezamagit, cople\u015fit de triste\u0163e, Emil Dorian \u015fi-a \u00eencheiat via\u0163a \u00een 1956, \u00een epoca comunista. Se afla \u00eentr-o stare de disconfort, total epuizat de numeroasele mutari din locuin\u0163e \u015fi din policlinicile unde lucra.<\/p>\n

\n

O importanta parte a crea\u0163iei sale sunt cele trei Jurnale, din anii 1937-1944, 1945-1948 \u015fi 1949-1956. \u00cen Jurnale, Emil Dorian aduce numeroase relat\u0103ri, informa\u0163ii care reflect\u0103 via\u0163a comunitar\u0103 pentru p\u0103strarea identita\u0163ii evreie\u015fti \u00een cadrul societa\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Aceste pagini constituie o adevarat\u0103 oglind\u0103 a timpului.<\/p>\n

\n

Primul Jurnal, cuprinz\u00e2nd \u00eensemn\u0103ri din anii 1937-1944, reflect\u0103 situa\u0163ia evreilor \u00een acea epoc\u0103 de prigoan\u0103. Jurnalul a fost publicat pentru prima oar\u0103 \u00een traducere englez\u0103, \u00een anul 1982, \u00een S.U.A, sub \u00eengrijirea fiicei autorului, Margareta Dorian. A fost publicat apoi \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00een anul 1996, la Editura Hasefer. Paginile Jurnalului dezv\u0103uie ceea ce fotografiile din aceea\u015fi perioad\u0103 aduse pe ecran de Radu Jude, nu pot \u00eenfa\u0163i\u015fa: r\u0103sp\u00e2ndirea antisemitismului, restric\u0163iile \u015fi suferin\u0163ele evreilor, care s-au manifestat prin confiscarea bunurilor, evacuarea locuin\u0163elor \u015fi trimiterea \u00een locuri \u00eendepartate, pogromul din Ia\u015fi sau din Bucure\u015fti. \u015fi, apoi, o descriere a Holocaustului din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n

Filmul se deschide cu vocea regizorului, Radu Jude, cit\u00e2nd cuvintele lui Emil Dorian consemnate \u00eentr-o pagina din primul Jurnal: \u201eAst\u0103zi a ap\u0103rut \u00een ziar \u015ftirea despre interzicierea medicilor evrei de a trata bolnavi ne-evrei \u015fi, de asemenea, interzicerea \u00a0copiilor evrei de a \u00eenv\u0103\u0163a la \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti.\u201d Ascult\u00e2nd vocea din sala de cinematograf, am resim\u0163it sentimentul dureros de odinioara din zilele de \u00eenceput ale legilor anti-evreie\u015fti din Rom\u00e2nia anilor 1937-1938.<\/p>\n

\n

Dar \u00een timp ce Radu Jude citea din paginile Jurnalului despre suferin\u0163ele \u015fi prigoana evreilor, pe ecran se succedau imagini dintr-o arhiv\u0103: fotografii alb-negru, printate din cli\u015fee de sticla, marcate de patina timpului. Sunt chipuri de barba\u0163i \u015fi femei, familii cu copii, mici meseria\u015fi cu uneltele lor, solda\u0163i etal\u00e2ndu-\u015fi cu m\u00e2ndrie uniforma, o lume lini\u015ftita, cu via\u0163a tihnita de fiecare zi, chipul provinciei \u015fi aspira\u0163iile omului simplu din Rom\u00e2nia acelor ani.<\/p>\n

\n

Costic\u0103 Axinte \u015fi arhiva sa<\/strong><\/p>\n

\n

Pentru filmul s\u0103u, Radu Jude a ales numeroase imagini din remarcabila arhiva a fotografului Costic\u0103 Axinte din Slobozia. Acesta s-a nascut \u00een 1897 \u00een satul Perie\u0163i \u015fi visa sa fie aviator. La v\u00e2rsta de 18 ani a absolvit \u015fcoala de Pilotaj de la Cotroceni, Bucure\u015fti, dar f\u0103r\u0103 a ob\u0163ine licen\u0163a de pilot. Atunci a ales s\u0103 devin\u0103 fotograf. La \u00eenceputul Primului R\u0103zboi Mondial s-a \u00eenrolat voluntar ca fotograf de r\u0103zboi, develop\u00e2nd at\u00e2t fotografiile sale c\u00e2t \u015fi pe cele ale pilo\u0163ilor \u015fi observatorilor aerieni rom\u00e2ni, francezi sau \u00een unele cazuri, ru\u015fi. Dupa r\u0103zboi a mai ramas o vreme pe l\u00e2nga echipamentele de lupt\u0103, \u00een special pe l\u00e2nga avioane, pasiunea sa. S-a eliberat din armat\u0103 \u00een 1920. Experien\u0163ele tr\u0103ite \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 au fost redate \u00eentr-un album personal cu titlul \u201eAlbum. Grupul 3 Aeronautic. Fotografii din Razboiul Mondial anii 1916-1917-1918-1919\u201d.<\/p>\n

\n

\u00cen anul 1930 a deschis un atelier \u00een centrul ora\u015fului Slobozia, numit \u201eFoto Splendid Acsinte\u201c.<\/p>\n

Costic\u0103 Axinte s-a stins din via\u0163a \u00een anul 1984, las\u00e2nd un numar de aproximativ 7000 de negative \u015fi multe printuri. \u00cen anul 1986, acestea au ajuns \u00een colec\u0163ia Muzeului din Slobozia.<\/p>\n

\n

\u00cen anul 2013, Cezar Mario Popescu, un t\u00e2nar jurist din Slobozia, a ini\u0163iat un proiect de recuperare digitala a arhivei, pe care l-a prezentat pe internet. Astfel imaginile au ajuns s\u0103 fie cunoscute \u00een lume. \u00cen februarie 2014, \u00een S.U.A, \u00een paginile revistei \u201eTime\u201c, a fost publicat \u00a0un articol despre acest proiect. \u00cen prezent, colec\u0163ia se bucura de o faim\u0103 interna\u0163ional\u0103.<\/p>\n

\n

Colega noastra, Ruth Oren, specialist \u00een istoria fotografiei, \u015fi-a exprimat aprecierea pentru imaginile acestui fotograf de epoc\u0103, care \u00ee\u015fi crea cu minu\u0163iozitate \u015fi precizie cadrul \u015fi compozi\u0163iile, folosea la maximum efectul luminii naturale, \u00een spa\u0163ii deschise. Ruth este fascinat\u0103 de privirea direct\u0103 a personajelor, de simplitatea obiectelor pe care au ales personajele s\u0103 le prezinte, simboliz\u00e2nd via\u0163a, ocupa\u0163ia \u015fi statulul lor social.<\/p>\n

\n

\u201eExpresia artistic\u0103, sinceritatea maestrului, este la acela\u015fi nivel cu cea a unor faimo\u015fi fotografi din acei ani \u00een Occident. M-a impresionat \u00een mod deosebit felul cum a folosit Radu Jude fotografiile \u00een filmul s\u0103u.\u201d,<\/em> afirm\u0103 Ruth.<\/p>\n

\n

\u00cen \u00eencheiere, \u00een jurul eseului cinematografic al lui Radu Jude se poarta multe discu\u0163ii. Angelo Mitchievici, cunoscut critic literar cu preocup\u0103ri de istorie a filmului, a realizat o analiz\u0103, publicat\u0103 \u00een \u201eRom\u00e2nia Literar\u0103\u201d, edi\u0163ia din 8 septembrie 2017. Domnia sa observa \u00een demersul cinematografic al lui Radu Jude necesitatea reg\u00e2ndirii a tot ceea ce se \u015ftie despre istoria interbelic\u0103. \u201e… Nu este vorba de oroarea generat\u0103 de un razboi cople\u015fitor, de \u00eenfr\u00e2ngere, de ocupa\u0163ia ruseasc\u0103, de gulag, etc, afirm\u0103 Angelo Mitchievici. Ci de oroarea pe care o g\u0103zduie\u015fte istoria unei comunita\u0163i, povestea din vecini, de pe strada ta, din satul tau, din or\u0103\u015felul \u00een care tr\u0103ie\u015fti\u201d. Prin mijloacele filmice, eseul cinematografic pune spectatorul \u00een fa\u0163a unor probleme, a unor interoga\u0163ii, a unor provocari ale g\u00e2ndirii. Este un film de v\u0103zut.<\/p>\n

———————-<\/strong><\/p>\n

Biti CARAGIALE<\/strong><\/p>\n

Revista \u201eJurnalul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii\u201d P.<\/strong>1<\/strong>2<\/strong><\/p>\n

Haifa – <\/strong>Tel Aviv, Israel, <\/strong>9 noiembrie<\/strong> 201<\/strong>7<\/strong><\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Preg\u0103tindu-m\u0103 s\u0103 consemnez despre filmul ,,\u0162ara moart\u0103\u201d (,,Dead Nation\u015f\u201d \u00een versiunea engleza), o realizare, scenariu \u015fi regie a cunoscutului cineast [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34704","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34704","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34704"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34704\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34707,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34704\/revisions\/34707"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34704"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34704"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34704"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}