{"id":34708,"date":"2018-01-10T12:03:32","date_gmt":"2018-01-10T12:03:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34708"},"modified":"2018-01-10T12:14:46","modified_gmt":"2018-01-10T12:14:46","slug":"isabela-vasiliu-scraba-cioran-si-culisele-filocaliei-sibiene-sau-parintele-arsenie-boca-poeta-zorica-latcu-si-poetul-nichifor-crainic-in-colectivul-de-traducere-a-filocaliei-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/10\/isabela-vasiliu-scraba-cioran-si-culisele-filocaliei-sibiene-sau-parintele-arsenie-boca-poeta-zorica-latcu-si-poetul-nichifor-crainic-in-colectivul-de-traducere-a-filocaliei-romanesti\/","title":{"rendered":"Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran \u0219i culisele Filocaliei sibiene, sau, P\u0103rintele Arsenie Boca, poeta Zorica La\u021bcu \u0219i poetul Nichifor Crainic \u00een colectivul de traducere a Filocaliei rom\u00e2ne\u0219ti"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Motto: \u201eDac\u0103 Dumnezeu va ajuta s\u0103 apar\u0103 \u00eentreaga Filocalie \u00een rom\u00e2ne\u0219te, acest act va r\u0103m\u00e2ne legat \u00een mare m\u0103sur\u0103 de numele P\u0103rintelui Arsenie Boca \u0219i de mi\u0219carea religioas\u0103 pe care a trezit-o \u00een jurul M\u00e2n\u0103stirii de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, pe cele mai autentice baze ale tradi\u021biei ortodoxe \u0219i cu mijloacele cele mai curate duhovnice\u0219ti, ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii st\u0103ruitoare \u0219i ale dragostei de suflete\u201d (pr.D. St\u0103niloae, vol. II, 1947)<\/p>\n

Rezumat de idei: Doi admiratori ai Filocaliei<\/em> (Cioran \u0219i Andrei Scrima). Urme ale lecturii Filocaliei<\/em> \u00een ultimul manuscris rom\u00e2nesc al \u201eparizianului\u201d Cioran. Zilele albe <\/em>ale unui \u201eoaspete\u201d stiliz\u00e2nd Filocalia<\/em> la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu. Mistici din Filocalia<\/em> picta\u021bi la Dr\u0103g\u0103nescu de \u201ectitorul de frunte al Filocaliei<\/em> rom\u00e2ne\u0219ti\u201d. Poeta Zorica La\u021bcu traduce Filocalia<\/em> dup\u0103 orele de serviciu \u0219i \u00een vacan\u021be \u00eentr-o chilie a M\u00e2n\u0103stirii de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, numele ei nefiind men\u021bionat de prof. St\u0103niloae.<\/strong><\/p>\n

Cioran m\u0103rturisea la Paris c\u0103-i este \u201eimposibil\u201d s\u0103 se duc\u0103 la biseric\u0103 s\u0103 aud\u0103 Evanghelia \u00een francez\u0103. I se p\u0103rea c\u0103 \u201esun\u0103 grotesc\u201d. \u201eC\u00e2ndva am scris -mai spunea el \u00een deceniul opt-, c\u0103 nu se poate imagina un Iisus vorbind fran\u021buze\u0219te\u201d. <\/strong>\u00cen schimb, \u201eBiblia \u00een rom\u00e2ne\u0219te, tot serviciul religios, \u00een special cel de la \u00eenmorm\u00e2ntare c\u00e2nd se vorbe\u0219te de via\u021ba p\u0103m\u00e2ntean\u0103 a celui disp\u0103rut, sunt extraordinare\u201d (1).<\/strong><\/p>\n

Emil Cioran se extaziase (pe bun\u0103 dreptate!) \u0219i de frumuse\u0163ea traducerii Filocaliei<\/em> (vol I-IV, Sibiu, 1945-1948). La zece ani dup\u0103 apari\u0163ia primelor patru volume datorit\u0103 st\u0103ruin\u021bei P\u0103rintelui Arsenie Boca pe atunci faimos stare\u021b la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu, c\u0103lug\u0103rul Andrei Scrima vorbea la Paris despre tradi\u021bia ortodox\u0103 bazat\u0103 pe textele Filocalice<\/em>, \u00eentr-un interviu publicat de pr. Oliver Clement (2)<\/strong>. Dar abia la distan\u021b\u0103 de trei decenii dup\u0103 tip\u0103rirea de la Sibiu, oficialii culturii comuniste au \u00eeng\u0103duit publicarea la Bucure\u0219ti a urm\u0103toarelor patru volume (Filocalia<\/em>, vol. V-VIII, Bucure\u0219ti, 1976-1979).<\/p>\n

Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1948 numele traduc\u0103toarei Zorica La\u021bcu (3)<\/strong> nu a fost trecut \u2013 poate pentru a nu \u00eemp\u0103r\u021bi banii (4) <\/strong>da\u021bi de mitropolitul N. B\u0103lan pentru traducerea primei jum\u0103t\u0103\u021bi a colec\u021biei de scrieri mistico-ascetice reunite sub numele de Filocalia<\/em>, perioada terorismului ideologic comunist s-a caracterizat \u00eenainte de toate prin interzicerea mediatiz\u0103rii numelor celor care au fost schingiui\u021bi f\u0103r\u0103 de vin\u0103 prin temni\u021bele politice. Or, at\u00e2t stare\u021bul de la S\u00e2mb\u0103ta \u0219i de la Prislop c\u00e2t \u0219i poeta Zorica La\u021bcu (\u00eenchinoviat\u0103 din 5 mai 1948 la M\u0103n\u0103stirea Vladimire\u0219ti) au fost victime ale arest\u0103rilor abuzive (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sf\u00e2ntului Arsenie Boca, un adev\u0103r ascuns la Centenarul s\u0103rb\u0103torit la M\u00e2n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu<\/em>; URL https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-martiriul7-boca\/21<\/a>) din timpul unui regim care nu s-a putut impune \u0219i men\u021bine 45 de ani f\u0103r\u0103 lag\u0103re de exterminare \u0219i milioane de \u00eentemni\u021bati, cum bine obsevase Vintil\u0103 Horia (vezi Jurnal de sf\u00e2r\u0219it de ciclu<\/em>, Ed. Vremea. Bucure\u0219ti, 2017). \u00cen prim\u0103varea anului 1955 peste 220 de securi\u0219ti condu\u0219i de (omul Moscovei) Alexandru Nicolschi\/ Boris Grumberg\/ A. Nicolau (general N.K.V.D.) au arestat 318 m\u0103icu\u021be de la Vladimire\u0219ti. Comandat\u0103 de ministrul de interne Alexandru Dr\u0103ghici (fugit la Budapesta \u00een 1990) si, desigur de \u0219eful Securit\u0103\u021bii, Pantiu\u0219a\/ Gh. Pintilie, despre care se spune s\u0103 l-ar fi ucis pe arestatul ministru comunist de justi\u021bie Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu) opera\u021bia s-a efectuat cu aportul locotenentului colonel Zambetti si al c\u0103pitanului Eibenschutz (5).<\/strong><\/p>\n

F\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie mai mult dec\u00e2t citise prin prefe\u021bele volumelor Filocaliei <\/em>de la Sibiu, parcurse probabil la vremea c\u00e2nd redacta ultima sa carte \u00een rom\u00e2ne\u0219te unde se reg\u0103sesc idei din sec\u021biunea \u201eDespre dracul \u00eentrist\u0103rii\u201d (Filocalia<\/em>, vol. I, 1946, edi\u021bia a doua), Cioran s-a gr\u0103bit s\u0103 aduc\u0103 laude \u00een exclusivitate lui Dumitru St\u0103niloae (1903-1993) pentru reu\u015fita stilistic\u0103 a traducerii Filocaliei<\/em>. Sursele din care noi am putut afla mai multe detalii (dec\u00e2t a putut \u0219ti Cioran despre culisele frumoasei traduceri) s-au ivit abia dup\u0103 c\u0103derea comunismului, la \u00eenceput prin publicarea de c\u0103tre maica Zamfira a celor dou\u0103 volume de memorii ale fostului academician Nichifor Crainic, pe urm\u0103 prin apari\u021bia noii serii a revistei \u201eG\u00e2ndirea\u201d scoas\u0103 tot de maica Zamfira Constantinescu, fost\u0103 elev\u0103 a profesorului de mistic\u0103 Nichifor Crainic si, last but not least, prin postarea pe youtube a inregistr\u0103rilor cu Aspazia O\u021bel Petrescu, sau cu fosta stare\u021b\u0103 de la Vladimire\u0219ti, \u00eenregistr\u0103ri completate de apari\u021bia la edituri din provincie a unor volume despre P\u0103rintele Arsenie Boca.<\/p>\n

Dup\u0103 cum \u00ee\u0219i amintise \u00eentr-un interviu de la sf\u00e2r\u0219itul anilor optzeci, vremea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial (si a ocupa\u021biei germane a Parisului) a reprezentat pentru Emil Cioran perioada \u00een care a \u00eenv\u0103\u021bat \u201edou\u0103 lucruri: engleza \u0219i rom\u00e2na. Am citit \u00een acea perioad\u0103 \u2013spunea Cioran \u2013 tot ce puteam g\u0103si \u00een rom\u00e2ne\u0219te, \u00een special Biblia<\/em>, pentru a m\u0103 perfec\u021biona \u00een limba rom\u00e2n\u0103\u2026, ca apoi s-o abandonez \u00een favoarea francezei\u201d (6)<\/strong>. Pe l\u00e2ng\u0103 Biblie<\/em>, fiul de protopop citise atunci \u00een volumul \u00eent\u00e2i al Filocaliei<\/em> despre existen\u021ba \u00eempieli\u021batului care, spre deosebire de to\u021bi ceilal\u021bi draci care \u201efac sufletul iubitor de pl\u0103ceri\u2026nu prime\u0219te s\u0103 fac\u0103 aceasta, ci el taie \u0219i usuc\u0103 prin \u00eentristare orice pl\u0103cere a sufletului\u2026Simbolul acestui drac este n\u0103p\u00e2rca al c\u0103rei venin cople\u0219e\u0219te veninul celorlalte animale\u201d (Evagrie \u00een Filocalia<\/em>, 1946, edi\u021bia a doua). Iat\u0103 cum a recep\u021bionat Cioran noutatea g\u0103sit\u0103 la asceticul Evagrie Ponticul: \u201e\u00cen a roade m\u0103duva vie\u021bii, exist\u0103 un vierme mai necru\u021b\u0103tor dec\u00e2t to\u021bi viermii, mai insinuant dec\u00e2t t\u00e2r\u00e2toarele, mai harnic dec\u00e2t moliile \u0219i mai crud ca r\u00e2mele v\u0103zute \u0219i nev\u0103zute, este iadul v\u00e2r\u00e2t \u00een tine, este Triste\u021bea\u201d (Cioran, Razne<\/em>, Ed. Humanitas, 2012, p. 25).<\/p>\n

\u00cen capitala Fran\u021bei bursierul Cioran ajunsese \u00een 1937, cam la o lun\u0103 dup\u0103 ce un tipograf comunist \u00eei tip\u0103rise Lacrimi si sfin\u021bi<\/em>, volum de \u201eauto-biografie mascat\u0103\u201d (Cioran), m\u0103rturisind mai mult dec\u00e2t o sensibilitate nativ\u0103 fa\u021b\u0103 de problemele religioase (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran, un mistic \u00een lumea filozofiei<\/em>, URL http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-CioranMistic15.htm<\/a> ). Fiindc\u0103 \u00een acei ani, 1936-1937, profesorul de filozofie Cioran avusese o adev\u0103rat\u0103 \u201ecriz\u0103 religioas\u0103\u201d (cf. E. Cioran \u00een conversa\u021bie cu Ion Deaconescu). Dup\u0103 opinia eseistului ajuns pe culmile gloriei, Lacrimi si sfin\u021bi<\/em> ar reprezenta o carte de \u201eadnot\u0103ri pentru \u0219i \u00eempotriva religiei\u201d scris\u0103 de un t\u00e2n\u0103r \u201e\u00eenclinat spre exces\u201d care un an \u00eentreg \u00ee\u0219i \u00eemp\u0103r\u021bise lecturile \u00eentre mistici \u0219i vie\u021bi de sfin\u021bi. \u00cent\u00e2mplarea face ca din anul 1937 s\u0103 dateze si manuscrisul rom\u00e2nesc al Filocaliei<\/em> preg\u0103tit la Muntele Athos pentru tipar \u0219i adus de acolo \u00een vara anului 1939 de P\u0103rintele Arsenie Boca.<\/p>\n

La maturitate, Cioran pre\u021buia \u00een mod special cartea Lacrimi si sfin\u021bi<\/em>, pentru c\u0103 fusese scris\u0103 \u201e\u00een afara istoriei de atunci\u201d (E. Cioran), \u00eentr-un moment c\u00e2nd a tr\u0103it \u201eo adev\u0103rat\u0103 lupt\u0103\u201d cu sine \u00eensu\u0219i. Credea c\u0103 \u201ee cea mai bun\u0103 scris\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te\u201d (ibid.) , de\u0219i aproape to\u021bi prietenii s\u0103i rom\u00e2ni n-au \u00een\u021beles-o, atac\u00e2ndu-l dup\u0103 apari\u021bia ei. De fapt Cioran \u2013 mare admirator al g\u00e2nditorului religios care a fost profesorul Nae Ionescu pe care-l \u00eenso\u021bea la curs f\u0103r\u0103 s\u0103-i fie asistent \u2013 devenise la r\u00e2ndul s\u0103u convins c\u0103 \u201ereligia merge mult mai \u00een ad\u00e2ncime\u201d (E. C.) dec\u00e2t orice alt\u0103 cale de cunoa\u0219tere.<\/p>\n

\u201eCufundat \u00een lectura misticilor, credeam c\u0103-i \u00een\u021beleg\u201d, va spune el amintindu-\u0219i de \u201etenta\u021bia misticismului\u201d de la 26 de ani: \u201eAm tr\u0103it clipe c\u00e2nd te afli dincolo de aparen\u021be. O \u00eenfiorare n\u0103valnic\u0103 te surprinde pe nea\u0219teptate. Te sim\u021bi cuprins de o plenitudine extraordinar\u0103\u2026Cele c\u00e2teva momente de iluminare tr\u0103ite de mine m-au condus la \u00een\u021belegerea fericirii supreme de care vorbesc misticii. \u00cen afara fericirii supreme la care suntem chema\u021bi \u00een mod cu totul excep\u021bional \u0219i numai pentru scurt timp, nimic nu mai posed\u0103 adev\u0103rat\u0103 existen\u021b\u0103. Tr\u0103im \u00een regatul umbrelor. Oricum, din Paradis (ca \u0219i din Infern) nu te mai \u00eentorci niciodat\u0103 acela\u0219i care ai fost\u201d (Cioran, http:\/\/fr.scribd.com\/doc\/70857079\/Caiet-2-Cioran<\/a> ). Dup\u0103 propriile-i m\u0103rturisiri, Cioran experimenteaz\u0103 pentru trei zile via\u021ba m\u0103n\u0103stireasc\u0103, reu\u0219ind a-\u0219i convinge fratele s\u0103 renun\u021be la g\u00e2ndul c\u0103lug\u0103ririi. Ecoul \u201e\u00eentoarcerii din Paradis\u201d (pe care o anume conjunctur\u0103 l-a p\u0103strat ne\u00eentinat de nici o r\u0103zvr\u0103tire a lucidit\u0103\u021bii, arogan\u021bei \u0219i cinismului s\u0103u obi\u0219nuit, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Ideas- A Variable Background in Cioran\u2019s Writings<\/em>, URL http:\/\/isabelavs.go.ro\/Discip\/CAP8.html<\/a> ), transpare doar \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre p\u0103rin\u021bi, c\u00e2nd fratele \u0219i sora lui Cioran au ajuns \u00een gulagul comunist \u00een care mercenarii ocupantului sovietic au decimat printr-un regim de exterminare sute de mii de rom\u00e2ni (7)<\/strong>. \u201eNu trebuie s\u0103 v\u0103 l\u0103sa\u021bi cople\u0219i\u021bi \u2013le-a scris atunci Cioran. Din moment ce ave\u021bi credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu, adic\u0103 singura m\u00e2ng\u00e2iere valabil\u0103 care exist\u0103 sub soare, mi se pare c\u0103 s\u00eente\u021bi destul de \u00eenarma\u021bi pentru a suporta orice suferin\u021b\u0103\u201d. Amintindu-\u0219i durerea pricinuit\u0103 de \u00eentemni\u021barea f\u0103r\u0103 de vin\u0103 a Virginiei \u0219i a lui Aurel, Cioran recunoa\u0219te peste ani c\u0103 atunci \u201ear fi trecut de partea lui Dumnezeu\u201d. \u00cen scrisoarea c\u0103tre ai s\u0103i are \u0219i revela\u021bia falsei sale necredin\u021be: \u201epoate nu sunt \u00een fond at\u00e2t de necredincios pe c\u00e2t par\u201d.<\/p>\n

\u00cen cripto-comunismul de dup\u0103 nou\u0103zeci s-a \u00eenceput re-editarea primelor patru volume ale Filocaliei <\/em>(\u00een 1992, la Editura Harisma din Bucure\u0219ti) f\u0103r\u0103 retip\u0103rirea prefe\u0163elor edi\u021biei sibiene, ca nu cumva s\u0103 fie mediatizat numele \u201ectitorului de frunte al Filocaliei<\/em> rom\u00e2ne\u0219ti\u201d (vezi prefa\u021ba volumului II scris\u0103 de St\u0103niloae) de la a c\u0103rui moarte martiric\u0103 (din 28 noiembrie 1989) abia trecuser\u0103 trei ani (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sf\u00e2ntului Arsenie Boca<\/em>, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr. 9\/2014, p 18, URL https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-martiriul7-boca\/<\/a> ). Lipsa prefe\u021belor scrise de St\u0103niloae \u00eenainte de 1948 a ascuns istoria traducerii Filocaliei<\/em>, a\u015fa cum ap\u0103rea ea povestit\u0103 de rectorul Academiei Andreiene. Dac\u0103 prefe\u021bele din anii patruzeci au putut fi cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u00eendep\u0103rtate, mai greu ar fi fost de \u00eendep\u0103rtat urmele activit\u0103\u021bii legate de ctitorirea Filocaliei<\/em> rom\u00e2ne\u0219ti de la Biserica din Dr\u0103g\u0103nescu unde P\u0103rintele Arsenie Boca i-a reprezentat pe mul\u021bi dintre scriitorii mistici pomeniti \u00een Filocalie<\/em>: Sf\u00e2ntul Dionisie Areopagitul, Sf. Grigore de Nissa, Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur, Sf. Vasile cel Mare, Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rariul, Sf\u00e2ntul Efrem Sirul, Sf. Ioan Damaschin, Sf. Simeon Noul Teolog, Sf. Grigore de Nazianz, \u00a0 Macarie Egipteanul, Sf. Antonie cel Mare, etc. Poate nu numai unicit\u0103\u021bii picturii, ci \u0219i datorit\u0103 acestui fapt, Biserica de la Dr\u0103ganescu supranumit\u0103 \u201eCapela Sixtin\u0103 a Ortodoxiei\u201d nu are indica\u021bii care s\u0103 ghideze automobili\u0219tii din \u0219oseaua na\u021bional\u0103 p\u00e2n\u0103 la ea (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Miracolul Bisericii de la Dr\u0103g\u0103nescu \u0219i o profe\u021bie a P\u0103rintelui Arsenie Boca<\/em>, URL, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-bisericadraganescu11\/<\/a> sau o variant\u0103 la http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2011\/03\/miracolul-bisericii-de-la-draganescu-si-o-profetie-a-parintelui-arsenie-boca\/<\/a> ).<\/p>\n

Dup\u0103 decembrie1989, profesorul D. St\u0103niloae \u0219i-a amintit cu prilejul unui interviu c\u0103 P\u0103rintele Arsenie Boca (ale c\u0103rui predici le asculta bucuros la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, venit chiar de la Bucure\u0219ti, cum s-a \u00eent\u00e2mplat de Sf\u00e2nta s\u0103rb\u0103toare a Pastilor din mai 1948) st\u0103tea cu el la Sibiu, \u201cluni de zile\u201d ca s\u0103 traduc\u0103 \u00eempreun\u0103 textele filocalice necuprise \u00een manuscrisul rom\u00e2nesc adus de la Muntele Athos. Stare\u021bul M\u0103n\u0103stirii Br\u00e2ncoveanu (pe care \u00een prim\u0103vara anului 1944 \u00eel g\u0103sise \u00een casa profesorului St\u0103niloae \u0219i maica Veronica de la Vladimire\u0219ti) fusese cel care a scris transpunerea \u00een rom\u00e2ne\u0219te necesit\u00e2nd pe alocuri (ca orice traducere din indifereant ce limb\u0103 str\u0103in\u0103) \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri stilistice ulterioare.<\/p>\n

Primele patru volume ale Filocaliei<\/em> au putut s\u0103 apar\u0103 datorit\u0103 \u201est\u0103ruin\u021bei \u00eent\u0103ritoare\u201d a P\u0103rintelui Arsenie \u201ecare \u2013 scrie St\u0103niloae \u2013 a stat l\u00e2ng\u0103 mine \u00a0 [\u00eencep\u00e2nd din iarna anului 1943-1944] \u00a0 tot timpul traducerii, scriind \u00eentreg textul rom\u00e2nesc \u00een prima form\u0103 pe care am reu\u0219it s\u0103 i-o dau\u201d consemneaz\u0103 pr. St\u0103niloae pe 6 ian. 1948 \u00een prefa\u0163a volumului III (8)<\/strong>. Profesorul St\u0103niloae mai precizase c\u0103 \u00een volumele Filocaliei <\/em>tip\u0103rite la Sibiu au fost folosite si pagini gata traduse \u00een rom\u00e2ne\u0219te si copiate de P\u0103rintele Arsenie Boca \u00eentr-un caiet cu care s-a \u00eentors de la Muntele Athos<\/strong>. Este posibil ca din compararea acestor pagini copiate la Sf\u00e2ntul Munte cu textul introdus \u00een volumele tip\u0103rite ale Filocaliei<\/em> unii s\u0103-\u0219i imagineze c\u0103 posed\u0103 \u201edovada\u201d scrierii \u201edup\u0103 dictatul\u201d traduc\u0103torului St\u0103niloae, f\u0103r\u0103 a se g\u00e2ndi la contribu\u021bia elenistei Zorica La\u021bcu (traduc\u0103toare \u0219i ea) sau la \u00eenbun\u0103t\u0103\u021birile stilistice operate at\u00e2t de Nichifor Crainic c\u00e2t \u0219i de poeta Zorica La\u021bcu.<\/p>\n

Dup\u0103 opinia unui autor interesat de \u201eaten\u021bia poli\u021biei politice\u201d (Ed. Partener, Gala\u021bi, 2009), Nichifor Crainic nu s-ar fi ocupat \u00een prima iarn\u0103 de ocupa\u021bie sovietic\u0103 la M\u00e2n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu cu stilizarea traducerii Filocaliei<\/em>, cum a spus el \u00eensu\u0219i la una din anchetele din 1955. Marele poet Nichifor Crainic ar fi f\u0103cut la S\u00e2mb\u0103ta de Sus doar o \u201everificare a traducerilor din primul volum al Filocaliei<\/em>\u201d (P\u0103rintele Arsenie Boca \u00een aten\u021bia poli\u021biei politice<\/em>, 2009, p.62).<\/p>\n

Vreme de trei ani de zile \u201epribeag \u00een \u021bara sa\u201d, academicianul Nichifor Crainic a hot\u0103r\u00e2t \u00een 1947 (\u0219tiindu-se nevinovat) s\u0103 se predea. \u00a0 Manuscrisul memoriilor sale (9)<\/strong> se pare c\u0103 a ajuns (prin preotul S\u0103m\u0103rghi\u021ban) la faimosului stare\u021b de la S\u00e2mb\u0103ta. Acesta, fiind mutat de mitropolitul B\u0103lan \u00een noiembrie 1948 la M\u0103n\u0103stirea Prislop, a ascuns memoriile lui Crainic la o rud\u0103 de-a sa. Datorit\u0103 ajutorului pe care i l-a dat la nevoie teologului profesor Nichifor Crainic, p\u0103rintele Arsenie Boca a fost invitat de octogenarul Crainic \u00een decembrie 1969 la Restaurantul Bucur, dup\u0103 cum a reie\u0219it din arhivele organelor represive ale regimului poli\u021bienesc comunist (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Radu Gyr despre falsificarea istoriei literare la \u201eacrobatul\u201d George C\u0103linescu, <\/em>URL https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-crainicgandirea\/<\/a> ).<\/p>\n

Ie\u0219it cu via\u021b\u0103 din temni\u021ba politic\u0103, St\u0103niloae (ascuns dup\u0103 pseudonimul \u201eV\u0103leanu Ion\u201d) n-a putut scrie \u00een 1965 despre P\u0103rintele Arsenie Boca dec\u00e2t c\u0103 \u201eimpresiona prin priviri fixe\u201d cu toate c\u0103 avea \u0219i calitatea real\u0103 a unei prompte serviabilit\u0103\u021bi, \u00een 1946 produc\u00e2ndu-se \u201eo apropiere \u00eentre Arsenie Boca \u0219i prin\u021besa Ileana\u201d (29 iunie 1965, \u00een vol. III, P\u0103rintele Arsenie Boca \u00een arhivele Securit\u0103\u021bii<\/em>, Ed. Agnos, Sibiu, 2016, p. 367). Dup\u0103 1990 profesorul St\u0103niloae si-a putut aminti mai relaxat de puternica personalitate a fostului stare\u021b de la S\u00e2mb\u0103ta care a \u201cre\u00eenviat cu via\u0163a \u015fi cu prop\u0103v\u0103duirea sa duhul Filocaliei<\/em> \u00een via\u0163a religioas\u0103 a poporului nostru\u201d (D. St\u0103niloae, \u201cCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201d \u00een Filocalia<\/em>, vol. III, Sibiu, 1948). O fosta de\u021binut\u0103 potitic arestat\u0103 f\u0103r\u0103 motiv c\u00e2nd era student\u0103 la litere povestea urm\u0103toarele am\u0103nunte legate de vizita ei la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu \u00een mai 1948: \u201eAcolo la S\u00e2mb\u0103ta l-am \u00eent\u00e2lnit \u0219i pe p\u0103rintele St\u0103niloae, care avea s\u0103 devin\u0103 apoi unul dintre cei mai mari dogmaticieni ai timpului, \u0219i pe P\u0103rintele Mladin. Ei mergeau la S\u00e2mb\u0103ta cu regularitate\u201d spunea Aspazia O\u021bel-Petrescu (Un popas la S\u00e2mb\u0103ta de Sus cu P\u0103rintele Arsenie Boca<\/em>, \u00een rev. \u201eG\u00e2ndirea\u201d, Sibiu, nr.6-7\/ 2003, pp.25-31).<\/p>\n

La vremea r\u0103zboiului pentru redob\u00e2ndirea Basarabiei \u0219i Bucovinei de Nord (smulse de Stalin \u00een vara \u201eapocaliptic\u0103\u201d 1940, redob\u00e2ndite prin lupt\u0103 de rom\u00e2ni \u0219i dup\u0103 23 august 1944 luate iar\u0103\u0219i de Stalin) P\u0103rintele Arsenie (la v\u00e2rsta de 25 de ani, traduc\u0103tor din limba greac\u0103 a lui Ion Sc\u0103raru, autor cuprins dup\u0103 deceniul opt \u00eentr-unul din volumele Filocaliei<\/em>) i-ar fi dat profesorului Dumitru St\u0103niloae necontenit ajutor \u0219i \u201eimbold\u201d s\u0103 traduc\u0103 primele patru volume. \u00cen interviul din 1990, remarcabilul dogmatician l-a descris pe \u201eSf\u00e2ntul Ardealului\u201d ca pe un om care \u201cavea ceva atractiv, puternic\u201d, \u0219i care impresiona \u201cprin forma hot\u0103r\u00e2t\u0103 a lui de a fi. Era un dar al lui. Parc\u0103 era o piatr\u0103, o st\u00e2nc\u0103\u201d (pr. D. St\u0103niloae).<\/p>\n

Profesorul de mistic\u0103 Nichifor Crainic (1889-1972) al c\u0103rui curs \u00eel continuase pentru un an (vezi profesorii Facult\u0103\u021bii de Teologie din Bucure\u0219ti enum\u0103ra\u021bi pe 28 sept. 1955 de maica Zamfira arestat\u0103 de la Prislop \u00eempreun\u0103 cu P\u0103rintele Arsenie Boca pe 20 sept. 1955, \u00een vol. II, P\u0103rintele Arsenie Boca \u00een Arhivele Securit\u0103\u021bii<\/em>, Ed. Agnos, Sibiu, 2014, p.597) este prezentat \u00een interviul din 1990 de b\u0103tr\u00e2nul St\u0103niloae ca un om \u201cfoarte deschis, comunicativ\u201d (ibid.) prin opozi\u0163ie cu faimosul duhovnic Arsenie Boca de la M\u00e2n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu. Apropierea dintre cei doi i-a venit \u00een minte probabil chiar din perioada iernii anului 1944 \u0219i a prim\u0103verii din 1945 c\u00e2nd stare\u021bul Arsenie Boca \u00eel ascunsese pe directorul prestigioasei reviste \u201eG\u00e2ndirea\u201d \u00een vila mitropolitului Nicolae B\u0103lan din incinta m\u00e2n\u0103stirii.<\/p>\n

Printre amintirile sale deformate de trecerea anilor, Lidia St\u0103niloae (n\u0103scut\u0103 \u00een 1933) insereaz\u0103 un pasaj (privitor la traducerea Filocaliei<\/em> ) dintr-o scrisoare a lui Emil Cioran. Iat\u0103 fragmentul difuzat de ea prin intermediul propriului ei volum de (foarte ce\u021boase) amintiri scos \u00een dou\u0103 edi\u021bii (2007 si 2010) de fosta Editur\u0103 \u201ePolitic\u0103\u201d: \u201cDoamne, ce limb\u0103 curat rom\u00e2neasc\u0103! E o \u00eenc\u00e2ntare. Ce plastic sun\u0103 aceast\u0103 limb\u0103 a ceasloavelor \u015fi a rug\u0103ciunilor. Ca zugr\u0103veala de pe pere\u0163ii bisericilor, plin\u0103 de culoare \u015fi de for\u0163\u0103 de expresie! P\u0103rinte St\u0103niloae, ai ales exact limbajul care trebuia pentru asemenea lucrare\u201d(v. scrisoarea lui E. Cioran \u00een vol.: Lidia St\u0103niloae Ionescu, Lumina faptei din lumina cuv\u00e2ntului. \u00cempreun\u0103 cu tat\u0103l meu<\/em>, Ed. Humanitas, Bucure\u015fti, ed. II-a rev\u0103zut\u0103, 2010, p.318).<\/p>\n

Desigur c\u0103 Emil Cioran, care petrecuse la Sibiu \u00een iarna anului 1940 ultimele s\u0103rb\u0103tori \u00een familie, nu avea de unde s\u0103 afle c\u0103 frumoasa limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a volumelor Filocaliei<\/em> ap\u0103rute \u00eentre 1945 \u015fi 1948 \u2013 datorit\u0103 \u201cst\u0103ruin\u0163ei P\u0103rintelui Arsenie\u201d (pr. D. St\u0103niloae, \u201cCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201d \u00een Filocalia<\/em>, vol. III, Sibiu, 1948) -, fusese \u00een fapt opera a doi mari poe\u0163i, din care pe unul (pe Nichifor Crainic) \u00eel \u0219tia foarte bine. \u00cen cea mai mare parte, stilizarea traducerii se datora poetei \u0219i elenistei Zorica La\u0163cu (fiic\u0103 de avocat devenit\u0103 maica Teodosia de la M\u00e2n\u0103stirea Vladimire\u0219ti de l\u00e2ng\u0103 Tecuci), eminent\u0103 elev\u0103 a profesorului Stefan Bezdechi de la universitatea clujan\u0103 (9). <\/strong>Poeziile Zoric\u0103i La\u021bcu fuseser\u0103 apreciate de Nichifor Crainic care le-a publicat \u00eencep\u00e2nd din anul 1941 \u00een paginile prestigioasei sale reviste. Spre a se ocupa \u00een tihn\u0103 de traducerea \u0219i stilizarea Filocaliei<\/em>, Zorica La\u0163cu (1917- 8 aug. 1990) primise de la stare\u021bul Arsenie Boca o chilie care s\u0103-i fie birou de lucru la M-rea Br\u00e2ncoveanu (vezi m\u0103rturiile Aspaziei O\u0163el Petrescu despre prima sa \u00eent\u00e2lnire cu P\u0103rintele Arsenie Boca \u00een ian. 1948 publicate \u00een rev. \u201eG\u00e2ndirea\u201d, Sibiu, nr. 6-7\/2003, pp. 25-31, sau on-line: \u201cParc\u0103 l-a\u015f fi \u00eent\u00e2lnit pe Iisus\u201d, https:\/\/melidoniumm.wordpress.com\/?s=Aspazia+Otel+Petrescu<\/a> ).<\/p>\n

Din octombrie 1987 exist\u0103 o inregistrare din Italia postat\u0103 pe youtube \u00een 2012 (https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=wGjben1KWOk<\/a> ) \u00een care fosta stare\u021b\u0103 de la Vladimire\u0219ti poveste\u0219te cum Zorica La\u021bcu \u00eei d\u0103dea lui St\u0103niloae paginile traduse din Filocalie<\/em> f\u0103r\u0103 a primi nici un ban pe munca ei care \u00eei ocupa nu numai zilele libere din s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dar si orele de dup\u0103 serviciu, si cum s-a \u00eentristat c\u0103 nici m\u0103car numele nu-i fusese trecut pe volumele traduse. \u00cen 26 iunie 1965 c\u00e2nd amintirile \u00eei erau (comparativ) mai recente, maica Veronica scrisese \u00eentr-o declara\u021bie c\u0103tre Securitate c\u0103 a stat \u00een 1947 trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la S\u00e2mb\u0103ta de Sus c\u00e2nd stare\u021bul \u021binea prelegeri unei mul\u021bimi de studen\u021bi veni\u021bi la m\u0103n\u0103stire \u0219i c\u00e2nd acolo se g\u0103sea \u0219i Zorica La\u021bcu traduc\u00e2nd \u00een chilia ei din textele filocalice (\u00een vol. III, P\u0103rintele Arsenie Boca \u00een Arhivele Securit\u0103\u021bii<\/em>, Ed. Agnos, Sibiu, 2016, p.365).<\/p>\n

Dar o important\u0103 contribu\u0163ie la \u201climba curat rom\u00e2neasc\u0103, plin\u0103 de culoare \u015fi for\u0163\u0103 de expresie\u201d avusese vreme de trei luni \u00eensu\u0219i marele poet religios Nichifor Crainic ascuns de P\u0103rintele Arsenie Boca la M\u00e2n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu (11)<\/strong> . Intr-una dintre declara\u021biile din 1955, dup\u0103 arestarea m\u0103icu\u021belor de la M\u00e2n\u0103stirea Vladimire\u0219ti, Nichifor Crainic men\u021bioneaz\u0103 \u00een treac\u0103t efortul depus de el la stilizarea Filocaliei<\/em> \u00een vremea c\u00e2nd a fost g\u0103zduit \u00een vila Mitropolitului Ardealului de la M\u00e2n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu. La r\u00e2ndul ei, Maica Teodosia (poeta Zorica La\u0163cu) povestea c\u0103 \u201c\u00een perioada \u00een care P\u0103rintele Arsenie Boca \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rintele D. St\u0103niloae traducea Filocalia<\/em>, d\u00e2nsa ajuta la traducere, stiliz\u00e2nd textul\u201d (12)<\/strong>.<\/p>\n

Aceasta este adev\u0103rata istorie a traducerii Filocaliei<\/em> \u00eentr-o limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 at\u00e2t de frumoas\u0103 \u00eenc\u00e2t a trezit admira\u021bia remarcabilului scriitor Cioran a c\u0103rui ultim\u0103 tentativ\u0103 de a-\u0219i \u00eembun\u0103ta\u021bi stilistica scrierilor rom\u00e2ne\u0219ti a implicat o atent\u0103 citire a Bibliei<\/em> din 1936 tradus\u0103 de Gala Galaction, precum \u0219i o parcurgere a Filocaliei<\/em> sibiene, \u201ectitorit\u0103\u201d de renumitul stare\u021b de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus.<\/p>\n

In \u00eencheiere vom recopia pasajul despre moartea martiric\u0103 a P\u0103rintelui Arsenie Boca, \u00eentruc\u00e2t acest fragment \u00eenregistrat \u00een 2007 este cu \u00eend\u00e2rjire \u00eendep\u0103rtat \u00een toate c\u0103r\u021bile ce apar ca ciupercile dup\u0103 ploaie spre a men\u021biona \u201em\u0103rturia\u201d (trunchiat\u0103 \u00een aceast\u0103 parte!) c\u0103lug\u0103rului Pantelimon Munteanu de la Ghighiu privitoare la martiriul faimosului duhovnic Arsenie Boca: \u201c\u00cen 1989 p\u0103rintele Arsenie spunea celor apropia\u0163i: \u2018nu m\u0103 mai vede\u0163i \u00een cur\u00e2nd c\u0103 a\u015ftia m\u0103 termin\u0103<\/em>\u2019. (..). Ultimele momente \u015fi le-a petrecut la Sinaia. Trebuie neap\u0103rat s\u0103 scrie\u0163i asta. Am fost la el \u00eempreun\u0103 cu parintele Dometie care a fost \u0163inut acolo cam o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 si nu i-au dat voie s\u0103 vorbeasc\u0103 cu el. Maica de acolo ne spunea c\u0103 e la Dr\u0103g\u0103nescu. P\u0103rintele Arsenie avea \u00eens\u0103 un c\u0103\u0163el mic, flocos, negru. Unde era p\u0103rintele, acolo era \u015fi c\u0103\u0163elul. C\u00e2nd am v\u0103zut c\u0103\u0163elul, mi-am dat seama c\u0103 este acolo. \u00cen cele din urm\u0103 ni s-a spus c\u0103 este bolnav \u015fi c\u0103 nu poate vedea pe nimeni. I se poate trimite doar un pomelnic sau o scrisoare\u2026 Dup\u0103 trei zile ni s-a spus c\u0103 a murit p\u0103rintele. L-au adus \u015fi era a\u015fa cum era: TORTURAT \u015fi CHINUIT. \/\u2026\/ Nu mi-e fric\u0103 s\u0103 spun adev\u0103rul, chiar dac\u0103 unii mai vor s\u0103 ascund\u0103 acest lucru. Pute\u0163i fi \u015fi un om trimis de cei care l-au torturat \u015fi acum vor cu orice pre\u0163 s\u0103 ascund\u0103 adev\u0103rul. Eu spun adev\u0103rul pe fa\u0163\u0103, pentru c\u0103 mul\u0163i \u00eel \u015ftiu, dar nu \u00eel spun\u201d (P\u0103rintele Pantelimon de la M-rea Ghighiu, \u00eenregistrare din toamna anului 2007). Dup\u0103 difuzarea pe internet a acestui pasaj, b\u0103tr\u00e2nul p\u0103rinte Pantelimon a fost mutat de la M-rea Ghighiu la M\u0103n\u0103stirea Turnu, iar internetul a fost \u201ccur\u0103\u0163at\u201d de respectivul pasaj pe care, dintr-un bun obicei, l-am transcris \u00eentr-un caiet \u015fi l-am citat \u00eentr-un articol publicat de rev. \u201cArges\u201d \u00een oct. 2010 (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sf\u00e2ntului Arsenie Boca, un adev\u0103r ascuns la Centenarul s\u0103rb\u0103torit la M\u00e2n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu<\/em>; URL https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-martiriul7-boca\/<\/a> ). Exist\u0103 \u00een zilele noastre o meserie bine pl\u0103tit\u0103 pentru \u201caranjarea\u201d, dup\u0103 comanda pl\u0103titorilor, a unor informa\u0163ii care circul\u0103 pe internetul de limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Marele duhovnic Arsenie Boca \u00eel v\u0103zuse pe 27 oct. 1989 pe preotul Simion Todoran (c\u0103ruia maica Zamfira i-a anun\u0163at telefonic moartea P\u0103rintelui pe 28 noiembrie). Atunci, cu o lun\u0103 \u00eenainte de plecarea lui la Domnul, i-a spus c\u0103 este \u201cultima dat\u0103 c\u00e2nd ne vedem\u201d(S. Tudoran \u00een vol. M\u0103rturii din Tara F\u0103g\u0103ra\u015fului despre p\u0103rintele Arsenie Boca<\/em>, Ed. Agaton, F\u0103g\u0103ra\u0219, 2004, p.113). Unii au povestit c\u0103 P\u0103rintele a fost scos din ma\u0219ina cu care venea de la Bucure\u0219ti si introdus \u00een ma\u0219ina securi\u0219tilor care l-au schingiuit. Locuind la Sinaia, P\u0103rintele Arsenie Boca (pensionat pe 1 iunie 1967) se dusese probabil pe 21 nov. 1989 la Bucure\u015fti s\u0103-si ridice pensia. Intr-o not\u0103 pentru Securitate este consemnat\u0103 inten\u0163ia sa de a-\u015fi muta pensia la Sinaia. Dup\u0103 relatarea preotului N. Boboia din Porumbacu de Sus, P\u0103rintele Arsenie Boca s-a \u00eentors cu o masin\u0103 care a fost somat\u0103 de doi securisti s\u0103 opreasc\u0103. Soferul n-a vrut, dar P\u0103rintele Arsenie Boca i-a zis c\u0103-i r\u0103m\u00e2n cei doi copii pe drumuri fiindc\u0103 securi\u015ftii \u00eel vor \u00eempu\u015fca daca nu opre\u015fte. Din ma\u015fina oprit\u0103 P\u0103rintele Arsenie Boca a fost scos cu brutalitate \u015fi apoi b\u0103tut cu s\u0103lb\u0103ticie. E foarte probabil c\u0103 apoi a fost transportat la a\u0219ez\u0103m\u00e2ntul monahal de la Sinaia \u0219i l\u0103sat \u00een grija maicilor de acolo, \u00eensp\u0103im\u00e2ntate de Securitate s\u0103 nu sufle nici o vorb\u0103 de cele \u00eent\u00e2mplate. Probabil c\u0103 p\u0103rintele Pantelimon \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rintele Dometie au presimtit ceva fiindc\u0103 aveau mare evlavie la P\u0103rintele Arsenie. De aceea s-au dus la Sinaia unde au r\u0103mas cam o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, c\u00e2t a durat agonia \u015fi maicile \u00eensp\u0103im\u00e2ntate nu i-au l\u0103sat s\u0103-l vad\u0103 pe cel torturat.<\/p>\n

Despre P\u0103rintele Arsenie Boca, preotul din Porumbacu de Sus mai spunea c\u0103 \u201car trebui s\u0103 fie folosit la facult\u0103\u0163ile de teologie, la seminarii, la m\u00e2n\u0103stiri, \u00een toat\u0103 \u0163ara. Nu s\u0103 fie \u0163inut ascuns\u201d (Pr. Nicolae Boboia, \u00een vol. M\u0103rturii din \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului despre P\u0103rintele Arsenie Boca<\/em>, F\u0103g\u0103ra\u015f, Ed. Agaton, 2004, p.26).<\/p>\n

Note \u0219i considera\u021bii marginale<\/em><\/strong>:<\/p>\n

    \n
  1. vezi Caietele Academiei Interna\u021bionale \u201eMihai Eminescu\u201d, Caietul nr.2, Emil Cioran<\/em>, Craiova, 2007, p.39, editat de Consantin Barbu, on-line la http:\/\/fr.scribd.com\/doc\/70857079\/Caiet-2-Cioran<\/a> ; vezi \u0219i referatul Isabelei Vasiliu-Scraba, Cioran, un mistic \u00een lumea filozofiei<\/em>, pentru Colocviul Interna\u021bional \u201eCioran\u201d, mai 2014, organizat de Univ. \u201eL. Blaga\u201d din Sibiu, publicat de rev. \u201eConta\u201d, Piatra Neam\u021b, nr.14\/2014, http:\/\/fr.scribd.com\/doc\/201531861\/IsabelaVasiliuScrabaCioranSibiu2014Colocviu<\/a> , precum \u00eenregistrarea https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=2BHknoJPFpg<\/a> \u0219i textul prezentat la Centenarul \u201eCioran (1911-1995)\u201d, mai 2011 organizat de Universitatea \u201eL. Blaga\u201d din Sibiu si de Prim\u0103ria din R\u0103\u0219inari, http:\/\/fr.scribd.com\/doc\/187765196\/IsabelaVScrabaCioranSibiu2011Prophete<\/a> ). Profesorul de metafizic\u0103 Nae Ionescu (\u201ementorul genera\u021biei sale\u201d, cum l-a desemnat \u00eentr-un interviu din 1987 Cioran) frecventa Biserica Alb\u0103. In textele lor scrise pe calapodul \u00eenver\u0219unat ateu al culturii comuniste, mul\u021bi dintre cei care s-au iluzionat dup\u0103 1990 c\u0103-\u0219i fac un nume pe seama lui Cioran (prin simpla tricotare a unei biografii \u201eoficializate\u201d) au preferat s\u0103 perpetueze interdic\u021bia cenzurii idelologice comuniste privitoare la men\u021bionarea metafizicianului Nae Ionescu \u00een calitatea sa de prim si unic (p\u00e2n\u0103 la ora actual\u0103) creator de \u0219coal\u0103 filozofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. At\u00e2t directorul fostei Edituri \u201dPolitice\u201d (desemnat de Noica \u201ediscipolul lui Henry Wald nu al s\u0103u\u201d (vezi vol. 2, Noica \u00een Arhiva Securit\u0103\u021bii<\/em>, Ed. Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Bucuresti, 2009, p.154), c\u00e2t si autoarea de Poeme neru\u0219inate<\/em> (Bucure\u0219ti, Editura Albatros, Bucure\u0219ti, 1993) \u2013 ajuns\u0103 (datorit\u0103 plagiatorului Ion Iano\u0219i \u2013 dovedit \u00een 1995, prin \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d scoas\u0103 de Petre Mihai B\u0103canu, plagiator dup\u0103 Kant-ul Rodic\u0103i Croitoru) conduc\u0103toare de doctorate despre interbelici la universitatea clujan\u0103-, s-au f\u0103cut a-l \u201euita\u201d pe ini\u021biatorul \u0218colii tr\u0103iriste<\/em>, neamintind de influen\u021ba formatoare a profesorului Nae Ionescu asupra lui Cioran (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Ideile, un decor variabil \u00een eseistica lui Cioran<\/em>, \u00een volumul IN LABIRINTUL R\u0102SFR\u00c2NGERILOR. NAE IONESCU PRIN DISCIPOLII S\u0102I: Petre \u021au\u021bea, Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i Vasile B\u0103ncil\u0103, Ed. Star Tipp, 2000, URL http:\/\/isabelavs.go.ro\/Discip\/CAP8.html<\/a> , precum \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran prin l\u0103ut\u0103rismul lui Ple\u0219u, sau Inocularea ru\u0219inii de a fi rom\u00e2n<\/em>, URL http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2011\/02\/isabela-vasiliu-scraba-cioran-prin-lautarismul-lui-plesu-despre-inocularea-rusinii-de-a-fi-roman\/<\/a> ).<\/li>\n
  2. Vr\u00e2nd s\u0103 informeze teologii francezi (pe unde radiofonice, cu ocazia unei discu\u0163ii cu teologul Oliver Clement ulterior publicat\u0103 \u00eentr-o revist\u0103) despre apari\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia a primelor patru volume ale Filocaliei <\/em>(Sibiu, 1946-1948), Andrei Scrima (1925-2000) face \u015fi o referire la practica isihast\u0103 de la M-rea Antim (L\u2019avenement philocalique dans l\u2019Orthodoxie roumaine, par un moine de l\u2019Eglise Orthodoxe de Roumanie<\/em>, \u00een \u201cIstina\u201d, nr.5\/1958, p.235-328 \u015fi 443-474). La m\u00e2n\u0103stirea bucure\u015ftean\u0103, \u00eentre 1944 \u015fi 1948, Sandu Tudor (martir al temni\u021belor comuniste) organizase (pe modelul conferin\u0163elor Asocia\u0163iei \u201eCriterion\u201d din 1932-1935) o serie de conferin\u0163e urmate de discu\u0163ii pe teme religioase, evenimente culturale suprimate \u00een 1948 prin comanda politic\u0103 a \u201eregimului comunist al Anei Pauker\u201d(Virgil Ierunca). Dup\u0103 numele \u00een\u015firate de Andrei Scrima (ajuns \u00een mod oficial \u00een 1956 \u00eent\u00e2i \u00een Elve\u0163ia apoi \u00een Fran\u0163a), \u00een revista francez\u0103 tip\u0103rit\u0103 \u00een mai 1958, Securitatea a arestat \u00een vara anului 1958 pe to\u0163i cei pe care memoria t\u00e2n\u0103rului c\u0103lug\u0103r Scrima nu i-a l\u0103sat deoparte (cf. Une interview du pere Dumitru Saniloaie<\/em>, \u00een vol. Philosophes Roumains<\/em>, Bucure\u015fti, Redaction des publications pour l\u2019etranger, f.a., p.212; dup\u0103 arestarea celor 16 persoane nevinovate grupate de tor\u021bionarii Securit\u0103\u021bii \u00eentr-o inventar\u0103 \u201eorganiza\u021bie subversiv\u0103\u201d pentru a putea fi condamna\u021bi, p\u0103rintele Andrei Scrima n-a mai vorbit ani de zile cu pr. O. Clement). Tor\u021bionarul sadic Alexandru Nicolschi\/Nicolau este men\u021bionat de Adriana Georgescu \u00een cartea ei \u00een care poveste\u0219te cum a fost dat\u0103 cu capul de perete p\u00e2n\u0103 a fost umplut\u0103 de s\u00e2nge de anchetatorul Nicolschi, vezi In the Beginning Was the End<\/em>, 1951, Translated from Romanian by Dr. Dan Golopen\u021bia; La \u00eenceput a fost sf\u00e2r\u0219itul<\/em>, cu o prefa\u021b\u0103 de Monica Lovinescu, Bucure\u0219ti, 2003. Numele agentului sovietic Boris Grumberg, alias Nicolschi\/Nicolau, aflat doisprezece ani \u00een structurile de v\u00e2rf ale Securit\u0103\u021bii \u00eenfiin\u021bate de Ana Pauker \u00een 1948, nu apare trecut \u00een Dic\u021bionarul de istorie a Rom\u00e2niei<\/em>, coordonat de Stan Stoica (Ed. Meronia, Bucure\u0219ti, 2007). \u00cen 1958, grupa\u021bi de Securitate \u00een a\u0219a-numitul lot al \u201eRugului aprins\u201d, au ajuns dup\u0103 gratii \u00een regim de exterminare \u015faisprezece oameni nevinova\u0163i condamna\u021bi pentru o activitate (a Asocia\u021biei \u201eRugul Aprins\u201d) care \u00ee\u0219i \u00eencetase \u00eentrunirile de la M\u0103n\u0103stirea Antim \u00een urm\u0103 cu zece ani (apud. P\u0103rintele Sofian Boghiu; vezi \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Modelul Antim \u0219i modelul P\u0103ltini\u0219<\/em> , sau, Inutile liste bibliografice oferite de Noica \u0219i lecturi de poezie religioas\u0103 \u00een casa boiereasc\u0103 a Olg\u0103i Greceanu<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-noicaolga\/<\/a> ). Ca urmare a deten\u0163iei politice trei oameni si-au pierdut via\u0163a, doi poe\u021bi (Sandu Tudor \u0219i dr. Vasile Voiculescu) \u0219i arhimandritul Haralambie Vasilache. \u00cen 1962 Sandu Tudor a fost omor\u00e2t cu ranga de c\u0103tre un gardian, \u00een \u00eenchisoarea din Aiud, unde e construit un Centru de martirologice pentru studierea victimelor rasismului hitlerist \u0219i a altor victime (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Batjocorirea martirilor neamului \u00een proiectul M\u00e2n\u0103stirii de la R\u00e2pa Robilor din Aiud<\/em>, \u00een rev. \u201eOrigini\/Romanian Roots\u201d, S.U.A., vol.XIV, No.6-7-8 (143-144-145), June, July, August 2009, p. 19-20). La Aiud a murit (printre alte sute de mii de victime ale regimului de exterminare din temni\u021bele comuniste) filozoful Mircea Vulc\u0103nescu, martirizat prin b\u0103t\u0103i repetate si expunere la temperaturi sub zero grade (v. Titus B\u0103rbulescu, Mircea Vulc\u0103nescu<\/em>, prefa\u0163\u0103 la volumul R\u0103zboiul pentru \u00eentregirea neamului<\/em>, Ed. Saeculum, Bucuresti, 1999, p.5-17, precum \u0219i https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=6kuhSDeAnVQ<\/a> ; a se vedea \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Aiud: hidra cripto-comunist\u0103 contra vetrei monahale de la R\u00e2pa Robilor<\/em>, \u00een rev. \u201eOrigini\/ Romanian Roots\u201d, nr. 11-12\/ 2009, p.24; http:\/\/www.scribd.com\/doc\/189886227\/Isabela-Vasiliu-Scraba-Aiud-Hidra-cripto-comunista-contra-vetrei-monahale-de-la-Rapa-Robilor<\/a> ). Securitatea comunist\u0103 a desemnat Rugul Aprins<\/em> drept organiza\u021bie politic\u0103 \u201esubversiv\u0103\u201d, nereu\u0219ind, oric\u00e2t l-au schingiuit, s\u0103-l fac\u0103 pe poetul Sandu Tudor s\u0103 semneze \u00een procesul verbal de anchet\u0103 c\u0103 Asocia\u021bia pe care el o \u00eenfiin\u021base legal \u00een 1946 ar fi fost \u201esubversiv\u0103\u201d. \u00centre cei aresta\u021bi \u00een 1958 au mai fost poetul religios Paul Sterian, scriitorul Ion Marin Sadoveanu, studentul Serban Mironescu, prof. univ. Alexandru Mironescu, al\u0103turi de al\u021bi trei studen\u021bi \u0219i personalit\u0103\u0163i ale bisericii, precum Benedict Ghiu\u015f, D. St\u0103niloae, Bartolomeu Anania, Arsenie Papacioc, Sofian Boghiu, Felix Dubneac, Roman Braga, fra\u0163ii Vasile (stare\u0163 la M-rea Antim din 15 martie 1944) \u015fi Haralambie Vasilache, ucis prin regimul de exterminare din temni\u021ba Aiudului (vezi Pr. Sofian Boghiu, Rugul Aprtins \u00een temni\u0163\u0103<\/em>, \u00een \u201cVestitorul ortodoxiei\u201d, 1996; de semnalat ar fi \u0219i deturnarea martirajului celor din lotul Rugului Aprins<\/em> \u00eenchi\u0219i la Aiud \u00een \u00eencercarea unei salariate a Editurii Humanitas de a compara descinderile unor comuni\u0219ti atei \u00een camera \u2013 \u201emicrofonizat\u0103\u201d de Securitate-, \u00eenchiriat\u0103 de Noica la P\u0103ltini\u0219 cu reuniunite duhovnice\u0219ti de la M\u00e2n\u0103stirea Antim la care a participat \u0219i Mircea Vulc\u0103nescu p\u00e2n\u0103 s\u0103 fie \u00eenchis, vezi; http:\/\/www.clipa.com\/a13398-Modelul-Antim.aspx<\/a> ). Poetul Vasile Voiculescu (arestat pe 5 august 1958 la 74 de ani) a decedat dup\u0103 eliberarea din temni\u0163\u0103 de unde a ie\u015fit pe patul mor\u0163ii, \u00eentr-o agonie ce i-a prelungit durerile \u015fi suferin\u0163a vreme de aproape un an. Pe 26 aprilie 1963, \u00eenainte de a-\u0219i da duhul,Vasile Voiculescu a spus: \u201eIonic\u0103 eu mor! M-AU OMOR\u00c2T! Ai grij\u0103 c\u0103 s\u00eent mai perver\u0219i dec\u00e2t crezi tu\u201d (vezi Radu Voiculescu, Vasile Voiculescu \u2013anii de deten\u021bie<\/em>, Buz\u0103u, 1993, precum \u0219i Florentin Popescu, Via\u021ba lui Vasile Voiculescu<\/em>, Ed. Vestala, Bucure\u0219ti, 2008).<\/li>\n
  3. In cazul Zoric\u0103i La\u021bcu (\/maica Teodosia) calitatea de traduc\u0103toare a Filocaliei<\/em> este atestat\u0103 de Aspazia O\u021bel Petrescu, de P\u0103rintele Ioan Iovan (care-i dusese Zoric\u0103i la Vladimire\u0219ti textele filocalice aduse \u00een 1939 de P\u0103rintele Arsenie de la muntele Athos) si de maica Veronica, stare\u021ba M\u0103n\u0103stirii Vladimire\u0219ti (prima desfiin\u021bat\u0103 \u00een februarie1956 la comanda Securit\u0103\u021bii si a Ministerului de Interne). In martie 1944 maica Veronica a venit \u00een postul mare la Sibiu \u00een casa profesorului Staniloae, \u201eunde a fost primit\u0103 \u0219i g\u0103zduit\u0103\u201d \u0219tiind c\u0103 acolo \u00eel va g\u0103si pe vestitul predicator Arsenie Boca pe care dorea s\u0103-l invite 2-3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la Vladimire\u0219ti. \u00cen 1944 stare\u021bul de la S\u00e2mb\u0103ta (supranumit \u201eSf\u00e2ntul Ardealului\u201d) traducea cu St\u0103niloae Filocalia<\/em>, cum este specificat \u0219i \u00een prefa\u021ba volumului al doilea ap\u0103rut \u00een 1946. T\u00e2n\u0103ra Veronica (de 21 de ani) i-a devenit faimosului stare\u021b \u201efiic\u0103 duhovniceasc\u0103\u201d, \u00eempreun\u0103 cu ea merg\u00e2nd \u0219i la Domni\u021ba Ileana la Castelul Bran (cf. D. St\u0103niloae, 29 iunie 1965). De Sfintele Pa\u0219\u021bi \u00een 1944 a ajuns pentru prima oar\u0103 si Zorica La\u021bcu la \u201eSf\u00e2ntul Ardealului\u201d pe care mult\u0103 vreme l-a avut ca duhovnic, \u00een anii de dup\u0103 temni\u021ba politic\u0103 ea fiind salvat\u0103 (de P\u0103rintele Arsenie Boca) \u00een mod miraculos de cancerul \u00een faz\u0103 terminal\u0103. Ambele tinere au revenit la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu p\u00e2n\u0103 \u00een 1948. Traduc\u0103toarea Zorica La\u021bcu a \u00eent\u00e2lnit-o \u00een 1945 prima oar\u0103 pe m\u0103icu\u021ba Veronica la S\u00e2mb\u0103ta de Sus. \u00cen chilia ei de la S\u0103mb\u0103ta de Sus \u00eei povestea Veronic\u0103i ce a tradus din Filocalie<\/em>, stare\u021ba de la Vladimire\u0219ti fiind \u00eentr-o perioad\u0103 de studii intense ca s\u0103 ajung\u0103 de la cele dou\u0103 clase primare (c\u00e2te avusese p\u00e2n\u0103 \u00een 1944) la absolvirea liceului, meditat\u0103 de maica Mihaela (\/Marieta Nicoar\u0103) iar din 1948 de predicatorul Ioan Iovan si de poeta Zorica La\u021bcu.<\/li>\n
  4. Pe 2 martie 1964 P\u0103rintele Arsenie Boca (fostul ieromonah v\u0103z\u0103tor cu duhul si stare\u021b de la S\u00e2mb\u0103ta si de la Prislop) \u00eei spusese unui informator (\u201eMu\u0219at N.\u201d) venit (\u00een atelierul de pictur\u0103) s\u0103-l viziteze la Schitul Maicilor c\u0103 socialismul ar fi superior capitalismului. Deoarece \u00eentr-o viitoare societate socialist\u0103 to\u021bi ar munci nepl\u0103ti\u021bi, desfiin\u021b\u00e2ndu-se banul, \u201eochiul dracului\u201d si zeitatea suprem\u0103 a societ\u0103\u021bii capitaliste. B\u0103nuindu-l probabil turn\u0103tor, i-a spus c\u0103 \u00eenchisoarea l-ar fi sc\u0103pat de zg\u00e2rcenie pe prof. Dumitru St\u0103niloae, cel cu care colaborase f\u0103r\u0103 plat\u0103 la traducerea Filocaliei<\/em> (\u0219i care urma s\u0103 dea Securit\u0103\u021bii informa\u021bii chiar despre Arsenie Boca \u00een 29 iunie 1965, vezi vol. III, P\u0103rintele Arsenie Boca \u00een Arhivele Securit\u0103\u021bii,<\/em> Ed. Agnos, Sibiu, 2016, pp.267-268). P\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la treapta iubirii de du\u0219man [eleva\u021bie spiritual\u0103 greu de atins], cei trecu\u021bi prin \u201epurgatoriul\u201d temni\u021belor politice \u201etrebuie s\u0103 se scuture de toate prejudec\u0103\u021bile\u201d i-a mai spus c\u0103lug\u0103rul iconar vizitatorului \u201eMu\u0219at\u201d (cf. P\u0103rintele Arsenie Boca, 2 martie 1964, \u00een vol. III,: P\u0103rintele Arsenie Boca \u00een Arhivele Securit\u0103\u021bii,<\/em> Ed. Agnos, Sibiu, 2016, p.293). Indica\u021bia primit\u0103 de la Securitate de informatorul \u201eMu\u0219at N.\u201da fost s\u0103 nu-l mai caute ci s\u0103-i vorbeasc\u0103 doar dac\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Ceea ce s-a petrecut doi ani mai t\u00e2rziu. Atunci P\u0103rintele Arsenie Boca (angajat muncitor pictor cu leafa cea mai mic\u0103 de\u0219i avea trei licen\u021be: Academia Teologic\u0103, Institutul de Belle Arte \u0219i Academia de Muzic\u0103 Religioas\u0103) i-a spus lui \u201eMu\u0219at\u201d c\u0103 nu depinde de el s\u0103-\u0219i doreasc\u0103 s\u0103 redevin\u0103 c\u0103lug\u0103r \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire si c\u0103, dac\u0103 acest lucru nu corespunde vederilor Patriarhului, este bine c\u0103 el \u201ese simte foarte fericit cu sfin\u021bii pe care \u00eei picteaz\u0103\u201d (P\u0103rintele Arsenie Boca, 13 ianuarie 1966, vol.III, p.387).<\/li>\n
  5. vezi vol.: G. Enache \u0219i A.N. Petcu, Monahismul ortodox \u0219i puterea comunist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia anilor cincizeci<\/em>, Editura Partener, Gala\u021bi, 2009, pp. 80-83. Scriind deja un roman pe tema \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00eentemni\u021b\u0103rilor abuzive din comunism (Persecuta\u021bi-l pe Boe\u021bius<\/em>, sau, Salvarea de ostrogo\u021bi <\/em>; vezi interven\u021bia Isabelei Vasiliu-Scraba la Sesiunea de comunic\u0103ri a Universit\u0103\u021bii \u201e1 decembrie1918\u201d din Alba Iulia http:\/\/www.youtube.com\/watch?v=w0O_gLroSCk<\/a> ), Vintil\u0103 Horia notase \u00een jurnalul s\u0103u din 1989 rolul nefast al minorit\u0103\u021bilor din Rom\u00e2nia (\u00een 1 iulie 1966 erau 12, 2% din totalul popula\u021biei de 19 142 676 de locuitori, \u00een 1992 procentul sc\u0103z\u00e2nd la cca 9% din 22 800 000 loc.) la impunerea \u0219i men\u021binerea comunismului (V. Horia, Jurnal de sf\u00e2r\u0219it de ciclu<\/em>, Ed. Vremea, Bucure\u0219ti, 2017). Observa\u021bii similare f\u0103cuse \u00een deceniul al cincilea \u0219i Lucian Blaga \u00een romanul de sertar: Luntrea lui Caron<\/em>, publicat \u00een 1990 de fosta Editur\u0103 \u201ePolitic\u0103\u201d pe h\u00e2rtie de cea mai proast\u0103 calitate. Cam tot prin 1990-1991, noul director al editurii (instalate unde fusese redac\u021bia ziarului \u201eSc\u00e2nteia\u201d) \u00ee\u0219i manifesta (fa\u021b\u0103 de Radu Dragomirescu, vezi Jurnal de sf\u00e2r\u0219it de ciclu<\/em>, Ed. Vremea, Bucure\u0219ti, 2017, p.616) regretul c\u0103 numele faimosului Vintil\u0103 Horia nu este trecut \u201epe lista de autori de la Humanitas\u201d. De ca \u0219i cum lista ar fi f\u0103cut-o altcineva dec\u00e2t directorul fostei Edituri \u201ePolitice\u201d care nici dup\u0103 un sfert de secol de cripto-comunism nu l-a inclus \u00een respectiva list\u0103 pe laureatul Premiului Goncourt. Mai remarcabil este \u00eens\u0103 faptul c\u0103 Vintil\u0103 Horia a avut capacitatea de a aprecia corect situa\u021bia de dup\u0103 \u00eempu\u0219carea Ceau\u0219e\u0219tilor. Din Spania exilatul scria \u00een 1991 c\u0103 va trebui s\u0103 renun\u021be \u201ela g\u00e2ndul \u00eentoarcerii. Faptul c\u0103 Rom\u00e2nia a r\u0103mas \u00eemp\u0103nat\u0103 de comuni\u0219ti, nu numai \u00een partea ei politico-administrativ\u0103, dar \u0219i \u00een cea scriitoriceasc\u0103 (editori, ziari\u0219ti, scriitori, mass media \u00een general) \u0219i c\u0103 poeta\u0219tri angaja\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duva oaselor cu regimul trecut taie \u0219i sp\u00e2nzur\u0103 sub cel de azi, \u00eemi face imposibil\u0103 iluzia \u00eentoarcerii\u201d (Vintil\u0103 Horia, Jurnal de sf\u00e2r\u0219it de ciclu<\/em>, 2017, p.545; a se vedea \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Receptarea rom\u00e2neasc\u0103 a primului scriitor str\u0103in laureat al Premiului Goncourt<\/em>, variant\u0103 scurt\u0103 pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr12\/ 97, decembrie 2015, p.16; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/vintila-horia\/isabelavs-vintilahoriacentenar\/<\/a> ; precum \u0219i art.: Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade, Vintil\u0103 Horia \u0219i un istoric r\u0103pit prin Berlinul de est<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-auredecei\/<\/a>\u00a0\u00a0 ).<\/li>\n
  6. Despre unicul premiu (\u201eRivarol\u201d) acceptat \u00een Fran\u021ba, Cioran considera c\u0103 juriul ar fi fost impresionat de \u201earogan\u021ba \u0219i cinismul\u201d Tratatului de descompunere <\/em>(Paris, 1949). Dup\u0103 1987 \u2013 c\u00e2nd unii oficiali comuni\u0219ti (precum Brucan) \u0219tiau de schimbarea de regim care urma s\u0103 aibe loc \u00een 1989, dup\u0103 cum dovede\u0219te o \u00eenregistrare aflat\u0103 la Radio \u201eEuropa liber\u0103\u201d, vezi Ion Varlam, Pseudo-Rom\u00e2nia. Conspirarea deconspir\u0103rii<\/em>, Ed. Vog, Bucure\u0219ti, 2004)- Cioran \u00eei spunea lui Ion Deaconescu (ajuns la Paris cu traducerea lui Modest Morariu, foarte apreciat\u0103 de Cioran) c\u0103 devine \u201eun cinic dezl\u0103n\u021buit\u201d atunci c\u00e2nd simte nevoia s\u0103-l \u201edezonoreze pe Dumnezeu \u201d (vezi Caietele Academiei Interna\u021bionale \u201eMihai Eminescu\u201d, Caietul nr.2, Emil Cioran<\/em>, Craiova, 2007, pp. 36-38, caiet editat de C-tin Barbu; on-line la http:\/\/fr.scribd.com\/doc\/70857079\/Caiet-2-Cioran<\/a>.) .<\/li>\n
  7. Primul scriitor nefrancez laureat cu cea mai \u00eenalt\u0103 distinc\u021bie a literelor franceze observase cu juste\u021be c\u0103 din trecutul apropiat nu ne-a r\u0103mas \u201enimic altceva\u201d dec\u00e2t memoria victimelor comunismului (vezi Vintit\u0103 Horia, Mai bine mort dec\u00e2t comunist. Sau g\u00e2nduri pe marginea unei istorii a viitorului<\/em>, Ed. Phoenix, 1990, p.39; a se vedea \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade, Vintil\u0103 Horia \u0219i un istoric r\u0103pit prin Berlinul de est<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-auredecei\/<\/a> ). Dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, ocupantul sovietic a \u00eemp\u00e2nzit Romania (ciuntit\u0103 de Bucovina de Nord, Basarabia \u0219i \u021ainutul Her\u021bei) cu 230 \u00eenchisori politice -f\u0103r\u0103 sediile de anchet\u0103 ale Securit\u0103\u0163ii \u00eenfiintate \u00een 1948 de colonelul sovietic Ana Pauker- si peste 15 azile psihiatrice folosite \u00een represiunea politic\u0103 (vezi Sorin Ilie\u015fiu, Raport pentru condamnarea regimului comunist ca nelegitim \u015fi criminal<\/em>, \u00een \u201cRevista 22\u201d, suplimentul \u201c22 plus\u201d, Anul XIII, Nr. 188, 21 martie 2006, p.3; a se vedea \u0219i dr. Florian M\u0103trescu, Holocaustul ro\u0219u<\/em>, Ed. Irecson, Bucure\u0219ti, 2008, vol. I-III, 1430p.)<\/li>\n
  8. vezi pr. D. St\u0103niloae, \u201cCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201d \u00een Filocalia<\/em>, vol. III, Sibiu, 1948. A se vedea si Isabela Vasiliu-Scraba, Din culisele Filocaliei<\/em>, http:\/\/www.alternativaonline.ca\/IVS1408.html<\/a> (august 2014).<\/li>\n
  9. vezi Nichifor Crainic, Zile albe \u2013 zile negre<\/em>, vol. I, Casa editorial\u0103 \u201eG\u00e2ndirea\u201d, Bucure\u0219ti, 1991; vol.II, Bucure\u0219ti, Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, 1997. A a se vedea \u0219i revista \u201eManuscriptum-100\u201d, nr. 1-4\/1995, num\u0103r special dedicat lui Nichifor Crainic, unde au fost publicate prima dat\u0103 file din dosarele de Securitate ob\u021binute \u00een decembrie 1993 de la S.R.I. \u201edup\u0103 o lung\u0103 campanie public\u0103 dus\u0103 de Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne\u201d (apud. Alexandru Condeescu, Cuv\u00e2nt \u00eenainte asupra edi\u021biei<\/em>, vol.II, pp.19-20). Arestat \u00een 1947 academicianul Nichifor Crainic a fost eliberat \u00een urma Decretului 283\/ 1962 la sf\u00e2r\u0219itul lunii aprilie 1962, iar pe 10 mai 1962 \u00eei apare semn\u0103tura \u00een \u201eGlasul Patriei\u201d, al\u0103turi de \u201ealte perle<\/em> semnate de Zigu Ornea, Petre Ghelmez \u0219i Nedic Lemnaru\u201d (apud. Stefan Baciu). Revista \u201ecare un timp oarecare se tip\u0103rea \u00een Berlinul sovietic, f\u0103r\u0103 a circula \u00een \u021aar\u0103 \u2026 \u00eempro\u0219ca cu noroi exilul \u2026 si publica evoc\u0103ri despre chiftele, \u0219pri\u021b \u0219i s\u0103rm\u0103lu\u021be \u00een foi de vi\u021b\u0103\u201d (Stefan Baciu, Praful de pe tob\u0103<\/em>, Ed. Eminescu, Bucure\u0219ti, 1995). In 1996 so\u021bii Magda \u0219i Petru Ursache editeaz\u0103 pentru prima oar\u0103 \u2013dup\u0103 60 de ani \u2013 eseuri ale lui Nichifor Crainic, \u00eentr-un volum amplificat prelu\u00e2nd titlul si mare parte din volumul Puncte cardinale \u00een haos<\/em> (edi\u021bia I-a, 1936, edi\u021bia II-a, Ed. Timpul, Ia\u0219i, 1996). Lor li se datoreaz\u0103 \u0219i re-editatea faimosului volum Nostalgia Paradisului<\/em> ap\u0103rut ini\u021bial \u00een 1940.<\/li>\n
  10. Poeta si traduc\u0103toarea Zorica La\u0163cu (Maica Teodosia de la M\u00e2n\u0103stirea Vladimire\u0219ti, arestat\u0103 \u00een 1955, c\u00e2nd a fost desfiin\u021bat\u0103 M\u0103n\u0103stirea de l\u00e2ng\u0103 Tecuci) a apucat s\u0103-\u0219i vad\u0103 publicate urm\u0103toarele trei volume de versuri: Insula alb\u0103 <\/em>(Ed. Dacia Traian\u0103, Sibiu, 1944, reeditat\u0103 \u00een 1999); Osana Luminii<\/em> (Editura Episcopiei Cluj, 1948) \u0219i Poemele Iubirii<\/em> (Ed. Ramuri, Craiova, 1949). Dup\u0103 cei trei ani de deten\u021bie f\u0103cut\u0103 f\u0103r\u0103 nici o vin\u0103, Zorica La\u021bcu a tradus din scriitorii mistici (Sf. Ioan al Crucii, Origen si Grigore al Nissei). \u00cen manuscris au r\u0103mas traducerile din Sf. Ioan al Crucii \u0219i imnele \u0219i cuv\u00e2nt\u0103rile Sf. Simeon Noul Teolog din care a mai citat P\u0103rintele Arsenie Boca \u00een scrierile sale. Ultimele, fiind traduceri \u00een versuri excep\u021bionale, ar fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit semnificativ prozaicul volum al Filocaliei<\/em> cuprinz\u00e2nd t\u0103lm\u0103cirea lui St\u0103niloae din Sf. Simion Noul Teolog. In 2008, la Editura Sophia din Bucure\u0219ti a ap\u0103rut volumul Poezii<\/em>, de Zorica La\u021bcu\/ Maica Teodosia, \u00eengrijit de preotul Cornel Toma care scrie si postfa\u021ba. Manuscrisele acestei geniale poete au fost donate Bibliotecii Astra din Sibiu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Centenar ZORICA LA\u021aCU (\/Maica Teodosia)<\/em>, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, <\/em>Satu Mare:, anul XI, nr. 5 (114), mai 2017, p.19; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-zoricateodosia\/<\/a> ; a se vedea \u0219i comunicarea mea din 16 nov. 2017 despre Zorica La\u021bcu\/ Maica Teodosia de la Colocviul de filozofie din Tecuci, https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=Eq1YVyNek60&t=160s<\/a> ).<\/li>\n
  11. vezi Nichifor Crainic, Zile albe \u2013 zile negre. Memorii<\/em>, vol. II, Bucure\u0219ti, Ed. Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, 2001, pp. 37-42. Volumul cuprinde la pp. 192 \u2013257 textul de r\u0103spuns scris de Crainic dup\u0103 citirea acuza\u021biilor care i-au fost aduse.<\/li>\n
  12. vezi Maica Adriana de la Schitul Cornet, \u00een vol. M\u0103rturii din \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului despre P\u0103rintele Arsenie Boca<\/em>, Ed. Agaton, F\u0103g\u0103ra\u015f, 2004, p.78.<\/li>\n<\/ol>\n

    \u00a0——————————-<\/p>\n

    Autoare: Isabela VASILIU-SCRABA<\/strong><\/p>\n

    (https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-tradufilocalia5\/<\/a> )<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Motto: \u201eDac\u0103 Dumnezeu va ajuta s\u0103 apar\u0103 \u00eentreaga Filocalie \u00een rom\u00e2ne\u0219te, acest act va r\u0103m\u00e2ne legat \u00een mare m\u0103sur\u0103 de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34708","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34708","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34708"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34708\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34710,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34708\/revisions\/34710"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34708"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34708"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34708"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}