{"id":34804,"date":"2018-01-13T17:03:22","date_gmt":"2018-01-13T17:03:22","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34804"},"modified":"2018-01-13T17:04:16","modified_gmt":"2018-01-13T17:04:16","slug":"george-anca-eminescu-yama","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/13\/george-anca-eminescu-yama\/","title":{"rendered":"George ANCA: Eminescu Yama"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201cSemnul \u00eentors\u201d presupune \u015fansa omului de a blestema \u00een urma dispari\u0163iei sale.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Blestemul e o culme subiectiv\u0103 a vitalit\u0103\u0163ii \u00eenfr\u00e2nte.<\/p>\n

*<\/p>\n

Maxima esen\u0163\u0103 eminescian\u0103, exprimat\u0103 prin Zalmoxe, st\u0103 \u00een crea\u0163ia tragic\u0103 a celui nep\u0103truns: lumea, oamenii nemuritori, sf\u00e2\u015fia\u0163i de limitele nemuririi \u00een centrul armoniei cosmice.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u201cLa solidarisation magique ou mystique \/ le bapteme, dans les significations pre-chretiennes \/ de l’homme a l’eau, lui confere de nouvelles possibilites de ‘germination’, d’une nouvelle naissance\u201d \/ Mircea Eliade, Locum refrigerii<\/em>, \u00een \u201cZalmoxis\u201d, 1, 1938).<\/p>\n

*<\/p>\n

Mihai Eminescu traduc\u00e2nd proz\u0103 de Edgar Poe prin intermediul lui Charles Baudelaire.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0Izvor ca pl\u00e2ns la na\u015ftere – \u201cApele pl\u00e2ng clar izvor\u00e2nd din f\u00e2nt\u00e2ne\u201d (Eminescu).<\/p>\n

*<\/p>\n

Epilogul lui Miron Costin (plec\u00e2nd de la Geste<\/em> francez\u0103): \u201cN\u0103sc\u00e2ndu-ne murim, murind ne facem cenu\u015f\u0103\u201d.<\/p>\n

*<\/p>\n

S\u0103 cite\u015fti pe Eminescu f\u0103r\u0103 a te g\u00e2ndi la Eminescu nu e un semn c\u0103 te-ai g\u00e2ndit la Baudelaire.<\/p>\n

*<\/p>\n

Eminescu nu mai este \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in cei ce n-au fost fiind el, cei ce-au fost dup\u0103 el,\u00a0 prin el sau cu el, sau sub el, sunt nu prin ei ci prin cei care-i a\u015ftern peste Nefiin\u0163a reajuns\u0103 la \u00eenceput. Ei poate sunt str\u0103ini, dar nu se str\u0103mo\u015fesc din str\u0103inii de ei \u00een aceia\u015fi str\u0103ini de noi, \u00een ei.<\/p>\n

*<\/p>\n

Studiul dedicat lui Eminescu reprezint\u0103 pentru Arghezi ceea ce reprezint\u0103 \u201cVia\u0163a \u015fi opera lui Edgar Poe\u201d pentru Baudelaire, inclusiv ca viziune estetic\u0103 \u015fi complementar\u0103 a personalit\u0103\u0163ilor, \u00eens\u0103 dup\u0103 aproape o sut\u0103 de ani \u015fi, parc\u0103 anume, \u00eentr-o ipostaz\u0103 de retrospectiv\u0103 pioas\u0103 (\u201cpio\u015fenia noastr\u0103 dep\u0103\u015fit\u0103\u201d), menit\u0103 s\u0103 rectitoreasc\u0103 fiorul poetic pe care un poet anume, unic \u015fi mare, l-a l\u0103sat mo\u015ftenire. Dac\u0103 poetul francez, teoretiz\u00e2nd poezia, transcria f\u0103r\u0103 semnele cit\u0103rii fraze din Poe, Arghezi va parafraza versuri proprii, sensul parafrazei atribuindu-i-l lui Eminescu (\u201cFemeia lui Eminescu nu e niciodat\u0103 so\u0163ia, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd exclusiv amant\u0103\u201d, iar cunoscutul vers: \u201clogodnic\u0103 de-a pururi, so\u0163ie niciodat\u0103\u201d etc.). Am risca specul\u00e2nd c\u0103, de transcris, la r\u00e2ndul s\u0103u Arghezi transcrie din Baudelaire idei critice. Totu\u015fi le vedem, originare \u015fi regenerate dup\u0103 lunga lor evolu\u0163ie, ap\u0103r\u00e2nd dintr-un unic \u015fi vast creuzet care este spiritul arghezian, \u00eentr-o aparent\u0103, revolut\u0103 \u00eenstr\u0103inare de sine: discursul de poetic\u0103.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 dac\u0103 n-ar fi dec\u00e2t o prepozi\u0163ie, s-ar putea spune c\u0103 \u00eentru este un sistem de filosofie -Noica<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

Jum\u0103tate din indienii Pima au diabet \u015fi 95 la sut\u0103 din diabetici sunt supraponderali.<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prima oar\u0103 l-am c\u0103utat la Institutul de Logic\u0103, pentru a-i comunica solicitarea lui George Alexe de \u00a0 a scrie la revista \u201cCredin\u0163a\u201d, \u00een Detroit (\u00eel cunoscusem pe teolog de la cumnatul s\u0103u, arheologul Petre Diaconu, partener de \u015fah). Nu mi-a r\u0103spuns, dar mi-a dat \u00eent\u00e2lnire la restaurantul \u201cIzvorul Rece\u201d, a doua zi din luna urm\u0103toare, unde am b\u0103ut bere \u015fi am vorbit, cred, numai despre mine. Am f\u0103cut poate caz de cei doi ani, ultimii, de curs, Eminescu, apoi Creang\u0103, al lui C\u0103linescu, pe care l-am audiat, la \u00eenghesuial\u0103, de vizite la p\u0103rintele St\u0103niloae, pe care reu\u015fisem pentru prima oar\u0103, ca ziarist de radio, s\u0103-l \u201cdau\u201d pe post \u015fi s\u0103\u00a0 recenzez Filocalia \u2013 aici, el a numit emfatic pe Pere Migne, cu 120 volume -, probabil \u015fi de lucrarea mea de licen\u0163\u0103 (\u201cde stat\u201d), sigur caz de ce scriam, de poezie. Interoga\u0163iile sale, mai degrab\u0103 aspre, m\u0103 entuziasmau deja, \u00eenc\u00e2t cur\u00e2nd aproape i-am repro\u015fat, cum de nu m\u0103 pune, ca pe al\u0163ii, discipoli ai s\u0103i, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 greac\u0103 \u015fi german\u0103, pentru a-mi auzi, oarecum jenat c\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu mine \u00een paradis (ce s\u0103 fac, am pus pe seama poeziei exceptarea, am \u015fi c\u00e2nt\u0103rit rela\u0163ia lui cu lirica, v\u0103z\u00e2nd \u00eentr-un t\u00e2rziu \u00een \u201ccampania\u201d \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0manuscriselor \u015fi hermeneutica \u201comului deplin\u201d Eminescu un paralel cu Holderlin-Heidegger). <\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

Normal, mi se p\u0103rea autorul cel mai a\u015fteptat \u2013 dup\u0103 diminuarea interdic\u0163iei din cauza lui Hegel – \u00een libr\u0103rii, la concuren\u0163\u0103, subteran\u0103, cu scriitorii dominan\u0163i ai momentului. \u00cent\u00e2lnirile au curs \u00een fiecare 2 \u015fi 16 ale lunii, ani de zile, c\u00e2nd numai el oferea mai ales cafea \u2013 \u00een ultimul timp, la Nestor. Intrasem \u00een atmosfera c\u0103r\u0163ilor noi, aveam impresia c\u0103 \u00eencepusem s\u0103 fiu martor la zidirea unor construc\u0163ii ideatice, de la rostire la \u00eentru, via Eminescu. Chiar \u015fi presocraticii sau Corydaleu \u00eemi erau familiari prin auz \u015fi citit, m\u0103car \u015fi din l\u0103muriri la curiozit\u0103\u0163i ca din \u00eent\u00e2mplare. <\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

Portretul i-l v\u0103d, din profil, cu pipa stins\u0103 (?) \u00een gur\u0103, a la Eliade, c\u0103tre Athene Palace, prin fa\u0163a statuii lui Eminescu. <\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

Noica devenea \u00eenc\u0103 o dat\u0103 Lotul Noica, zilele c\u00e2t a stat la noi Sergiu Al-George, Pe Chhatra Marg. Fusese \u00eenchis \u00een corp cu acest lot grup de eroic\u0103 amintire spiritual\u0103, tot rug aprins, tot acatist.<\/p>\n

Filosofia trecuse din cartierele bucure\u015ftene la P\u0103ltini\u015f, jnana (cunoa\u015ftere) \u015fi abhijnana (recunoa\u015ftere\/anagnorisis) mi se instalau \u00een minte \u015fi \u00een via\u0163\u0103. Filosofia recunoa\u015fterii de la Hegel \u015fi Pascal la Ricoeur \u015fi Lyotard o tr\u0103isem aproape de Noica: m\u0103car eu \u00eel recuno\u015fteam (\u00een inim\u0103), cum nu f\u0103cea societatea securoi\u015ftilor ubicui. \u015ei \u201crecunoa\u015fterea\u201d era de suplinit prin \u201cma\u015fin\u0103\u201d, prin inteligen\u0163\u0103. Numai pe Eminescu nu l-am l\u0103sat, \u00eentr-un t\u00e2rziu, pentru Kalidasa, cu a sa Abhijnana Shakuntalam<\/em>\/ Recunoa\u015fterea Sacuntalei (vezi C\u0103lin. File de poveste <\/em>de Eminescu).<\/p>\n

*<\/p>\n

Noica s-a vrut bucurie, \u00eentr-o ordo gaudii, cu Augustin-Rafail – \u201cbucur\u0103-te \u015fi f\u0103 ce vrei\u201d, cu un personaj al lui D. H. Lawrence – \u201cNulla dies sine laetitia\u201d. \u201cCa pe o bucurie am sim\u0163it \u015fi ultimii ani de \u00eenchisoare.\u201d Soka (durere) se face sloka (verset) la Valmiki, melancolia se face vers la Eminescu, filosofie la Noica. Bucurie (sukha) dup\u0103 durere (dukha) \u2013 Wulf is on an island, I on another (poem celt). Filosoful rom\u00e2n \u015fi-a g\u0103sit moartea alerg\u00e2nd dup\u0103 un \u015foarece, altfel, servitorul zeului elefant Ganesh, al cunoa\u015fterii. Poetul tamil Subramanian Bharati fu ucis \u00een templu de elefantul c\u0103ruia i se \u00eenchina, iar Gianni Rodari dobor\u00e2t \u00een Africa, de alt elefant. Via\u0163a e jiva, jiva e Shiva, Shiva e jiva. \u201cFie-\u0163i mil\u0103, Doamne, de cei care te-au omor\u00e2t\u201d.<\/p>\n

*<\/p>\n

Parpagai: (publicitate) edi\u0163ia 666 irod iord (an) iuda aiud um\u0103r sub ghear\u0103.<\/p>\n

*<\/p>\n

Peniscop: numele Gavriliu materiale metal os craniul lui Eminescu titlul<\/p>\n

peniscop v\u0103z\u00e2nd \u015fi creierii lui Kennedy sco\u015fi din \u0163east\u0103 aure de<\/p>\n

clintoni \u00een jurul epitomului.<\/p>\n

*<\/p>\n

Gabriel (Cod penal art. 390) \u201eProfanarea prin orice mijloace a unui morm\u00e2nt,<\/p>\n

monument, sau a unei urne funerare ori a unui cadavru se pedepse\u015fte<\/p>\n

cu \u00eenchisoare de la 3 luni la 3 ani\u201d.<\/p>\n

*<\/p>\n

Colonel: Nu f\u0103 valuri, au trecut 7 ani, l-a cump\u0103rat de la gropar, de la urgen\u0163\u0103,<\/p>\n

se joac\u0103 \u015fi fotbal cu \u0163este, berneveci pe br\u0103cinar.<\/p>\n

*<\/p>\n

am b\u0103ut b\u0103i Gheorghe un elicopter<\/p>\n

am b\u0103ut Vasile unde e elicopterul dumitale care n-ai b\u0103ut<\/p>\n

*<\/p>\n

azi-noapte ploua la dou\u0103 mai erau paisprezece kilometri p\u00e2n\u0103 la C\u00e2mpulung<\/p>\n

*<\/p>\n

te fac s\u0103-\u0163i descoperi<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00een antieminescianismul lor lombrozian prostia de a-l fi iubit<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 bine m\u0103car pe P\u0103ucescu prompterul lui Niolae Manolescu Ion<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bogdan Lefter R\u0103zvan R\u0103dulescu \u015eerban Foar\u0163\u0103 Pavel Gheo<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Radu Mircea C\u0103rt\u0103rescu T.O.Bobe Z.Ornea Cristian Preda<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Alexandru Paleolog C.P.-B.<\/p>\n

*<\/p>\n

Eminescu e un dat dilemienii \u00eel fac luat<\/p>\n

*<\/p>\n

resorturile ideii antieminesciene erostratism 22 di lema<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 lemurieni<\/p>\n

*<\/p>\n

tema era de ce unul care n-a b\u0103ut n-are 30 de ma\u015fini sau<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 un elicopter c\u00e2t a b\u0103ut el iar \u00een surdin\u0103 cu ce pleci din via\u0163\u0103<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 via\u0163a e o elicoptereal\u0103 copt\u0103<\/p>\n

*<\/p>\n

te-ai v\u0103zut martir, nu m-am v\u0103zut, m\u0103 tot trezeam f\u0103r\u0103 s\u0103 dorm, n-am \u015ftiut c-o s\u0103 dau peste copii ca tine, de 1-12 ani, \u015fi ne f\u0103cur\u0103 pl\u0103m\u00e2nii explozie, iar m-ai f\u0103cut s\u0103 monologhez, mi-ai ref\u0103cut soarta, alte vremuri, alt condei, zona e br\u0103zdat\u0103 pe ceruri de lumini zmeie\u015fti, meteorice, teor de teor se trage pe acolo, ra\u0163ionalit\u0103\u0163i de-ale v\u00e2lvelor subterane, \u00een compania lor, de ni se va \u00eent\u00e2mpla, asta se poate, s\u0103 ne vedem prin reflexii de timp intermediate de ei, la amici\u0163ie, dac\u0103 au chef, te rogi de ei, le intri pe sub piele, \u00eei la\u015fi s\u0103 te poarte mai toat\u0103 valea lor de univers, tot universul lor de vale, \u00een jocuri \u015fi puteri de fractali, iar puterea nu st\u0103-n voia \u015fi momentul t\u0103u, cum ar fi scris \u00een cer, o viziune, un zbor, \u00eentr-o doar\u0103, pe vreo scar\u0103, cu acoperi\u015fe umflate de aer sf\u00e2nt, te v\u0103d citindu-m\u0103, te v\u0103d \u015fi teorii, sperez s\u0103 nu le displac\u0103, noroc de vin-vinars, eu s\u0103-\u0163i vorbesc tu s\u0103 m-auzi citindu-m\u0103 \u00een lepturariu, literele str\u0103bune la tine, eu le l\u0103sasem ciriliane pentru b\u0103tr\u00e2ni, e\u015fti un copil de\u015ftept, poate mai bine nu m\u0103 citeai, mai bine nu m\u0103 scriai, a fost de-ajuns nefericirea mea, ai crescut-o, din lan\u0163 \u00een lan\u0163 nefericirea asta se face scar\u0103 la cer \u015fi de acolo, de n-am pica \u00een iad, numai recitarea ta ne poate propulsiona \u00een vreo parte, c\u00e2t s\u0103 ne rabde iar p\u0103m\u00e2ntul, piatra, \u015fi s\u0103 ne m\u00e2ng\u00e2iem ca \u00eentre prizonieri \u015fi fra\u0163i, \u00eemp\u0103ra\u0163i \u015fi proletari, Kaiser \u00een Viena, concepist \u00een Sibiu, ai mei s-au dus din via\u0163\u0103, tr\u0103surile-mi sunt grele, tu m\u0103 vei \u0163ine minte prin codrul de durere, o s\u0103-\u0163i par\u0103 pl\u0103vi\u0163\u0103 \u015fi \u00eenger\u0103 c\u00e2ntarea-mi, vei \u015fti de mine-n nebunie, vei \u015fti \u00een ve\u015fnic disc rotit, t\u0103iate stele vei re\u00eentregi cu str\u0103lucirea min\u0163ii tale, copile, a\u015f mai fi tr\u0103it, ci tu prea t\u00e2n\u0103r te urneai din lan\u0163uri, sunt stele pline de surprize, meteori\u0163i, teori, hangii cosmici, \u0163in loc c\u00e2te unul, c\u00e2nd s-ar distra, s-ar odihni, s-ar de\u015ftepta \u00een alt\u0103 lume, a\u015fa te-am \u015fi v\u0103zut, primindu-te, de \u015fi tu vei ajunge teor m\u0103 vei vedea cum mai m-ai v\u0103zut, schimbat, magistrul t\u0103u nu m\u0103 v\u0103zuse, orb cu orb, orbie cu orbie, mai da, ochii cona\u0163iei adev\u0103ra\u0163i abia \u0163i-i ap\u0103r\u0103 de ciori \u015fi zori, teorii dintru \u00eenceput te stimulau \u015fi pentru mai t\u00e2rziu, de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e m\u0103 scriseser\u0103 Polux, m-am rebelat \u015fi am venit \u00eentr-o itineran\u0163\u0103 teoric\u0103, ne vom pelerina la cascad\u0103 pe unde din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u0163i se trezesc p\u0103rin\u0163ii de prin cotloanele p\u0103r\u0103ginite ale patriei, la fel \u015fi tu, cu ei, nu trebuie a te citi oricine poate pe dumnezeu citindu-l tu, ce uciga\u015fi de-ai t\u0103i, de-ai mei nu ni s-ar tulbura \u015fi nu \u015fi-ar mai face meseria-m\u0103iestria, ne\u00eentregit\u0103 via\u0163\u0103, dreptatea pe fractali, emo\u0163ia de peste vie\u0163i eu \u0163i-am \u00eentors-o pe c\u00e2nd copil mutatu-m-ai din glie la teori, rimez la mag, nu \u015fi teorii, mai repezi entit\u0103\u0163i, la concuren\u0163\u0103 cu lectura de femeie prin perii constelate, acest mister cu greu se poate reprezenta, oper\u0103 din oper\u0103, de\u015fteptare din de\u015fteptare, \u00eennebunire din \u00eennebunire, c\u00e2nd nu se \u015fterse scrisul de pe piatr\u0103, c\u00e2te-un rol \u2013 pictur\u0103 \u2013 t\u0103ietur\u0103, static a la eternitate, compasiunea legatto-ul, nici vou\u0103 nu v-a mers mai bine, epigoni, noi v-am admirat din respectul t\u0103u, ceilal\u0163i parc\u0103 \u0163i s-au f\u0103cut doar \u0163ie epigoni, cu noi prin tine, tu \u015fi-n noi \u015fi-n ei, noi \u015fi-n tine \u015fi-n ei, dupre legile prop\u0103\u015firii literelor, noi to\u0163i \u015fi litere \u015fi liter\u0103, t\u0103ceam \u00eentr-un r\u0103sunet, acum deliterez vederea fractal\u0103 printre teori, se simt, ca dup\u0103 o chemare amical\u0103, blajic\u0103, de-o m\u0103surasei cu pasul \u015fi cu salve, \u00eentre biserici din T\u00e2rg, din Deda, un punct-dou\u0103 \u015fi domina\u0163iunea fractalic\u0103 o ai multispiralat, vezi-te-n at\u00e2\u0163i teori ce se apropiar\u0103 la sporov\u0103iala neobi\u015fnuit\u0103 anume c\u0103tre tine, \u015fi buni \u015fi nebuni, cum fiu mi-ai fi putut fi, cum m-ai putea ucide ca Oedipus, necunosc\u00e2ndu-m\u0103, de ne-am certa, ci n-avem cum, teorii ni se interpun de dragul panteonului din interludiurile fractale m-ai omor\u00e2, eu mort te-a\u015f reconcepe amorului cu muza, nu te uita la moda mea pasat\u0103, at\u00e2ta \u015fi \u0163icneala \u015fi bolirea, mai c\u0103-mi pare r\u0103u de tinere\u0163ea ta, oric\u00e2t se transform\u0103 \u00een frumuse\u0163ea na\u0163iei visate, s-au s\u0103turat teorii iar de mine, intr\u0103-le-n hor\u0103 printre mari fractali codifica\u0163i \u015fi dup\u0103-a ta poem\u0103 ce june dedicatu-mi-o-ai ca un devotament romantic: fe\u0163e cosmice ne taie mo\u015ftenirea, sub T\u00e2mpa, mai \u00een Cosmos, la Cluj, la Cern\u0103u\u0163i, computere, fractali, adaose-n de noi, le putem refuza, dar discul ne-a prins bine \u00ee\u0163i mai des\u0163\u0103r\u00e2nezi \u015fi amintirea mai b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u00een cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103, f\u0103r\u0103 perversiune, din tat\u0103-n fiu.<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

din orice palm\u0103 de Sion joac\u0103 pe degete vastit\u0103\u0163i ermetizate mantric, revolu\u0163ia de catifea de la 1848, scrie, un r\u0103sunet altfel, mai t\u00e2rziu \u015fi devotamentul<\/p>\n

*<\/p>\n

sufix\u0103ri etnice, chirurgii estetice, p\u0103cate de medita\u0163ie, anti-nuvel\u0103, pantofii negri ai pre\u015fedintelui indian erau la fel de proasp\u0103t lustrui\u0163i ca ai umbrei lui Andrei Mure\u015fanu, pe r\u0103chit\u0103 \u00eempletit\u0103, brazii ca-n Almora, surorile mai multe, care n-au fost ucise –<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

un r\u0103sunet mai rar, scuipat de Titus \u015fi de Paul, primul, m\u0103car, mai poate fi un pic oper\u0103 a lui Eminescu, de dup\u0103 Mure\u015fanu, sub dom\u0103, lumin\u0103 \u015fi nor, o noapte lips\u0103, du-te p\u00e2n\u0103 la Bremen –<\/p>\n

*<\/p>\n

mor\u0163ii devreme nu sunt cei mai departe, p\u0103rin\u0163ii c\u0103lca\u0163i de cai, poe\u0163ii uci\u015fi de elefan\u0163i \u00een rut, botez\u0103toarele copiilor \u00een aure convulsionate, \u015fi-a\u015fa discu\u0163ia mi se duce \u00eentre, nu \u00eentre Cipru \u015fi Malta, nu \u00eentre Calaea Laptelui \u015fi Andromeda –<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

temele de la urm\u0103 nu m\u0103 mai fac curios, zisesei eseu, am r\u0103spuns nuvel\u0103 \u015fi medita\u0163ie, \u00een glum\u0103 pies\u0103, genurile astea se studiaz\u0103 la Blaj, dup\u0103 Bistri\u0163a, \u00eenainte de Bra\u015fov \u015fi Sibiu, a\u015fa c\u0103 n-ai venit nici s\u0103 m\u0103 vezi, nici s\u0103-\u0163i spun cum \u015fi-a omor\u00e2t Aurangzeb fiii spre a nu-l omor\u00e2 ei, ci s\u0103-mi \u00eenredin\u0163ezi, \u00een replic\u0103, non-stagiul de la Cluj, de v\u0103 crede\u0163i eminescologi, iar mure\u015fanologul n-are frate, intens am celebrat surorile, ne-au ap\u0103rat, \u015fi mame tinere murir\u0103 –<\/p>\n

*<\/p>\n

oricum, tot un drac, domnule, m\u0103 ocup de Mure\u015fan ca eminescolog, poemul lui, motivarea, \u015fi pentru c\u0103 am f\u0103cut un lepturariu rom\u00e2nesc \u00een India, \u00eentru Eminescu, teoric Aron Pumnul, f\u0103r\u0103 Mure\u015fanu, teorsis –<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

prea des m\u0103 crezi adormit a\u015f vrea s\u0103-\u0163i scriu din noaptea c\u00e2nd te-am convins c\u0103 sunt teor, ad\u00e2nc\u0103 tinere\u0163e, te-ai \u015fi speriat, dar mai curioas\u0103 ai fost, te-ai f\u0103cut c\u0103 ui\u0163i \u015fi ai stat aproape, fractal de fractal, noroc c\u0103 am fost de aceea\u015fi religie, tu cam frigid\u0103, a la teora, pe dup\u0103 autorii cascadei –<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

cascade cosmice pe computer, la o \u00eent\u00e2lnire de teori chiori, din medii adverse, autoregener\u00e2ndu-se \u015fi autoanihil\u00e2ndu-se, ca tine, b\u0103rbate, orice teor mort \u00ee\u015fi duplic\u0103 semenii vii, c\u00e2\u0163i de tine crezi c\u0103 mi-au torturat frigiditatea –<\/p>\n

*<\/p>\n

dracul discului se \u015flefuie propor\u0163ional \u00een to\u0163i, sunet-r\u0103sunet, viscera\u0163iuni luminofage, fosfor decerebrat, mama cancer –<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

aglomerate na\u015fteri de teori pe amintiri de orhidee –<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

mi-e dor de c\u00e2nd eram nebun de c\u00e2nd eram beat de c\u00e2nd eram t\u00e2n\u0103r, cine-oi fi fost cum m\u0103 chema, tot tu m\u0103 oglindeai m\u0103 achitai –<\/p>\n

noroc de disc noi \u015ftim foarte pu\u0163in din c\u00e2te ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103, din c\u00e2te s-ar putea s\u0103 ni se \u00eent\u00e2mple, discul ne-a smuls \u015fi dus, merge c\u00e2nd ne treze\u015fte aruncat cu nesa\u0163ul durerii de a nu mai dormi –<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

n-a\u015f dori dec\u00e2t de cel ce te-a ucis, ca luminarea prin amenin\u0163\u0103ri, drumuri serpentinate, \u015focul de computer, dragostea \u015fi ura deocamdat\u0103 maxime, apoi nimic, tot alt\u0103 lume, alteori, Teori, alTeori, Teorii lui Mure\u015fanu, p\u0103i \u015fi Eminescu, un ce misterios, ora\u015ful \u00een oglinzi, ne l\u0103sar\u0103m to\u0163i p\u0103rin\u0163ii s\u0103 moar\u0103, nu ne murir\u0103 \u015fi-i l\u0103sar\u0103m s\u0103 ne lase s\u0103-i l\u0103s\u0103m s\u0103 moar\u0103 –<\/p>\n

*<\/p>\n

teorul acesta ne-a ascultat \u015fi se apropie, nu suntem preg\u0103ti\u0163i, ori ne \u00eennebune\u015fte ori \u00eel \u00eennebunim, Mure\u015fanu de ne-ar reprezenta, de n-ar fi sc\u00e2rbit, de n-a\u015f fi-n Ia\u015fi, locul e pe disc, ne-om comunica p\u00e2n\u0103-n p\u0103rin\u0163i bun\u0103-voia, tot n-a mai r\u0103mas dec\u00e2t ast\u0103-sear\u0103, \u015fi nicio speran\u0163\u0103, arc\u0103 pe ap\u0103, disc \u00een aer –<\/em><\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Titlul provizoriu, Nirvana<\/em>, al poemului Rug\u0103ciunea unui dac <\/em>(1879), prezen\u0163a unor versuri din Rig-Veda <\/em>(cf. edi\u0163ia Perpessicius) nu \u00eempiedic\u0103 identificarea lui Zamolxe cu unica for\u0163\u0103 creatoare universl\u0103, de dinaintea genezei. Zamolxe nu e un buddha \u00een \u00een\u0163elegerea lui Eminescu. De o metempshihoz\u0103 a lui poate fi vorba numai speculativ. Magii ar fi, eventual, re\u00eencarn\u0103ri ale zeului.<\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

Ca Sarmis s\u0103 poat\u0103 fi al\u0103turat \u00een vreun fel de Hamlet, un argument l-ar aduce inexisten\u0163a real\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor \u015fi a raporturilor ereditare \u00een poemele getice ale lui Eminescu. Nebunul Sarmis cunoa\u015fte de la \u00eenceput adev\u0103rul \u015fi atunci dueleaz\u0103 cu Zalmoxe.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La sf\u00e2r\u015fitul unui r\u0103zboi cu \u00eenvin\u015fi sinuciga\u015fi (Memento mori<\/em>), la dezgustul misogin \u015fi ura de via\u0163\u0103 a lumii (Gemenii<\/em>), \u00een vecin\u0103tatea mor\u0163ii sau na\u015fterii perpetue (Povestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele<\/em>, Demonism <\/em>etc.), Zamolxe se \u00eencarneaz\u0103 sau se spiritualizeaz\u0103 c\u00e2nd prea p\u0103g\u00e2n, c\u00e2nd compatibil cu vreo dogm\u0103 cre\u015ftin\u0103, dar mereu st\u0103p\u00e2nitor mistic (ascuns) peste naturi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen Luceaf\u0103rul <\/em>\u015fi Fata \u00een gr\u0103dina de aur<\/em>, Dumnezeu \u015fi Adonai sunt concepu\u0163i eclectic, iar Zalmoxis transpare numai \u00een afara p\u0103catului \u015fi cerului. De el aminte\u015fte refuzul, deci neputin\u0163a, schimb\u0103rilor de soart\u0103. Blestemul zmeului este o ciudat\u0103 furie omeneasc\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu a lui Sarmis, ori, umanizarea r\u0103stoarn\u0103 mitul dacic al zeific\u0103rii prin sc\u00e2rba de via\u0163\u0103 nedemn\u0103. \u201cIzvor de vie\u0163i \u015fi d\u0103t\u0103tor de moarte\u201d s-a pomenit \u015fi Zamolxe, dar lui Hyperion \u00eei e \u201csete\u201d de repaosul vie\u0163ii, lui Sarmis, de repaosul mor\u0163ii. Dialogul \u00eentre un muritor \u015fi protectorul nemuririi sale literaturizeaz\u0103 dramatic mitul \u015fi-l scade. Abordabil, Adonai \u00een plutire deasupra luptelor dacice ar suferi \u015fi s-ar cobor\u00ee \u00een Valhalla.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Adev\u0103ratul Zamolxe, revelat o dat\u0103, cum am v\u0103zut, \u00een crea\u0163ia tragic\u0103, se revel\u0103 inepuizabil a doua oar\u0103 \u00een armonia care troneaz\u0103 asupra haosului, \u00een sacrificiile naturale nedureroase, \u00eenchinate lui \u00een \u201ctemplul timpului\u201d.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Astfel, \u00een \u201carmonia codrului b\u0103tut de g\u00e2nduri\u201d \u015fi-n \u201cvisul codrilor de fagi\u201d se vorbe\u015fte de armonia \u015fi visul zeului verde.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Izvoarele toate turn\u00e2ndu-se \u00een mare, dar pe o cale nev\u0103zut\u0103, ilustreaz\u0103, ca \u015fi stelele, mai ad\u00e2nc mitul lui Zalmoxe, de\u015fi \u00een mod indirect: \u00een func\u0163iile acestui mit. Pentru a surprinde \u00eens\u0103 mai exact rostul apelor \u00een aluziile mitologice pe care le urm\u0103rim, trebuie p\u0103truns \u00een lumea celor ce se \u00eenchin\u0103 lui Zamolxe: zei, z\u00e2ne, magi, eroi, oameni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dacia geologic\u0103 \u00eentrece \u00een monumentalitate oricare dintre viziunile \u00eentunecate ale poetului.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103lin, ca \u015fi nebunul Sarmis, este nemuritor, dar \u00ee\u015fi consum\u0103 existen\u0163a mitic\u0103 f\u0103r\u0103 control divin. De la Sarmis la C\u0103lin, p\u0103g\u00e2nismul \u015fi-a irosit zeit\u0103\u0163ile, \u015fi via\u0163a, din tragedie, s-a transformat \u00een basm cu mon\u015ftri sufoca\u0163i \u015fi voinici triumf\u0103tori. Ideea se exprim\u0103 \u015fi liric, \u201cE apus de Zeitate \u015fi-asfin\u0163ire de idei\u201d (Memento mori<\/em>). Miron sau mu\u015fatinii vie\u0163uiesc himeric, introspect\u00e2ndu-se etern \u015fi biruind obstacole sociale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Zamolxe s-a zidit \u00een tradi\u0163ie \u015fi, probabil, \u015fi \u00een \u00eenchipuirile getice, ca ap\u0103 vie, ca \u00eent\u0103ritor prin nemurire al vie\u0163ii tuturor supu\u015filor. \u00cen manuscrisul 2257, F. 424, Eminescu \u015fi-a \u00eensemnat dup\u0103 Herodot (cf. G. C\u0103linescu, Opera lui Mihai Eminescu<\/em>, vol. II, \u201cDescrierea operei\u201d) obiceiul tracic de a boci la na\u015fterea copiilor \u015fi de veselire cu prilejul mor\u0163ii. Herodot se mira de patima cu care ge\u0163ii nutreau sentimentul bucuriei mor\u0163ii pentru a se duce la Zamolxe. Cu at\u00e2t mai mult Eminescu avea s\u0103-\u015fi reproduc\u0103 din cl\u0103direa subcon\u015ftientului s\u0103u imaginea existen\u0163ei concepute tracic. Unele versete, nu Luceaf\u0103rul<\/em>, dar spiritualitatea lui, da, se pot imagina drept mo\u015fteniri de la un aed al Trausilor sau Ge\u0163ilor. Groaza modern\u0103 de apocalips\u0103 nu confer\u0103 genezei nicio \u00eendulcire. Lumea e un joc al haosului, iar fr\u00e2ngerea ve\u015fnicei nefiin\u0163e umple cu explozii telurice mintea dacului, a cuget\u0103torului, a dasc\u0103lului \u015fi a poetului. Scara puterilor vizibile cu fantezia, c\u00e2nd suport\u0103 zeitatea, o n\u0103ruie. Altfel, armonia esen\u0163elor ridic\u0103 muzica poetic\u0103 at\u00e2t de sus, nu invers.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Limitele nemuririi concureaz\u0103 neantul. Prejudiciile naturii, ale omului sau ale st\u0103rilor sale intr\u0103 \u00een memoria universului. C\u0103ci vechiul univers nu poate deveni receptacol al pesimismului sau al s\u00e2ngiuirilor urii de via\u0163\u0103. Emana\u0163iile genezei alc\u0103tuiesc un nou tot re\u00eencarn\u00e2nd lumea. Oricare element semnific\u0103, mai mult dec\u00e2t na\u015fterea sau stingerea, o afirmare. Afirm\u0103rile eminesciene sunt compatibile, prin vizionarism, cu mari etape de medita\u0163ie uman\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ulterior \u201codihnei celui nep\u0103truns\u201d, crea\u0163ia se \u00eenfirip\u0103 cerebral, \u00eent\u00e2i exist\u0103 pr\u0103pastia, genunea, \u00eentunericul, eterna pace, noianul \u00eentins de ap\u0103, pe urm\u0103 \u201cun punct\u201d, un Zamolxe, \u00eempreun\u00e2ndu-se cu ele. Lumea se \u00eenf\u0103ptuie\u015fte singur\u0103, din iner\u0163ie: \u201cDe atunci r\u0103sare lume, lun\u0103, soare \u015fi stihii \/…\/ izvor\u00e2nd din infinit, \/ (Sunt) atrase \u00een via\u0163\u0103 de un dor nem\u0103rginit\u201d; \u201cr\u0103sare\u201d, deci imit\u0103 soarele chiar \u00een forma stihiilor; \u201cizvor\u00e2nd\u201d adic\u0103 instituind sonor soarta noianului de ap\u0103, semn vajnic al tragediilor cosmosului \u00eenviat. Pentru oamenii ge\u0163i, pl\u00e2nsul la na\u015ftere sau \u00eenviere (crima na\u015fterii despre care vorbea \u015fi Calderon, iar dup\u0103 el Schopenhauer…) repet\u0103 destinul acela fluid, din nou din iner\u0163ie. Potriva divinit\u0103\u0163ii imediate a acestui rit este izvor\u00e2rea spontan\u0103.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce \u00een tinere\u0163e, cu \u201cSara pe deal\u201d, Eminescu \u00eenstr\u0103inase de via\u0163\u0103 a\u015fteptarea iubirii, prin jalea buciumului, na\u015fterea \u201cstelelor umezi\u201d \u015fi mai ales printr-o amintire ancestral\u0103: \u201cApele pl\u00e2ng clar izvor\u00e2nd\u201d, t\u00e2rziu, \u00een \u201cMai am un singur dor\u201d, a privit apele ca pe ni\u015fte \u201cmume\u201d. La moartea poetului, cu visul unei noi na\u015fteri, pl\u00e2nsul \u015fi c\u0103derea apelor se antropomorfizeaz\u0103:<\/p>\n

 <\/p>\n

Luceasc\u0103 cer senin<\/p>\n

Eternelor ape,<\/p>\n

Care din v\u0103i ad\u00e2nci<\/p>\n

Se nal\u0163\u0103 la maluri,<\/p>\n

Cu bra\u0163e de valuri<\/p>\n

S-ar at\u00e2rna de st\u00e2nci –<\/p>\n

\u015ei murmur\u0103-ntr-una<\/p>\n

C\u00e2nd spumeg\u00e2nd recad.<\/p>\n

O na\u015ftere ne\u00eentrerupt\u0103 treze\u015fte acelea\u015fi efecte ca \u015fi somnul mor\u0163ii: \u201cMereu va pl\u00e2nge apa, noi vom dormi mereu\u201d (\u201cO, mam\u0103…\u201d) – pl\u00e2nsul apei \u00eenseamn\u0103 iar\u0103\u015fi izvor\u00e2re.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prin c\u0103dere, izvoarele fac perfect semnul posesiunii universului. Sclipirile lor, ale genezei, sunt de natur\u0103 fizic\u0103-mineral\u0103, dar prezen\u0163a orbitoare \u00een timp se asociaz\u0103 cu p\u0103trunderea \u00een condi\u0163ia uman\u0103 \u015fi \u00eentoarcerea \u00een vid. Un apriorism liric r\u0103stoarn\u0103 treptele ciclului: izvoarele se nasc pentru a pl\u00e2nge na\u015fterea omului, omul le urmeaz\u0103, iar murind, izvoarele \u00eei \u00eenchipuie sonor f\u0103ptura. Unduirea om-izvor e una din tainele pe care, ini\u0163iat\u0103, C\u0103t\u0103lina le \u00een\u0163elege:<\/p>\n

\u015ei tainic genele le plec<\/p>\n

C\u0103ci mi le \u00eemple pl\u00e2nsul<\/p>\n

C\u00e2nd ale apei valuri trec<\/p>\n

c\u0103l\u0103torind spre nemurire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sonorizare irizat\u0103 mai presus de neant, aiurare continu\u0103 a lucrurilor din viziuni, mitul lunii \u015fi al luminii c\u0103z\u0103toare suind \u00een reflexele acvatice, memorie \u015fi reprezentare incon\u015ftient\u0103, voin\u0163\u0103 \u015fi reprezentare, iat\u0103 c\u00e2teva posibilit\u0103\u0163i ale izvorului, a\u015fa cum reies din versuri risipite peste tot: \u201cStele izvor\u0103sc pe ceruri, \/ Florile-izvor\u0103sc pe plaiuri a lor via\u0163\u0103 de misteruri\u201d; \u201cclopotul va pl\u00e2nge\u201d; \u201carfele cuget\u0103 mite\u201d; \u201ccodrii aiureaz\u0103 negri sub a stelelor povar\u0103\u201d; \u201ccerul nori g\u00e2nde\u015fte\u201d; \u201cundele viseaz\u0103 spume\u201d; \u201cizvoare pl\u00e2ng \u00een vale\u201d; \u201cceru-ncepe-a se roti \/ \u00cen locul unde piere\u201d; \u201c\u00cen vuietul de v\u00e2nturi auzit-am al lui mers\u201d; \u201cizvor e\u015fti de vie\u0163i\u201d.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen fapt, izvorul are un sens magic, prins \u201cde vraj\u0103\u201d omeneasc\u0103, sublimeaz\u0103 alchimic armonii \u015fi dezarmonii psihice, \u00een primul r\u00e2nd erotice. Se alege un basm numai cu izvoare din poezia lui Eminescu, un basm budhic sus\u0163inut subcon\u015ftient de memoria miturilor proprii dacilor, \u00eensemnate de poet. Izvor\u00e2rile paralele din \u201cPovestea teiului\u201d, iscate din spiritul muzicii, sunt avatarii unui faraon mineral: \u201cSara vine din arini\u015fti\u201d; \u201c\u00eeng\u00e2nat de glas de ape \/ Sun-un corn cu-nduio\u015fare\u201d; \u201cIar izvorul prins de vraj\u0103 \/ R\u0103s\u0103rea sun\u00e2nd din valuri\u201d. Acestea se spun ca m\u0103rturie pentru Blanca, n\u0103scut\u0103 \u201cdin nevrednic\u0103 iubire\u201d. \u00cens\u0103\u015fi Blanca se \u00eenchin\u0103 celorlalte forme de p\u0103cat al na\u015fterii \u015fi \u00ee\u015fi face destin erotic \u00een mijlocul lor.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru a reveni la t\u00e2lcul fundamental al izvorului, care, cum am ar\u0103tat, st\u0103 \u00een lamentarea tracic\u0103 \u00een fa\u0163a venirii la via\u0163\u0103, c\u00eet \u015fi \u00een predestinarea nemuririi, poezia \u201cintim\u0103\u201d ofer\u0103 nuan\u0163e nea\u015fteptate ale mitului imortalit\u0103\u0163ii:<\/p>\n

Putut-au oare-at\u00e2ta dor<\/p>\n

\u00cen noapte s\u0103 se sting\u0103<\/p>\n

C\u00e2nd valurile de izvor<\/p>\n

N-au \u00eencetat s\u0103 pl\u00e2ng\u0103…?<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen poezia lui Eminescu se poate consemna primatul nemuririi predestinate asupra mor\u0163ii vitale. Ceea ce a \u00eemprumutat din budhismul schopenhauerian nu schimb\u0103 rela\u0163iile poetului cu spiritul divin autohton, \u00eentruchipat \u00een Zamolxe.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Luceaf\u0103rul<\/em>, poemul mai mult al nemuririi \u015fi mai pu\u0163in al geniului rece, propune trei ipostaze principale. Hyperion se \u015ftie, este, \u015fi tenta\u0163ia vie\u0163ii \u00eel determin\u0103 c\u00e2nd s\u0103 nu mai vrea s\u0103 fie, c\u00e2nd s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een lumea sa, nemuritor. C\u0103t\u0103lina, Dochie modern\u0103 \u015fi turpid\u0103, are voin\u0163a sublim\u0103 de a se \u00eenconjura cu nemurirea (Fata \u00een gr\u0103dina de aur voia chiar s-o \u00eembrace: \u201cF\u0103-mi dar de nunt\u0103 nemurirea ta\u201d). Drumul astrului este \u00eencercuitor: \u201co urma ad\u00e2nc \u00een vis \/ De suflet s\u0103 se prind\u0103 \/…\/ Se apridea mai tare \/ \u015ei s-arunca fulger\u0103tor, \/ Se cufunda \u00een mare\u201d etc. Na\u015fterea luceaf\u0103rului din cer \u015fi din mare, din soare \u015fi din noapte se al\u0103tur\u0103 banal izvor\u00e2rilor involuntare. C\u0103t\u0103lina le pierde din vedere. A treia atitudine, cea a lui C\u0103t\u0103lin, este contrar\u0103 lui Hyperion. C\u0103t\u0103lin renun\u0163\u0103 la na\u015ftere \u015fi la nemurire:<\/p>\n

Vom pierde dorul de p\u0103rin\u0163i<\/p>\n

\u015ei visul de luceferi.<\/p>\n

Hyperion, purt\u00e2ndu-\u015fi nemurirea, \u00ee\u015fi improviza na\u015fteri inutile, C\u0103t\u0103lin se vrea nen\u0103scut, de\u015fi muritor. Copilul de cas\u0103, \u00eens\u0103, \u00eenc\u0103rcat de via\u0163\u0103 erotic\u0103, treze\u015fte sil\u0103 fa\u0163\u0103 de marivaudage-ul lui prea apropiat fa\u0163\u0103 de dorurile cerului. Prin aceste subordon\u0103ri ale caracterelor fa\u0163\u0103 de raporturile cu nemurirea, poemul are fe\u0163e deosebite \u015fi ceea ce nu e luciferic e rizibil \u00een ordine tragic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen poemele dacice, via\u0163a nemuritoare concureaz\u0103 geneza \u015fi stingerea universal\u0103… Sarmis, Decebal, Arald, \u201ccopilul rege al codrilor de brad\u201d, Dochia, C\u0103lin Nebubul, \u015fi cei mai mul\u0163i eroi mitici eminescieni, de altfel, exist\u0103 exemplar prin tragism nesecat. Cea mai groaznic\u0103 r\u0103scruce pentru lini\u015ftea t\u0103iat\u0103 de \u00eempreunarea lumilor este \u015fi cea mai vast reprezentabil\u0103 fantastic sau simbolic: via\u0163a \u015fi moartea, plantate \u00eentr-un acela\u015fi, s\u0103-i zicem, archaeu. \u00centre via\u0163\u0103 \u015fi moarte e \u00eent\u00e2rzierea nemuririi; dar nemurirea nu e nici via\u0163\u0103, nici moarte, ci, uneori, \u015fi una \u015fi alta, polariz\u00e2nd cosmosul dacic. Expresiile nemuririi, ca revenire la via\u0163\u0103 sau plecare spre moarte, sunt mai multe \u00een poezia lui Eminescu. Dou\u0103 fascineaz\u0103 \u00eendeosebi, anume: vorbele magice ale magului din Strigoii – …<\/em>\u201dIar duh d\u0103-i tu, Zamolxe, s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 de lumin\u0103\u201d – <\/em>\u015fi \u00eenceputul poemului Mure\u015fan<\/em>, publicat separat de Maiorescu – \u201cSe bate miezul nop\u0163ii \u00een clopotul de-aram\u0103\u201d.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015eansele blestemului, la Eminescu, merg de la genez\u0103 la pieire. Esen\u0163ial\u0103 e plasarea spiritual\u0103 a blestemului \u00een contextul dacic \u015fi posibilitatea de a surprinde permanen\u0163e interioare puse pe seama spiritualit\u0103\u0163ii antice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cea mai simpl\u0103 form\u0103 este blestemul ca destin.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Revenind la mitul lui Eminescu \u00een interpretarea eminescian\u0103 \u015fi a lui Lucian Blaga, se impun c\u00e2teva concluzii cu privire at\u00e2t la zeul-profetul, c\u00e2t \u015fi la rela\u0163iile cu spiritul celor doi poe\u0163i. Inven\u0163ia infinit\u0103 de zei, mitul \u00een mit, la Eminescu, reveleaz\u0103 nemuritori absolu\u0163i, dispensabili prin identitatea spinozist\u0103 cu natura. La Lucian Blaga, zeii uci\u015fi prin purt\u0103torii lui profetici, zeii relativi contamin\u00e2nd \u00een absolut via\u0163a, opresc un traiect de genealogie divin\u0103. Zamolxe, v\u0103z\u0103torul chtonian, conduce \u00een destin pe Orbul din cer. Uranismului \u015fi neptunismului eminescian i se substituie o nou\u0103 evaluare a existen\u0163ei cu somn \u00een mit. Trezia lui Zamolxe, \u00een misterul p\u0103g\u00e2n al lui Lucian Blaga, e consecin\u0163a prefacerii ciobanilor \u00een priculici, a vervei sarcastice a ghebo\u015filor, a voin\u0163ei colective de a ucide. Supravie\u0163uirea profetului, spre eternizare, \u00een\u015fir\u0103 viziuni paradisiace cu lini\u015fte apocaliptic\u0103 (vetrele, miturile, lumina, somnul). Asemenea, Eminescu, fie ele \u015fi infernale, creeaz\u0103 paradisuri continue (Insula lui Euthanasius, ad\u00e2ncul m\u0103rilor, Dacia etc.).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Zeul Zamolxe eminescian se umanizeaz\u0103 prin asocierea altui zeu: Joe \u00eel umile\u015fte, Odin \u00eei ofer\u0103 exil \u00een Valhalla (Memento mori<\/em>). Magii, ca \u015fi blestemele, conciliaz\u0103 sau despart lumea \u015fi zeul, iar eroii aspir\u0103 cu folos spre condi\u0163ia zeeasc\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ei \u00een\u015fi\u015fi. Profetul Zamolxe nutre\u015fte sc\u00e2rba pentru irealitatea \u015fi cruzimea zeilor, ur\u0103 pentru mituri efemere \u015fi, zeificat zilnic, redevine spre aprofundarea soartei p\u0103m\u00e2nte\u015fti \u00een timp terestru. Oedipul mistic pe care \u00eel \u00eendreapt\u0103 dinspre sine pe c\u0103ile oamenilor mi\u015fc\u0103 absolutul tainic \u00eenspre matca universului intangibil.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Maxima esen\u0163\u0103 eminescian\u0103, exprimat\u0103 prin Zalmoxe, st\u0103 \u00een crea\u0163ia tragic\u0103 a celui nep\u0103truns: lumea, oamenii nemuritori, sf\u00e2\u015fia\u0163i de limitele nemuririi \u00een centrul armoniei cosmice. Via\u0163a nemuritoare (Gemenii<\/em>) concureaz\u0103 geneza \u015fi stingerea totului, prin expresia unduirii om-izvor. C\u0103lin Nebunul zv\u00e2rle boamba justi\u0163iar\u0103 spre cer, cum tracii lansau solul deasupra l\u0103ncilor. Dar posibilit\u0103\u0163ile izvorului se ridic\u0103 deasupra riturilor trace prin proiectarea \u00een absolut p\u00e2n\u0103 la antropomorfizare (Mai am un singur dor<\/em>). Apa de dinaintea genezei, apa botezului (\u201cLa solidarisation magique ou mystique \/ le bapteme, dans les significations pre-chretiennes \/ de l’homme a l’eau, lui confere de nouvelles possibilites de ‘germination’, d’une nouvelle naissance\u201d \/ Mircea Eliade, Locum refrigerii<\/em>, \u00een \u201cZalmoxis\u201d, 1, 1938), setea, toate se circumscriu nemuririi pornind de la durerea na\u015fterii, resim\u0163it\u0103 de la traci, \u015fi predestin\u00e2nd c\u0103ile neputin\u0163ei: moartea \u00een nemurire, blestemul, via\u0163a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru profetul Zamolxe, \u00eensingurarea \u00een via\u0163\u0103 \u015fi \u00een moarte vorbe\u015fte, nu de un principiu cosmic, ci de unul subcon\u015ftient \u015fi ontologic. Omul strabonian, purificat de sclavia pe care i-o atribuise Strabon, ca \u015fi de voin\u0163a zeific\u0103rii, \u00eendr\u0103zne\u015fte metafizic s\u0103 identifice traiul tracic cu marele Orb \u2013 dumnezeul. Dac\u0103 Zamolxe neromantic, venit la Eminescu din mitologia p\u0103g\u00e2n\u0103, aminte\u015fte de\u00a0 balansul spiritului arghezian \u00een jurul divinit\u0103\u0163ii cre\u015ftine, profetul lui Lucian Blaga, purt\u00e2nd pe um\u0103r neputin\u0163a \u015fi st\u00e2ng\u0103cia lui Dumnezeu, \u00ee\u015fi creeaz\u0103 abstras esen\u0163a omeneasc\u0103. De aici, implica\u0163ia p\u0103g\u00e2nismului zamolxian \u00een dezbaterile ulterioare ale lui Lucian Blaga asupra dumnezeirii \u015fi lumii umanizeaz\u0103 nuan\u0163ele absolutului. Func\u0163iile izvorului \u015fi blestemului, nemurirea privesc pe marele Orb; Zamolxe le reveleaz\u0103 numai. Epilogul lui Miron Costin (plec\u00e2nd de la Geste<\/em> francez\u0103): \u201cN\u0103sc\u00e2ndu-ne murim, murind ne facem cenu\u015f\u0103\u201d, ajunge la viziuni nevanitoase prin amploarea lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eminescu \u015fi Blaga, prin acest leit-motiv comun, interpretat deosebit, se \u00eent\u00e2lnesc, indiferent de cauzalitatea fiec\u0103reia din cele dou\u0103 opere. Acela\u015fi mit a generat atitudini poetice \u00eenrudite spiritului, deci compararea lor gratuit\u0103 nu e for\u0163at\u0103 \u00een sfera ideilor.<\/p>\n

*<\/p>\n

la urma urmei \u00eencepe \u015fi ziua asta din Gita<\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

Rom\u00e2nia e ocupat\u0103 de ru\u015fi Mihai Eminescu este interzis mutilat ceea ce s-a reprodus \u00een anii 90<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00eentr-una vocea Eminescu-Milarepa-Br\u00e2ncu\u015fi<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 studen\u0163ii Amitei Bhose l-au gustat de mult \u00een original profesoara Tagore a putut s\u0103 evite chiar gustul mor\u0163ii inciner\u00e2ndu-se \u00een Bucure\u015fti l\u00e2ng\u0103 morm\u00e2ntul lui Eminescu \u00eempr\u0103\u015ftiindu-se \u00een cosmosul lui\u00a0 Orfeu \u015fi al lui Tagore deopotriv\u0103 doctrinele mileniului trei nu vor putea evita ceea ce se impusese filosofului N Bagdasar \u00een 1938 contrastul dintre civiliza\u0163ia european\u0103 acum pe acela\u015fi trend american\u0103 materialist\u0103 \u015fi cultura indian-oriental\u0103 a sufletului a interiorului dac\u0103 \u00eencorporarea g\u00e2ndirii lui Tagore \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 \u00een anii 20 \u015fi 30 a putut fi destructurat\u0103 chiar prin Tagore \u00eensu\u015fi sovietizat al treilea al patrulea Tagore vor fi iar \u015fi iar Tagore cel dint\u00e2i cel adev\u0103rat chiar dac\u0103 India s-ar dezice de Tagore ca mama de fiu el \u00eenc\u0103 ar \u00eenfiora pe rom\u00e2ni cobind tragic cu pre\u0163ul c\u0103 India ar face cuno\u015ftin\u0163a lui Eminescu alungat din \u0163ara lui deconstruit \u00een cheie rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi pe demitiz\u0103rile formalizante o vishva bharati ar putea fi fondat\u0103 pe numele lui Tagore \u015fi Eminescu poetul Indiei \u015fi poetul Rom\u00e2niei ar da un exemplu de advaita<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00een decembrie International conference on Indian culture 28-30 May 2000 simpozion Tagore \u00een anul Eminescu summer course un lucru r\u0103u n-are cum fi precum \u00eel g\u00e2ndesc dr George Anca has delivered two lectures Tagore in Romanian perspective Vidya Bhavan 22 November ’99 Tagore and Eminescu 23 November<\/p>\n

*<\/p>\n

bunyanul de 270 ani din gr\u0103dina botanic\u0103 library compound is not a public park trespassers will be firmly dealt with gold de la Goldstei Brancazio on supernovae 29 titluri Eliade 23 Ceau\u015fescu 2 Eminescu C-M Popescu Levi\u0163chi-Banta\u015f Emin Pasha eminent Asians Indians Victorians Edwardians Bengalis Elizabethans Nigerians Women Orientalists Eli Elia Eliade<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0volumul XIV Eminescu gramatica sanscrit\u0103<\/p>\n

*<\/p>\n

a am citit Rug\u0103ciunea unui dac de Eminescu \u00een amintirea Amitei<\/p>\n

*<\/p>\n

Mihai Eminescu Constantin Br\u00e2ncu\u015fi Mircea Eliade Lucian Blaga au fost inspira\u0163i influen\u0163a\u0163i lega\u0163i de India<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P\u00e2n\u0103 la un florilegiu din care n-ar lipsi Inorogul \u015fi oceanul<\/em> lui Lucian Blaga \u2013 oricum ahimsa rom\u00e2neasc\u0103 poate fi prefa\u0163at\u0103 \u00een absolut cu \u201cEu nu strivesc corola de minuni a lumii\u201d – sau Lumin\u0103 lin\u0103 <\/em>de Tudor Arghezi, ne-am \u00eentoarce, atavic fie, la Eminescu, pe r\u0103spunsul verbal al unui editor: nonviolent\u0103 e Rug\u0103ciunea unui dac<\/em>. Dar ahimsa finalului din C\u0103lin<\/em> (Kali\/dasa), s\u0103rb\u0103torindu-se contrapunctic, nunt\u0103 interregn, \u00een cosmos jain? Dar prefacerea, ca-n Ramayana <\/em>lui Valmiki a durerii-soka \u00een verset-sloka – \u201c…greieri, \u015foareci,\/ Cu u\u015for m\u0103runtul mers,\/ Readuc melancolia-mi,\/ Iar\u0103 ea se face vers\u201d ? Valmiki iar (?): \u201cO pas\u0103re plute\u015fte cu aripi ostenite,\/ Pe c\u00e2nd a ei pereche nainte tot s-a dus\/ C-un p\u00e2lc \u00eentreg de p\u0103s\u0103ri, pierz\u00e2ndu-se-n apus.\u201d\/ Arunc\u0103 pe-a ei urm\u0103 priviri suferitoare,\/ Nici r\u0103u nu-i pare-acuma, nici bine nu… ea moare,\/ Vis\u00e2ndu-se-ntr-o clip\u0103 cu anii \u00eenapoi\u201d. \u201cMai e-n tot universul o stea plin\u0103 e pace,\/ Netulburat\u0103 vecinic de ur\u0103, de r\u0103zboi\u201d? \u201cDe-aceea te-ai retras tu, \u00eei zice magu-atuncea,\/ S\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u00een asceze g\u00e2ndind la Dumnezeu,\/ B\u00e2nd apa m\u0103rii-amar\u0103 \u00een negrele spelunce -\/ Ca s\u0103 domini in tine ispita, geniul r\u0103u\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen teatru, dac\u0103 nu pe scen\u0103 \u2013 Decebal <\/em>– Zalmoxe–<\/em>Hristos \u2013 Rigveda<\/em>:<\/p>\n

 <\/p>\n

De\u015fi du\u015fman, \u00ee\u0163i zic: Bine-ai venit!<\/p>\n

Eu du\u015fmanii mei nu-i ur\u0103sc… \u00eei bat,<\/p>\n

Dar\u0103 \u00eenvin\u015fi \u2013 eu \u00eei iubesc \/…\/<\/p>\n

Un singur lucru e mai bun ca via\u0163a,<\/p>\n

Pentru c\u0103 nu-i nimic, nimic chiar: moartea.<\/p>\n

Ah, cum nu suntem pe atunci pe c\u00e2nd<\/p>\n

Nici fiin\u0163\u0103 nu era, nici nefiin\u0163\u0103,<\/p>\n

Nici marea aerului, nu auzul,<\/p>\n

Nimic cuprinz\u0103tor, nimic cuprins,<\/p>\n

Nu era moarte, nemurire nu<\/p>\n

\u015ei f\u0103r\u0103 suflet r\u0103sufla \u00een sine<\/p>\n

Un ce unic ce poate nici n-a fost!<\/p>\n

Dar vai! un s\u00e2mbure \u00een acel caos,<\/p>\n

Mi\u015fc\u00e2ndu-se rebel, a nimicit<\/p>\n

Eterna pace \u015fi de-atunci durere,<\/p>\n

Numai durere este-n ast\u0103 lume…<\/p>\n

Unde e starea aceea unde zeii<\/p>\n

Nu existau, nici oameni, nici p\u0103m\u00e2nt,<\/p>\n

Pe c\u00e2nd acea fiin\u0163\u0103 ne-n\u0163eleas\u0103<\/p>\n

Nu-\u015fi aruncase umbrele \u00een lume?<\/p>\n

*<\/p>\n

Cosmologia eminescian\u0103 \u00een rela\u0163ie cu Vedele, \u00een special Rig Veda<\/em>, \u015fi Eddele, \u00een cheie Voluspo<\/em>, ne-a \u00eensufle\u0163it, mul\u0163i ani, \u00een India (vide Apokali<\/strong>psa indian\u0103<\/em>, 9 volume; Indoeminescology<\/em>;\u00a0 The Buddha \u2013 letters from the buddhahood to Eminescu<\/em> etc) p\u00e2n\u0103 recent \u00een fa\u0163a morm\u00e2ntului lui Ibsen (Ibsenienii<\/em>, 6 volume). De la vedicul Hiranyagarbha ( preluat, ca titlu, \u015fi de Baronzi) la Cosmologia Generalis<\/em> a lui Christian Wolff (1783) \u015fi Luceaf\u0103rul<\/em> lui Eminescu (1883), prin (ne)devenirea bhava-vibhava sau nonuniversomorfism \u015fi fiin\u0163e noncosmomorfice, printre modelele cosmologice\u00a0 adoptive (Ioana Em. Petrescu) rezonan\u0163a arhetipal\u0103 ne-a acordat rigvedic primordial cu Scrisoarea I<\/em>, oarecum aparte de marea \u00eentunecat\u0103 egiptean\u0103, haosul-ou chinezesc, Tiamat t\u0103iat\u0103 \u00een cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt (Medeea \u015fi-a t\u0103iat-tomi fratele doar \u00een buc\u0103\u0163i).<\/p>\n

*<\/p>\n

Doamna (n-am cunoscut-o) Zricha Vaswani \u015fi-a luat nu demult doctoratul la Universitatea \u201cDr. Bhim Ambedkar\u201d cu teza \u201cEffect of Indian Thought on Mihai Eminescu\u201d.<\/p>\n

*<\/p>\n

un du-te-vino \u00eentre Od\u0103 \u2013 Katha Upanishad, Glossa \u2013 Sutta Nipata, Rug\u0103ciunea unui dac \u2013 Rig-Veda, Scrisoarea I \u2013 Rig-Veda, Luceaf\u0103rul \u2013 Srimad Bhagavad Gita, Kamadeva \u2013 Sakuntala, Mortua est \u2013 Budha-Karita.<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

las\u0103 via\u0163a las\u0103 tot<\/p>\n

Eminescu Eliade<\/p>\n

plou\u0103 dealuri \u015fi cascade<\/p>\n

\u015fi copilul ce \u00eenot<\/p>\n

*<\/p>\n

laotzieni Eminescu Blaga<\/p>\n

confucieni Sp\u0103taru C\u0103linescu<\/p>\n

*<\/p>\n

pe Eminescu indienii \u00eel iubesc<\/p>\n

\u00een reciprocitate din dep\u0103rt\u0103ri<\/p>\n

nu-i voi muta din calypso<\/p>\n

pe gazde Kabir \u015fi Eminescu<\/p>\n

*<\/p>\n

orice cuv\u00e2nt o n\u0103luc\u0103 dinspre Eminescu<\/p>\n

spre Blaga<\/p>\n

*<\/p>\n

Eminescu e cel<\/em><\/p>\n

mai pu\u0163in de jelit<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

nu mai confunda \u015fi tu<\/em><\/p>\n

comunismul cu Eminescu<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

pe unde am mai stat \u00een Washington<\/em><\/p>\n

pe b\u0103nci de lemn din Eminescu<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

Luceaf\u0103r \u015fi alte \u2013 Eminescu<\/p>\n

Kim so wol\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015fi\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eminescu<\/p>\n

*<\/p>\n

iubirea de Eminescu e p\u0103catul fatal al Rom\u00e2niei<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0nemaipiatr\u0103 Holderlin \u015fi Eminescu<\/p>\n

*<\/p>\n

my name is Eminescu that is Poe<\/p>\n

*<\/p>\n

adev\u0103rul este valoarea eminescian\u0103<\/p>\n

*<\/p>\n

tradusei din Eminescu dup\u0103 Tulsidas<\/p>\n

*<\/p>\n

recitim Decebal de Eminescu<\/p>\n

*<\/p>\n

Eminescu n-a l\u0103sat<\/p>\n

desene Br\u00e2ncu\u015fi<\/p>\n

n-a l\u0103sat texte<\/p>\n

*<\/p>\n

are ochi verzi ca M Eminescu deci e frumos<\/p>\n

*<\/p>\n

uita\u0163i de Eminescu precum \u015fi desp\u0103r\u0163ire<\/p>\n

*<\/p>\n

la Rovine<\/p>\n

muri Marcu-n Eminescu<\/p>\n

*<\/p>\n

pe c\u00e2nd eram o \u0163ar\u0103 \u015fi Eminescu ne era<\/p>\n

*<\/p>\n

Brahma Vishnu Shiva<\/p>\n

\u00a0Rig Veda Voluspo Luceaf\u0103rul<\/p>\n

*<\/p>\n

poezia \u00eentoarcerii la Eminescu pe furi\u015f \u00een Coran<\/p>\n

*<\/p>\n

Al Rahimi<\/p>\n

Rama Crist Eminescu<\/p>\n

*<\/p>\n

Kalidasa e raasa Eminescu e dhvani<\/p>\n

*<\/p>\n

patriot ca Leopardi \u015fi Eminescu<\/p>\n

*<\/p>\n

\u201eB\u0103die Mihai, \/ Ce-i cu Bucure\u015ftiul de-ai uitat cu totul E\u015ful cel oropsit \u015fi plin de jidani\u201d.<\/p>\n

*<\/p>\n

Dac\u0103 Eminescu a ajuns aici, n-a fost, veramente, agonic.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0Bacovia\u00a0 \u015fi muzica lui pe versuri de Eminescu<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0Facerea securistic\u0103 de prieteni lui Eminescu.<\/p>\n

*<\/p>\n

un institut Eminescu, timpule<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0a cause d\u2019Eminescu<\/p>\n

*<\/p>\n

Deconstruirea lui Eminescu<\/p>\n

*<\/p>\n

Eminescu \u015fi proletar<\/p>\n

*<\/p>\n

Dar dac\u0103 ar fi cunoscut Mihai Eminescu \u0162iganiada?<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

India era Eminescu, Rom\u00e2nia e p\u0103m\u00e2nt.<\/a><\/p>\n

*<\/a><\/p>\n

Pentru Mexico am recitit Eminescu Noul Testament dup\u0103 catehime catolic \u015fi ieri Baudelaire opiat.<\/a><\/p>\n

*<\/a><\/p>\n

———————————<\/p>\n

Dr. George ANCA<\/strong><\/p>\n

Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n

13 ianuarie 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cSemnul \u00eentors\u201d presupune \u015fansa omului de a blestema \u00een urma dispari\u0163iei sale. * \u00a0\u00a0 Blestemul e o culme subiectiv\u0103 a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34804","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34804","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34804"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34804\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34808,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34804\/revisions\/34808"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34804"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34804"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34804"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}