{"id":3491,"date":"2012-03-26T23:30:28","date_gmt":"2012-03-26T23:30:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=3491"},"modified":"2012-03-26T23:33:20","modified_gmt":"2012-03-26T23:33:20","slug":"o-noua-ipoteza-despre-numele-basarabiei-pdf-imprimare-email-academician-florin-constantiniu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/03\/26\/o-noua-ipoteza-despre-numele-basarabiei-pdf-imprimare-email-academician-florin-constantiniu\/","title":{"rendered":"O nou\u0103 ipotez\u0103 despre numele Basarabiei – Academician Florin Constantiniu"},"content":{"rendered":"

<\/strong>\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

O carte incitant\u0103, \u00eennoitoare \u015fi provocatoare (\u00een \u00een\u0163elesul de invita\u0163ie la reflec\u0163ie), este cea a istoricului de la Chi\u015fin\u0103u, Ion \u0162urcanu, \u201e\u00cen c\u0103utarea originii numelui Basarabia”, Chi\u015fin\u0103u, Ed. Labirint, 2010, 191p. Autorul nu mai are nevoie de o prezentare printre speciali\u015fti. Pentru marele public, voi spune \u00eens\u0103 c\u0103 este una dintre cele mai de seam\u0103 personalit\u0103\u0163i ale istoriografiei de dincolo de Prut, autor, printre altele, al unei sinteze de istorie a Rom\u00e2nilor \u015fi al unei monumentale bibliografii a istoriei Basarabiei, cu o excelent\u0103 introducere de filozofie a istoriei. Ion \u0162urcanu este un specialist de mare clas\u0103, \u015fi cuv\u00e2ntul s\u0103u se cuvine ascultat cu cea mai mare aten\u0163ie. \u00cen istoriografia rom\u00e2n\u0103, numele Basarabiei este dedus (inclusiv de semnatarul r\u00e2ndurilor de fa\u0163\u0103) din st\u0103p\u00e2nirea exercitat\u0103, \u00een secolul al XIV-lea – \u00eenceputul secolului al XV-lea, la nordul Dun\u0103rii de Jos, de \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00eentemeiat\u0103 \u015fi condus\u0103 de dinastia Basarabilor. \u00cen aceast\u0103 viziune, termenul de Basarabia ar fi desemnat, ini\u0163ial, numai partea de sud a teritoriului dintre Prut \u015fi Nistru. Dup\u0103 anexarea \u00eentregului spa\u0163iu pruto-nistrean de c\u0103tre Rusia, \u00een 1812, noii st\u0103p\u00e2nitori au extins denumirea asupra \u00eentregii provincii, care a c\u0103p\u0103tat astfel numele de Basarabia. Ion \u0162urcanu respinge categoric teoria potrivit c\u0103reia Basarabia \u015fi-a luat numele de la st\u0103p\u00e2nirea \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti a Basarabilor la nord de gurile Dun\u0103rii. \u00cen absen\u0163a unor m\u0103rturii sigure \u015fi precise asupra hotarelor statului rom\u00e2nesc de la sud de Carpa\u0163i (titulatura lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n nu \u201estr\u0103luce\u015fte” prin precizie!), coinciden\u0163a de nume dintre dinastia fondatoare a Basarabilor \u015fi numele de Basarabia a fost prea izbitoare \u015fi prea tentant\u0103 pentru ca istoricii s\u0103 nu stabileasc\u0103 imediat leg\u0103tura: primii Basarabi au st\u0103p\u00e2nit arealul pruto-nistrean \u015fi au l\u0103sat ca mo\u015ftenire\/amintire numele lor acelei zone. Logic, interpretarea este acceptabil\u0103, dar, repet\u0103m, baza documentar\u0103 r\u0103m\u00e2ne fragil\u0103. Spiritul critic al lui Ion \u0162urcanu a remarcat sl\u0103biciunile acestei interpret\u0103ri \u015fi, consider\u00e2nd-o nesatisf\u0103c\u0103toare, a c\u0103utat alta. \u00centr-o formulare mai pedestr\u0103, se poate spune c\u0103 istoricul basarabean a inversat termenii interpret\u0103rii \u015fi a v\u0103zut \u00een Basarabii de la C\u00e2mpulung \u015fi Arge\u015f o \u201eprelungire” a popula\u0163iei cumano-rom\u00e2ne sau rom\u00e2no-cumane (raportul numeric este greu de stabilit), str\u0103mutat\u0103, sub loviturile mongolilor, din spa\u0163iul pruto-nistrean spre p\u0103r\u0163ile Oltului. Iat\u0103 esen\u0163a noii interpret\u0103ri \u00een cuvintele autorului \u00eensu\u015fi: \u201eBasarabia […] este un nume de origine cuman\u0103 care, \u00een perioada convie\u0163uirii cumanilor cu autohtonii (rom\u00e2nii \u2013 n.n.), \u00een secolele XII-XIII, \u015fi chiar p\u00e2n\u0103 c\u0103tre mijlocul secolului al XIV-lea s-a afirmat anume \u00een spa\u0163iul de la r\u0103s\u0103rit de Carpa\u0163i, cu prec\u0103dere \u00eentre Prut \u015fi Nistru. Sub presiunea mongolilor, o important\u0103 mas\u0103 de cumani amesteca\u0163i cu rom\u00e2ni \u015fi, probabil, cu slavi rom\u00e2niza\u0163i, a migrat spre vest, din care foarte mul\u0163i au sta\u0163ionat la sud de Carpa\u0163i, f\u0103c\u00e2ndu-se cunoscu\u0163i sub numele de basarabi sau basarabeni”[1].<\/strong><\/p>\n

A\u015fadar, nu Basarabia \u015fi-a luat numele de la st\u0103p\u00e2nitorii ei temporari veni\u0163i din sudul Carpa\u0163ilor, ci o popula\u0163ie de cumani \u015fi rom\u00e2ni, tr\u0103itoare \u00eentre Prut \u015fi Nistru, s-a str\u0103mutat sub amenin\u0163area mongolilor, spre Olt unde s-a amestecat cu localnicii, c\u0103rora le-a adus \u015fi numele de Basarab(\u0103), care \u00eenseamn\u0103 \u201etat\u0103l dominator sau altfel, cel care subjug\u0103, st\u0103p\u00e2ne\u015fte […] Basarab a \u00eensemnat conduc\u0103torul unei comunit\u0103\u0163i, al unui sau \u0163\u0103ri, \u00een sensul cum avea s\u0103 fie \u00een\u0163eles acest termen din urm\u0103 \u00een evul mediu rom\u00e2nesc. Altfel spus era un nume dinastic, cum fusese la alte popoare Arpad, Comnen, Riuric etc.”<\/em>[2]. Autorul precizeaz\u0103 c\u0103 Basarab \u201enu este un nume propriu, iar asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, din na\u015ftere, eventual de la botez, \u00eentemeietorul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti avea alt nume \u00een afara celui dinastic”<\/em>[3]. Revenind la Basarabia este de amintit c\u0103 Ion \u0162urcanu nu limiteaz\u0103 toponimul la partea de sud a teritoriului dintre Prut \u015fi Nistru, ci consider\u0103 c\u0103 \u00eentreaga zon\u0103 dintre cele dou\u0103 cursuri de ap\u0103 s-a numit – de la \u00eenceput – Basarabia. Spre deosebire de un \u015fir de istorici rom\u00e2ni, care cred c\u0103, pe teritoriul dintre Carpa\u0163i \u015fi Nistru, au existat dou\u0103\/trei forma\u0163iuni teritoriale – una din ele \u00een nord, av\u00e2nd nucleul pe valea R\u00e2ului Moldova, \u00een vecin\u0103tatea c\u0103reia se afla \u0162ara \u015eepeni\u0163ului – \u015fi alta \u00een sud, cu centrul la Cetatea Alb\u0103, forma\u0163iuni a c\u0103ror individualitate s-ar fi p\u0103strat \u00een diviziunea administrativ\u0103 de mai t\u00e2rziu a Moldovei, \u00een \u0162ara de Sus \u015fi \u0162ara de Jos, Ion \u0162urcanu vede o \u00eemp\u0103r\u0163ire nu pe orizontal\u0103 (de la nord la sud, \u00een \u0162ara de Sus \u015fi \u0162ara de Jos), ci una vertical\u0103 (de la est la vest, \u00een Basarabia \u015fi Moldova).<\/strong><\/p>\n

Demonstra\u0163ia istoricului de la Chi\u015fin\u0103u folose\u015fte un mare num\u0103r de izvoare narative \u015fi cartografice, rom\u00e2ne \u015fi, mai ales, str\u0103ine. Una dintre cele mai importante informa\u0163ii \u00eei apar\u0163ine lui Dimitrie Cantemir (de altminteri, cartea are \u015fi o anex\u0103, Dimitrie Cantemir despre Basarabia \u015fi basarabeni). Nu sunt un specialist al evului mediu timpuriu \u00een spa\u0163iul carpato-dun\u0103rean, dar ipoteza lui Ion \u0162urcanu mi se pare plauzibil\u0103. Ea are avantajul c\u0103, spre deosebire de cea anterioar\u0103, dispune de mai multe date pentru a fi sus\u0163inut\u0103. Rolul cumanilor la \u00eenceputurile societ\u0103\u0163ii medievale rom\u00e2ne\u015fti a fost pus \u00een lumin\u0103 \u015fi de Iorga \u00eensu\u015fi, care, \u00een ultima sa mare sintez\u0103 de istorie a rom\u00e2nilor a intitulat un capitol Simbiosa rom\u00e2no-cuman\u0103[4]. Problema a fost reluat\u0103 de cur\u00e2nd de Neagu Djuvara. Ipoteza lui Ion \u0162urcanu va st\u00e2rni – e de sperat – discu\u0163ii \u00eentre speciali\u015fti \u015fi, indiferent de soarta ei, va contribui cu certitudine la progresul cuno\u015ftin\u0163elor noastre despre \u00eenceputurile Moldovei \u015fi \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti ca state medievale. Deocamdat\u0103, voi spune c\u0103, \u00een ce m\u0103 prive\u015fte (repet, ca nespecialist), ceea ce mi se pare vulnerabil \u00een noua interpretare este \u201et\u0103cerea” lui Grigore Ureche \u015fi Miron Costin, care nu preiau informa\u0163iile din cronicile polone \u00een sprijinul viziunii lui Ion \u0162urcanu, de\u015fi, cum se \u015ftie, Miron Costin a scris \u201eDe neamul moldovenilor”, unde a folosit multe izvoare str\u0103ine. Explica\u0163ia furnizat\u0103 de autor este \u201edisputa \u00een contradictoriu dintre c\u0103rturarii moldoveni \u015fi cei munteni asupra acestui subiect (existen\u0163a Basarabiei ca individualitate teritorial\u0103 – n.n.), \u00een cadrul c\u0103reia moldovenii respingeau \u00een principiu ideea c\u0103 ar fi existat o Basarabie, ca \u015fi informa\u0163iile polone despre unitatea teritorial-politic\u0103 (dar nu \u015fi etnic\u0103) a spa\u0163iului rom\u00e2nesc dinainte de desc\u0103lecare”<\/em>[5]. M\u0103rturisesc a nu fi convins de argument.<\/strong><\/p>\n

Relatarea lui Nicetas Choniates despre prinderea de c\u0103tre vlahi, \u00een 1164, a lui Andronic Comnenul, fugar spre hotarele Gali\u0163iei, nu constituie o dovad\u0103 a prezen\u0163ei rom\u00e2nilor la nord de Dun\u0103re \u00eentruc\u00e2t traducerea corect\u0103 f\u0103cut\u0103 de George Murnu a pasajului din cronicarul bizantin arat\u0103 c\u0103 viitorul \u00eemp\u0103rat \u201ea \u00eencetat s\u0103 se mai team\u0103, ca \u015fi cum (subl. n. F.C.) sc\u0103pase din m\u00e2inile urm\u0103ritorilor \u015fi ajunsese la hotarele Gali\u0163iei”<\/em>[6]. Prinderea lui Andronic Comnenul s-a petrecut nu la nord, ci la sud de Dun\u0103re, fugarul crez\u00e2ndu-se \u00een siguran\u0163\u0103, ca \u015fi cum ar fi ajuns la hotarele Gali\u0163iei. Evident, rectificarea nu afecteaz\u0103 articula\u0163iile de baz\u0103 ale demonstra\u0163iei lui Ion \u0162urcanu despre originea numelui de Basarabia. \u00cen afara problemei discutate aici, de semnalat informa\u0163ia dat\u0103 de autor c\u0103, la 29 iunie 1946, F. Brovko, pre\u015fedintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneasc\u0103, a \u00eenaintat un memoriu \u00een care cerea constituirea unui republici unionale, care s\u0103 cuprind\u0103 \u015fi Moldova din dreapta Prutului, precum \u015fi jude\u0163ele Maramure\u015f \u015fi N\u0103s\u0103ud, considerate \u201eleag\u0103nul poporului moldovenesc”<\/em>[7]. Din fericire, acestei cereri nu i s-a dat curs. Re\u00eennoiesc dorin\u0163a ca stimulativa ipotez\u0103 a colegului de la Chi\u015fin\u0103u s\u0103 prilejuiasc\u0103 o dezbatere fructuoas\u0103 \u00een istoriografia rom\u00e2n\u0103.<\/strong>
\n——————————————————————
\n[1] Ion Turcanu \u201e\u00cen c\u0103utarea originii numelui Basarabia”, Chi\u015fin\u0103u, Ed. Labirint, 2010, p.155
\n[2] Ibidem, p. 137
\n[3] Ibidem, p. 138
\n[4] N. Iorga, Istoria rom\u00e2nilor, vol. III, Ctitorii, Bucure\u015fti, 1937, p. 52-57
\n[5] Ibidem, p. 157
\n[6] (Fontes historiae daco-romanae, vol. III, Scriitori bizantini, sec. XI-XIV, ed. Alexandru Elian \u015fi Nicolae \u015eerban Tana\u015foca, Bucure\u015fti, Ed. Acad., 1975, p. 251, cu referin\u0163ele bibliografice).
\n[7] Ibidem, p.169<\/p>\n

 <\/p>\n

Sursa : Revista Art Emis<\/p>\n

http:\/\/www.art-emis.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O carte incitant\u0103, \u00eennoitoare \u015fi provocatoare (\u00een \u00een\u0163elesul de invita\u0163ie la reflec\u0163ie), este cea a istoricului de la Chi\u015fin\u0103u, Ion [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-3491","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3491","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3491"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3491\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3491"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3491"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3491"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}