{"id":34940,"date":"2018-01-18T09:25:07","date_gmt":"2018-01-18T09:25:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34940"},"modified":"2018-01-18T09:25:07","modified_gmt":"2018-01-18T09:25:07","slug":"ioan-popoiu-afirmarea-unei-natiuni-romania-1866-1947-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/18\/ioan-popoiu-afirmarea-unei-natiuni-romania-1866-1947-2\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Afirmarea unei na\u0163iuni – Rom\u00e2nia 1866-1947 (2)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>La 24 ianuarie 1859, s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit o dubl\u0103 alegere de domn, pentru a gr\u0103bi astfel unirea deplin\u0103. Dar, se poate spune, nu un domn, ci un simbol a fost ridicat pe tronul noului stat, Principatele Unite. Actul acesta, \u00een care ,,apare \u00een mod v\u0103zut m\u00e2na lui Dumnezeu\u201d (arhimandritul Ioasafat), a ,,consfin\u0163it un principiu\u201d, spunea N. Golescu. \u00cen acela\u015fi mod se exprima \u015fi C. A. Rosetti: ,,rom\u00e2nii munteni au coronat \u00een M\u0103ria Ta nu un individ, ci marile principii de via\u0163\u0103 ale na\u0163ionalit\u0103\u0163ii noastre\u201d. Pentru V. Place era vorba despre ,,un principiu \u015fi nu un individ care a fost aclamat\u201d , iar Beclard ar\u0103ta \u015fi el c\u0103 deputa\u0163ii valahi ,,au aclamat principiul Unirii\u201d. D. A. Sturdza scria c\u0103 domnul Cuza este ,,personificarea marei idei\u201d, iar D. Bolintineanu sublinia: ceea ce conteaz\u0103 este ,,principiul de care \u0163ine alesul\u201d, iar acesta este ,,simbolul unirii \u0163\u0103rilor\u201d. V. Boerescu arat\u0103 c\u0103 nu asupra unui om, ci a unui principiu (,,al unirei\u201d) s-au fixat valahii, iar Moldova, afirma M. Kog\u0103lniceanu, l-a ales ,,pe acela pe care l-a socotit mai capabil pentru a duce la sf\u00e2r\u015fit marele principiu al Unirei\u201d. Bulwer, diplomat englez, scria c\u0103 ,,nu alegerea lui Cuza, ci principiul care a dictat-o este important…, \u015fi el \u00eenseamn\u0103 independen\u0163\u0103\u201d!<\/p>\n

Problema cea mai \u00eensemnat\u0103 pentru Principate, dup\u0103 24 ianuarie 1859, era recunoa\u015fterea dublei alegeri. Noul stat era confruntat cu mari probleme \u015fi contradic\u0163ii, domnul trebuia s\u0103 conduc\u0103 Principatele, \u00een primii trei ani, cu dou\u0103 Adun\u0103ri \u015fi dou\u0103 Guverne, pendul\u00e2nd \u00eentre Bucure\u015fti \u015fi Ia\u015fi. Dar ceea ce era urgent \u015fi necesar, imediat dup\u0103 24 ianuarie 1859, era recunoa\u015fterea dublei alegeri de c\u0103tre Puterile Garante, care exercitau un control colectiv asupra acestora, dup\u0103 Tratatul din 18\/30 martie 1856. Astfel, la 26 martie\/7 aprilie 1859, se \u00eentrunea la Paris Conferin\u0163a reprezentan\u0163ilor puterilor europene, care trebuiau s\u0103 decid\u0103 asupra dublei alegeri a lui Cuza. La 1\/13 aprilie, Fran\u0163a, Anglia, Prusia, Italia \u015fi Rusia au recunoscut dubla alegere, dar Turcia \u015fi Austria s-au opus, acestea au recunoscut actul de la 24 ianuarie numai \u00een toamn\u0103, prin Protocolul din 6 septembrie (st.n.) 1859, care sanc\u0163iona uniunea personal\u0103 dintre cele dou\u0103 Principate.<\/p>\n

Dup\u0103 acest pas, Principatele au p\u0103\u015fit pe calea \u00eencheg\u0103rii unei uniuni reale \u015fi, \u00een vara lui 1860, Cuza a preg\u0103tit un memoriu c\u0103tre puterile europene, prin care cerea des\u0103v\u00e2r\u015firea Unirii \u015fi extinderea bazei electorale, prin cre\u015fterea num\u0103rului de aleg\u0103tori. Din cauza contextului extern nefavorabil, memoriul n-a putut fi prezentat dec\u00e2t \u00een decembrie 1860, iar dup\u0103 remiterea lui a urmat un \u015fir de tergivers\u0103ri diplomatice. \u00cen cele din urm\u0103, la 19 aprilie\/1 mai 1861, o circular\u0103 emis\u0103 de Poart\u0103 invita puterile garante la o \u00een\u0163elegere diplomatic\u0103 privitoare la unirea (des\u0103v\u00e2r\u015firea) institu\u0163ional\u0103 a Principatelor. Proiectul otoman limita unirea politic\u0103 \u015fi administrativ\u0103 la durata domniei lui Cuza. Exasperat de tergivers\u0103rile Por\u0163ii, \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri, \u00een mai \u015fi august 1860, Cuza a \u00eencercat proclamarea intern\u0103 a unific\u0103rii politice \u015fi administrative, dar, \u00een final, s-a renun\u0163at la acest plan, a\u015ftept\u00e2ndu-se hot\u0103r\u00e2rea puterilor europene. La 13\/25 septembrie 1861, s-a deschis la Constantinopol, Conferin\u0163a puterilor consacrat\u0103 unirii administrative a celor dou\u0103 \u0163\u0103ri. Dup\u0103 lungi discu\u0163ii \u015fi alte noi tergivers\u0103ri diplomatice, guvernul otoman a prezentat un proiect de firman, care eluda \u00een fapt unificarea administrativ\u0103: frontiera dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri era men\u0163inut\u0103, \u00een Moldova urma s\u0103 fie numit un guvernator \u015fi se instituiau consilii provinciale, care men\u0163ineau separa\u0163ia. Totu\u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, aceste restric\u0163ii erau eliminate \u015fi firmanul elaborat, la 4 decembrie 1861, consacra pe plan european Principatele Unite, iar la 11\/23 decembrie, Cuza anun\u0163a \u00eentr-o Proclama\u0163ie \u00eenf\u0103ptuirea Rom\u00e2niei: ,,Unirea va fi a\u015fa precum Rom\u00e2nia o va sim\u0163i \u015fi o va dori\u201d.<\/p>\n

Lupta pentru unificarea institu\u0163ional\u0103 a \u00eenceput imediat dup\u0103 24 ianuarie 1859, \u00eens\u0103 ea se va des\u0103v\u00e2r\u015fi dup\u0103 4 decembrie 1861. Dup\u0103 ce, la 22 ianuarie, era instituit primul guvern al Rom\u00e2niei, condus de conservatorul Barbu Catargiu, la 24 ianuarie 1862, Cuza deschidea lucr\u0103rile Adun\u0103rii Rom\u00e2niei, parlamentul unicameral, alc\u0103tuit din deputa\u0163i munteni \u015fi moldoveni. Odat\u0103 unit\u0103, Rom\u00e2nia avea nevoie de reforme profunde pentru modernizarea ei, \u00een primul r\u00e2nd reforma agrar\u0103 \u015fi cea electoral\u0103. \u00centr-o atmosfer\u0103 politic\u0103 agitat\u0103, \u00een mai 1862, guvernul Catargiu a adus \u00een dezbaterea Adun\u0103rii proiectul de lege rural\u0103, prin care era respins\u0103 \u00eempropriet\u0103rirea, fiind vizate doar vinderea \u015fi \u00eenchirierea c\u0103tre \u0163\u0103rani a unor loturi de pe mo\u015fiile statului, \u015fi era acceptat\u0103 numai desfiin\u0163area obliga\u0163iilor de clac\u0103. Dezbaterile din Adunare \u00een jurul legii rurale au fost deosebit de aprige, la 25 mai\/6 iunie, Kog\u0103lniceanu critica proiectul guvernamental \u015fi ar\u0103ta c\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea soartei \u0163\u0103ranilor \u015fi \u00eempropriet\u0103rirea lor era ,,\u00eens\u0103\u015fi temelia na\u0163ionalit\u0103\u0163ii\u201d. Dar, \u00een \u015fedin\u0163a din 29 mai\/10 iunie, primul-ministru Catargiu eticheta discursul lui Kog\u0103lniceanu drept ,,o chimer\u0103 ciudat\u0103, paradoxal\u0103\u201d, \u00eempotrivindu-se \u00eempropriet\u0103ririi \u0163\u0103ranilor cl\u0103ca\u015fi, deoarece ,,o na\u0163ie nu tr\u0103ie\u015fte prin milostenie\u201d. Atmosfera politic\u0103 era deosebit de \u00eencordat\u0103 \u015fi, \u00een aceste \u00eemprejur\u0103ri, la 8\/20 iunie 1862, dup\u0103 ce-a p\u0103r\u0103sit Adun\u0103rea, primul-ministru Barbu Catargiu a fost ucis pe c\u00e2nd trecea pe sub clopotni\u0163a Mitropoliei. Cu toate acestea, ignor\u00e2nd avertismentul, majoritatea conservatoare a adoptat legea rural\u0103 cu majoritate de voturi, dar Cuza a refuzat s\u0103 promulge legea de teama unei revolte \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti.<\/p>\n

\u00cen noile condi\u0163ii, domnul a \u00eenl\u0103turat de la putere guvernul conservator \u015fi, la 23 iunie\/5 iulie 1862, a numit un nou guvern condus de liberalul moderat N. Ketzulescu, \u00eentre dreapta conservatoare \u015fi st\u00e2nga radical\u0103, Cuza a ales ,,calea de mijloc\u201d. Noul guvern a continuat des\u0103v\u00e2r\u015firea unific\u0103rii administrative \u015fi modernizarea institu\u0163ional\u0103, dar a evitat din ra\u0163iuni politice s\u0103 mai abordeze cele dou\u0103 reforme fundamentale. \u00cen noul context politic intern, la \u00eenceputul lui ianuarie 1863, Cuza declara c\u0103 dup\u0103 moartea lui B. Catargiu, preluase el \u00eensu\u015fi ,,c\u00e2rma guvernului\u201d, el urm\u0103rind s\u0103 instituie o domnie personal\u0103, pentru a reu\u015fi s\u0103 impun\u0103 ,,cu for\u0163a\u201d cele dou\u0103 reforme a\u015fteptate de societatea rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen cercurile politice \u015fi diplomatice interna\u0163ionale se vorbea despre planurile domnitorului, iar presa radical\u0103 \u00eel acuza de inten\u0163ii dictatoriale. Dup\u0103 ce-a condus \u0163ara \u00een condi\u0163ii dificile, Cuza i-a cerut lui Kretzulescu s\u0103 demisioneze \u015fi, la 11\/23 decembrie 1863, s-a constituit guvernul M. Kog\u0103lniceanu, care era decis, cu sprijinul domnitorului, s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 reforma agrar\u0103 \u015fi cea electoral\u0103. Mai \u00eent\u00e2i, noul prim-ministru a reu\u015fit s\u0103 realizeze o unanimitate \u00een jurul problemei seculariz\u0103rii \u015fi, la 13\/25 decembrie 1863, el a prezentat \u00een Adunare legea seculariz\u0103rii averilor m\u0103n\u0103stire\u015fti, promulgat\u0103 de domn peste dou\u0103 zile. Dar numirea lui Kog\u0103lniceanu ca \u015fef al guvernului nu \u00eensemna renun\u0163area de c\u0103tre Cuza la planul domniei personale \u015fi, la 16\/28 martie 1864, primul-ministru depunea \u00een Adunare proiectul de lege rural\u0103, decis s\u0103-l treac\u0103 prin orice mijloace, proiect care prevedea desfiin\u0163area cl\u0103cii \u015fi \u00eempropriet\u0103rirea \u0163\u0103ranilor. \u00cen cursul lunii aprilie 1864, dezbaterile din s\u00e2nulAdun\u0103rii au fost de o rar\u0103 \u00eenver\u015funare, majoritatea conservatoare c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 se opun\u0103 cu vehemen\u0163\u0103 vot\u0103rii legii agrare. Deci\u015fi s\u0103 nu cedeze, conservatorii au acordat un vot de blam guvernului, ceea ce atr\u0103gea automat demisia cabinetului. Kog\u0103lniceanu \u015fi-a \u00eenaintat demisia, \u00eens\u0103 Cuza a refuzat s-o primeasc\u0103 \u015fi, la 2\/14 mai 1864, a fost dat\u0103 lovitura de stat, Adunarea fiind dizolvat\u0103.<\/p>\n

\u00cen aceea\u015fi zi, Cuza a adresat o Proclama\u0163ie c\u0103tre \u0163ar\u0103, \u00een care aducea \u00eenvinuiri ,,oligarhiei\u201d din Adunare, repro\u015f\u00e2ndu-i c\u0103 se \u00eempotrivea legii rurale, ,,lege de dreptate\u201d \u015fi discut\u0103rii legii electorale. El prezenta apoi rom\u00e2nilor textul Statutului (noua constitu\u0163ie) \u015fi al noii legi electorale. \u00cen zilele de 10\/22-14\/26 mai 1864, a fost organizat un plebiscit (referendum) care a aprobat cu mare majoritate aceste texte. Prin Statut, puterile domnului cre\u015fteau foarte mult, puterea fiind \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre Domn, Corpul ponderator (Senatul) \u015fi Adunare, legile fiind elaborate de un Consiliu de Stat. Conform noii legi electorale, era mult m\u0103rit num\u0103rul aleg\u0103rilor, care erau \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een aleg\u0103tori primari \u015fi direc\u0163i. Pe baza rezultatului referendumului, \u00een iunie 1864, Cuza a mers la Constantinopol, pentru a ob\u0163ine aprobarea Por\u0163ii pentru noile acte politice. A urmat elaborarea noii legi rurale de c\u0103tre Consiliul de Stat, iar la 14\/26 august 1864, noua lege agrar\u0103 era promulgat\u0103 de domn. Printr-o Proclama\u0163ie, Cuza anun\u0163a desfiin\u0163area cl\u0103cii \u015fi \u00eempropriet\u0103rirea \u0163\u0103ranilor pe loturile legiuite, legea, care intra \u00een vigoare la 23 aprilie\/5 mai 1865, stabilea c\u0103 peste jun\u0103tate de milion de \u0163\u0103rani primeau 1,6 milioane ha.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 aceste reforme fundmentale, impuse de progresul societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, au fost adoptate \u015fi alte m\u0103suri: reforma \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului (1864), \u00eenfiin\u0163area celor dou\u0103 universit\u0103\u0163i (Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti), Codul civil (1865), codul penal \u015f.a<\/p>\n

———————————<\/p>\n

Prof. Ioan POPOIU, <\/strong><\/p>\n

licen\u021biat \u00een Istorie-Filosofie \u0219i Teologie<\/strong><\/p>\n

C\u00e2mpulung Moldovenesc<\/strong><\/p>\n

18 ianuarie 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 24 ianuarie 1859, s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit o dubl\u0103 alegere de domn, pentru a gr\u0103bi astfel unirea deplin\u0103. Dar, se poate [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34940","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34940","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34940"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34940\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34942,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34940\/revisions\/34942"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34940"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34940"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34940"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}