{"id":34996,"date":"2018-01-20T08:29:59","date_gmt":"2018-01-20T08:29:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=34996"},"modified":"2018-01-20T08:35:03","modified_gmt":"2018-01-20T08:35:03","slug":"vavila-popovici-marcus-aurelius-%e2%80%93-imparatul-filosof","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/20\/vavila-popovici-marcus-aurelius-%e2%80%93-imparatul-filosof\/","title":{"rendered":"Vavila POPOVICI: Marcus Aurelius \u2013 \u00eemp\u0103ratul filosof"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201e<\/em>S\u0103 avem senin\u0103tatea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat, curajul de a schimba ceea ce poate fi schimbat \u0219i, mai ales, \u00een\u021belepciunea de a deosebi \u00eentre cele dou\u0103 posibilit\u0103\u021bi.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u2013 Marcus Aurelius<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Istoria g\u00e2ndirii politice este structurat\u0103 \u00een func\u021bie de diferitele etape de progres social \u0219i de dezvoltare a civiliza\u021biei umane: perioada antichit\u0103\u021bii, caracterizat\u0103 prin apari\u021bia elementelor constitutive ale g\u00e2ndirii politice; perioada medieval\u0103 sau feudal\u0103, caracterizat\u0103 prin domina\u021bia fenomenului religios asupra celui politic; perioada Rena\u0219terii, de care se leag\u0103 punerea bazelor politologiei\u00a0 ca \u0219tiin\u021b\u0103 politic\u0103 modern\u0103; epoca modern\u0103, caracterizat\u0103 prin extinderea sferei de cuprindere a cuno\u0219tin\u021belor politice, politologia afirm\u00e2ndu-se ca \u0219tiin\u021b\u0103\/teorie politic\u0103 aparte, \u00een 1948 Colocviul interna\u021bional de la Paris stabilind semnifica\u021bia termenului de \u201e\u0219tiin\u021b\u0103 politic\u0103\u201d \u0219i obiectul acesteia de studiu; epoca contemporan\u0103, \u00een care politologia cunoa\u0219te o larg\u0103 dezvoltare \u0219i se contureaz\u0103 ca \u0219tiin\u021b\u0103 social-uman\u0103 distinct\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Deci, primele elemente ale g\u00e2ndirii politice au ap\u0103rut \u00een Antichitate, perioad\u0103 de care se leag\u0103 etimologia termenului \u201epolitic\u0103\u201d (\u00een greac\u0103 polis = cetate, ora\u0219, stat).<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Ideile politice sunt elemente constitutive ale vie\u021bii politice, ele exprim\u0103 interesele, aspira\u021biile diverselor grupuri sociale, implicate adesea \u00een lupta pentru putere, f\u0103c\u00e2nd parte integrant\u0103 a \u0219tiin\u021bei politice. Doctrinele \u0219i ideologiile sunt suporturi pentru ac\u021biunea politic\u0103. Termenul de doctrin\u0103 este legat de idee \u0219i ideologie dar, dac\u0103 doctrina poate fi elaborat\u0103 de un partid sau chiar de o persoan\u0103, ideologia este \u00eentotdeauna o oper\u0103 colectiv\u0103. \u00cen 1815, \u00een Fran\u021ba, s-a definit partidul ca o reuniune de oameni care profeseaz\u0103 aceea\u0219i doctrin\u0103 politic\u0103. Pe continent s-au conturat trei mari curente doctrinare sau ideologice: liberalismul, conservatorismul \u0219i socialismul, \u00een evolu\u021bia c\u0103rora s-au \u00eenregistrat \u0219i forme mixte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cicero (106-43 \u00ee.Hr.) \u2013 \u201eomul universal\u201d care a marcat istoria Romei \u2013 i-a atribuit istoricului grec Herodot (484-425 \u00ee.Hr.) titlul de \u201ep\u0103rinte al istoriei\u201d pentru modul \u00een care a tratat evenimentele consemnate \u00een scrierile sale, dar \u0219i cel de \u201ep\u0103rinte al politicii\u201d, pentru c\u0103, dup\u0103 cum argumenteaz\u0103 politicianul francez Marcel Pr\u00e9lot (1898-1972): \u201ela el se \u00eent\u00e2lne\u0219te primul document autentic unde se g\u0103sesc distinse \u0219i comparate diferitele specii de guvern\u0103m\u00e2nt\u201d.<\/em> Disputa din acea vreme era sus\u021binerea unora a ideii de monarhie \u0219i a altora de democra\u021bie: \u201ePuterea absolut\u0103 corupe \u0219i denatureaz\u0103 \u0219i pe cel mai des\u0103v\u00e2r\u0219it dintre oameni\u201d, <\/em>explic\u00e2nd consecin\u021bele acestei degrad\u0103ri psihologice: trufia \u0219i pizma care fac din tiran omul cel mai nestatornic cu putin\u021b\u0103; el se \u00eenconjoar\u0103 cu cei mai netrebnici dintre cet\u0103\u021beni, la ale c\u0103ror def\u0103im\u0103ri pleac\u0103 urechea\u201d<\/em>. Sunt prezentate avantajele democra\u021biei, \u00een primul r\u00e2nd egalitatea: \u201eS\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 puterea poporului poart\u0103 cel mai frumos nume din lume: isonomia\u201d<\/em> (egalitatea \u00een fa\u021ba legilor). \u0218i concluzia era: \u201es\u0103 ridic\u0103m poporul, mul\u021bimea face puterea\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sofi\u0219tii \u2013 grup de \u00een\u021belep\u021bi greci ap\u0103rut \u00een secolul V, \u00een intervalul de trecere de la perioada filosofiei preclasice la cea clasic\u0103 \u2013 au pus \u00een centrul preocup\u0103rilor omul, valoarea \u0219i importan\u021ba lui \u00een Univers. Ei considerau, \u00een principal, c\u0103 \u201epentru a conduce trebuie s\u0103 \u0219tii\u201d, <\/em>\u0219i predau cuno\u0219tin\u021be politice, filosofice, oratorice, pentru ca tinerii s\u0103 poat\u0103 participa la via\u021ba public\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un adversar al sofi\u0219tilor, critic al democra\u021biei sclavagiste ateniene a fost Socrate (470-399 \u00ee. Hr.), considerat cel dint\u00e2i filosof al antichit\u0103\u021bii. Pentru el: \u201eLegile sunt de dou\u0103 categorii: scrise \u0219i nescrise, care sunt rezultatul unei conven\u021bii generale \u0219i care nu pot fi \u00eenc\u0103lcate f\u0103r\u0103 ru\u0219ine\u201d. <\/em>Platon (427-347 \u00ee. Hr.) fiind considerat discipolul lui Socrate era \u0219i el un adversar al sofi\u0219tilor. \u00cen Republica sus\u021bine c\u0103, conduc\u0103torii unei cet\u0103\u021bi trebuie s\u0103 fie regii filosofi, cei care posed\u0103 cuno\u0219tin\u021be despre no\u021biunea de bine<\/em>. Aristotel (384-322 \u00ee. Hr.) \u2013 cel dint\u00e2i mare g\u00e2nditor al lumii \u2013 este considerat ca \u00eentemeietorul \u0219tiin\u021bei politice, analist profund a filosofiei politice. Este cel care a ap\u0103rat familia \u0219i proprietatea privat\u0103 \u0219i a f\u0103cut considera\u021bii asupra celor trei forme de guvernare, ar\u0103t\u00e2nd \u0219i posibilele degener\u0103ri: \u201emonarhia \u00een tiranie, aristocra\u021bia \u00een oligarhie, democra\u021bia \u00een demagogie\u201d<\/em>. Considera c\u0103 oricare este bun\u0103, dac\u0103 evit\u0103 aceste degener\u0103ri. Despre tiranie spunea c\u0103 este \u201eguvernarea unuia ce domne\u0219te ca st\u0103p\u00e2n peste asocia\u021bia politic\u0103; oligarhia este dominarea politic\u0103 a boga\u021bilor\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0<\/em>Ideile de baz\u0103 ale filosofiei grece\u0219ti au fost preluate de elita roman\u0103, prin Cicero, Seneca \u0219i \u00eemp\u0103ratul Marc Aureliu. Grecii s-au remarcat prin geniul teoretic-filosofic \u0219i \u0219tiin\u021bific materializat \u00een filosofia \u0219i \u0219tiin\u021ba politic\u0103, iar romanii prin geniul politic predominant pragmatic, geniul juridic \u2013 \u00a0dreptul roman care se studiaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi, geniul administrativ manifestat \u00een urbanism \u0219i construc\u021bii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Astfel, \u00een peisajul social-politic al lumii romane a fost prezent\u0103 \u0219i \u0219coala stoic\u0103, creat\u0103 \u0219i dezvoltat\u0103 sub influen\u021ba celei grece\u0219ti. De\u0219i unii dintre stoici au criticat societatea roman\u0103, luxul \u0219i bog\u0103\u021bia acesteia, nedreptatea \u0219i exploatarea ei, au promovat ideea realiz\u0103rii lini\u0219tii suflete\u0219ti, a \u00eemp\u0103c\u0103rii cu soarta, cu destinul, ceea ce \u00een practic\u0103 echivala cu pasivitate \u0219i lips\u0103 de activitate social-politic\u0103. Cel mai str\u0103lucit exponent al filosofiei politice din Roma republican\u0103 a fost Marcus Tullius Cicero, pentru care politica bun\u0103 este opera oamenilor de bine; dac\u0103 ei se ab\u021bin, triumf\u0103 cei r\u0103i \u2013 teza comun\u0103 politicilor electorale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Lucius Annoeus Seneca (63 i.e.n.-65 e.n.) a f\u0103cut parte din r\u00e2ndul marii aristocra\u021bii, din casta cavalerilor, de aceea \u00eentreaga sa concep\u021bie filosofic\u0103, moral\u0103 \u0219i politic\u0103 au avut ca scop slujirea acestei clase. \u201eFericirea \u2013 <\/em>spunea Seneca \u2013 s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te \u00een\u0103untrul nostru \u0219i nu depinde de lumea exterioar\u0103. \u00cen natur\u0103 domnesc destinul, fatalitatea. Nu putem schimba cu nimic mersul evenimentelor \u00een lume\u201d. <\/em>Cu privire la om \u0219i la rela\u021bia acestuia cu societatea: \u201eVirtutea omului const\u0103 \u00een a se \u00eemp\u0103ca cu soarta \u0219i \u00een a i se supune. Nu st\u0103 \u00een puterea noastr\u0103 s\u0103 schimb\u0103m ceva \u00een lumea exterioar\u0103, \u00een via\u021ba social\u0103 \u0219i politic\u0103\u201d.<\/em> Una dintre cuget\u0103rile lui pre\u021bioase: \u201eDac\u0103 virtutea ne va preceda fiecare pas pe care \u00eel facem, vom fi mereu \u00een siguran\u021b\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din dorin\u021ba de a consolida statul sclavagist, de a legitima sclavia \u0219i exploatarea sclavilor, dar \u0219i de a diminua tensiunile sociale \u0219i a dezorienta lupta sclavilor, Seneca a promovat o teorie potrivit c\u0103reia to\u021bi oamenii, inclusiv sclavii sunt fra\u021bi \u00eentruc\u00e2t au aceea\u0219i natur\u0103 ra\u021bional\u0103. Dac\u0103 corpul sclavilor apar\u021bine st\u0103p\u00e2nilor, astfel justific\u00e2ndu-se sclavia \u0219i exploatarea, spiritul lor este liber.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tot \u00een cadrul stoicismului roman se \u00eencadreaz\u0103 \u0219i concep\u021bia moral-politic\u0103 a lui Epictet (50 e.n.-138 e.n.). Sclav eliberat prin ideile promovate, acesta a \u00eencercat s\u0103 se prezinte ca un reprezentant al maselor, al celor asupri\u021bi \u0219i exploata\u021bi, \u00een primul r\u00e2nd al sclavilor. Epictet \u0219i-a expus p\u0103rerile sub forma oral\u0103. Ceea ce s-a p\u0103strat de la el se datoreaz\u0103 elevului s\u0103u, istoricul \u0219i filosoful Flavius Arrianus (55-135 d.Hr.) care i-a transpus \u00een scris principiile. A fost adeptul democratismului sclavagist, consider\u00e2nd c\u0103 participarea la via\u021ba public\u0103 este o datorie a tuturor cet\u0103\u021benilor, iar scopul urm\u0103rit trebuie s\u0103-l constituie realizarea binelui general \u0219i nu folosul personal. Scopul vie\u021bii trebuie s\u0103 fie atingerea fericirii, printr-o via\u021b\u0103 tr\u0103it\u0103 \u00een acord cu natura.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u0219i a considerat ca esen\u021ba omului este ra\u021biunea, sus\u021bin\u00e2nd nemurirea sufletului \u0219i existen\u021ba vie\u021bii de apoi \u0219i c\u0103 adev\u0103rata fericire se afl\u0103 \u00een via\u021ba de pe p\u0103m\u00e2nt, Epictet a acceptat fatalismul, predestina\u021bia rolului \u0219i statutului fiec\u0103rui om, imposibilitatea interven\u021biei omului \u00een desf\u0103\u0219urarea \u0219i schimbarea evenimentelor, \u00eendemn\u00e2nd la supunere, la acceptarea sor\u021bii \u0219i a destinului, ceea ce \u00een practica social\u0103 \u00eensemna acceptarea r\u00e2nduielilor existente, renun\u021barea la lupt\u0103, la via\u021ba social\u0103 \u0219i politic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Printre adep\u021bii orient\u0103rii stoice s-a aflat \u0219i \u00eemp\u0103ratul roman Marc Aureliu, \u00een latin\u0103 Marcus Aurelius Antonius (121-180 d.Hr.). A avut o fire meditativ\u0103, o natur\u0103 mai mult ra\u021bional\u0103 dec\u00e2t afectiv\u0103. \u00cei pl\u0103cea via\u021ba simpl\u0103 \u0219i retras\u0103. Caracterul s\u0103u era dominat de sim\u021bul datoriei. Principiile sale filosofice \u00ee\u0219i g\u0103sesc apropierea de doctrina stoic\u0103 a lui Epictet, conform c\u0103reia dorea o \u00eendrept\u0103\u021bire egal\u0103, liber\u0103, a tuturor supu\u0219ilor s\u0103i. \u00cenc\u0103 din tinere\u021be, Marc Aureliu a primit o educa\u021bie solid\u0103. Forma\u021bia sa filosofic\u0103 a fost marcat\u0103 de doctrina stoic\u0103, reprezentat\u0103 \u00een principal de Epictet. Singura sa lucrare a fost redactat\u0103 \u00een limba greac\u0103 \u2013 \u201eC\u0103tre sine \u00eensu\u0219i\u201d, tradus\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een limba latin\u0103, cu titlul \u201eMedita\u021bii\u201d, \u00een 12 c\u0103r\u021bi. Con\u021binutul lor are \u00een special un caracter moral, o filosofie practic\u0103 pentru via\u021ba de fiecare zi. Ele exprim\u0103 convingerea autorului, dup\u0103 care numai o via\u021b\u0103 moral\u0103 dup\u0103 legile naturii poate realiza lini\u0219tea interioar\u0103, m\u0103rinimia \u0219i perfec\u021biunea. Omul trebuie s\u0103 tind\u0103 c\u0103tre ceea ce este util \u0219i pe m\u0103sura comunit\u0103\u021bii. Important este prezentul, viitorul \u0219i trecutul ne \u00eempov\u0103reaz\u0103. Moartea face parte din Natur\u0103, pentru c\u0103 totul este \u00een continu\u0103 transformare, conform eternit\u0103\u021bii \u00een care totul se produce, se reproduce \u0219i se transform\u0103 la infinit. Ideea esen\u021bial\u0103 a stoicismului lui Marc Aureliu este libertatea moral\u0103, care decurge din faptul c\u0103 natura uman\u0103 este o natur\u0103 ra\u021bional\u0103: nimic nu poate s\u0103-l \u00eempiedice s\u0103 lucreze a\u0219a cum \u00eei dicteaz\u0103 ra\u021biunea; aceasta formeaz\u0103 \u201egeniul din om\u201d. <\/em>Evenimentele exterioare sau p\u0103rerile oamenilor nu au nici o importan\u021b\u0103; ra\u021biunea indic\u0103 datoria de \u00eemplinit: \u201eDac\u0103 \u021bi-ai f\u0103cut datoria, tot restul te poate l\u0103sa rece\u201d.<\/em> El accept\u0103 teoria fatalist\u0103 a naturii, a stoicismului grec, dar \u00eel intereseaz\u0103 mai mult consecin\u021bele pentru via\u021ba moral\u0103. Pune \u00eentrebarea: \u201eDac\u0103 totul este \u00een natur\u0103 o fatalitate, de ce s\u0103 ne temem, de exemplu, de moarte? Ea nu este dec\u00e2t un proces natural, un efect al naturii\u201d.<\/em> Fa\u021b\u0103 de cosmos, ra\u021biunea ne d\u0103 o \u00een\u021belegere a lui \u0219i o lini\u0219te; fa\u021b\u0103 de oameni, lini\u0219tea este adus\u0103 de con\u0219tiin\u021ba datoriei \u00eemplinite dup\u0103 principiile ra\u021biunii: \u201eDe ce s\u0103 m\u0103 tem atunci de al\u021bii sau de ce poate s\u0103-mi rezerve soarta?\u201d.<\/em> \u00cen acest mod ra\u021biunea duce la apatie, la lipsa de afect. Ca atare, lucrurile exterioare nu trebuie s\u0103 modifice dispozi\u021bia sufletului \u201era\u021biunea moral\u0103 indic\u0103 datoria \u0219i at\u00e2ta ajunge\u201d. <\/em>Concluzia practic\u0103 a ra\u021biunii este demnitatea omului, dar \u0219i egalitatea lui: to\u021bi oamenii au aceea\u0219i natura ra\u021bional\u0103. Pentru Marc Aureliu, ca \u0219i pentru stoicismul vechi, \u201eexist\u0103 o singur\u0103 ra\u021biune, o singur\u0103 lege, un singur adev\u0103r, o singur\u0103 lume \u0219i un singur Dumnezeu\u201d<\/em>. Stoicismul roman, prin forma sa uman\u0103 acord\u0103 aten\u021bie mare sl\u0103biciunii \u0219i suferin\u021bei omului, datoria ia forme de caritate. Fa\u021b\u0103 de cel grec, \u00eel apropie de cre\u0219tinism.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Faptul c\u0103 opera sa \u201eC\u0103tre mine \u00eensumi\u201d este str\u0103b\u0103tut\u0103 de un puternic pesimism denot\u0103 c\u0103 societatea sclavagist\u0103 era \u00een proces de descompunere, lipsindu-i perspectiva, ideile.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marc Aureliu a preluat conducerea imperiului roman \u00een vremuri grele, trebuind s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 unor amenin\u021b\u0103ri din diferite p\u0103r\u021bi. Era o epoc\u0103 a r\u0103zboaielor, grani\u021bele imperiului fiind ve\u0219nic amenin\u021bate de incursiunile barbare, domnia sa fiind \u0219i demarcat\u0103 de aspre persecu\u021bii ale cre\u0219tinilor. \u00cen interiorul imperiului exista o situa\u021bie proast\u0103 financiar\u0103, ceea ce l-a determinat s\u0103 v\u00e2nd\u0103 domeniile imperiale pentru a-\u0219i putea organiza armata. Era foarte activ \u0219i c\u0103uta s\u0103-\u0219i fac\u0103 datoria. A condus afacerile imperiului \u00een str\u00e2ns\u0103 colaborare cu Senatul \u0219i a ini\u021biat o serie de reforme administrative \u0219i de drept, a construit \u0219coli, spitale, orfelinate. La 60 de ani a condus campania de lupt\u0103, iar \u00eenainte de plecare a expus poporului Romei, principiile sale morale. A murit \u00een acea campanie la Viena, \u00een urma unei boli infec\u021bioase, \u0219i a l\u0103sat ca mo\u0219tenitor pe fiul s\u0103u Commodus (161-192) care s-a dovedit a fi nemilos, capricios, imprevizibil \u0219i del\u0103s\u0103tor \u00een treburile statului. Se credea o \u00eentrupare a legendarului Hercule. Domnia lui a \u00eensemnat \u00eenceputul dec\u0103derii imperiului roman.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Criza de sistem \u00een care a intrat societatea roman\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu secolul al II- lea e.n. s-a agravat continuu, ad\u0103ug\u00e2ndu-se o criz\u0103 de identitate, de idei \u0219i obiective, dar \u0219i de decaden\u021b\u0103 moral\u0103. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, \u00een Roma antic\u0103 \u0219i-a f\u0103cut apari\u021bia \u0219coala sceptic\u0103. Scepticii romani promovau indiferen\u021ba total\u0103 fa\u021b\u0103 de problemele sociale \u0219i politice, fa\u021b\u0103 de natur\u0103, afirm\u00e2nd imposibilitatea cunoa\u0219terii \u0219i st\u0103p\u00e2nirii ei, inclusiv a emiterii de orice fel de judec\u0103\u021bi de apreciere \u0219i valoare. Ostilitatea fa\u021b\u0103 de cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103, ne\u00eencrederea \u00een for\u021ba ra\u021biunii au favorizat extinderea scepticismului, a doctrinelor mistic-religioase care vor predomina \u00een ultimele secole ale imperiului roman.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cadrul g\u00e2ndirii social-politice romane de remarcat este paleta mult mai larg\u0103 \u0219i mai variat\u0103 a problematicilor abordate. Dac\u0103 \u00een cazul celorlalte societ\u0103\u021bi sclavagiste, inclusiv \u00een Grecia antic\u0103 problematica demersului a fost doar tangen\u021bial atins\u0103 de g\u00e2ndirea politic\u0103, la Roma putem spune c\u0103 problematica maselor, concep\u021biile \u0219i interesele lor au fost exprimate \u00een adev\u0103rate programe politice, sau unele din acestea transform\u00e2ndu-se \u00een adev\u0103rate mi\u0219c\u0103ri. Mai mult, \u00een Roma antic\u0103 chiar \u0219i sclavii \u0219i-au avut proprii lor g\u00e2nditori politici, a\u0219a cum a fost cazul lui Epictet sau a puternicei mi\u0219c\u0103ri sociale condus\u0103 de Spartacus \u2013 conduc\u0103torul celei de a treia r\u0103scoale a sclavilor (73-71 \u00ee.Hr.).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin diversitatea problematicii abordate, a puterii de influen\u021bare \u0219i chiar a originalit\u0103\u021bii sale, g\u00e2ndirea \u0219i mai ales practica politic\u0103 roman\u0103 au constituit pentru antichitate un puternic centru de cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie politic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rezultat al dezvolt\u0103rii sociale, g\u00e2ndirea politic\u0103 a antichit\u0103\u021bii constituie \u0219i ast\u0103zi o important\u0103 surs\u0103 de inspira\u021bie \u0219i medita\u021bie pentru cercet\u0103torii politicului. Multe din elementele sale teoretice dar \u0219i din principiile practicii politice, \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi valabilitatea, dovedind seriozitatea \u0219i profunzimea cu care g\u00e2nditorii lumii antice s-au aplecat asupra studiului politicului, importan\u021ba deosebit\u0103 pe care au acordat-o acestui domeniu al vie\u021bii sociale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cemp\u0103ratul roman Marcus Aurelius a fost considerat unul dintre cei mai \u00een\u021belep\u021bi lideri, \u00eentruchip\u00e2nd idealul lui Platon de \u201erege filozof\u201c.<\/em> \u201eMedita\u021biile\u201c lui Marcus Aurelius au inspirat o mul\u021bime de lideri datorit\u0103 \u00een\u021belepciunii atemporale, fiind o colec\u021bie de scrieri personale din ultimul deceniu al vie\u021bii sale. Aceast\u0103 perioad\u0103 haotic\u0103 l-a inspirat s\u0103 dezvolte interpretarea proprie a filosofiei stoice, care se concentreaz\u0103 pe acceptarea lucrurilor care nu pot fi controlate \u0219i pe st\u0103p\u00e2nirea propriilor emo\u021bii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen zilele noastre, Business Insider \u2013 web site american specializat \u00een \u0219tiri de afaceri \u0219i tehnologie \u2013 a \u00eentocmit o list\u0103 cu 10 reguli pe care Marc Aureliu le-a folosit drept recomand\u0103ri pentru un lider excep\u021bional. Pe scurt, acestea ar fi: \u201e\u00cen\u021belege\u021bi c\u0103 oamenii exist\u0103 pentru a se ajuta unii pe al\u021bii; fi\u021bi con\u0219tien\u021bi de umilin\u021ba celorlal\u021bi; realiza\u021bi c\u0103 multe gre\u0219eli sunt rezultatul ignoran\u021bei; nu v\u0103 f\u0103li\u021bi; evita\u021bi s\u0103 judeca\u021bi iute ac\u021biunile celorlal\u021bi; p\u0103stra\u021bi-v\u0103 cump\u0103tul; recunoa\u0219te\u021bi c\u0103 ceilal\u021bi v\u0103 pot r\u0103ni doar dac\u0103 le permite\u021bi; fi\u021bi con\u0219tien\u021bi c\u0103 pesimismul poate pune st\u0103p\u00e2nire pe voi; fi\u021bi buni; nu v\u0103 a\u0219tepta\u021bi ca oamenii r\u0103i s\u0103 v\u0103 scuteasc\u0103 de tratamentul distructiv\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unii lideri \u00eencearc\u0103 s\u0103 se comporte \u00eentr-o manier\u0103 constructiv\u0103, ei trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u00eens\u0103, c\u0103 exist\u0103 \u0219i oameni care caut\u0103 \u0219i g\u0103sesc metode de distrugere a altora. Liderul trebuie s\u0103 aib\u0103 preg\u0103tit sau s\u0103 g\u0103seasc\u0103 antidotul \u00eempotriva agresiunilor celor egoi\u0219ti, cu spirit tiranic, care-\u0219i ap\u0103r\u0103 propriile interese murdare, folosindu-se de vicle\u0219uguri tiranice, poseda\u021bi fiind de duhuri rele. Sunt cei ce nu con\u0219tientizeaz\u0103 pierderea sufletului lor\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ePierderea sufletului se petrece printr-unul \u0219i acela\u0219i proces cu triumful interior, \u00eenl\u0103untrul tr\u0103irilor noastre, al tiranului l\u0103untric. Tiranul, marele Paranoic, se \u00eenal\u021b\u0103 \u00een noi \u0219i aceasta e maladia sufleteasc\u0103 a omului modern, al celui ce \u0219i-a pierdut sufletul, adic\u0103 \u0219i-a diminuat tr\u0103irile spirituale p\u00e2n\u0103 la anihilarea sufletului, a puterii suflete\u0219ti\u201d, <\/em>scrie profesorul universitar, doctor \u00een sociologie Ilie B\u0103descu, \u00een cartea sa \u201eSociologie Noologic\u0103 \u2013 ordinea spiritual\u0103 a societ\u0103\u021bii\u201d.<\/p>\n

—————————————-<\/p>\n

Vavila POPOVICI<\/strong><\/em><\/p>\n

Carolina de Nord<\/strong><\/p>\n

20 ianuarie 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eS\u0103 avem senin\u0103tatea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat, curajul de a schimba ceea ce poate fi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-34996","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34996","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34996"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34996\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34999,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34996\/revisions\/34999"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34996"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34996"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34996"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}