{"id":3509,"date":"2012-03-27T10:26:00","date_gmt":"2012-03-27T10:26:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=3509"},"modified":"2012-03-27T10:38:06","modified_gmt":"2012-03-27T10:38:06","slug":"3509","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/03\/27\/3509\/","title":{"rendered":"Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia (27 martie 1918)"},"content":{"rendered":"

\n

\"\"<\/p>\n

Stema Rom\u00e2niei<\/em><\/p>\n

Basarabia, prima provincie care s-a re\u00eentregit \u00een hotarele rom\u00e2ne\u015fti.\u00a0Unirea a survenit pe fondul dezmembr\u0103rii Imperiului Rus, odat\u0103 cu proclamarea principiului autodetermin\u0103rii, p\u00e2n\u0103 la desp\u0103r\u0163irea de imperiul multina\u0163ional \u00een care provincia rom\u00e2neasca a fost \u00eenglobata for\u0163at in 1812.<\/strong><\/p>\n

Lupta de eliberare na\u0163ionala a luat amploare in aprilie 1917 odat\u0103 cu constituirea\u00a0Partidului National Moldovenesc<\/em>, sub pre\u015fedin\u0163ia lui Vasile Stroescu, printre membrii de frunte afl\u00e2ndu-se Paul Gore, Vladimir Her\u0163a, Pantelimon Halippa \u015fi Onisifor Ghibu. Partidul avea ca organ de pres\u0103 ziarul\u00a0Cuv\u00e2nt moldovenesc<\/em>.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Stema Moldovei<\/em><\/p>\n

Cu prilejul Congresului osta\u015filor moldoveni de la Chi\u015fin\u0103u, din 25 septembrie\/8 octombrie 1917, s-a constituit ca organ legislativ\u00a0Sfatul \u0162\u0103rii<\/em>. Au fost ale\u015fi 44 de deputa\u0163i din r\u00e2ndurile solda\u0163ilor, 36 de deputa\u0163i din partea \u0163\u0103ranilor, 58 de deputa\u0163i fiind ale\u015fi de comisiile comunale \u015fi ale \u0163inuturilor \u015fi de asocia\u0163iile profesionale. Din totalul de 156 deputa\u0163i, 105 erau rom\u00e2ni, 15 ucraineni, 14 evrei, 7 ru\u015fi, 2 germani, 2 bulgari, 8 g\u0103g\u0103uzi, 1 polonez, 1 armean \u015fi 1 grec. Pre\u015fedinte al sau a fost ales lon Incule\u0163.<\/strong><\/p>\n

\u00cen condi\u0163iile primejdiei reprezentate de preten\u0163iile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut \u015fi Nistru \u015fi folosindu-se de prevederile\u00a0Declara\u0163iei drepturilor popoarelor din Rusia<\/em>, \u00een decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

Tulbur\u0103rile provocate de bol\u015fevici \u00een condi\u0163iile destr\u0103m\u0103rii unit\u0103\u0163ilor militare ruse odat\u0103 cu lovitura de stat bol\u015fevic\u0103 din 25 octombrie\/7 noiembrie 1917, au creat noi agita\u0163ii \u00een Basarabia. Conduc\u0103torii Republicii Democratice Moldovene\u015fti au cerut sprijinul armatei rom\u00e2ne, care a p\u0103truns, \u00een aceste condi\u0163ii, \u00een provincie. La 13\/26 ianuarie 1918, guvernul Rusiei sovietice a \u00eentrerupt rela\u0163iile diplomatice cu Rom\u00e2nia iar la 24 ianuarie 1918 Republica Moldoveneasc\u0103 \u015fi-a proclamat independen\u0163a.<\/strong><\/p>\n

La 27 martie 1918,\u00a0Sfatul \u0162\u0103rii<\/em>, care cuprindea reprezentan\u0163i ai tuturor na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor, a votat \u00een favoarea Unirii Republicii Democratice Moldovene\u015fti (Basarabiei) cu Rom\u00e2nia, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: din cei 135 de deputa\u0163i prezen\u0163i, 86 au votat \u00een favoarea Unirii, 3 au votat \u00eempotriv\u0103, iar 36 s-au ab\u0163inut, 13 deputa\u0163i fiind absen\u0163i. Citirea rezultatului a fost \u00eenso\u0163it\u0103 de aplauze furtunoase \u015fi strig\u0103te entuziaste \u201eTr\u0103iasc\u0103 Unirea cu Rom\u00e2nia!\u201d\u00a0Despre acest eveniment, Anton M\u0103rg\u0103rit spunea c\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 dorin\u021ba, energia \u0219i voin\u021ba basarabenilor, aceast\u0103 unire ar fi fost imposibil\u0103<\/em>\u201d.<\/strong><\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Actul Unirii votat de Sfatul \u0162\u0103rii\u00a0<\/strong>
\n<\/strong>la 27 martie St. V. 1918<\/strong><\/p>\n

\n

\u00a0\u00cen numele poporului Basarabiei, Sfatul \u0162\u0103rii declar\u0103: Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 (Basarabia) \u00een hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dun\u0103re, Marea Neagr\u0103 \u015fi vechile grani\u0163e cu Austria, rupt\u0103 de Rusia acum o sut\u0103 \u015fi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. \u00cen puterea dreptului istoric \u015fi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor de azi \u00eenainte \u015fi pentru totdeauna se une\u015fte cu mama ei Rom\u00e2nia.\u00a0\u00a0Unirea a fost posibil\u0103, inclusiv \u00een urma sus\u0163inerii Armatei Rom\u00e2ne care pus cap\u0103t atacurilor bandite\u015fti ale bandelor bol\u015fevice din Basarabia \u00een cadrul Revolu\u0163iei din 1917). Condi\u021biile ca aceast\u0103 unire s\u0103 fie posibil\u0103 erau urm\u0103toarele:<\/strong><\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

    \n
  1. Sfatul \u021a\u0103rii urma s\u0103 duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u0219it o reform\u0103 agrar\u0103, care trebuia s\u0103 fie acceptat\u0103 f\u0103r\u0103 obiec\u021biuni de guvernul rom\u00e2n;<\/em><\/li>\n
  2. Basarabia avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 autonom\u0103, av\u00e2nd s\u0103 aib\u0103 propriul s\u0103u organ legislativ, Sfatul \u021a\u0103rii, ales prin vot democratic;<\/em><\/li>\n
  3. Sfatul \u021a\u0103rii avea s\u0103 voteze bugetul local, urma s\u0103 controleze consiliile zemstvelor \u0219i ora\u0219elor \u0219i avea s\u0103 numeasc\u0103 func\u021bionarii administra\u021biei locale;<\/em><\/li>\n
  4. Recrut\u0103rile aveau s\u0103 fie f\u0103cute pe baze teritoriale;<\/em><\/li>\n
  5. Legile locale \u0219i forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentan\u021bilor locali;<\/em><\/li>\n
  6. Drepturile minorit\u0103\u021bilor urmau s\u0103 fie garantate prin lege \u0219i respectate \u00een statul rom\u00e2n;<\/em><\/li>\n
  7. Doi reprezentan\u021bi ai Basarabiei aveau s\u0103 fac\u0103 parte din guvernul central rom\u00e2n;<\/em><\/li>\n
  8. Basarabia urma s\u0103 trimit\u0103 \u00een Parlameantul Rom\u00e2niei un num\u0103r de deputa\u021bi propor\u021bional cu popula\u021bia regiunii;<\/em><\/li>\n
  9. Toate alegerile aveau s\u0103 fie organizate pe baze democratice, urm\u00e2nd s\u0103 se bazeze pe votul direct, egal, secret \u0219i universal;<\/em><\/li>\n
  10. Noua Constitu\u021bie urma s\u0103 garanteze libertatea cuv\u00e2ntului \u0219i a religiei;<\/em><\/li>\n
  11. Urma s\u0103 fie proclamat\u0103 o amnistie pentru toate persoanele care comiseser\u0103 infrac\u021biuni politice \u00een timpul revolu\u021biei.<\/em><\/li>\n<\/ol>\n

    \u00centr-o perioad\u0103 confuz\u0103, creat\u0103 de Primul R\u0103zboi Mondial \u0219i mai ales de izbucnirea Revolu\u021biei Ruse din 1917, Basarabia, trec\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i de la gubernie la autonomie \u0219i de la autonomie la independen\u021b\u0103, \u00ee\u0219i va g\u0103si adev\u0103ratul ei loc \u00een s\u00e2nul mamei sale, Rom\u00e2nia. \u00cen Decretul regal promulgat de Regele Ferdinand I al Rom\u00e2niei la data de 9 aprilie 1918 se men\u021biona printre altele c\u0103, potrivit hot\u0103r\u00e2rii Sfatului \u021a\u0103rii, Basarabia \u201e\u00een hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dun\u0103re, Marea Neagra \u0219i vechile grani\u021be cu Austria\u2026 de azi \u00eenainte \u0219i pentru totdeuna se une\u0219te cu mama sa Rom\u00e2nia<\/em>\u201d. Acest eveniment m\u0103re\u021b \u00eenscris \u00een istoria Rom\u00e2niei, l-a f\u0103cut pe Regele Ferdinand s\u0103-l aprecieze ca pe \u201dun vis frumos<\/em>\u201d ce s-a \u00eendeplinit. Acest precedent fericit al istoriei noastre a favorizat procesul l\u0103rgirii grani\u021belor Rom\u00e2niei, a\u0219a c\u0103 la 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a hot\u0103r\u00e2t unirea cu Rom\u00e2nia. Falimentul politicii na\u021bionale a guvernului maghiar condus de Mih\u00e1ly K\u00e1rolyi s-a adeverit prin hot\u0103r\u00e2rea Marii Adun\u0103ri Na\u021bionale de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918, unde s-a decis statutul \u0219i dreptul Transilvaniei ca parte din Rom\u00e2nia, pe baza principiului na\u021bionalit\u0103\u021bilor.<\/strong><\/p>\n

    Dup\u0103 1900, solidaritatea intelectualilor rom\u00e2ni din Basarabia se amplific\u0103, dup\u0103 ce cu sprijinul material venit din partea lui Vasile Stroescu, a ap\u0103rut la Chi\u0219in\u0103u gazeta rom\u00e2neasc\u0103 numit\u0103\u00a0Cuv\u00e2nt moldovenesc<\/em>. \u00cen jurul acestei reviste periodice care p\u0103trundea \u0219i \u00een Transnistria \u0219i chiar \u00een Siberia, Pantelimon Halippa, redactorul publica\u021biei, a reu\u0219it s\u0103 adune un num\u0103r mare de intelectuali rom\u00e2ni, cu to\u021bii p\u0103trun\u0219i de acel ideal de unitate na\u021bional\u0103 a tuturor regiunilor locuite de rom\u00e2ni. Dup\u0103 cum bine remarca M. Bruhis \u00een 1991, numai istoricii sovietici s-au gr\u0103bit s\u0103 spun\u0103 c\u0103 unele cazuri izolate de rezisten\u021b\u0103 ale \u021b\u0103ranilor basarabeni fa\u021b\u0103 de autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne s-au datorat dorin\u021bei basarabenilor de a se \u00eentoarce la Rusia.<\/strong><\/p>\n

    Pe plan extern, Ionel Br\u0103tianu a fost nevoit s\u0103 pledeze la Conferin\u021ba de la Paris din 1919 pentru \u201edrepturile rom\u00e2nilor asupra Basarabiei dar \u0219i pentru valabilitatea actului Sfatului \u021a\u0103rii<\/em>\u201d. La acel moment, personajul care putea oferi ajutor cel mai mult delega\u021biei rom\u00e2ne era profesorul de la Sorbona Em. De Martonne, care era referentul Conferin\u021bei de Pace pentru problemele de natur\u0103 geografic\u0103 si etnografic\u0103. \u00cen urma unei c\u0103l\u0103torii de anchet\u0103 \u00een Basarabia, acesta \u0219i-a format convingerea ferm\u0103 despre caracterul rom\u00e2nesc al provinciei, urm\u00e2nd a sus\u021bine la Conferin\u021ba de la Paris drepturile Rom\u00e2niei asupra Basarabiei cu toat\u0103 autoritatea \u0219i cu toat\u0103 puterea convingerilor sale. Drept urmare, \u00een nota Consiliului suprem emis\u0103 atunci, se men\u021biona c\u0103 \u201edup\u0103 ce s-a luat \u00een considera\u021bie, aspira\u021biile de ansamblu ale popula\u021biei basarabene, caracterul moldovenesc al acestei provincii din punct de vedere geografic \u0219i etnografic, precum \u0219i \u00een argumentele economice \u0219i istorice, principalele puteri aliate se pronun\u021b\u0103 pentru aceste motive \u00een favoarea reunirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia, reunire care a fost formal proclamat\u0103 \u0219i de c\u0103tre reprezentan\u021bii Basarabiei\u2026<\/em>\u201d.<\/strong><\/p>\n

    Izgonirea bol\u015fevicilor din fosta Basarabie \u0163arist\u0103 de c\u0103tre Arata Rom\u00e2n\u0103, urmat\u0103 de Proclamarea Unirii acestei provincii cu Patria Mam\u0103 Rom\u00e2nia (27 martie 1918), de r\u00eend cu Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 de la Alba-Iulia (1 decembrie 1918) \u015fi cruntul r\u0103zboi rom\u00e2no-ungar de la 1919, toate ac\u0163iuni ferme, justificate de c\u0103tre diploma\u0163ia rom\u00e2n\u0103 \u00een occident i-au f\u0103cut pe delega\u021bii Fran\u021bei, Imperiului Britanic, Italiei \u0219i Japoniei s\u0103 semneze la 28 octombrie 1920, Tratatul de la Paris, unde se recuno\u0219tea unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia, iar la 4 iunie 1920, Tratatul de la Trianon, care recuno\u015ftea alipirea Transilvaniei \u015fi p\u0103r\u0163ii r\u0103s\u0103ritene a Banatului la Rom\u00e2nia. Sovieticii niciodat\u0103 nu au semnat Tratatul de la Paris chiar dac\u0103 a mimat ulterior unele negocieri \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 cu Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n

    Clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a \u00eenceput un proiect intern de sus\u021binere \u0219i consolidare a noului stat (cunoscut ast\u0103zi ca Rom\u00e2nia Mare). Basarabia, ca \u0219i restul provinciilor rom\u00e2ne\u0219ti, trebuia \u00eendreptat\u0103 spre o dezvoltare unitar\u0103 a Rom\u00e2niei Mari. Pe l\u00e2ng\u0103 politica tolerant\u0103 adoptat\u0103 asupra etniilor din Rom\u00e2nia, s-au ad\u0103ugat dou\u0103 reforme mari: votul universal \u0219i \u00eempropiet\u0103rirea \u021b\u0103ranilor. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 privea \u00een egalitate pe to\u021bi locuitorii Regatului.\u00a0<\/strong><\/p>\n

    Tr\u0103iasc\u0103 unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia de-a pururi \u015fi totdeauna!<\/strong><\/p>\n

    Pre\u015fedintele Sfatului \u0162\u0103rii,\u00a0Ion Incule\u0163<\/strong><\/em>;<\/p>\n

    Vice-pre\u015fedinte,\u00a0Pantelimon Halippa;<\/strong><\/em><\/p>\n

    Secretarul Sfatului \u0162\u0103rii\u00a0I. Buzdugan<\/strong><\/em><\/p>\n

    \n

    \n

    \"\"<\/a><\/strong><\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/em><\/p>\n

    <\/strong><\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/em>
    \n<\/strong><\/em><\/p>\n

    \n

    \"\"<\/a><\/p>\n

    \n

    \"\"<\/a><\/p>\n

    \"\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Stema Rom\u00e2niei Basarabia, prima provincie care s-a re\u00eentregit \u00een hotarele rom\u00e2ne\u015fti.\u00a0Unirea a survenit pe fondul dezmembr\u0103rii Imperiului Rus, odat\u0103 cu [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-3509","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3509","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3509"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3509\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3509"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3509"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3509"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}