<\/p>\n
Octavian D. CURPA\u015e<\/em><\/p>\n \u00cenc\u0103 o zi se apropie de sf\u00e2r\u015fit. Soarele a\u00a0 cobor\u00e2t spre zenit, iar lumina amurgului \u00eembrac\u0103 totul \u00een tonuri de roz, liliachiu, ro\u015fu \u015fi albastru. \u00cen aceast\u0103 sear\u0103 stau de vorb\u0103 cu nea Mitic\u0103. Amintirile lui curg asemenea unei ape \u00eenvolburate, iar trecutul prinde din nou via\u0163\u0103 sub ochii no\u015ftri. Prezentul dispare, alungat parc\u0103 de povestirile prietenului meu, despre oameni \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din vremuri de alt\u0103dat\u0103\u2026<\/p>\n De la Panciova la Banovici, via Kovacica \u2013 Iugoslavia<\/strong><\/p>\n Multe s-au petrecut dup\u0103 ce s-a schimbat regimul politic \u00een Rom\u00e2nia \u015fi comuni\u015ftii au preluat puterea. Camarila comunist\u0103 f\u0103cea ravagii iar ac\u0163iunile ei schimbau destine peste noapte. Un num\u0103r mare de militan\u0163i anticomuni\u015fti \u015fi-au l\u0103sat familiile \u015fi ce le mai r\u0103m\u0103sese din averile ciuntite de noul regim, \u015fi au p\u0103r\u0103sit \u0163ara. Anul 1948 a excelat prin num\u0103rul de emigr\u0103ri, pentru c\u0103 atunci s-a declan\u015fat cel mai mare val de refugia\u0163i politic, din perioada postbelic\u0103. \u00cen aceste vremuri de restri\u015fte, marcate de puternice fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri politice \u015fi sociale, a luat drumul pribegiei \u015fi domnul Dumitru Sinu. \u00cempreun\u0103 cu alte \u015fapte persoane, a trecut grani\u0163a pe la s\u00e2rbi. Cei care l-au ajutat s\u0103 fug\u0103 din Rom\u00e2nia au fost legionarii, cu toate c\u0103 amicul meu, cunoscut \u00eentre prieteni ca nea Mitic\u0103, nu f\u0103cuse parte niciodat\u0103 din gruparea lor.<\/p>\n C\u00e2nd a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia, \u00een Iugoslavia era pre\u015fedinte Iosip Broz Tito. Iugoslavia era teritoriul care f\u0103cea jonc\u0163iunea \u00eentre \u0163\u0103rile comuniste \u015fi Occident. Lag\u0103re de concentrare \u015fi de munc\u0103 \u00eemp\u00e2nzeau toate provinciile imperiului titoist, al c\u0103rui conduc\u0103tor p\u0103rea a juca un rol dublu. Nu era str\u0103in de ideile comunismului ce \u00eenflorea \u00een Europa de Est, dar avea abilitatea de a nu se \u00eendep\u0103rta nici de lumea liber\u0103, progresist\u0103, occidental\u0103, spre care avea o oarecare deschidere. Disperarea te duce cu trenul \u00een Fran\u0163a\u2026 \u015fi-apoi, \u00een Canada<\/strong><\/strong><\/p>\n \u201eDa, domnilor,\u00a0 Pierre Rosetti este francez!\u201d<\/strong><\/p>\n Un caz asem\u0103n\u0103tor a fost \u015fi cel al lui Pierre Rosetti, un alt rom\u00e2n trimis \u00een Bulgaria. Acesta le-a spus bulgarilor c\u0103 el este francez. Prin urmare, bulgarii i-au contactat pe cei de la ambasada francez\u0103, pentru a-i stabili lui Pierre na\u0163ionalitatea. Ambasadorul \u015fi-a dat seama imediat c\u0103 Pierre nu era francez. \u201eNu ai nici o leg\u0103tur\u0103 cu Fran\u0163a \u2013 i s-a adresat acesta rom\u00e2nului -, dar fiindc\u0103 \u015ftiu cine a fost bunicul t\u0103u (este vorba de C. A. Rossetti) \u015fi \u00een memoria lui exist\u0103 chiar o statuie \u00een Bucure\u015fti, nu \u00ee\u0163i voi opri accesul \u00een \u0163ara noastr\u0103. E\u015fti liber s\u0103 mergi acolo.\u201d Imediat, ambasadorul le-a spus bulgarilor: \u201eDa, domnilor,\u00a0 Pierre Rosetti este francez!\u201d \u015ei astfel, bulgarii l-au trimis pe rom\u00e2nul nostru \u00een Fran\u0163a. O \u015ftampil\u0103 \u201enem\u0163easc\u0103\u201d f\u0103cut\u0103 dintr-un cartof \u015fi cerneal\u0103<\/strong><\/p>\n Grigore Coroiu \u015fi Pierre Rosetti \u015fi-au v\u0103zut visul cu ochii, \u00eentruc\u00e2t a ajunge \u00een Occident era cea mai mare dorin\u0163\u0103 a oric\u0103rui refugiat. \u00cens\u0103 acestea au fost cazuri particulare, fiecare \u00een felul s\u0103u, prin originalitatea metodelor prin care, cei doi emigran\u0163i au reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 \u00een Fran\u0163a. Dar cum rom\u00e2nii au fost dintotdeauna foarte inventivi,\u00a0 ei au uzat de tot felul de metode ingenioase pentru a sc\u0103pa spre Vest. Neam\u0163ul e tot neam\u0163!<\/strong><\/strong><\/p>\n Ursu: \u201dDeschid orice cas\u0103 de bani!\u201d<\/strong><\/strong><\/p>\n Octavian D. CURPA\u015e<\/strong><\/p>\n Phoenix<\/em>, Arizona<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Octavian D. CURPA\u015e \u00cenc\u0103 o zi se apropie de sf\u00e2r\u015fit. Soarele a\u00a0 cobor\u00e2t spre zenit, iar lumina amurgului \u00eembrac\u0103 totul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3520","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3520","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3520"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3520\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3520"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3520"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3520"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}<\/p>\n
\nOdat\u0103 ajuns \u00een Iugoslavia, Mitic\u0103 Sinu a f\u0103cut trei zile pu\u015fc\u0103rie, la Panciova, cea mai veche pu\u015fc\u0103rie din \u0163ara vecin\u0103, dat\u00e2nd de pe timpul Imperiului Austro-Ungar. Apoi, a fost mutat la Kovacica, unde a stat dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. De acolo, a fost trimis la Banovici (Bosnia-Her\u0163egovina), unde a r\u0103mas un an \u015fi c\u00e2teva luni, timp \u00een care a lucrat la cantina \u00eenchisorii.\u00a0 \u00cen acest timp, i-a fost dat s\u0103 vad\u0103 \u015fi s\u0103 traiasc\u0103 multe, dar mai ales, s\u0103 cunoasc\u0103 o sumedenie de oameni, de toate felurile. Mi-a povestit de c\u00e2\u0163iva dintre ei care nu pot fi uita\u0163i, chiar dac\u0103, de-atunci au trecut mul\u0163i, mul\u0163i ani\u2026 \u00cent\u00e2mpl\u0103rile ai c\u0103ror protagoni\u015fti au fost, nu pot fi \u015fterse niciodat\u0103 din memoria lui.<\/p>\n
\n<\/strong>Autorit\u0103\u0163ile locale se foloseau din plin de prezen\u0163a refugia\u0163ilor pe teritoriul iugoslav, repartiz\u00e2ndu-i \u00een diverse locuri (lag\u0103re) de munc\u0103, pe toat\u0103 perioada de \u015federe \u00een \u0163ara lor. \u00cens\u0103 nu munceau gratuit, fiind remunera\u0163i cu sume modice pentru munca prestat\u0103. Apoi, dup\u0103 ce profitau din plin de munca lor, o perioad\u0103, fie \u00eei expediau \u00een \u0163\u0103rile de provenien\u0163\u0103 \u2013 \u015fi asta se \u00eent\u00e2mpla cu cei mai mul\u0163i dintre ei -, fie, pur \u015fi simplu, \u00eei alungau \u00een Est, la \u00eent\u00e2mplare, \u00een \u0163\u0103ri la fel de s\u0103race precum cele din care plecaser\u0103. Cei mai curajo\u015fi, \u015fi noroco\u015fi \u00een acela\u015fi timp, reu\u015feau s\u0103 fug\u0103 \u015fi ajungeau \u00een \u0163\u0103rile occidentale, de unde, majoritatea traversau oceanul spre continentul nord american.
\nDe exemplu, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Nea Mitic\u0103, cum pe unii rom\u00e2ni, s\u00e2rbii \u00eei trimiteau \u00een Bulgaria, pe bulgari \u00een Rom\u00e2nia, pe al\u0163ii \u00een Ungaria, \u00een mod aleator. A\u015fa se face c\u0103 printre rom\u00e2nii ajun\u015fi \u00een Bulgaria era un anume, Grigore Coroiu, de care-\u015fi aminte\u015fte \u015fi ast\u0103zi. Pe acest om autorit\u0103\u0163ile au vrut s\u0103-l repatrieze. Disperat, s-a aruncat de la etaj r\u0103nindu-se grav la maxilare \u2013 falca superioar\u0103 \u015fi din\u0163ii. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, cei cu putere de decizie au luat hot\u0103r\u00e2rea s\u0103-l urce pe Grigore \u00een tren, cu destina\u0163a Fran\u0163a.
\nCoroiu nu avea bilet, c\u0103l\u0103torea clandestin. C\u00e2nd controlorii l-au \u00eentrebat de bilet, el a deschis gura plin\u0103 de r\u0103ni, impresion\u00e2ndu-i, drept pentru care, probabil din mil\u0103, l-au l\u0103sat \u00een pace \u015fi a\u015fa, bietul om a ajuns \u00een Fran\u0163a\u2026
\nDar cum Fran\u0163a era pentru mul\u0163i refugia\u0163i doar un loc de popas, Grigore Coroiu st\u0103 un timp aici, \u015fi-apoi pleac\u0103 mai departe, \u00eenspre Canada. Aici, Coroiu s-a rev\u0103zut cu nea Mitic\u0103 \u015fi s-a num\u0103rat, chiar, printre apropia\u0163ii lui. Omul era simpatic \u015fi \u00een special cei mici, copiii lui nea Mitic\u0103, se sim\u0163eau confortabil \u00een prezen\u0163a lui. Grigore Coroiu \u015ftia s\u0103 g\u0103teasc\u0103 la fel de bine ca un buc\u0103tar profesionist. Avea \u00eens\u0103, \u015fi el, o meteahn\u0103: era un \u00eemp\u0103timit al ruletei \u015fi pierdea astfel to\u0163i banii, pariind la curse sau la jocuri de noroc. Dar nu era singurul, era o boal\u0103 la mod\u0103! Asta nu-i afecta cu nimic amici\u0163ia cu Mitic\u0103 Sinu\u2026<\/p>\n
\nIat\u0103 cum, datorit\u0103 unui monument, un refugiat rom\u00e2n a reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 \u00een Occident. \u015ei aceasta pentru c\u0103 ambasadorul Fran\u0163ei cuno\u015ftea faptul c\u0103 statuia lui C.A. Rosetti, este amplasat\u0103 \u00een pia\u0163a cu acela\u015fi nume din Bucure\u015fti. Turnat\u0103 \u00een bronz, \u00een anul 1902, \u00een cadrul \u015ecolii de arte \u015fi meserii din Bucure\u015fti, statuia \u00een cauz\u0103 a fost realizat\u0103 de c\u0103tre Wladimir Hegel. Opera de art\u0103 \u00eel reprezint\u0103 pe C. A. Rosetti a\u015fezat \u00eentr-un fotoliu, medit\u00e2nd. Pe frontispiciul monumentului este fixat\u0103 o plac\u0103 de bronz, frumos ornamentat\u0103, ce poart\u0103 inscrip\u0163ia: \u201eC.A. Rosetti. 1816-1885. Lumineaz\u0103-te \u015fi vei fi! Voie\u015fte \u015fi vei avea!\u201d
\nPe soclu se g\u0103sesc dou\u0103 basoreliefuri din metal, ce reproduc momente din activitatea patriotic\u0103 a lui C. A. Rosetti: actul istoric de la Unirea Principatelor, intitulat \u201e24 ianuarie 1859\u201d, iar al doilea, \u201e9 mai 1877\u201d, evoc\u00e2nd proclamarea independen\u0163ei de stat a Rom\u00e2niei. T\u00e2n\u0103rul sculptor polonez, Wladimir Hegel (W\u0142odzimierz \u00een polon\u0103), a fost cunoscut la Paris de scriitorul V.A. Urechia, omul de cultur\u0103 \u015fi b\u0103rbatul de stat rom\u00e2n, care primise drept omagiu \u2013 pentru participarea la Congresul latinit\u0103\u0163ii de la Paris \u2013 o statuet\u0103 realizat\u0103 de sculptorul Hegel. Obiectul respectiv l-a determinat s\u0103-l conving\u0103 pe acesta s\u0103 vin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Wladimir Hegel s-a stabilit \u00een Bucure\u015fti \u015fi s-a impus ca pedagog \u015fi profesor la \u015ecoala de arte \u015fi meserii, a devenit profesor de sculptur\u0103 \u015fi desen la Academia de Belle Arte din capitala Rom\u00e2niei. Este bine de \u015ftiut c\u0103 sub \u00eendrumarea lui Hegel, a studiat o perioad\u0103 Constantin Br\u00e2ncu\u015fi. Wladimir Hegel i-a fost \u201ep\u0103rinte \u015fi profesor\u201d \u015fi sculptorului Dimitrie Paciurea.<\/p>\n
\nNea Mitic\u0103 nu a uitat cum, c\u00e2\u0163iva dintre rom\u00e2nii din lag\u0103r, s-au dat drept nem\u0163i, tocmai pentru c\u0103 n\u0103d\u0103jduiau c\u0103 \u00een felul acesta vor fi trimi\u015fi \u00een Germania. De aceea, ce s-au g\u00e2ndit ei? \u015ei-au fabricat documente false, pe care au pus o \u015ftampil\u0103 contraf\u0103cut\u0103, confec\u0163ionat\u0103, tot de c\u0103tre ei, dintr-un cartof \u015fi cerneal\u0103.<\/p>\n
\n<\/strong>S\u00e2rbii \u015fi-au dat imediat seama c\u0103 lucrurile nu sunt a\u015fa cum par, dar rom\u00e2nii nu s-au descurajat \u015fi au continuat jocul. Perseveren\u0163i, compatrio\u0163ii no\u015ftri se trezeau \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 devreme \u015fi se sp\u0103lau cu z\u0103pad\u0103, sub ochii ului\u0163i ai gardienilor s\u00e2rbi. Era un ger de cr\u0103pau pietrele, \u00eens\u0103 nu conta \u2013 ei strigau to\u0163i odat\u0103, \u00een german\u0103: \u201eEins, zwei, drei\u201d (Unu, doi, trei) \u015fi se sp\u0103lau cu z\u0103pad\u0103. Dup\u0103 ce i-au urm\u0103rit astfel c\u00e2teva zile, s\u00e2rbii au spus: \u201eNeam\u0163ul e tot neam\u0163!\u201d. Cu alte cuvinte, oric\u00e2t de frig este, indiferent dac\u0103 plou\u0103, ninge ori e soare, neam\u0163ul nu se abate de la disciplina \u00een spiritul c\u0103reia era educat. Ce era s\u0103 mai fac\u0103, \u00een locul acela, cu rom\u00e2nii no\u015ftri, mai ales c\u0103 se convinseser\u0103 c\u0103 era vorba de nem\u0163i adev\u0103ra\u0163i? A\u015fa c\u0103 s\u00e2rbii i-au urcat \u00een tren \u015fi i-au trimis \u00een Germania.<\/p>\n
\n<\/strong>Pe Ursu, nea Mitic\u0103 l-a cunoscut tot \u00een Iugoslavia. Era un tip simpatic. Avea un vocabular aparte, care \u00eei amuza pe ceilal\u0163i. C\u00e2nd \u00eel \u00eentreba cineva ce a f\u0103cut \u00een Rom\u00e2nia, el r\u0103spundea: \u201eM-am luptat cu ursoaicele, am dat lovitura la case de bani\u201d. C\u00e2nd \u00eel \u00eentrebau ce \u015ftie s\u0103 fac\u0103, el spunea c\u0103 are degete fine. \u201eCum adic\u0103?\u201d \u201eDeschid orice cas\u0103 de bani\u201d. Sau, c\u00e2nd \u00eei reu\u015fea ceva, exprima: \u201eMi-a ie\u015fit pasen\u0163a!\u201d Povestea cum i-au adus case de bani elve\u0163iene, germane, japoneze, americane etc.\u00a0 \u201eNu-mi vine s\u0103 cred, am reu\u015fit la americani\u201d, spunea el. Pe Ursu l-au \u00eembr\u0103cat \u00een haine americ\u0103ne\u015fti, i-au dat bani, l-au dus \u00een America \u015fi nu a mai auzit nimeni de el. Posibil, spune nea Mitic\u0103, s\u0103-l fi folosit \u00een cadrul serviciilor secrete pentru a deschide seifuri cu diverse documente.
\n\u201eA\u015fa s-au petrecut lucrurile \u2013 \u00ee\u015fi \u00eencheie Nea Mitic\u0103 istorisirea -. Greu sau u\u015for, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, fiecare \u015fi-a f\u0103cut un rost \u00een \u0163ara de adop\u0163ie. Au mai fost \u015fi altele, pe care o s\u0103 le afli la momentul potrivit. Sacul meu cu amintiri e plin\u201d.
\n\u015etiam c\u0103 odiseea sa nu se opre\u015fte aici. Cu o alt\u0103 ocazie \u00eemi va spune cum s-a descurcat el \u00eensu\u015fi ca refugiat la s\u00e2rbi, cum a f\u0103cut fa\u0163\u0103 greut\u0103\u0163ilor, cum a r\u0103zbit s\u0103 ajung\u0103, \u00een cele din urm\u0103, \u00een Canada, \u015fi-apoi, \u00een Statele Unite.\u00a0 Dar asta este deja o alt\u0103 poveste.<\/p>\n