{"id":35219,"date":"2018-01-27T08:06:21","date_gmt":"2018-01-27T08:06:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35219"},"modified":"2018-01-27T08:06:21","modified_gmt":"2018-01-27T08:06:21","slug":"george-petrovai-ce-bine-o-duc-alesii-rai","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/27\/george-petrovai-ce-bine-o-duc-alesii-rai\/","title":{"rendered":"George PETROVAI: Ce bine o duc ale\u0219ii r\u0103i !"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cu mii de ani \u00een urm\u0103, \u00een\u0163elep\u0163ii antici chinezi \u015fi greci erau intens preocupa\u0163i de partea aplicativ\u0103 a filosofiei sau arta de-a tr\u0103i, potrivit defini\u0163iei aristotelice: \u201eFilosofia este arta artelor \u015fi \u015ftiin\u0163a \u015ftiin\u0163elor\u201d. Astfel, nu numai c\u0103 aproape to\u0163i marii g\u00e2nditori chinezi, \u00eencep\u00e2nd cu Confucius \u015fi faimosul s\u0103u umanism, erau de acord c\u0103 a guverna \u00eenseamn\u0103 a rectifica, prin rectificare \u00een\u0163eleg\u00e2nd aplicarea de c\u0103tre c\u00e2rmuitori a celor mai juste forme politice \u00een folosul tuturor supu\u015filor, dar Meng Zi (Mencius), cel mai de seam\u0103 discipol al Maestrului, \u00eenc\u0103 de-atunci (secolul IV \u00ee.e.n.) se declara adversar \u00eenver\u015funat al despotismului \u015fi pleda cu curaj pentru deplina egalitate a membrilor unei comunit\u0103\u0163i, av\u00e2nd convingerea cu dou\u0103 mii de ani \u00eenaintea lui Jean-Jacques Rousseau c\u0103 to\u0163i oamenii sunt buni de la natur\u0103 \u015fi c\u0103 societatea \u00eei corupe.<\/p>\n

\n

La r\u00e2ndul lor, g\u00e2nditorii antici greci, \u00een primul r\u00e2nd Platon \u015fi Aristotel, optau \u00een cuget\u0103rile lor politice pentru monarhie, aristocra\u0163ie \u015fi democra\u0163ie, cele trei forme de guvern\u0103m\u00e2nt nu doar verificate \u015fi prin aceasta fundamentale, ci \u2013 a\u015fa cum va sus\u0163ine g\u00e2nditorul francez Henri Bergson la vremea lui \u2013 singurele compatibile cu libertatea \u015fi demnitatea individului (le-am inclus pe toate trei, de\u015fi Bergson avea \u00een vedere numai democra\u0163ia). Sigur, cu inerentele diferen\u0163e dintre punctele de vedere ale celor doi corifei ai filosofiei de rang universal: Platon \u00een\u0163elegea prin c\u00e2rmuire \u00een\u0163eleapt\u0103 doar aceea \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de filosofi, aspira\u0163ie devenit\u0103 realitate c\u00e2teva sute de ani mai t\u00e2rziu prin \u00eemp\u0103ratul-filosof Marcus Aurelius, iar Aristotel va trage semnalul de alarm\u0103 asupra pericolelor ce cu necesitate decurg pentru grosul cet\u0103\u0163enilor \u00een urma degener\u0103rii monarhiei \u00een tiranie (absolutismul imperial roman, cele regale din Europa medieval\u0103 etc.), a aristocra\u0163iei \u00een oligarhie (guvern\u0103rile plutocratice din toate timpurile) \u015fi a democra\u0163iei \u00een demagogie.<\/p>\n

\n

Prin urmare, democra\u0163ia inventat\u0103 de grecii antici \u015fi aplicat\u0103 \u00een mod direct \u00een statele-cet\u0103\u0163i (candida\u0163ii aplauda\u0163i de cet\u0103\u0163enii aduna\u0163i \u00een agor\u0103 deveneau c\u00e2rmuitori), a fost \u00eemprumutat\u0103 de statele apusene, state angajate pe calea moderniz\u0103rii prin lozinca francmasonico-iacobin\u0103\u00a0 \u201elibertate, egalitate, fraternitate\u201d, \u015fi \u2013 dup\u0103 coruperea ei prin votul universal, egal \u015fi direct \u2013 au transformat-o \u00een una reprezentativ\u0103.<\/p>\n

\n

Asta vrea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 mult tr\u00e2mbi\u0163ata putere a poporului (termenul democra\u0163ie ia fiin\u0163\u0103 prin \u00eemperecherea cuvintelor grece\u015fti demos=popor \u015fi kratos=putere) este \u00eenlocuit\u0103 prin mi\u015fma\u015furi intrate-n rutin\u0103 (aleg\u0103tori du\u015fi cu pre\u015ful, voturi furate, num\u0103r\u0103toarea voturilor dup\u0103 tipicul stalinist) cu ale\u015fi pe care, dup\u0103 ce s-au v\u0103zut cu sacii \u00een c\u0103ru\u0163a puterii, \u00eei mai intereseaz\u0103 ofurile muritorilor de r\u00e2nd cam tot at\u00e2ta c\u00e2t \u0103stora le pas\u0103 c\u0103 este sau nu este via\u0163\u0103 pe alte planete.<\/p>\n

\n

Pretutindeni \u015fi de c\u00e2nd exist\u0103 parlamentarism, scopul ale\u015filor a fost s\u0103-\u015fi fac\u0103 f\u0103cutele, a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie reale\u015fi la nesf\u00e2r\u015fit, cu toate c\u0103 \u2013 ne \u00een\u015ftiin\u0163eaz\u0103 P.P.Negulescu \u00een tratatul Destinul omenirii, vol. II (Funda\u0163ia pentru Literatur\u0103 \u015fi Art\u0103 \u201eCarol II\u201d, Bucure\u015fti, 1939) \u2013 Bar\u00e8re de Vieuzac \u00eenc\u0103 din anul 1793 se ridicase cu hot\u0103r\u00e2re \u00eempotriva \u201ealegerilor indefinite\u201d care \u201epun pe oameni \u00een locul institu\u0163iilor\u201d, cre\u00e2nd lingu\u015fitori ai poporului ce \u00eendat\u0103 devin st\u0103p\u00e2ni sau tirani ai acestuia…<\/p>\n

\n

\u015ei totu\u015fi, la peste dou\u0103 sute de ani de acele vremuri ce au preten\u0163ia c\u0103 sunt zorii democra\u0163iei moderne, \u00een Rom\u00e2nia postdecembrist\u0103 taman asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu \u015fparlamentarii ce n-au ratat niciun mandat din cele \u015fapte \u015fi un pic (picul fesenist al \u00eenceputului democra\u0163iei originale), \u00eenc\u00e2t unii dintre ei mor pe purcoiul de bani str\u00e2n\u015fi \u015fi pe muntele de necinste aferent, mai \u00eenainte de \u00eencasarea uria\u015felor pensii (ne)cuvenite pentru presta\u0163ia \u00een folosul lor \u015fi al clanurilor din care fac parte, iar mastodon\u0163ii r\u0103ma\u015fi \u00een via\u0163\u0103 \u00ee\u015fi pl\u00e2ng cu lacrimi de crocodil f\u00e2rta\u0163ii mor\u0163i la datoria antina\u0163ional\u0103 \u015fi antiob\u015fteasc\u0103, se bucur\u0103 \u00een sinea lor c\u0103 \u00eenc\u0103 nu le-a sunat ceasul pentru mul\u0163imea p\u0103catelor s\u0103v\u00e2r\u015fite \u015fi nu ezit\u0103 s\u0103 se considere providen\u0163iali pentru biata \u0163ar\u0103 pus\u0103 pe butuci \u015fi, vorba lui Petre \u0162u\u0163ea, pentru poporul \u0103sta de n\u0103uci.<\/p>\n

\n

N.B.: Cic\u0103 un ipochimen nu putea \u00een ruptul capului s\u0103 doarm\u0103 noaptea, mereu chinuit de g\u00e2ndul c\u0103 poate este geniu \u015fi el \u00eenc\u0103 n-a aflat…<\/p>\n

\n

O \u00eentrebare pentru \u00eentreaga ga\u015fc\u0103 postdecembrist\u0103 a ale\u015filor mari \u015fi mici. Nenicilor, dac\u0103 to\u0163i v-a\u0163i f\u0103cut datoria a\u015fa cum pretinden\u0163i, adic\u0103 respect\u00e2nd cu sfin\u0163enie legile cre\u015ftine \u015fi ale acestei \u0163\u0103ri, cum naiba se explic\u0103 faptul c\u0103 Rom\u00e2nia este dup\u0103 28 de ani la coada \u0163\u0103rilor din Uniunea European\u0103, c\u0103 grosul rom\u00e2nilor r\u0103ma\u015fi acas\u0103 au ajuns la sap\u0103 de lemn \u015fi c\u0103 voi cu to\u0163ii v\u0103 b\u0103l\u0103ci\u0163i \u00een bel\u015fug mai ceva ca porcii \u00een sc\u00e2rn\u0103?<\/p>\n

—————————<\/strong><\/p>\n

George\u00a0 PETROVAI <\/strong><\/p>\n

Sighetu Marma\u0163iei\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

25 ianuarie 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu mii de ani \u00een urm\u0103, \u00een\u0163elep\u0163ii antici chinezi \u015fi greci erau intens preocupa\u0163i de partea aplicativ\u0103 a filosofiei sau [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-35219","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35219","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35219"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35219\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35222,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35219\/revisions\/35222"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35219"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35219"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35219"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}