{"id":35279,"date":"2018-01-29T12:26:37","date_gmt":"2018-01-29T12:26:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35279"},"modified":"2018-01-29T12:26:37","modified_gmt":"2018-01-29T12:26:37","slug":"isabela-vasiliu-scraba-wikipedia-ro-confiscata-de-o-mafie-cu-interese-ascunse","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/29\/isabela-vasiliu-scraba-wikipedia-ro-confiscata-de-o-mafie-cu-interese-ascunse\/","title":{"rendered":"Isabela VASILIU-SCRABA, Wikipedia.ro confiscat\u0103 de o mafie cu interese ascunse"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201cWikipedia is not an objective resource [\u2026] in large part is controlled<\/strong>\u201d. Adic\u0103 acest website al Wikipediei nu este o surs\u0103 obiectiv\u0103 de informare pentru c\u0103 este \u00een mare parte controlat\u0103 de intelectuali cu inten\u021bii ascunse: \u201eis a website that in large part is controlled by intellectuals who seek re-write the history\u2026These authors have systematically yet subtly rewritten key passages of thousands of Wikipedia entries.\u201d Dar cum poate fi controlat\u0103 o enciclopedie la care zice-se c\u0103 orice utilizator poate scrie? Desigur prin administratorii s\u0103i, informa\u021bi instantaneu de modific\u0103rile anumitor articole pe care le urm\u0103resc. (Isabela Vasiliu-Scraba).<\/em><\/p>\n

Motto: \u201cManipularea prin uniformizarea g\u00e2ndirii \u015fi tendin\u0163a de reprimare a libert\u0103\u0163ii de expresie au r\u0103mas sechele greu de \u00eenl\u0103turat dup\u0103 abolirea comunismului\u201d (Filozofi rom\u00e2ni<\/em>, SUA, 2011, p.60)*.<\/p>\n

\n

Lucian Blaga nutrea convingerea c\u0103 dup\u0103 individualismul secolelor XIX si XX ar urma o convergen\u021b\u0103 a eforturilor cunoa\u0219terii omene\u0219ti, ceva de tipul sinergiei \u201etransumanismului\u201d (apud. Titus Filipa\u0219, Transhumanismul ca o nou\u0103 sinergie?<\/em> , 29 april. 2013), dar f\u0103r\u0103 acea latur\u0103 excesiv de utilitar\u0103 tipic\u0103 vremurilor noastre. \u0218tiind bine c\u0103 nimeni \u201enu poate s\u0103ri peste umbra lui, \u0219i nu poate s\u0103ri nici peste marginile vremii lui\u201d, profesorul Nae Ionescu \u00eentrez\u0103rise la r\u00e2ndul s\u0103u c\u0103 ideea \u201e\u00eensingur\u0103rii uscate \u0219i cu nimic \u00eendrept\u0103\u021bitei individualiz\u0103ri\u201d ar putea avea o contrapondere \u00een \u201ebucuria comunierii\u201d la ad\u0103postul anonimatului. Mult\u0103 vreme n-am \u00een\u021beles nici ideea blagian\u0103 a c\u0103rei necesitate filozoful o dedusese din presupozi\u021bii de filozofia culturii, \u0219i nici varianta (de tent\u0103 religioas\u0103) a unicului filozof rom\u00e2n care a f\u0103cut \u0219coal\u0103. Ini\u021biatorul \u0218colii tr\u0103iriste<\/em> observa \u0219i \u00een prefa\u021ba volumului Roza v\u00e2nturilor<\/em> \u00eengrijit de asistentul s\u0103u (t\u00e2n\u0103rul Mircea Eliade) \u00a0 c\u0103 lumea noastr\u0103 este \u201epustiit\u0103 de personalism\u201d (Nae Ionescu, Prefa\u021b\u0103<\/em> la selec\u021bia sa din publicistica anilor 1926-1933 editat\u0103 \u00een 1937; edi\u021bia II-a, anastasic\u0103, \u00een 1990).<\/p>\n

Dup\u0103 ce am colaborat la Wikipedia.ro, mi-am dat seama c\u0103 proiectul, \u00een latura sa cea mai generoas\u0103, ar putea fi privit ca o sinergie, ca o \u00eengem\u0103nare de eforturi anonime spre binele public. Poate chiar a\u0219a o fi fost pornit proiectul ini\u021bial al Wikipediei, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 firma Google vroia s\u0103 transforme \u00eensu\u0219i \u00a0 motorul ei de c\u0103utare \u00eentr-un soi de \u201einteligen\u021b\u0103 artificial\u0103\u201d (30 aprilie 2013,Titus Filipa\u0219; blogideologic.wordpress.com\/tag\/ideologia-scolilor-centrale\/ ). Apoi am citit cu surprindere c\u0103 \u201cWikipedia is not an objective resource [\u2026] in large part is controlled<\/strong>\u201d. Adic\u0103 acest website al Wikipediei nu este o surs\u0103 obiectiv\u0103 de informare pentru c\u0103 este \u00een mare parte controlat\u0103: \u201eis a website that in large part is controlled by intellectuals who seek re-write the history\u2026These authors have systematically yet subtly rewritten key passages of thousands of Wikipedia entries.\u201d Cum vedem, obiectivitatea Wikipediei este ruinat\u0103 de intelectuali cu inten\u0163ii ascunse care \u00een mod sistematic modific\u0103 anumite fi\u0219e pe care le urm\u0103resc \u00eendeaproape. De aceea universit\u0103\u021bile occidentale indreapt\u0103 studen\u021bii c\u0103tre alte surse de informare ceva mai obiective, insist\u00e2nd asupra rezervei cu care s\u0103 foloseasc\u0103 informa\u021biile furnizate de Wikipedia.<\/p>\n

Dar cum poate fi controlat\u0103 o enciclopedie la care zice-se c\u0103 orice utilizator poate scrie? Desigur prin administratorii s\u0103i, informati instantaneu de modific\u0103rile anumitor articole pe care le urm\u0103resc (1)<\/strong>. Ascun\u015fi dup\u0103 pseudonime, pe care le mai schimb\u0103 din timp \u00een timp spre a nu fi recunoscu\u0163i, ei sunt aten\u0163i (de exemplu) ca \u00een ro.wikipedia.org<\/em> s\u0103 nu dispar\u0103 atitudinea partizan\u0103 (\u015fi nu neutr\u0103 cum ar trebui) perpetuat\u0103 odat\u0103 cu p\u0103strarea surselor de stigmatizare colectiv\u0103 a rom\u00e2nilor (\/de inoculare a ru\u015finii de a fi rom\u00e2n). Ei vegheaz\u0103 (de pild\u0103) p\u0103strarea variantei post-comuniste a rasismului anti-rom\u00e2nesc dat\u00e2nd de la 1848, din vremea lui Lajos Kossuth, maghiar incit\u00e2nd la ur\u0103 pe motive rasiale, care scria c\u0103 rom\u00e2nii ar fi fost \u201eo hoard\u0103 mai josnic\u0103 dec\u00e2t vita\u201d (Corneliu Florea, Cine tulbur\u0103 lini\u0219tea Transilvaniei<\/em>). Administratorii enciclopediei ro.wikipedia.org<\/em> au grij\u0103 s\u0103 nu dispar\u0103 insultele lui H.-R. Patapievici (perpetu\u00e2nd p\u0103rerea lui Kossuth) prin reformularea dup\u0103 care \u201crom\u00e2nii nu pot alc\u0103tui un popor pentru c\u0103 valoreaz\u0103 c\u00e2t o turm\u0103\u201d (H.-R. Patapievici, Politice<\/em>, Ed. Humanitas, 1996). Or, tocmai acest\u0103 fraz\u0103 au g\u0103sit cu cale s-o traduc\u0103 ni\u0219te nostalgici ai rasismului german (\u201cDie Rumaenen koennen kein Volk sein, weil sie nicht mehr wert sind als eine Herde\u201d) \u00eentr-un articol \u00eenchinat Hertei Muller.<\/p>\n

Pentru asemenea cuget\u0103ri descalificante pentru autorul lor \u015fi pentru altele de acela\u015fi soi (2)<\/strong> preluate de ro.wikipedia.org<\/em> din volumul lui Patapievici scos \u00een numeroase edi\u021bii de Humanitas (fosta Editur\u0103 \u201ePolitic\u0103\u201d a Partidului Comunist Rom\u00e2n), ni\u015fte universitari clujeni f\u0103cuser\u0103 peti\u0163ie la Ministerul de Interne cer\u00e2nd s\u0103 i se retrag\u0103 lui H.R. Patapievici cet\u0103\u0163enia (3)<\/strong>. Rezultatul cererii clujenilor a fost, cum bine se \u015ftie, promovarea \u00een postul de director al Institutului Cultural Roman a odraslei lui Dionisie Patapievici, securist (\/NKVD-ist\u00a0?) ajuns \u00een Rom\u00e2nia cu armata sovietic\u0103 de ocupa\u021bie \u2013 fiu care se d\u0103duse \u00een Fran\u021ba la \u00eenceputul anilor nou\u0103zeci drept odrasl\u0103 a unui fost de\u021binut politic (4)<\/strong>. Reproducerea mizeriilor antirom\u00e2ne\u0219ti scornite de fostul fizician este motivat\u0103 \u00een RoWiki printr-un penibil cerc vicios: fragmentele citate \u00een scop de atac spre a produce iritare, irit\u0103 duc\u00e2nd la atac. La fi\u015fa \u201cHoria Roman Patapievici\u201d se spune c\u0103 frazele cu pricina \u201cau produs iritare\u201d \u015fi c\u0103 scoase din context (aici \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se probabil c\u0103 n-a fost citat \u00eentregul volum) au fost \u201cfolosite de adversari pentru a-l ataca\u201d.<\/p>\n

Dac\u0103 astfel de gunoaie s\u00eent ferite de \u015ftergere \u00eentr-o enciclopedie care ar trebui s\u0103 fie \u00een permanent\u0103 schimbare, administratorii au grij\u0103 \u00een schimb s\u0103 \u015ftearg\u0103 informa\u0163iile \u00een leg\u0103tur\u0103 cu procesul lui G. Liiceanu cu I. Sp\u00e2nu care a crezut c\u0103 neputin\u0163a acestui \u201ediscipol al lui lui Henry Wald\u201d (apud. Noica, vezi\u00a0Noica si Securitatea<\/em>, Ed. Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Bucuresti, 2009, p.154) de a-l povesti pe Heidegger cu alte cuvinte dec\u00e2t cele ale traducerii ar sem\u0103na leit cu un plagiat, mai ales c\u0103 Liiceanu fusese \u00eenc\u0103 din anii \u015faptezeci acuzat c\u0103 l-a plagiat pe filozoful Constantin Noica \u00een lucrarea sa de doctorat. Atunci Institutul de Filozofie d\u0103duse unei comisii s\u0103 cerceteze teza despre tragic condus\u0103 de Ion Iano\u015fi, av\u00e2nd un capitol \u00eentreg \u201e\u00eemprumutat\u201d de la Noica (Schita pentru o Hermeneutica a \u201cnostos\u201d-ului<\/em><\/strong>, 32 p.) pe care Editura Humanitas nu l-a mai reprodus dup\u0103 edi\u0163ia comunist\u0103 care punea pe pia\u0163\u0103 controversatul doctorat al lui Gabriel Liiceanu (5).<\/strong> \u00cen partea din Wikipedia.ro care aminte\u015fte de \u201cplagierea\u201d lui Heidegger, utilizatorul \u201eMedenagan\u201d (6) <\/strong>cel care a plasat pe Wikipedia.ro si poza lui Z. Ornea\/Orensterin (care a dat pe ascuns Securit\u0103\u021bii \u00een 1958 manuscrisul lui Noica pentru care filozoful a fost arestat si a f\u0103cut nevinovat \u0219ase ani de temni\u021b\u0103 cu regim de exterminare, vezi Noica \u00een vizorul Securit\u0103\u021bii<\/em>, \u00een \u201eObservatorul Cultural\u201d, nr. 20 (277) din 14 iulie 2005) propunea \u015ftergerea informa\u0163iei pe motiv c\u0103 instan\u0163a judec\u0103toreasc\u0103 nu i-ar fi dat c\u00e2\u015ftig jurnalistului Ion Sp\u00e2nu, argument fals (7)<\/strong>, se pare. \u0218tergerea informa\u021biei referitoare la proces devenise probabil cu at\u00e2t mai necesar\u0103 cu c\u00e2t reclama f\u0103cut\u0103 directorului fostei Edituri \u201ePolitice\u201d dep\u0103\u0219e\u0219te (\u00een ro.wikipedia.org<\/em>) spa\u021biul fi\u0219ei \u201eG. Liiceanu\u201d unde am remarcat cele mai sfor\u0103itoare judec\u0103\u021bi de valoare. \u00cen cadrul reclamei de\u0219\u0103n\u021bate, care nu ar avea ce c\u0103uta \u00eentr-o enciclopedie cu oarecare preten\u021bii de obiectivitate, se \u00eenscriu pozele coper\u021bilor de c\u0103r\u021bi (probabil nevandabile) scoase de Humanitas \u00een seria Boia (constatare din decembrie 2014), precum \u0219i subterfugiul plas\u0103rii \u00een cadrul \u201eLeg\u0103turilor externe\u201d a pozei lui Gabriel Liiceanu la fi\u0219e de personalit\u0103\u021bi f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu acest fost \u201ediscipol al lui Henry Wald, nu al lui Noica\u201d (apud. C-tin Noica, vezi\u00a0Noica si Securitatea<\/em>, Ed. Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Bucuresti, 2009, p.154). Grupul mafiot care a pus m\u00e2na pe Wilipedia.ro are grij\u0103 s\u0103 nu dispar\u0103 poza lui G. Liiceanu de la sf\u00e2r\u0219itul prezent\u0103rii lui Dan Slu\u0219anschi, Dan Du\u021bescu, Vasile Pavelcu, Nina Facon, Ghe. Ceau\u0219escu, Liviu Franga, Maria Ana Tupan, Florica Bechet, Beate Fredanov, Simon Oeriu, D-tru Irimia, Ion Coja, Ioana Costa, Ioan Mih\u0103ilescu, Elvira Sorohan, Mihail Bogdan, Ghe. Ciompec, Ghe. Marin Fontaniu, Andra Vasilescu, Adriana Nicolescu, Angela Bidu Vr\u00e2nceanu, Francisc Deak \u0219i Silvian Iosifescu (constatare din 2014).<\/p>\n

Referitor la Wikipedia, \u00een general se v\u00e2ntur\u0103 ideea c\u0103 mul\u0163imea celor care particip\u0103 la scrierea ei este r\u0103spunz\u0103toare de informa\u0163iile pe care aceast\u0103 enciclopedie le vehiculeaz\u0103. Prin asemenea aser\u0163iune, doar \u00een parte adev\u0103rat\u0103, s\u00eent atra\u015fi utilizatorii de r\u00e2nd care dau consisten\u0163\u0103 acestui proiect prin contribu\u0163iile lor. \u00cen mod esen\u0163ial \u00eens\u0103, aspectul Wikipediei.ro este fasonat de \u201celita conduc\u0103toare\u201d format\u0103 din c\u00e2\u0163iva utilizatori ridica\u0163i la rangul de \u00a0 administratori. Ei pot \u015fterge interven\u0163iile utilizatorilor de r\u00e2nd fix\u00e2nd c\u00e2te unui articol aspectul dorit de ei.<\/p>\n

In Germania, articolul care anun\u021ba moartea lui Emil Cioran (G. Nenning, Verzweiflung, welch Wollust<\/em>) informa cititorii c\u0103 \u201ecel mai sumbru dintre to\u021bi pesimi\u0219tii\u201d s-a n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia (\u201eDie Zeit\u201d, nr. 26, 23 Juni 1995). Intr-adev\u0103r, marele eseist francez, fiu al protopopului Cioran, s-a n\u0103scut \u00een zona curat rom\u00e2neasc\u0103 a m\u0103rginimii Sibiului care a dat culturii rom\u00e2ne\u0219ti multe personalit\u0103\u021bi (Emil Cioran, Octavian \u0219i Eugen Goga, etc.). Dac\u0103 \u00een Germania cititorii interesa\u021bi de Cioran erau informa\u021bi corect asupra na\u021bionalit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti a familiei lui Cioran, \u00een schimb, mafia anti-rom\u00e2neasc\u0103 din spatele Wikipediei.ro a avut grij\u0103 s\u0103 scrie c\u0103 Cioran s-a n\u0103scut \u00een \u201eRegatul Ungariei\u201d (fapt sesizat pe 19 mart. 2014), iar la Dumitru St\u0103niloae, n\u0103scut \u00een 1903, c\u0103 ar fi fost de \u201ena\u021bionalitate austro-ungar\u0103\u201d (constatare din 18 iunie 2014)<\/p>\n

Postarea informa\u0163iilor cu citarea corect\u0103 a surselor (spre a putea oferi verificabilitatea care este condi\u0163ia de baza a func\u0163ion\u0103rii oric\u0103ror wikipedii) este ades \u00eengr\u0103dit\u0103 de administratorii siteului ro.wikipedia.org<\/em> dup\u0103 bunul lor plac, lucru care a f\u0103cut un utilizator s\u0103 scrie \u00eentr-un comentariu la un articol al meu \u201eMyComp \u0219i mo<\/em>\u0219tenirea comunismului \u00een Wikipedia.ro\u201d<\/em> publicat on-line pe 12 februarie 2012 de revista clujan\u0103 \u201eNoi, nu!\u201d (8)<\/strong> c\u0103 Wikipedia rom\u00e2n\u0103 ar fi devenit \u201eo cocin\u0103 a unor indivizi de toate culorile, de la a\u0219a-zi\u0219ii intelectuali dezinteresa\u021bi dar care fac jocul unor mastodon\u021bi din umbr\u0103, p\u00e2n\u0103 la \/\u2026\/ impostori care-\u0219i permit diverse abuzuri\u201d (9)<\/strong>. Abuzurile se refer\u0103 \u2013 \u00een opinia acestui comentator \u2013 la aprecierea valorii scriitorilor rom\u00e2ni ajuns\u0103 la latitudinea unor nulit\u0103\u0163i pe t\u0103r\u00e2m cultural, in\u0219i tem\u0103tori a-\u0219i divulga numele reale, dar foarte deci\u0219i a \u00eenl\u0103tura nume de scriitori care nu apar\u021bin mafiilor literare (vezi ancheta despre Mafiile literare<\/em> din rev. \u201eArt-Panorama\u201d , nr. 1\/1997). Ascun\u015fi dup\u0103 felurite pseudonime \u2013 de genul \u00a0 \u201cAdyJapan\u201d (birocrat a c\u0103rui identitate e cunoscut\u0103 de \u201eCez\u0103ric\u0103\u201d, dup\u0103 cum scria el la discu\u021bii),\u00a0\u00a0 \u201cMycomp\u201d, \u201cAlexandru Tendler\u201d, etc., ei afi\u015faz\u0103 calitatea de speciali\u015fti \u00een \u201cspiritul \u0219i nu \u00een litera politicii wiki\u201d (AdyJapan) care le-ar da dreptul \u201es\u0103-\u0219i impun\u0103 regulile lor\u201d (\u201eCez\u0103ric\u0103\u201d, mai 2008, despre administratorii \u0219i birocra\u021bii care se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de utilizatorii obi\u0219nui\u021bi).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Spre a se \u00een\u0163elege mai bine cum func\u0163ioneaz\u0103 Wikipedia.ro, voi recurge la experien\u0163a nemijlocit\u0103 pe care am dob\u00e2ndit-o \u00een \u00eencercarea mea nereu\u015fit\u0103 de a mai corecta informa\u0163iile false despre via\u0163a P\u0103rintelui Arsenie Boca, supranumit Sf\u00e2ntul Ardealului (10)<\/strong>, precum \u015fi \u00een tentativa de a \u00eenl\u0103tura informa\u0163iile false \u015fi r\u0103uvoitoare la adresa lui Mircea Eliade \u00abcel mai mare istoric al religiilor din secolul XX\u00bb propagate dup\u0103 1990 \u00een toate mijloacele de mass-media de fo\u015ftii profitori ai regimului comunist angaja\u0163i \u00een domeniul terorismului ideologic (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade \u0219i detractorii s\u0103i\u00a0<\/em>; http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Eliade%20si%20detractorii%20lui%20de%20IVS.htm<\/a> ).<\/p>\n

Istoricul Ion Varlam observase dificultatea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti post-decembriste de a se debarasa de mo\u015ftenirea comunist\u0103 at\u00e2ta vreme c\u00e2t protagoni\u015ftii scenei politice \u015fi culturale s\u00eent persoane din fosta nomenclatur\u0103 comunist\u0103, cu rubedeniile \u015fi clientela aferent\u0103, active \u00eenainte de 1989 \u00een domeniul ideologic. Pentru I. Varlam, care a f\u0103cut f\u0103r\u0103 nici o vin\u0103 deten\u021bie politic\u0103, \u00eensu\u015fi temenul de \u201ccolaborator al poli\u0163iei politice\u201d ar fi un \u00a0 eufemism masc\u00e2nd \u00eemp\u0103r\u0163irea societ\u0103\u0163ii \u00eenainte de 1989 \u00eentre victime \u015fi profitorii regimului de \u201cocupa\u0163ie comunist\u0103\u201d (Vasile B\u0103ncil\u0103), eufemism folosit \u00een scopul de a se eluda punerea \u00een discu\u0163ie a rolului avut de ideologii comuni\u015fti \u00een consolidarea sistemului totalitar prin suprimarea libert\u0103\u0163ii de g\u00e2ndire \u015fi de expresie (11)<\/strong>.<\/p>\n

Pe 7 aprilie 2007 cur\u0103\u0163asem prezentarea lui Mircea Eliade \u00een Wikipedia \u201erom\u00e2neasc\u0103\u201d de toate murd\u0103riile perspectivei ideologice dinainte de 1990. Dup\u0103 c\u0103derea comunismului s-a aflat c\u0103 \u00een timpul vie\u0163ii marelui istoric al religiilor cenzurarea scrierilor lui \u0219tiin\u021bifice era impus\u0103 de ideologi precum Miron Constantinescu (\/ Mehr Kahn), \u0218tefan Voicu \u0219i Valter Roman \u201ecare se manifestau vehement ori de c\u00e2te ori cineva sus\u021binea editarea lucr\u0103rilor sale\u201d (Noica \u00een arhiva Securit\u0103\u021bii<\/em>, Editura M.N.L.R., Bucure\u0219ti, 2009, p.322). Comuni\u0219tii cu putere de decizie refuzaser\u0103 chiar \u0219i alc\u0103tuirea la Biblioteca Academiei a unui Fond \u201cMircea Eliade\u201d din c\u0103r\u0163ile donate de acesta (\u0219i apoi arse \u00een decembrie 1989 c\u00e2nd a fost incendiat\u0103 Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103 din Piata Palatului). \u00cen aprilie 2007 m\u0103 mai str\u0103duisem s\u0103 completez bio-bibliografia care era la fel de lacunar\u0103 \u00een ce prive\u015fte onorurile academice ca \u0219i cea de pe volumele lui Eliade scoase de Editura Humanitas (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade \u0219i bra\u021bul lung al Inchizi\u021biei comuniste<\/em>, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, Nr. 11\/ 2014\u00a0; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliadewikipedii5\/<\/a> ). Ca o mic\u0103 parantez\u0103, trebuie spus c\u0103 nici uneia dintre editurile comuniste \u201emetamorfozate\u201d dup\u0103 1990 administratorii Wikipediei.ro nu \u00eei fac o reclam\u0103 at\u00e2t de sus\u021binut\u0103 cum i se face fostei Edituri Politice (Humanitas), ceea ce \u00een cazul operei lui Eliade are dezavantajul c\u0103 pe aceast\u0103 cale se face reclam\u0103 unor c\u0103r\u0163i de Eliade cu mult mai scumpe dec\u00e2t c\u0103r\u0163ile lui Mircea Eliade tip\u0103rite de alte edituri.<\/p>\n

Ei bine, ca \u015fi \u00een cazul complet\u0103rilor bio-bibliografiei P\u0103rintelui Arsenie Boca, via\u0163a articolului Mircea Eliade aranjat de mine a fost extrem de scurt\u0103: \u00cenl\u0103turasem f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu mo\u015ftenirea comunist\u0103 ce se voia p\u0103strat\u0103 \u00een cazul lui Mircea Eliade, iar la Sf\u00e2ntul Arsenie Boca, probabil alta era imaginea pe care vroiau s\u0103 o fixeze wikipedi\u015ftii de rang \u00eenalt \u00een capetele celor lipsi\u0163i de discern\u0103m\u00e2nt. Coordonatorii din umbr\u0103 a acestui website (catalogat ca anti-rom\u00e2nesc din cauza informa\u0163iilor dubioase pe care le colporteaz\u0103 cu privire la istoria rom\u00e2nilor \u015fi, mai ales, la personalit\u0103\u0163ile de seam\u0103 ale culturii noastre) nu numai c\u0103 l-au murd\u0103rit din nou pe Mircea Eliade cu acuza\u0163iile lor politice nicic\u00e2nd demonstrate (vezi https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/miscellanea\/isabelavs-interviu4balexdrag\/<\/a> ) dar au \u015fi f\u0103cut disp\u0103rut istoricul paginii, spre a nu se mai putea vreodat\u0103 vedea articolul cur\u0103\u0163at de mine, \u015fi s\u0103 nu cumva s\u0103 se afle care dintre administratorii Wikipediei.ro s-a \u00eendeletnicit cu aceast\u0103 trebu\u015foar\u0103.<\/p>\n

O clar\u0103 dovad\u0103 a manipul\u0103rii \u0219i cenzur\u0103rii din umbr\u0103 a siteului ro.wikipedia.org<\/em> se vede a\u015fadar la istoricul modific\u0103rilor prezent\u0103rii lui Mircea Eliade \u00een 2007, unde \u201eversiuni cenzurate apar ca autentice\u201d. De ex., varianta din 2 aprilie 2007 este urmat\u0103 de o variant\u0103 din 13 aprilie 2007 care adaug\u0103 la bibliografia despre Eliade mediocrele contribu\u0163ii ale unui nepot de frate a lui Leonte R\u0103utu\/ Oigenstein\/Oi\u0219teanu. Nic\u0103ieri nu apare fi\u0219a cur\u0103\u021bat\u0103 pe 7 aprilie 2007 si nici varianta din 13 noiembrie 2007 unde utilizatorul \u201ePitv\u00e2n\u0103t\u201d ad\u0103ugase \u00eenforma\u021bia c\u0103 \u201eAdriana Berger s-a ocupat cu aranjarea h\u00e2rtiilor din arhiva lui Eliade incendiat\u0103 pe 18 decembrie 1984\u201d.<\/p>\n

Cum pe Wikipedia identificarea personal\u0103 nu este cerut\u0103, rolurile \u00een administra\u0163ia Wikipediei.ro apar distribuite la ad\u0103postul anonimatului oferit de ascunderea dup\u0103 pseudonim \u015fi dup\u0103 clone sau dubluri ale pseudonimelor. Astfel se creaz\u0103 \u201ce\u015falonul conduc\u0103tor\u201d. Dar \u015fi o dihotomie p\u0103guboas\u0103: de-o parte entuziasmul utilizatorilor de r\u00e2nd \u015fi de alt\u0103 parte despotismul \u201ce\u015falonului conduc\u0103tor\u201d s\u0103ltat deasupra celorlal\u0163i. Dup\u0103 observa\u021bia inteligent\u0103 a administratorului \u201eCez\u0103ric\u0103\u201d, \u201eadministratorii \u0219i birocra\u021bii se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de utilizatorii obi\u0219nui\u021bi. Ei creaz\u0103 o aristocra\u021bie care tinde s\u0103-\u0219i impun\u0103 regulile\u201d.<\/p>\n

Principiul de baz\u0103 pe care s-au cl\u0103dit \u00een alte p\u0103r\u0163i wikipedii ceva mai credibile, devine o vorb\u0103 \u00een v\u00e2nt: Principiul pluralit\u0103\u0163ii opiniilor comunit\u0103\u0163ii de utilizatori autentifica\u0163i \u0219i anonimi nu are cum s\u0103 fie aplicat, de vreme ce postul de administrator ofer\u0103 posibilitatea de a \u015fterge modific\u0103ri dup\u0103 bunul plac \u00eenc\u0103lc\u00e2nd neutralitatea (adic\u0103 prezum\u0163ia de bun\u0103 credin\u0163\u0103, cum am v\u0103zut \u00een cazul fi\u015fei lui Mircea Eliade). \u00cen plus \u201ce\u0219alonul conduc\u0103torilor\u201d poate ascunde informa\u021bii legate de istoricul sau descrierea unor modific\u0103ri, poate bloca utilizatorii de r\u00e2nd \u015fi, la modul cel mai samavolnic, \u00eel poate bloca pe utilizatorul cu care este \u00een disput\u0103. A\u015fadar, \u00eenainte de toate, administratorii \u0219i birocra\u021bii \u00ee\u015fi pot impune p\u0103rerea, modific\u00e2nd \u015fi \u00eenghe\u0163\u00e2nd paginile modificate de ei. Cu alte cuvinte, ei pot reinstaura dictatorial vremea \u201cmu\u0163eniei obligatorii\u201d (12) <\/strong>de dinainte de 1990.<\/p>\n

Toate aceste manevre le-am putut constata aduc\u00e2ndu-mi contribu\u0163ia la c\u00e2teva articole, dar \u015fi urm\u0103rind repetata vandalizare a articolului \u201cIsabela Vasiliu-Scraba\u201d (http:\/\/www.scribd.com\/doc\/168346109\/FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba<\/a> ) dup\u0103 apari\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia a unui volum din 2009 ce prelua (la pp. 363-366) informatii din Wikipedia despre Isabela Vasiliu-Scraba (13)<\/strong> \u0219i \u00een SUA (la Memphis, 2011) a trei volume din Wiki Series con\u021bin\u00e2nd fi\u0219a \u201cIsabela Vasiliu-Scraba\u201d (14)<\/strong>. Uit\u00e2nd c\u0103 \u201cverificabilitatea conteaz\u0103, nu adev\u0103rul\u201d, administratorul Mycomp a \u015fters \u00eent\u00e2i leg\u0103turile spre forma electronic\u0103 a articolelor scrise de mine despre Noica \u0219i publicate pe h\u00e2rtie de diverse reviste, d\u00e2nd curs indispozi\u0163iei pe care i-o provoac\u0103 libertatea de expresie din articolele mele \u00eentroduse de un utilizator de r\u00e2nd. Dup\u0103 ce le cite\u0219te on-line, le \u00eendep\u0103rteaz\u0103 cu totul, motiv\u00e2nd c\u0103 nu ar fi fost trecut\u0103 pagina revistei pe support de h\u00e2rtie. Pe urm\u0103, mai \u015fterge si bibliografia trecut\u0103 \u00een articolul \u201cIsabela Vasiliu-Scraba\u201d \u015ftampil\u00e2nd c\u0103 articolului i-ar lipsi bibliografia (\u201eMulte surse nu sunt suficient de precise, nu este precizat\u0103 pagina revistei, ceea ce le face greu de verificat\u201d Mycomp 19 nov. 2011, nota\u021bie afi\u0219at\u0103 negre\u0219it de google, bing, yahoo, etc). Drept dovad\u0103 c\u0103 a citit cu obid\u0103 articolele despre himerica \u0218coal\u0103 de la P\u0103ltini\u0219 negat\u0103 de \u00eensu\u0219i Noica, Mycomp adaug\u0103 \u015fi o etichet\u0103 care nu are nici o leg\u0103tur\u0103 cu fi\u015fa informativ\u0103 despre bio-biliografia scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba, fi\u0219\u0103 care nu con\u021bine afirma\u021bii calomnioase: \u201cafirma\u0163iile negative \u015fi cele calomnioase f\u0103r\u0103 bibliografie sau cu bibliografie insuficient\u0103 trebuie \u00eenl\u0103turate pe loc\u201d(My Comp, 19 nov. 2011 ).<\/p>\n

Mai este o fraz\u0103 trecut\u0103 de utilizatorul care se ocup\u0103 de articolul \u201cIsabela Vasiliu \u2013 Scraba\u201d (fraz\u0103 care l-a deranjat pe \u201eoficialul\u201d MyComp) privitoare la \u201coficialii culturii auto-declara\u0163i victime dup\u0103 cosmetizarea propriilor biografii\u201d. Pe aceasta o trece la rubrica \u201cDiscu\u0163ii\u201d ca s\u0103 ilustreze \u201ctonul nepotrivit\u201d (MyComp, 16 ian 2012), fiindc\u0103 tonul potrivit Wikipediei.ro este vizibil la fi\u0219a scriitorului \u201cHoria Roman Patapievici\u201d.<\/p>\n

\u201cCriteriul distinctiv pentru vandalism este inten\u0163ia de a strica\u201d g\u0103sim notat \u00een Wikipedia. Vandalul MyComp \u00eent\u00e2i observ\u0103 c\u0103 la unele dintre eseurile mele din revista \u201eArge\u0219\u201d (Pite\u0219ti) nu fusese trecut\u0103 pagina, de\u0219i citirea on-line nu se face dup\u0103 pagina revistelor de cultur\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103 a\u015ftepte vreo eventual\u0103 (\u0219i inutil\u0103) remediere, MyComp cenzureaz\u0103 \u00een modul cel mai abuziv nu doar linkurile, ci \u00eentreaga selec\u0163ie din articolele mele, bloc\u00e2nd reintroducerea lor. \u00cen opinia acestui administrator (15)<\/strong> care-mi distruge sistematic fi\u0219a<\/strong> din Wikipedia.ro, opera unui scriitor nu s-ar compune din volume \u015fi din articole sau din studii publicate prin reviste \u0219i nestr\u00e2nse \u00eenc\u0103 \u00een volume, ci articolele ar reprezenta o \u201ccategorie supra-ad\u0103ugat\u0103\u201d. Desigur, doar la fi\u0219a scriitoarei \u201eIsabelei Vasiliu-Scraba\u201d, nu \u0219i la alte fi\u0219e, de ex. la \u201eAdrian Ni\u021b\u0103\u201d, fost bursier pe filiera Plesu-Liiceanu-Patapievici. Demn\u0103 de remarcat ar fi si manipularea informa\u021biilor privitoare la istoricul fi\u0219ei ISABELEI VASILIU-SCRABA, unde pe 1 martie 2015 am observat un neadev\u0103r trecut la rubrica \u201eMax text deleted\u201d. Fiindc\u0103 cea mai mare eliminare de text nu apar\u021bine utilizatorului mirelvv (-9855 pe 13 aprilie 2009). \u00cen realitate, birocratul Mycomp a sters pe 16 ian. 2012 o m\u0103rime de text aproape dubl\u0103 (-15701), ceea (deocamdat\u0103) ce se vede clar la istoricul modific\u0103rilor.<\/p>\n

E drept c\u0103 motiva\u0163ia pe care o invoc\u0103 cu cel mai mult s\u00e2rg MyComp se refer\u0103 la a\u015fa-zisele \u201csurse auto-publicate\u201d care atrag dup\u0103 sine etichete viz\u00e2nd \u201cpunctul de vedere neutru\u201d. \u00cen acest caz, exemplu cel mai elocvent este fi\u0219a despre \u201eScoala de la P\u0103ltini\u0219\u201d a c\u0103rei existen\u021b\u0103 a fost categoric negat\u0103 de Noica, asemenea \u0219coal\u0103 filozofic\u0103 nefiind atestat\u0103 prin nicio scriere de domeniul filozofiei rom\u00e2ne\u0219ti care s\u0103 provin\u0103 de la auto-proclama\u021bii discipoli. Articolul din Wikipedia rom\u00e2neasc\u0103 (tradus \u0219i \u00een alte Wikipedii) despre inventata \u201eScoal\u0103 de la P\u0103ltini\u0219\u201d menit\u0103 a-i pune \u00eentr-o lumin\u0103 c\u00e2t mai bun\u0103 pe c\u00e2\u021biva fo\u0219ti comuni\u0219ti care n-au \u00eembog\u0103\u021bit filozofia rom\u00e2neasc\u0103 prin nimic, dar care vor s\u0103 par\u0103 valoro\u0219i pe seama valorii g\u00e2ndirii filozofice a lui Noica, este cel mai tipic exemplu de \u00eenc\u0103lcare a neutralit\u0103\u021bii prin surse auto-publicate: \u201eDup\u0103 ce filozoful de la P\u0103ltini\u0219 catalogase (\u00een Epilogul<\/em> pe care Liiceanu \u00eel rugase s\u0103-l scrie pentru Epistolar<\/em>) drept \u201chimeric\u0103\u201d \u00eenchipuita \u201cScoal\u0103 de la P\u0103ltini\u015f\u201d, himera a \u00eenceput s\u0103 b\u00e2ntuie Wikipedia.ro, dic\u0163ionar on-line monopolizat de un grup cu interese ascunse ce promoveaz\u0103 c\u0103r\u0163ile de la Humanitas, prin \u00eendep\u0103rtarea abuziv\u0103 a c\u0103r\u0163ilor ap\u0103rute la alte edituri.<\/strong> \u00cen Wikipedia \u00eenchipuita \u201c\u015fcoal\u0103\u201d, invocat\u0103 \u00een decembrie 1987 de I.P. Culianu pentru manipularea ascult\u0103torilor postului de radio BBC, e \u201cdovedit\u0103\u201d printr-un cerc vicios cu dou\u0103 surse neindependente de subiect: O surs\u0103 este Jurnalul <\/em>(urm\u0103ririi pe ascuns a filozofului) de la P\u0103ltini\u015f<\/em> publicat \u00een 1983 prin politrucul Ion Iano\u0219i (vezi dedica\u021bia lui G. Liiceanu, http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2010\/09\/isabela-vasiliu-scraba-camera-13-a-vilei-noica-de-la-paltinis\/<\/a> ) \u0219i republicat \u00een numeroase edi\u021bii la editura proprie a autorului (la Editura Humanitas primit\u0103 de G. Liiceanu \u00een februarie 1990 de la Andrei Ple\u0219u). Cealalt\u0103 surs\u0103 este Epistolarul,<\/em> tip\u0103rit \u00eentr-o a doua edi\u021bie tot de editura Humanitas, a \u00eengrijitorului colec\u021biei de scrisori purt\u00e2nd numele de \u201eEpistolar\u201d. Cum vedem, nici una din cele dou\u0103 surse biografice care ar proba existen\u021ba \u00eenchipuitei \u0218coli de la P\u0103ltini\u0219 nu sunt \u201cindependente de subiect\u201d<\/strong> (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Himericul discipolat de la P\u0103ltini\u0219, pretext de fin\u0103 ironie din partea lui Noica\u00a0<\/em>; http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Himera%20discipolatului%20de%20la%20Paltinis%20de%20IVS.htm<\/a> , pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.4 (67), 2013, pp.16- 17; precum \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Himera \u201e\u0218colii de la P\u0103ltini\u0219\u201d, ironizat\u0103 de Noica, <\/em>pe h\u00e2rtie \u00een rev. Acolada, nr.2 (65), febr. 2013, p.16 si p.22 sau http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Himera scolii de la Paltinis ironizata de Noica.htm<\/a>.<\/p>\n

\u00cen mod curios, nimeni nu pare s\u0103 fi avut vreodat\u0103 ideea de a poci fi\u0219a despre \u201e\u0218coala de la P\u0103ltini\u0219\u201d cu vreo etichet\u0103 viz\u00e2nd \u201cpunctul de vedere neutru\u201d. \u00a0 Chiar dac\u0103 o fi pus cineva o asemenea \u015ftampil\u0103, eticheta a disp\u0103rut probabil instantaneu, \u00eendep\u0103rtat\u0103 de grupul mafiot care controleaz\u0103 Wikipedia rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Ca s\u0103 se l\u0103mureasc\u0103 pe deplin aceast\u0103 problem\u0103 spinoas\u0103 a \u201csurselor auto-publicate\u201d (care l-a pus \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103 \u0219i pe logicianul italian Piergiorgio Odifreddi, vezi textul s\u0103u \u201eLa logica di Wikipedia\u201d din sept. 2012), o voi mai ilustra cu articolul \u00een care este descris\u0103 bio-bibliografia lui Sorin Lavric, autorul textului Nevoia de martiri<\/em> publicat \u00een rev. \u201ePermanen\u021be\u201d, Anul XIII, nr. 10-11\/2010, p.3 (jurnalistul Sorin Lavric apare \u00een lista de colaboratori ai revistei \u201ePermanen\u021be\u201d scoas\u0103 de Funda\u021bia \u201eGeorge Manu\u201d din Bucure\u0219ti, vezi \u201ePermanen\u021be\u201d, Anul XVI, nr. 1-2\/ 2013, p.7\u00a0;\u00a0la pg. 4 din acest numar a revistei \u201ePermanen\u021be\u201d lui Sorin Lavric \u00eei este publicat textul Privilegiul suferin\u021bei<\/em> \u00eenchinat fostului de\u021binut politic Mircea Nicolau).<\/p>\n

In Wikipedia rom\u00e2neasc\u0103, spre a nu se crede c\u0103 avem de-a face cu un caz de \u201cauto-promovare\u201d \u0219i c\u0103 informa\u0163iile fi\u015fei \u201cSorin Lavric\u201d provin chiar de la Sorin Lavric, bio-bibliografia sa apare ca fiind citat\u0103 din revista on-line \u201cRev.Psychologies.ro\u201d \u00een care tot Sorin Lavric \u00ee\u0219i plasase bio-biografia.<\/p>\n

Dar expertul num\u0103rul unu \u00een \u201csursele-auto publicate\u201d r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 Gabriel Liiceanu cu volumele proprii tip\u0103rite la propria editur\u0103 Humanitas. Aici MyComp si toti ceilal\u021bi administratori sau birocra\u021bi uit\u0103 ca prin farmec de regula dup\u0103 care informa\u021biile bio-bibliografice trebuie s\u0103 provin\u0103 din \u201esurse neutre \u0219i independente de subiect\u201d. Oare de ce?<\/p>\n

\n

*Datorit\u0103 acestei fraze, preluat\u0103 din fi\u0219a \u201cIsabela Vasiliu-Scraba\u201d, administratorul MyComp mi-a vandalizat articolul pe 5 noiembrie 2011 \u015fi pe 16 ian.2012 pun\u00e2nd apoi \u015ftampila: \u201cton nepotrivit pentru o enciclopedie\u201d(vezi MyComp,16 ian.2012, 5.56).<\/p>\n

\n

NOTE SI COMENTARII MARGINALE\u00a0:<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Dac\u0103 citim \u201eLa logica di Wikipedia\u201d (din 9 sept. 2012, URL consultat pe 12 sept. 2016) observ\u0103m c\u0103 matematicianului Piergiorgio Odifreddi (n. iulie 1950) tocmai \u201elogica\u201d Wikipediei i-a sc\u0103pat. Remarcabil\u0103 ne-a p\u0103rut \u00een schimb atitudinea lui Basarab Nicolescu (n.1942) \u00een calitate de utilizator care scrie \u00een Wikipedia rom\u00e2nesc\u0103. Fizicianul ar fi vrut s\u0103 apeleze la ni\u0219te avoca\u021bi (vezi mesajul s\u0103u postat pe Facebook de Cristian B\u0103dili\u021b\u0103 la 26 febr. 2016) dup\u0103 sabotarea contribu\u021biei sale (la fi\u0219a lui Vintil\u0103 Horia) de un alt utilizator care s-a gr\u0103bit s\u0103 murd\u0103reasc\u0103 din nou (\u00een Wikipedia confiscat\u0103 o mafie v\u0103dit ostil\u0103 valorilor rom\u00e2ne\u0219ti) prezentarea primului scriitor str\u0103in laureat al celui mai prestigios premiu literar al Fran\u021bei (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Vintil\u0103 Horia ostracizat<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/vintila-horia\/isabelavs-vintilahoriacentenar\/<\/a> ) Public\u00e2nd \u00een revista \u201eAsymetria\u201d(Paris) pe 9 febr. 2012 o prim\u0103 versiune a acestui studiu consacrat Wikipediei.ro sub titlul \u201eMycomp si mo\u0219tenirea comunismului \u00een Wikipedia .ro<\/em>\u201d (http:\/\/asymetria.org\/modules.php?name=News&file=article&sid=1163<\/a> ) am distribuit-o si la c\u00e2\u021biva administratori ai Wikipediei rom\u00e2ne\u0219ti. Rezultatul a fost gr\u0103itor\u00a0: majoritatea au \u0219ters eseul postat de mine \u00een pagina lor de discu\u021bie. Cu acel prilej am sesizat cenzurarea segmentului rom\u00e2nesc al internetului care nu afi\u0219a din culisele Wikipediei.ro existen\u021ba articolului meu \u201eMycomp si mo\u0219tenirea comunismului \u00een Wikipedia .ro<\/em>\u201d. \u00cen 2016 am folosit un motor de c\u0103utare mai pu\u021bin obi\u0219nuit la noi, afl\u00e2nd c\u0103 utilizatorul \u201eS\u00eembotin\u201d alias \u201eB\u0103tr\u00e2nul\u201d a f\u0103cut o observa\u021bie just\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fi\u0219a scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba vandalizat\u0103 de MyComp \u00een noiembrie 2011\u00a0: \u201eSunt acolo unele modific\u0103ri nepotrivite {{nc}} de\u0219i erau men\u021bionate sursele\u201d (S\u00eembotin, Wikipedia\u00a0: Cafenea). A fost desigur o sc\u0103pare a cenzorilor internetului rom\u00e2nesc fiindc\u0103 pagina con\u021bin\u00e2nd aceast\u0103 fraz\u0103 n-am putut-o accesa, c\u0103utarea fiind \u00een general \u201edirijat\u0103\u201d c\u0103tre opinia administratorului vandal. Semnificativ mi-a p\u0103rut \u0219i repetatul refuz al utilizatorului \u201eS\u00eembotin\u201d\/ \u201eB\u0103tr\u00e2nul\u201d de a fi ridicat la rangul de administrator al Wikipediei rom\u00e2ne\u0219ti (informa\u021bie g\u0103sit\u0103 pe 6 febr. 2016).<\/li>\n<\/ol>\n

    2.<\/strong>vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Patapie-viciul rom\u00e2n?<\/em> \u00een rev. \u201cOrigini.Romanian Roots\u201d, Norcross, Georgia, USA, Vol.VII, 5-6\/2003, p.14, on-line http:\/\/www.omniscop.ro\/patapie-viciul-roman\/<\/a> , sau \u00een vol.: Isabela Vasiliu-Scraba, Contextualiz\u0103ri. Elemente pentru o topologie a prezentului<\/em>, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2002, pp.51-54, ISBN 973-8134-24-2; http:\/\/www.scribd.com\/doc\/130732402\/Isabela-Vasiliu-Scraba-CONTEXTUALIZARI-Elemente-pentru-o-topologie-a-prezentului<\/a>. Postat on-line pe 29 ian.2009 \u00een \u201eRevista Noi, Nu!\u201d (Cluj-Napoca), articolul a avut p\u00e2n\u0103 pe 4 ian. 2013 un num\u0103r de 2028 de acces\u0103ri, urmate de comentarii referitoare la activitatea securistului Dionisie Patapievici (tat\u0103l lui Horia Roman) despre care s-au publicat informa\u021bii \u00een ziare post-decembriste \u0219i \u00eentr-un dic\u021bionar. Ulterior comentariile au fost \u0219terse de redactorul coordonator, Ciprian Cherhat care \u00eemi cenzureaz\u0103 sistematic articolele, pe unele omi\u021b\u00e2ndu-le complet, iar pe altele post\u00e2ndu-le \u00een revist\u0103 dup\u0103 luni de zile, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu textul Alexandru Dragomir nu este o inven\u021bie a lui Liiceanu, fiindc\u0103 oamenii mici nu-i pot inventa pe oamenii mari,<\/em> trimis pe 9 august 2012 \u0219i postat de el pe 8 aprilie 2013, (cu 215 citiri \u00eentr-o lun\u0103 de zile). Articolul s-a publicat pe suport de h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d (Satu Mare), nr.3\/2012, p.19; vezi on-line https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/alexandru-dragomir\/isabelavs-dragomir-inventat\/<\/a>.<\/p>\n

      \n
    1. Despre cererea de retragere a ce\u021b\u0103\u021beniei povestise H.-R. Patapievici \u00eentr-un interviu publicat de \u201cGazeta de Maramure\u015f\u201d (Sighetul Marmatiei), 27 dec.2004 \u20139 ian. 2005, p.10 care mi-a c\u0103zut \u00een m\u00e2n\u0103 fiind invitat\u0103 la Sighetul Marma\u021biei s\u0103 particip la Sesiunea \u0219tiin\u021bific\u0103 de comunic\u0103ri din cadrul Festivalului de datini \u201eMarma\u021bia\u201d 2004. De-a lungul unui deceniu, acolo am sus\u021binut mai multe conferin\u021be, despre g\u00e2ndirea filozofic\u0103 a lui Constantin Am\u0103riu\u021bei, despre eseistica lui Horia Stamatu, despre Rolul povestitorului \u00een cultura post-modern\u0103<\/em>, sau despre interpretarea basmului Tinere\u021be f\u0103r\u0103 de b\u0103tr\u00e2ne\u021be la Noica, \u00een anul centenarului na\u0219terii sale. Despre g\u00e2ndirea lui Mircea Vulc\u0103nescu am vorbit \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri \u0219i la postul de radio din Sighetul Marma\u021biei (conferin\u021bele au fost ulterior tip\u0103rite \u00een \u201eActa Musei Maramorosiensis\u201d ( vezi https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/211913688\/IsabelaVasiliuScrabaVulcanesFenomenolog<\/a> ; despre Mircea Vulc\u0103nescu ca filozof al Scolii monografice ini\u021biat\u0103 de Gusti, vezi\u00a0: https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/211914150\/IsabelaVasiliuScrabaVulcanescuSociolog<\/a> ).<\/li>\n
    2. Iat\u0103 cum \u00eel descrie Monica Lovinescu pe H.-R. Patapievici, fiul securistului Dionisie Patapievici care (venit odat\u0103 cu armata sovietic\u0103 de ocupa\u021bie) a participat \u0219i la lupte \u00eempotriva partizanilor anti-comuni\u0219ti: \u201eun t\u00e2n\u0103r de 35 de ani \/\u2026\/ simplu \u0219i emo\u021bionat, aproape patetic, care ne vorbe\u0219te de tat\u0103l lui ie\u0219ind din \u00eenchisoare \u0219i nespun\u00e2ndu-i nimic din cele petrecute acolo. Aduce o sticl\u0103 de Murfatlar s-o bem \u00eempreun\u0103 \u00een amintirea acestui tat\u0103 mort f\u0103r\u0103 s\u0103-i fi spus fiului suferin\u021bele prin care a trecut\u201d (Monica Lovinescu, Jurnal. 1990-1993<\/em>, Bucure\u0219ti, p. 291). Minciuna cu tat\u0103l schingiuit prin \u00eenchisori comuniste este cu at\u00e2t mai sfruntat\u0103 cu c\u00e2t provine de la un fost tovar\u0103\u0219 de joac\u0103 a lui Volodea Tism\u0103neanu din cartierul \u201eRo\u0219u\u201d (\/al \u201ePrim\u0103verii\u201d). Dr. Florin M\u0103trescu \u00eei spunea lui Florin Palas \u00eentr-un interviu publicat de revista \u201eVeghea\u201d c\u0103 este \u201eo tic\u0103lo\u0219ie f\u0103r\u0103 margini\u201d s\u0103 nu spui (\u00een post-comunism) elevilor prin \u0219coli despre \u201eoameni care au luptat \u00een mun\u021bi sau au \u00eendurat pu\u0219c\u0103ria\u201d (vezi \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Rinocerizarea criteriului biografic la un istoric dilematic<\/em>; extrase au ap\u0103rut pe h\u00e2rtie \u00een revista lunar\u0103 de literatur\u0103 si art\u0103 \u201eAcoalda\u201d, Satu Mare, nr.10 (95), octombrie 2015 (anul IX), p.11 \u0219i p.18; on-line: http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2016\/02\/isabela-vasiliu-scraba-rinocerizarea-criteriului-biografic-la-un-istoric-dilematic-2\/<\/a> : sau tot pe internet :\u00a0\u00a0 \u00a0 http:\/\/www.totpal.ro\/isabela-vasiliu-scraba-rinocerizarea-criteriului-biografic-la-un-istoric-dilematic\/<\/a>, \u00eentr-un an, cca. 1400 afi\u0219\u0103ri.<\/li>\n
    3. 5<\/strong>. Isabela Vasiliu-Scraba, Despre G. Liiceanu si despre plagierea de tip \u201einadequate paraphrase\u201d la Patapievici<\/em>, \u00een rev. Acolada (Satu Mare), anul VI, nr.7-8\/2012, p.19\u00a0; sau http:\/\/www.omniscop.ro\/despre-g-liiceanu-si-plagierea-de-tip-inadequate-paraphrase-la-patapievici-2\/<\/a> (URL accesat pe 14 sept. 2016) precum si Constantin Barbu, Cel mai mare furt intelectual al lui Liiceanu<\/em><\/strong> \u00een care editorul Caietelor lui Eminescu semnaleaz\u0103 publicarea \u00een comunism sub numele lui Liiceanu a multor pagini scrise de Noica, f\u0103r\u0103 nici cea mai mic\u0103 trimitere bibliografic\u0103 la numele adev\u0103ratului autor, pagini pe care cenzura comunist\u0103 refuzase a i le publica filozofului de la P\u0103ltini\u0219. Aceast\u0103 tactic\u0103 de \u00eempropiet\u0103rire cu bunuri intelectuale furate dezv\u0103luie un aspect mai pu\u021bin discutat al mediatiz\u0103rii prin impostur\u0103 \u00een volume cu tiraje (comuniste) de zeci de mii de exemplare.<\/li>\n
    4. \u201eMedenagan\u201d (care \u0219tie foarte precis c\u0103 \u201ePle\u0219u nu poate s\u0103-l sufere pe Eliade\u201d, cum se dest\u0103inuie \u00een culisele Wikipediei.ro neinspiratului care scrisese c\u0103 fostul muzeograf de la Tescani ar fi fost \u201einfluen\u021bat de Mircea Eliade\u201d g\u00e2ndindu-se probabil la perioada c\u00e2nd Ple\u0219u \u00eei trimitea scrisori marelui istoric al religiilor \u0219i c\u00e2nd publica articole despre Eliade (https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-plesueliade10\/<\/a> ; vezi \u0219i Isabela Vasiliu- Scraba, Mircea Eliade \u0219i detractorii lui<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliadedetractori4\/<\/a>). \u201eMedenagan\u201d este cel care a plasat pe Wikipedia.ro poza lui Z. Ornea, colaborator al \u201eDilemei\u201d lui Andrei Ple\u0219u. Zigu Ornea\/ Orenstein a fost acel redactor (la Editura de Stat pentru Literatur\u0103 \u0219i Art\u0103) care a dat pe ascuns Securit\u0103\u021bii manuscrisul despre Hegel a lui Noica pentru care filozoful a fost arestat si a f\u0103cut nevinovat \u0219ase ani de temni\u021b\u0103 cu regim de exterminare (vezi Noica \u00een vizorul Securit\u0103\u021bii<\/em>, \u00een \u201eObservatorul Cultural\u201d, nr. 20 (277) din 14 iulie 2005 \u0219i Luciana Pop, Constantin Noica \u015fi criticii s\u0103i din Securitate<\/em>, \u00een \u201cZiua\u201d din 31 martie 2007, precum \u0219i I. Sp\u00e2nu, Cine l-a turnat pe Noica la Securitate?<\/em>, \u00een \u00abZiua\u00bb din 7 aprilie 2007). Filozoful Constantin Noica \u00eei spunea t\u00e2n\u0103rului C-tin Barbu c\u0103 at\u00e2t a fost de b\u0103tut \u00een temni\u021b\u0103 \u00eenc\u00e2t se umpluser\u0103 pere\u021bii cu s\u00e2ngele lui. \u201cDe necrezut, c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 pentru cartea [despre Hegel]\u2026 s\u00eent oameni care au fost b\u0103tu\u0163i \u015fi au f\u0103cut \u00eenchisoare\u201d (Noica, citat de G. Liiceanu \u00een Jurnalul de la P\u0103ltini\u015f<\/em>, C.R., Bucure\u015fti, 1983, p.123\u00a0; vezi \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Pelerinaj la P\u0103ltini\u0219ul lui Noica\u00a0<\/em>; http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2010\/09\/isabela-vasiliu-scraba-camera-13-a-vilei-noica-de-la-paltinis\/<\/a> ).<\/li>\n
    5. \u00abAm citit intr-un text al dvs. ca as fi pierdut procesul cu Gabriel Liiceanu! Nu este adevarat. Stiu c\u0103 au difuzat \u0219tirea dupa prima instan\u021b\u0103, \u00eens\u0103, la apel, c\u00e2nd Liiceanu a pierdut, au t\u0103cut\u00a0\u00bb (Ion Sp\u00e2nu, e-mail din 14 ian. 2013).<\/li>\n
    6. 8<\/strong>. La textul\u00a0postat \u00een 2012 (Isabela Vasiliu-Scraba, MyComp si mo\u0219tenirea comunismului \u00een Wikipedia.ro<\/em>) \u00een revista clujan\u0103 \u201eNoi, nu\u00a0!\u201d a fost ad\u0103ugat pe 4 mai 2013 urm\u0103torul comentariu: \u201eI am impressed. <\/strong>You are truly well informed and very intelligent. You wrote something that people could understand and made the subject intriguing for everyone. I\u2019am saving this for future use<\/strong>\u201d (Books and manuals, 4\/05\/2013). Nu \u0219tiu dac\u0103 din cauza acestui comentariu, \u2013 sau a comentariilor similare, precum: \u201eThanks for putting an effort to publish this information and for sharing this with us<\/strong>\u201d(Cindy) -, \u201eRevista Noi, nu!\u201d \u2013 care \u00eemi publicase on-line \u00een cinci ani dou\u0103zeci\u0219i\u0219ase de texte (4 articole \u00een 2008, 9 articole \u00een 2009, trei articole \u00een 2010, \u0219ase articole \u00een 2011, \u0219i patru articole \u00een 2012, vezi http:\/\/www.revistanoinu.com\/author\/isabela-vasiliu-scraba<\/a> ) av\u00e2nd cam 17000 de vizion\u0103ri (din 16 sept. 2008 p\u00e2n\u0103 pe 22 mai 2013) -, a disp\u0103rut de pe internet \u00een iunie 2013, reap\u0103r\u00e2nd apoi cu toate comentariile \u0219terse. Cert este c\u0103 ultimul articol postat (cu greu) de redactorul Ciprian Cherhat pe 13 mai 2012 a fost: Isabela Vasiliu-Scraba, Noica printre oamenii mici \u0219i mari ai culturii noastre la 25 de ani de la moarte<\/em>, publicat si pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d (Satu Mare), nr.2, febr. 2012, p.19; vezi on-line http:\/\/www.totpal.ro\/isabela-vasiliu-scraba-noica-printre-oamenii-mici-si-mari-ai-culturii-noastre-la-25-de-ani-de-la-moarte\/<\/a>. Pe 19 martie 2014 am constatat c\u0103 revista clujan\u0103 disp\u0103rut\u0103 \u00een vara anului 2013 a reap\u0103rut cu num\u0103rul de citiri a articolelor mele \u0219ters (procedur\u0103 similar\u0103 pe scribd<\/em> care \u00een 14 iulie 2014 a schimbat contorizarea spre a se mic\u0219ora num\u0103rul accest\u0103rilor). Or, num\u0103rul de acces\u0103ri indic\u0103 interesul trezit \u00een r\u00e2ndul cititorilor\u2026Num\u0103rul de acces\u0103ri a scrierilor mele de pe ro.scribd <\/em>postate din martie 2013 p\u00e2n\u0103 \u00een iulie 2014 fusese de cca 36000 de citiri (ades \u00een propor\u021bie de 100%) , \u00een ciuda unei subite \u201edosiri\u201d de la sf\u00e2r\u0219itul anului 2013, astfel \u00eenc\u00e2t c\u0103utarea s\u0103 nu semnaleze 20 de texte ale mele de pe scribd (http:\/\/asymetria-anticariat.blogspot.ro\/2014\/01\/isabela-vasiliu-scraba-douazeci-de.html<\/a> ), \u201edosire\u201d contracarat\u0103 cu greu printr-o coresponden\u021b\u0103 cu administratorii americani ai site-ului scribd. Num\u0103rul s-a \u201emetamorfozat\u201d apoi \u00een 6800, la \u00eenceput de schimbare cu bizara indicare a peste 100 de citiri la sf\u00e2r\u0219itul unor articole la care fusese l\u0103sat un num\u0103r infim de acces\u0103ri. De exemplu, la articolul meu Cioran prin l\u0103ut\u0103rismul lui Ple\u0219u. Inocularea ru\u0219inii de a fi rom\u00e2n<\/em>, publicat pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.1\/2011, pg. 17; \u0219i on-line http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2011\/02\/isabela-vasiliu-scraba-cioran-prin-lautarismul-lui-plesu-despre-inocularea-rusinii-de-a-fi-roman\/<\/a> ; sau https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/167071165\/IsabelaVasiliuScrabaCioranPlesu<\/a> la \u00eenceputul textului ap\u0103reau trecute c\u00e2teva zeci de acces\u0103ri, la sf\u00e2r\u0219it fiind indicat \u00eensemnul de \u201e1 hundred reads\u201d. Apoi au disp\u0103rut \u0219i indica\u021biile cu peste o sut\u0103 sau peste cincisute de citiri de la sf\u00e2r\u0219itul documentelor. Semnalarea acestor modific\u0103ri a dus la \u0219tergerea comentariilor mele de pe pagina de discu\u021bii a administratorilor scribd. Dar si aceast\u0103 faz\u0103 a dezinform\u0103rii prin prezentarea unui num\u0103r mai redus de acces\u0103ri a fost \u201edep\u0103\u0219it\u0103\u201d, elimin\u00e2ndu-se din ce \u00een ce mai hot\u0103r\u00e2t informa\u021biile reale referitoare la totalul acces\u0103rilor fiec\u0103rui document \u00een parte (15 iunie 2016).<\/li>\n
    7. Comentariu din \u201eRevista Noi, nu\u00a0!\u201d scris pe 23 aprilie 2012 la articolul\u00a0: Isabela Vasiliu-Scraba, MyComp si mostenirea comunismului in Wikipedia.ro <\/em>. Textul postat on-line pe 12 febr. 2012\u00a0\u00a0 a avut 630 de cititori p\u00e2n\u0103 \u00een 12 martie 2013. Dintre comentariile f\u0103cute \u201edisp\u0103rute\u201d de redactorul clujan Ciprian Cherhat \u00eel vom reda pe cel din 30 dec. 2012\u00a0: \u201eIat\u0103 din www.isabelavs.blogspot.com<\/a> cele 4 articole trimise Revistei Noi, Nu\u00a0! (d-lui Cherhat) pe 9 aug. 2012, nepublicate p\u00e2n\u0103 azi (30dec. 2012), A\u0218ADAR CENZURATE de dl Ciprian Cherhat care scrie c\u0103 a fost acuzat f\u0103r\u0103 vin\u0103 c\u0103 ar cenzura\u00a0: (a) Isabela Vasiliu-Scraba, Despre G. Liiceanu si despre plagierea de tip \u201einadequate paraphrase\u201d la Patapievici<\/em>; (b) Isabela Vasiliu-Scraba, Alexandru Dragomir nu este o inven\u021bie a lui Liiceanu, fiindc\u0103 oamenii mici nu-i pot inventa pe oamenii mari<\/em>; (c) Isabela Vasiliu-Scraba, Andrei Ple\u0219u, un eseist preocupat de \u00eengeri \u0219i vampiri<\/em>; sau https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/ivs-plesu-ingeri8\/<\/a> (d) Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade sub lupa unui fals filozof al religiilor\u00a0: A. Ple\u0219u\u00a0<\/em>; sau https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-plesueliade10\/<\/a> . Mai jos am trecut titlurile a dou\u0103 articole trimise pe 24 dec.2009 \u0219i cenzurate de dl Ciprian Cherhat, probabil beneficiar de burse pl\u0103tite (cca 25% din bugetul Rom\u00e2niei, via Andrei Ple\u0219u \u2013 Anca R\u0103utu\/ Oroveanu sau de clientela acestora, format\u0103 din bursieri mai vechi\u00a0: (a) Isabela Vasiliu-Scraba, 25 de ani de la moartea lui Eliade<\/em>\u00a0; (b) Isabela Vasiliu-Scraba, Perspectiva batjocoririi martirilor neamului \u00een proiectul M\u00e2n\u0103stirii din Aiud cu feluritele ei anexe\u00a0<\/em>; http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/Holocaust_prin_Martirologie_Gulag3.htm<\/a> Cenzurarea articolelor despre C-tin Noica din anul 2009 trimise pe 24 aprilie \u0219i 19 iunie 2009 n-o mai detaliez (Isabela Vasiliu-Scraba, 30 XII 2012).\u201d. Comentariul meu l-am copiat \u00eentr-un caiet dup\u0103 ce \u00eel pusesem \u00een \u201eRevista Noi, nu\u00a0!\u201d la dou\u0103 articole, (a) I. Vasiliu-Scraba, Noica printre oamenii mici \u0219i mari\u2026<\/em> \u0219i (b) I. Vasiliu-Scraba, Indicii de manipulare \u00een eseistica unui fost discipol al lui Noica\u00a0;<\/em>\u00a0https:\/\/marianhociung.wordpress.com\/2012\/10\/29\/isabela-vasiliu-scraba-indicii-de-manipulare-in-eseistica-unui-fost-discipol-al-lui-noica1909-1987-dl-ion-papuc\/<\/a> .<\/li>\n
    8. 10<\/strong>. Despre P\u0103rintele Arsenie Boca am publicat mai multe articole \u00een revistele \u201eTribuna\u201d (Cluj-Napoca), nr. 255\/2013 (Mircea Eliade \u00een<\/em> \u201eNoaptea de Sanziene<\/em>\u201d si P\u0103rintele Arsenie Boca despre martirii inchisorilor<\/em>), \u00een \u201eOglinda literar\u0103\u201d (Foc\u0219ani), \u201eAcolada\u201d (Satu Mare), \u201eAsachi\u201d (Piatra Neam\u021b), \u201eArge\u0219\u201d (Pite\u0219ti), \u201eCurtea de la Arge\u0219\u201d (Curtea de Arge\u0219), \u201eConstela\u021bii diamantine\u201d (Craiova) \u0219i \u201eNord literar\u201d (Baia Mare): (a)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea martiric\u0103 a P\u0103rintelui Arsenie Boca \u2013 un adev\u0103r ascuns la Centenarul s\u0103rb\u0103torit la M-rea Br\u00e2ncoveanu, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-martiriul7-boca\/<\/a> ,, <\/em>pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201cArge\u015f\u201d, Pite\u0219ti, Anul X, nr.10\/2010, p.24, http:\/\/www.scribd.com\/doc\/186506514\/isabela-vasiliu-scraba-moartea-martiric%C4%83-a-p%C4%83rintelui-arsenie-boca<\/a> ; (b)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Miracolul Bisericii de la Dr\u0103g\u0103nescu si o profe\u021bie a P\u0103rintelui Arsenie Boca,<\/em> https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-bisericadraganescu11\/<\/a> ; sau o prim\u0103 variant\u0103\u00a0: http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2011\/03\/miracolul-bisericii-de-la-draganescu-si-o-profetie-a-parintelui-arsenie-boca\/<\/a> ; pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eOglinda literar\u0103\u201d, Foc\u0219ani, Anul X, Nr. 114, iunie 2011, pp.7003-7004\u00a0; sau, preluat de rev. \u201eObservatorul\u201d din Canada\u00a0: http:\/\/www.observatorul.com\/Default.asp?action=articleviewdetail&ID=14479 <\/a> ;\u00a0\u00a0 (c)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Vedere \u00een duh si viziune filozofic\u0103, sau P\u0103rintele Arsenie Boca si Nae Ionescu, http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2013\/01\/parintele-arsenie-boca-si-nae-ionescu-vedere-in-duh-si-viziune-filozofica-de-isabela-vasiliu-scraba\/<\/a><\/em>; pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu-Mare, Anul VI, Nr. 12 (63), decembrie 2012, p.7\u00a0; (d)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Olga Greceanu si P\u0103rintele Arsenie Boca, http:\/\/www.clipa.com\/print_a4876-Isabela-Vasiliu-Scraba-Olga-Greceanu-si-Parintele-Arsenie-Boca.aspx<\/a><\/em>; pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eCurtea de la Arge\u0219\u201d, Anul IV, Nr.4 (29), p.12\u00a0; (e)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Legile \u00a0 P\u0103rintelui Arsenie Boca, legile veacului viitor<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eDiscobolul\u201d, Alba Iulia, Anul XIII, Nr. 154-155-156, oct.-nov.-dec. 2010, pp.282-284, sau https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/ivslegiarsenieboca7\/<\/a><\/span>, sau \u00een revista on-line \u201eConstela\u021bii diamantine\u201d, Craiova postat\u0103 pe scribd\u00a0; http:\/\/www.scribd.com\/doc\/173019181\/Isabela-Vasiliu-Scraba-Despre-inv%C4%83%C8%9B%C4%83turile-p%C4%83rintelui-Arsenie-Boca<\/a> ; (f)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii \u00eenchisorilor \u00een viziunea lui Mircea Eliade \u0219i a P\u0103rintelui Arsenie Boca<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eNord Literar\u201d, Baia Mare, nr. 2 (93), februarie 2011\u00a0; https:\/\/www.scribd.com\/doc\/191186479\/IsabelaVScrabaEliadeArsenBoca<\/a> \u00a0; textul postat pe scribd.ro avea pe 17 nov. 2014 la sf\u00e2r\u0219it \u00eensemnul \u201e1 hundred reads\u201d , la \u00eenceput fiind trecut un num\u0103r minuscul, iar pe 4 martie 2016 \u00eensemnul de la sf\u00e2r\u0219it cu o sut\u0103 de citiri a fost f\u0103cut disp\u0103rut, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 doar \u201e69 views\u201d; (g)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, P\u0103rintele Arsenie Boca, Nichifor Crainic \u0219i Zorica La\u021bcu \u00een culisele traducerii Filocaliei\u00a0<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-tradufilocalia5\/<\/a> pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eOglinda literar\u0103\u201d, Foc\u0219ani, Anul XIII, Nr. 149, mai 2014, p. 10037\u00a0; (h)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Paradigma \u201eArsenie Boca \u2013P\u0103r\u0103ian\u201d din seria Eliade-Culian\u2019 \u0219i Noica-Liicean\u2019\u00a0<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-boca3paraian\/<\/a> , pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu-Mare, Anul VIII, Nr. 10 (83), octombrie 2014, p. 18\u00a0; (i) <\/strong>Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre mistica luminii \u00een pictura Sf\u00e2ntului Arsenie Boca<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu-Mare, Anul X, Nr. 2 (99), februarie 2016, p. 13\u00a0; https:\/\/www.scribd.com\/doc\/187826934\/IsabelaVasiliuScrabaMisticaLuminiiBoca<\/a> .<\/li>\n
    9. 11<\/strong>. vezi Ion Varlam, Pseudorom\u00e2nia. <\/em>Conspirarea deconspir\u0103rii<\/em>, Ed. Vog, Bucuresti, 2004.<\/li>\n
    10. 12<\/strong>. vezi \u201etimpurile mu\u021beniei obligatorii\u201d \u00een micro-eseul despre imagine ca \u201eform\u0103 primitiv\u0103, naiv\u0103, surogat\u0103, a imagina\u021biei\u201d \u00een vol. I.D. S\u00e2rbu, Adio Europa<\/em>, vol.I., Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 1992, p.260-261, manuscris \u00eencredin\u021bat de autor lui Alexandru Paleologu care, devenit la Paris \u201eambasador al golanilor\u201d, l-a trecut criticului Cornel Regman s\u0103-l tip\u0103reasc\u0103 dup\u0103 c\u0103derea comunismului.<\/li>\n
    11. 13<\/strong>. Pe 1 martie 2009 romancierul Stefan Fay scria de la Nisa universitarului Ilie Rad ca a avut \u201eo perioad\u0103 bun\u0103 de lectur\u0103 \u2013 patru volume recitite, ale unei filozoafe \u2013 Isabela Vasiliu-Scraba \u2013 eseuri si comentarii platonice si socratice asupra cuprinsului Dialogurilor, cu o gandire bine strunit\u0103, senin\u0103 si f\u0103r\u0103 emfaz\u0103, pe linia M. Vulc\u0103nescu \u0219i Noica\u201d, vezi si scrisoarea lui Fay din anexa textului https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/244388103\/IsabelaVasiliuScrabaMiorita2007<\/a><\/span> . Subsolul paginii c\u0103r\u021bii clujeanului Ilie Rad oferea informatii (\u00eenc\u0103 necenzurate) despre \u201eIsabela Vasiliu-Scraba\u201d din RoWiki (vezi Ilie Rad, De amicitia. Scrisori trimise de Stefan Fay.1988-2009<\/em>, Prefata de Irina Petras, Ed. Accent, Cluj-Napoca\u00a02009, p. 363-366).<\/li>\n
    12. 14<\/strong>. vezi prezentarea \u201eIsabelei Vasiliu-Scraba\u201d \u00een volumul Ilie Rad, De amicitia. Scrisori trimise de Stefan Fay.1988-2009<\/em>, Prefata de Irina Petras, Ed. Accent, Cluj-Napoca\u00a02009, ISBN 978-973-8915787, p. 363-366, precum \u0219i \u00een volumele urm\u0103toare ap\u0103rute in SUA: vol. Filozofi rom\u00e2ni<\/em><\/strong>:Nicolae C. Ionescu, Titu Maiorescu, \u015etefan Lupa\u015fcu, Emil Cioran, Isabela Vasiliu-Scraba, C. Schifirne\u0163, Al Surdu, Xenopol, Lucian Blaga, etc.<\/em> (Wiki Series, ISBN 9781232183488, Wiki Series, Memphis, USA, 2011, p. 60-62)\u00a0; vol. Esei\u0219ti rom\u00e2ni<\/em><\/strong>:E. Munteanu, M. Gherasim, A. Cioroianu, I. Pachia-Tatomirescu, Nicolae Breban, Isabela Vasiliu-Scraba, I. Grigorescu, L. Butnaru, M. Radu-Paraschivescu, Alexandru Cior\u0103nescu, George C\u0103linescu, Cicerone Poghirc, etc.<\/em> (Wiki Series, ISBN 9781233386215, Wiki Series, Memphis, USA, 2011, p. 145-148)\u00a0; vol. Autori rom\u00e2ni<\/em><\/strong>: M. Sebastian, Nicolae C. Ionescu, G. Naum, I.L. Caragiale, Octavian Goga, Titu Maiorescu, Al. Macedonski, Herta Mueller, Nicolae Breban, Ghe. <\/em>Zamfir, Emil Cioran,<\/em> Isabela Vasiliu-Scraba,etc.<\/em> (Wiki Series, ISBN 9781233384242, Wiki Series, Memphis, USA, 2011, p. 141-143); Vezi si textul memorialistic publicat de revista \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 258\/2013, p.4; https:\/\/arhiva-romanilor.blogspot.ro\/2013\/07\/isabela-vasiliu-scraba-ceva-despre.html<\/a> .<\/li>\n
    13. 15.<\/strong> Dup\u0103 opinia unui wikipedist anonim trecut\u0103 pe 16ian.2012, ora 13:56 la descrierea modific\u0103rilor articolului wikipedia.org\/wiki\/isabela_vasiliu-scraba<\/em> \u00een spatele lui MyComp s-ar ascunde un vizitator al lui Noica, \u201edeconspirat\u201d \u00een calitatea sa de cenzor al textelor despre Noica publicate \u00een 2009 \u0219i 2010. In ce ne prive\u0219te, credem c\u0103 My Comp este probabil o clon\u0103 a unui birocrat dispun\u00e2nd de mai multe \u201em\u0103\u0219ti\u201d. El pare ascuns \u0219i dup\u0103 pseudonimul Alexander Tendler, distrug\u0103tor prompt al modific\u0103rilor f\u0103cute de mine la fi\u0219a P\u0103rintelui Arsenie Boca pe 21 aprilie 2010. Fiindc\u0103 \u201eambii\u201d sufer\u0103 de insomnii \u00een acela\u0219i timp. Pe 23 oct. 2012, MyComp s-a ocupat de fi\u0219a mea \u00eentre orele 00\u00a0: 58 \u0219i pu\u021bin \u00eenainte de ora 4 diminea\u021ba (03\u00a0:58), iar \u00a0 \u201eAlexander Tendler\u201d \u00een aceea\u0219i noapte vandalizeaz\u0103 acela\u0219i articol Isabela Vasiliu-Scraba <\/em>\u00eentre 01\u00a0:15 si 04\u00a0:15. La ora 03:58 insomniacul MyComp, dup\u0103 ce a ras un sfert din con\u021binutul informativ (\u0219i verificabil) al fi\u0219ei, s-a g\u00e2ndit s\u0103 mai \u0219tearg\u0103 \u00een mod abuziv ceva din OPERA publicat\u0103 la rubrica VOLUME elimin\u00e2nd urm\u0103toarele patru c\u0103r\u021bi filozofice publicate de Isabela Vasiliu-Scraba\u00a0: (a) Despre Existen\u021b\u0103, Fiin\u021b\u0103 \u0219i Esen\u021b\u0103<\/em>, Ed. Mirisa, 1996, http:\/\/www.scribd.com\/doc\/134719450\/Isabela-Vasiliu-Scraba-DESPRE-EXISTEN%C8%9A%C4%82-FIIN%C8%9A%C4%82-%C8%98I-ESEN%C8%9A%C4%82<\/a><\/span>; (b) Configura\u021bii noetice la Platon \u0219i la Eminescu<\/em>, Ed. Star Tipp, Slobozia, 1998, \u00a0http:\/\/www.scribd.com\/doc\/130397690\/ISABELA-VASILIU-SCRABA-Configura%C8%9Bii-noetice-la-Platon-%C8%99i-la-M-Eminescu-versiune-cu-diacritice-corectate<\/a> ; (c) O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat. Lucrurile \u0219i Ideile platonice<\/em>, Ed. Funda\u021biei \u201eI. Perlea\u201d, Slobozia, 1995, http:\/\/www.scribd.com\/doc\/134402379\/ISABELA-VASILIU-SCRABA-O-pseudodescoperire-a-unui-pseudoplagiat-Nae-Ionescu-Evelyn-Underhill<\/a><\/span>; (d) Deschiderea cerurilor \u00eentr-un mit platonic si \u00een \u201eMiori\u021ba\u201d\/ The opening of the skies in a Platonic myth and in \u201eMioritza\u201d ballad<\/em>, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2004, volum bilingv care se afl\u0103 \u0219i \u00een biblioteci europene nu numai \u00een marile biblioteci rom\u00e2ne\u0219ti; http:\/\/www.scribd.com\/doc\/178474055\/Isabela-Vasiliu-Scraba-Deschiderea-cerurilor-intr-un-mit-platonic-%C8%99i-in-%E2%80%9EMiori%C8%9Ba%E2%80%9D<\/a><\/span> .<\/li>\n<\/ol>\n

      \n

      Autoare\u00a0: Isabela Vasiliu-Scraba; vezi fi\u0219a \u00eenainte de vandalizare\u00a0: http:\/\/www.scribd.com\/doc\/168346109\/FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba<\/a> .<\/p>\n

      Sursa\u00a0: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-wikipediaro19\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      \u201cWikipedia is not an objective resource [\u2026] in large part is controlled\u201d. Adic\u0103 acest website al Wikipediei nu este o [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-35279","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35279","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35279"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35279\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35282,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35279\/revisions\/35282"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35279"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35279"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35279"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}