{"id":35283,"date":"2018-01-29T17:23:11","date_gmt":"2018-01-29T17:23:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35283"},"modified":"2018-01-29T17:23:11","modified_gmt":"2018-01-29T17:23:11","slug":"alexandru-nemoianu-resacralizarea-spatiului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/29\/alexandru-nemoianu-resacralizarea-spatiului\/","title":{"rendered":"Alexandru NEMOIANU: Resacralizarea spa\u021biului"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Recitind c\u00e2teva lucr\u0103ri fundamentale despre obiceiuri \u0219i credin\u021be rom\u00e2ne\u0219ti am r\u0103mas cu totul fermecat. Aceste lucr\u0103ri sunt scrise \u00eentr-o limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 frumoas\u0103, curat\u0103, \u00eenmiresmat\u0103. Aceast\u0103 limb\u0103 se afl\u0103 \u00een dureros contrast cu actualul jargon stradal, ur\u00e2t, vulgar, repezit \u0219i h\u0103ituit de \u201cbarbarisme\u201d f\u0103r\u0103 rost. Lucr\u0103rile de care vorbesc au fost semnate de c\u0103tre Simion Florea Marian, Tudor Pamfile \u0219i Simeon Mangiuca. Primul fusese Preot \u00een Bucovina, al doilea ofi\u021ber de carier\u0103 din \u021aepu, Tecuci iar al treilea avocat \u00een Oravi\u021ba. (O foarte documentat\u0103 monografie a operei lui Simeon Mangiuca a fost alc\u0103tuit\u0103, \u00een anii dou\u0103zeci ai veacului al XX-lea, de c\u0103tre Profesorul Ilie Rusmir originar din Borlovenii-Vechi, \u021aara Alm\u0103jului). Cum spuneam aceste lucr\u0103ri vorbesc despre obiceiurile rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i s\u0103rb\u0103torile rom\u00e2ne\u0219ti de la sf\u00e2r\u0219itul veacului al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul veacului XX. O perioad\u0103 de care ne despart ceva mai mult de o sut\u0103 de ani. \u00cen timp istoric, un r\u0103gaz scurt.
\nInforma\u021biile sunt cople\u0219itoare; numeroase, diverse, fermec\u0103toare. Ne este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at \u201cspa\u021biul\u201d de via\u021b\u0103 imediat\u0103, modul \u00een care tr\u0103iau \u0219i se raportau la timp, anotimp, via\u021b\u0103 imediat\u0103 \u0219i via\u021b\u0103 spiritual\u0103, str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri nu prea \u00eendep\u0103rta\u021bi, bunici \u0219i str\u0103bunici. Ceea ce ni se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 este uluitor.
\nEra o via\u021b\u0103 vie, mereu cu evenimente. O vreme \u00een care nu era r\u0103gaz pentru \u2018plictiseal\u0103\u201d \u0219i lenevie, mental\u0103 \u0219i fizic\u0103. \u201dOmul\u201d nu era sclavul necesita\u021bii, \u00a0a \u201corarului\u201d \u0219i \u201ccondicii\u201d, zilele de s\u0103rb\u0103toare erau numeroase \u0219i observarea lor obligatorie. R\u0103gazul de g\u00e2ndire spre cele de Sus era mereu prezent. \u00cen permanen\u021b\u0103 avea loc un \u201ceveniment\u201d, care trebuia \u00eent\u00e2mpinat cu grij\u0103, cu preg\u0103tiri, cu aten\u021bie elaborat\u0103. \u201dCalendarul\u201d satelor \u0219i al fiec\u0103rui membru al lor, era foarte \u00eenc\u0103rcat \u0219i fiecare persoan\u0103 participa \u0219i avea rol \u00een ciclul festiv. Deoarece un ciclu festiv, de s\u0103rb\u0103toare era, un ciclul \u00een care mereu s\u0103 \u00een\u0103l\u021ba laud\u0103 lui Dumnezeu, I se cerea mil\u0103 \u0219i se reamintea c\u0103 fiecare membru al comunit\u0103\u021bii este, \u00een chip ideal, cet\u0103\u021bean al Raiului. Frumuse\u021bea era \u00een tot locul \u0219i ea se manifest\u0103 sub infinite forme, prin port, prin comportament, prin c\u00e2ntare, prin buc\u0103\u021bele a\u0219ezate pe mas\u0103. \u00centregul spa\u021biu era v\u0103zut sf\u00e2nt \u0219i era tr\u0103it \u00een sfin\u021benie. Toate aceste s\u0103rb\u0103toriri erau cre\u0219tine \u0219i integrate \u00een ciclul liturgic. Chiar dac\u0103 \u00een formele practice se mai vedeau urme ante cre\u0219tine, acele urme erau \u00een totul \u201c\u00eembl\u00e2nzite\u201d \u0219i integrate \u00een\u021belegerii Ortodoxe. To\u021bi oamenii \u0219tiau c\u0103 r\u00e2nduiala Ortodox\u0103 este cea bun\u0103 \u0219i c\u0103 puterile r\u0103ului trebuiesc aruncate. Era un spa\u021biu \u00eentreg, f\u0103r\u0103 sp\u0103rturi, un spa\u021biu sacru. Se poate spune c\u0103 dac\u0103 aceast\u0103 via\u021b\u0103 comun\u0103 era tr\u0103it\u0103, la cap\u0103tul ei, to\u021bi \u0219i fiecare redeveneau cet\u0103\u021beni ai Raiului. \u00centr-o asemenea \u00een\u021belegere efectiv ne putem \u00eenchipui cu uluire mul\u021bimea Sfin\u021bilor Rom\u00e2ni, \u201cnorul de Sfin\u021bi\u201d, care se roag\u0103 pentru noi. Poate pentru ei Dumnezeu nu a \u00eeng\u0103duit pierderea noastr\u0103!<\/p>\n

Acest fel de via\u021b\u0103 a fost viu \u0219i vibrant p\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu \u0219aptezeci sau optzeci de ani. Apoi obiceiurile \u0219i tradi\u021biile au \u00eenceput s\u0103 fie uitate, eliminate \u0219i persecutate. Persecu\u021bia s-a f\u0103cut mai \u00eent\u00e2i printr-un soi de \u201cdidactic\u0103\u201d simpl\u0103 \u0219i prosteasc\u0103. S-au aflat semi doc\u021bi \u0219i destui n\u0103t\u0103r\u0103i care s\u0103 vorbeasc\u0103 despre \u201cmul\u021bimea supersti\u021biilor\u201d, a atitudinilor \u201cretrograde\u201d, a \u201crobiei (!!!) fa\u021b\u0103 de obiceiuri.Tot asemenea indivizi au vorbit despre \u201celiberarea\u201d prin ateism \u0219i cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103\u201d. (Bun \u00een\u021beles trec\u00e2nd sub t\u0103cere c\u0103 to\u021bi oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 autentici au fost, au avut, concep\u021bii ateiste). Iar apoi s-a \u00eent\u0103rit puterea r\u0103ului, a ateismului militant \u0219i violent. O perioada \u00een care Credin\u021ba a fost persecutat\u0103 activ \u0219i violent. O perioada \u00een care Biserici au fost \u00eenchise sau distruse; o perioada \u00een care M\u0103n\u0103stiri au fost \u00eenchise, sau distruse, \u0219i c\u0103lug\u0103ri persecuta\u021bi cu furie. Cu voia lui Dumnezeu acea vreme a trecut. Dar \u00een locul ei s-a instalat secularismul consumarist degradant. Larma, dezordinea \u0219i destr\u0103b\u0103larea sunt prezentate ca st\u0103ri naturale \u0219i fire\u0219ti. \u00cen cazul Rom\u00e2nilor personalit\u0103\u021bile esen\u021biale au fost diminuate, calomniate, insultate; de la Ileana Cos\u00e2nzeana la F\u0103t Frumos \u0219i de la Eminescu la Caragiale. Tinerei, necop\u021bi la minte \u0219i f\u0103r\u0103 mult\u0103 minte, dau curs acestor chem\u0103ri \u0219i se pierd f\u0103r\u0103 urm\u0103. \u00cen spatele acestor \u201cchem\u0103ri\u201d st\u0103 acela\u0219i \u201c\u0219arpe b\u0103tr\u00e2n\u201d, aceia\u0219i negativitate pur\u0103, r\u0103ul distilat. Iar manifest\u0103rile lui sunt acela\u0219i: parazitismul, impostura \u0219i parodia. Un miros greu \u0219i o figura r\u00e2njind h\u00e2d este ce se ofer\u0103.
\nSpa\u021biul, \u00een toate manifest\u0103rile lui s-a \u00eencercat a fi desacralizat, lipsit de sfin\u021benie \u0219i deci de rost \u0219i direc\u021bie. M\u0103 voi referi doar la modul \u00een care a fost scoas\u0103 dimensiunea sacr\u0103 din Istorie.
\nEvenimentele \u0219i desf\u0103\u0219urarea istoriei, deci a vie\u021bii Neamului omenesc, a fost \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 ca scurgere f\u0103r\u0103 consecin\u021b\u0103, la voia unor circumstan\u021be economice \u0219i la voia \u201coamenilor\u201d \u0219i mai exact a \u201coamenilor\u201d r\u0103i. C\u0103ci trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem bine c\u0103 or\u00e2nduielile omene\u0219ti, TOATE, sunt rele \u0219i singurul mod de a nu fi, de a nu sta complice, este ca \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile s\u0103 te afli de partea celor care \u201cpierd\u201d, a v\u0103duvei, orfanului, s\u0103racului. Nu este alt\u0103 cale.
\nAcest pustiu duhovnicesc, pe care \u00eel str\u0103batem, a generat doar disperare \u0219i vid. Dar acest pustiu duhovnicesc este o manifestare a haosului \u0219i haosul este o stare temporar\u0103.Vedem \u00een jurul nostru c\u0103 acest haos \u00eencepe s\u0103 se risipeasc\u0103 \u0219i asta \u00eenseamn\u0103: RESACRALIZAREA SPA\u021aIULUI. Este un mar\u0219 care a \u00eenceput, dar a \u00eenceput cu av\u00e2nt, bucurie \u0219i f\u0103r\u0103 team\u0103. \u00cen cazul Rom\u00e2nilor, ca \u00eentotdeauna, aceast\u0103 rena\u0219tere a \u00eenceput prin Ortodoxie. Nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, c\u0103ci Hristos este Trupul mistic al acestei Biserici \u0219i Hristos \u00ceNVIE!<\/p>\n

Biserica Ortodox\u0103 s-a restabilit \u00een mod uluitor \u0219i \u00een timp foarte scurt. M\u00e2n\u0103stirile s-au consolidat, Ierarhia s\u0103 re\u00eennoit, clerul s-a \u00eentinerit cu cadre excelente, preg\u0103tite \u0219i profesional \u0219i pentru munca de pastora\u021bie. Un singur simptom, o singur\u0103 manifestare este ilustrativ\u0103, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 resacralizare a spa\u021biului.
\nImediat dup\u0103 1990, c\u00e2nd Rom\u00e2nia era \u00een paragina post comunist\u0103, fiecare Biserica se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a ca o oaz\u0103 de prospe\u021bime. Intrarea \u00een curtea oric\u0103rei Biserici \u00eensemna intrarea \u00eentr-un alt \u201cspa\u021biu\u201d, mai bun \u0219i mai cald. Treptat mesajul Bisericii a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 efectul \u0219i cu o uluitoare repeziciune, Biserica Ortodox\u0103 a devenit Trupul \u00een care Rom\u00e2nii aveau cea mai mare \u00eencredere. Iar asta \u00een ciuda faptului c\u0103 \u00een jur se auzea huietul \u0219i larm\u0103 satanic\u0103 a Organiza\u021biilor Ne- Guvernamentale \u0219i a \u201cimbecililor utili\u201d care le urmeaz\u0103. Oamenii \u00eencep s\u0103 vad\u0103 din nou pe Maic\u0103 Domnului, pururea rug\u0103toare pentru noi, pe Sfin\u021bii fiec\u0103rei zile care le stau al\u0103turi, pe \u00cengerul p\u0103zitor care nu \u00eei p\u0103r\u0103se\u0219te niciodat\u0103, Mila lui Dumnezeu care se revars\u0103. V\u0103d aceste lucruri \u0219i realit\u0103\u021bi, c\u0103ci ochii \u0219i vedera duhovniceasc\u0103 se redeschid. Iar \u00een ultima vreme vedem cum prezentarea Istoriei Rom\u00e2nilor este \u0219i ea resacralizat\u0103; dimensiunea duhovniceasc\u0103 a ac\u021biunii str\u0103mo\u0219ilor este din nou \u00eencorporat\u0103 \u00een \u00een\u021belegerea trecutului \u0219i a f\u0103g\u0103duin\u021bei lui pentru viitor. \u00cen acest sens exemplare sunt sesiunile istorice organizate \u00een jurul M\u0103n\u0103stirilor. A\u0219a sunt \u201czilele Putnei\u201d, unde Domnitorii Moldovei sunt \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a\u021bi ca ceea ce ei au fost, domni de \u021bar\u0103 \u0219i Ortodoc\u0219i; a\u0219a a fost \u201csesiunea ; \u201dMircea cel B\u0103tr\u00e2n, domnitor cre\u0219tin\u201d, o sesiune organizat\u0103 de Episcopia V\u00e2lcei \u0219i a\u0219a a fost sesiunea de comemorare a Uniri din 1859, organizat\u0103 de c\u0103tre Patriarhie \u0219i la care a participat \u0219i Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei. Despre modul \u00een care aceast\u0103 resacralizare are loc \u0219i despre faptul c\u0103 ea este necesar\u0103 \u0219i m\u00e2ntuitoare, voi \u00eencerca s\u0103 \u00eel ilustrez prin situa\u021bia din \u021aara Alm\u0103jului.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 din anii \u0219aptezeci ai veacului XX \u00een Alm\u0103j a avut loc, a \u00eenceput, o rena\u0219tere cultural\u0103. Acea rena\u0219tere a fost posibil\u0103 prin lucrarea \u0219i d\u0103ruirea unor profesori \u0219i oameni de carte absolut eroici. \u021aar\u0103 Alm\u0103jului a mai avut fericirea de a fi ferit\u0103 de distrug\u0103torul fenomen al \u201cnavetismului\u201d. Un fenomen tipic vremii bol\u0219evice, \u00een care intelectualii satelor nu tr\u0103iau al\u0103turi de comunitate ci tr\u0103iau \u00eentre dou\u0103 trenuri sau curse de autobus. \u00cen Alm\u0103j intelectualii au stat \u00een comunit\u0103\u021bi \u0219i au \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it cu ele bine \u0219i r\u0103u. A\u0219a au putut fi pomenite personalit\u0103\u021bile \u021a\u0103rii Alm\u0103jului, folclorul \u0219i tradi\u021biile nu au fost date uit\u0103rii \u0219i demnitatea \u0219i identitatea locului s-au p\u0103strat. A\u0219a au ap\u0103rut publica\u021bii locale care, din punct de vedere scolastic sunt la fel de bune ca cele mai bune din \u021bar\u0103. Aceast\u0103 \u201crena\u0219tere\u201d a fost totu\u0219i limitat\u0103 \u00een scopul ei. Dimensiunea spiritual\u0103 nu putea fi \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 \u00een toat\u0103 m\u0103re\u021bia ei. Regimul satanic bol\u0219evic nu tolera a\u0219a ceva. Iar cu aceasta trebuie s\u0103 amintim un lucru adev\u0103rat, chiar dac\u0103 nu de laud\u0103.
\nAceast\u0103 abordare \u201csecularist\u0103\u201d \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 \u00een virtutea iner\u021biei \u0219i dintr-un r\u0103u \u00een\u021beles sens de \u201ccorectitudine politic\u0103\u201d. \u00cen unele adun\u0103ri culturale se mai \u00eencearc\u0103 o atitudine secularist\u0103, a\u0219a zis \u201cobiectiv\u0103\u201d \u0219i care se manifest\u0103 mai ales sub form\u0103, \u201dOrtodoxia este doar o parte a vie\u021bii spirituale a Alm\u0103jului\u201d sau, mai r\u0103u, este chiar ocolit\u0103 folosirea exemplului Ortodoxiei din Alm\u0103j. O atitudine profund gre\u0219it\u0103. Istoria Alm\u0103jului a fost \u00een \u00ceNTREGIME Ortodox\u0103 iar locuitorii Alm\u0103jului sunt, probabil, 90% Ortodoc\u0219i. A considera sau a prezenta Ortodoxia Alm\u0103jului ca egal\u0103 \u00een importan\u021b\u0103 cu \u201csectarismul\u201d este un neadev\u0103r. \u00cen aceast\u0103 \u00een\u021belegere anapoda a putut ap\u0103rea o lucrare, \u201dAlm\u0103jul de ieri, de azi \u0219i de m\u00e2ine\u201d, coordonat\u0103 de P\u0103un Otiman. O carte care, dincolo de minusurile ei scolastice, unele majore ,,a c\u0103utat s\u0103 \u201cmul\u021bumeasc\u0103\u201d pe toat\u0103 lumea \u0219i a sf\u00e2r\u0219it prin a dezam\u0103gi profund. Iar minusul ei major \u0219i care condamn\u0103 cartea la lips\u0103 de semnifica\u021bie, este exact aceasta tratare “neutra” a Ortodoxiei din Alm\u0103j. Am amintit acest caz deoarece el este ilustrativ dar \u0219i datorit\u0103 faptului c\u0103 un caz similar nu va mai fi cu putin\u021b\u0103 \u00een viitor \u00een \u021aara Alm\u0103jului.<\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu doar c\u00e2\u021biva ani, prin trud\u0103 \u0219i \u00eend\u0103r\u0103tnicia unui alm\u0103jan, de fapt borlovean, de excep\u021bie, P\u0103rintele Profesor Doctor Petric\u0103 Zamela, a fost \u00eentemeiat\u0103 M\u0103n\u0103stirea \u00a0\u201c\u021aara Alm\u0103jului\u201d. A\u0219ezat\u0103 pe deal \u0219i privind \u0219i supraveghind \u00eentreag\u0103 \u021aar\u0103 a Almajului, M\u0103n\u0103stirea st\u0103 ca o cetate puternic\u0103. O cetate a Credin\u021bei \u0219i a Tradi\u021biei. \u00centre altele, tot prin g\u00e2ndul P\u0103rintelui Prof.Dr.Petric\u0103 Zamela, M\u0103n\u0103stirea a \u00eenceput s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 manifest\u0103rile cultural, comemor\u0103rile istorice din Alm\u0103j.\u00a0\u00cenduhovnicirea istoriei \u0219i culturii Alm\u0103jului va fi garantat\u0103.
\nAcest model de simbioz\u0103, \u201ccredin\u021b\u0103-cultur\u0103\u201d, se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te. Este parte din minunata resacralizare a spa\u021biului Rom\u00e2nesc \u0219i aceasta \u00eenseamn\u0103 reg\u0103sirea fericirii de a te putea ruga Ortodox \u0219i de a merge, cu rug\u0103ciunea, din Lumin\u0103 \u00een Lumina \u0219i din bucurie \u00een bucurie.<\/p>\n

—————————————<\/p>\n

Alexandru <\/strong>NEMOIANU<\/strong><\/p>\n

Istoric
\nThe Romanian American Heritage Center<\/strong><\/p>\n

29 ianuarie 2018<\/strong><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Recitind c\u00e2teva lucr\u0103ri fundamentale despre obiceiuri \u0219i credin\u021be rom\u00e2ne\u0219ti am r\u0103mas cu totul fermecat. Aceste lucr\u0103ri sunt scrise \u00eentr-o limb\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-35283","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35283","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35283"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35283\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35286,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35283\/revisions\/35286"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35283"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35283"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35283"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}