{"id":35296,"date":"2018-01-29T22:24:53","date_gmt":"2018-01-29T22:24:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35296"},"modified":"2018-01-29T22:25:13","modified_gmt":"2018-01-29T22:25:13","slug":"isabela-vasiliu-scraba-mircea-vulcanescu-in-zdranganit-de-tinichele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/29\/isabela-vasiliu-scraba-mircea-vulcanescu-in-zdranganit-de-tinichele\/","title":{"rendered":"Isabela VASILIU-SCRABA: Mircea Vulc\u0103nescu \u00een zdr\u0103ng\u0103nit de tinichele"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Motto\u00a0:<\/p>\n

\u201cSustras\u0103 vremii, binecuv\u00e2ntat\u0103\/ E pomenirea omului curat.\/ Ea nu se ve\u0219teje\u0219te niciodat\u0103.\/ Ba, dimpotiv\u0103, cre\u0219te ne-ncetat\u201d<\/em> (Pilde<\/em>, 10,7 trad. E. Dorcescu)\u201d.<\/p>\n

Dintre multele tinichele prinse de cenzura comunist\u0103 scrierilor filozofice publicate \u00een acea epoc\u0103 de ocar\u0103, unele din ele mai zdr\u0103ng\u0103ne \u0219i azi. E suficient s\u0103 r\u0103sfoim Dic\u021bionarul operelor filozofice rom\u00e2ne\u0219ti <\/em>coordonat de plagiatorul Ion Iano\u0219i, fostul \u0219ef al cenzurii \u00een momentul de maxim\u0103 incisivitate a acesteia. Dup\u0103 \u201csublimul\u201d coper\u021bii pe care sunt men\u021bionate \u201c111 lucr\u0103ri fundamentale rom\u00e2ne\u0219ti\u201d<\/em>, oricine ar putea crede c\u0103 este vorba de o carte \u00een care se promoveaz\u0103 valorile filozofiei rom\u00e2ne\u0219ti interzise p\u00e2n\u0103 \u00een 1990. Ei bine, datorit\u0103 vigilentului cenzor (dovedit \u00een \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d post-decembrist\u0103 plagiator dup\u0103 Kant<\/em>-ul Rodic\u0103i Croitoru) scopul public\u0103rii volumului nu este cel mai simplu lucru de aflat (1)<\/strong>. Printre altele \u00eentruc\u00e2t deform\u00eend con\u021binutul operelor prezentate -fatalitate de care nu scap\u0103 nici o lucrare de popularizare a unor scrieri filozofice \u2013 cartea scoas\u0103 \u00een 1997 la Humanitas mai are ne\u0219ansa de a se distinge (cu foarte pu\u021bine excep\u021bii) prin colaboratori incul\u021bi \u0219i incompeten\u021bi.<\/p>\n

Din Dic\u021bionar<\/em> nu ne-au mai re\u021binut aten\u021bia inep\u021biile autoarei de poeme neru\u0219inate (2)<\/strong> interesat\u0103 de filozofia religiilor predat\u0103 de faimosul profesor Nae Ionescu la care n-a avut nicic\u00e2nd acces. De ele ne-am ocupat \u00een volumul nostru Metafizica lui Nae Ionescu<\/em> (Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, p.174-198) la capitolul intitulat \u201eEditarea cursurilor lui Nae Ionescu\u201d (publicat ini\u021bial \u00een rev. \u201cAsachi\u201d, Piatra Neam\u021b, Anul VIII, nr. 134, aprilie 2000). Acum am citit cele \u00eenseilate de ea despre filozoful Mircea Vulc\u0103nescu. De bun\u0103 seam\u0103, a trebuit s\u0103 trecem peste tonul \u00a0 strepezit exersat de fosta profesoar\u0103 de socialism \u00een prostiile pe care le-a tot \u00een\u0219irat despre filozoful Nae Ionescu, \u201esingurul filozof rom\u00e2n care a f\u0103cut \u0219coal\u0103\u201d (3)<\/strong> \u0219i s\u0103 ne \u00eemp\u0103c\u0103m cu g\u00eendul c\u0103 numai \u00eengustimea p\u0103rerilor Martei Petreu putea st\u00eerni pre\u021buirea modestului coordonator general al volumului, cu liceul s\u0103u pe puncte \u201cc\u0103lit la focul slovei sovietice\u201d. Nu vom reda cele \u00een\u0219irate de poeta clujan\u0103 \u00eensc\u0103unat\u0103 (dup\u0103 un doctorat cu Ion Iano\u0219I) ca profesoar\u0103 universitar\u0103, \u00eentruc\u00e2t c\u00e2nd nu parafrazeaz\u0103, folose\u0219te \u0219abloane din perioada comunist\u0103. \u00a0 Spre a vedea felul cum ac\u021bioneaz\u0103 g\u00e2ndirea dup\u0103 \u0219abloane de acest tip, prefer\u0103m s\u0103 amintim cam ce se vehicula \u201eoficial\u201d \u00een comunism \u00een leg\u0103tur\u0103 cu filozofia lui Mircea Vulc\u0103nescu readus\u0103 timid \u00een circuitul cultural la trei decenii dup\u0103 uciderea filozofului \u00een \u00eenchisoarea din Aiud (4)<\/strong>.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 1983, c\u00e2nd s-a republicat \u00een \u00eentregime Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei<\/em>, Vulc\u0103nescu fusese cu totul exclus din filozofia rom\u00e2neasc\u0103, ca \u0219i Nae Ionescu de care Alexandru Paleologu (5)<\/strong> spusese c\u0103 a fost unul din cei mai inteligen\u021bi oameni din Europa. Cum s-a putut u\u0219or observa, ambii g\u00e2nditori de Scoal\u0103 tr\u0103irist\u0103 (Nae Ionescu \u0219I Mircea Vulc\u0103nescu) au fost publica\u021bI \u00een volum doar dup\u0103 aparenta ie\u0219ire din uz a terorismului ideologic comunist, cenzura continu\u00e2nd totu\u0219I a-\u0219i face sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba prin idiosincraziile lui Ion Iano\u0219I, fostul instructor al sovrom-culturii care a refuzat subiectul \u201eNae Ionescu\u201d propus de Gabriel St\u0103nescu. Desigur, adev\u0103rata secet\u0103 impus\u0103 de ideologi cu de-a sila (6)<\/strong> \u00een domeniul filozofiei putea fi cel mai bine sesizat\u0103 de cei care apucaser\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-un climat cu adev\u0103rat cultural. \u201cTinere\u021bea nu este totdeauna un avantaj -spunea \u00een 1994 Alexandru Paleologu. Pentru un rom\u00e2n faptul de a se fi n\u0103scut imediat dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial \/\u2026\/ \u00eenseamn\u0103 a fi tr\u0103it ca adult \u00eentr-o Rom\u00e2nie european\u0103, \u00eentr-o Rom\u00e2nie liberal\u0103, \u00eentr-o Rom\u00e2nie capabil\u0103 s\u0103-\u0219i asigure, politic \u0219i economic, locul \u00een r\u00eendul \u021b\u0103rilor civilizate\u201d(Interlocu\u021biuni<\/em>, 1997).<\/p>\n

Dar seceta cultural\u0103 din vremea comunismului putea fi trecut\u0103 cu vederea de un filozof precum Constantin Noica preocupat s\u0103-\u0219i scrie propria oper\u0103. \u201cE un ceas fericit pentru cultur\u0103\u201d constata Noica dup\u0103 succesul c\u0103r\u021bilor sale \u0219i dup\u0103 succesul c\u00e2torva \u201erestituiri\u201d de interbelici precum Lucian Blaga, Mircea Eliade, Vasile P\u00e2rvan, Petru Comarnescu, Traian Herseni, C. Antoniade, P.P. Negulescu, Mircea Florian, etc. Probabil acela\u0219i lucru l-ar fi spus Noica \u0219i c\u00e2nd, \u00een domiciliul obligatoriu, scria de zor \u201cAnti-Goethe\u201d, manuscris nici azi tiparit integral dup\u0103 confiscarea de c\u0103tre Securitate odat\u0103 cu arestarea lui Noica dup\u0103 ce a dat un volum despre Hegel la publicare. Pe atunci \u00eel \u00eendruma spre filozofie pe t\u00e2n\u0103rul Alexandru Paleologu, \u00eenainte de a fi ambii \u00eentemni\u021ba\u021bi f\u0103r\u0103 vin\u0103. Sc\u0103pat cu via\u021b\u0103 din temni\u021ba politic\u0103, si v\u0103z\u00e2nd c\u0103 i se public\u0103 eseistica filozofic\u0103 \u0219i chiar volumul (periat) pentru care a fost b\u0103tut \u0219i a stat \u00eenchis \u0219ase ani, Noica este \u00eenregistrat de Securitate spun\u00e2nd \u00een 1976 c\u0103 \u201cmarxismul \u00eeng\u0103duie azi foarte, foarte mult\u0103 cultur\u0103\u201d. De aici \u0219i febrilitatea, pe c\u00e2t de \u00eenduio\u0219\u0103toare, pe at\u00eet de deplasat\u0103, care-l apucase la un moment dat pe filozoful de la P\u0103ltini\u0219 de a c\u0103uta cu lum\u00e2narea \u00een cuprinsul \u021b\u0103rii o duzin\u0103-dou\u0103 de tineri c\u0103rora, sprijinit de oficialit\u0103\u021bile comuniste, s\u0103 le poat\u0103 preda \u0219tafeta cultural\u0103. C\u0103ci privind \u00een jurul s\u0103u nu prea v\u0103zuse cui s\u0103 o cedeze. \u00cen 1981 un fals discipol care se tot legitimeaz\u0103 ca filozof \u00eenvoc\u00e2nd deplas\u0103rile sale la P\u0103ltini\u0219, a \u00eenregistrat prezicerea lui Noica adeverit\u0103 dup\u0103 1990\u00a0: \u201c\u00cen alt\u0103 lume, Andrei (Ple\u0219u) ar fi sf\u00eer\u0219it poate \u00een seduc\u021bia vie\u021bii publice\u201d (Jurnalul de la P\u0103ltini\u0219<\/em>, 1983, p. 206). Constantin Noica era at\u00eet de obsedat de g\u00eendul c\u0103 nu are cui preda \u0219tafeta cultural\u0103, \u00eenc\u00e2t ajunsese s\u0103-\u0219i imagineze c\u0103 \u0219tafeta ar putea fi socotit\u0103 ca predat\u0103 chiar \u0219i atunci c\u00e2nd Liiceanu ar \u021bine \u00een m\u00e2n\u0103 Kantul din biblioteca lui Mircea Vulc\u0103nescu\u00a0: dac\u0103 nu vei citi \u201caceast\u0103 edi\u021bie, Kant nu va intra \u00een capul t\u0103u \u2026\u00ce\u021bi cer s\u0103 faci un sacrificiu cu valoare simbolic\u0103. Aici e vorba de un transfer \u00eentre genera\u021bii, de un act aproape ini\u021biatic\u2026 s\u0103 \u00een\u021belegi asta \u0219i s\u0103 nu m\u0103 dezam\u0103ge\u0219ti\u201d (Jurnalul de la P\u0103ltini\u0219<\/em>, 1983, p. 227). \u00cen spatele ra\u021bionamentului noician se ascunde un soi de animism\u00a0: Fluidul magic de care au fost impregnate c\u0103r\u021bile odinioar\u0103 studiate cu mintea sa str\u0103lucit\u0103 de filozoful Vulc\u0103nescu ar trece de la m\u00een\u0103 la capul fericitului ce l-ar citi astfel pe Immanuel Kant, \u00eenlesnindu-i \u00een\u021belegerea. L\u0103s\u00eend gluma de-o parte, ar fi de semnalat s\u00eemburele de adev\u0103r pe care-l cuprinde situa\u021bia, desigur cam rupt\u0103 de realitate, imaginat\u0103 de Noica \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u0219ansa \u00een\u021belegerii g\u00eendirii lui Kant ratat\u0103 de \u201ediscipolul lui Henry Wald\u201d\u00a0cum se pare c\u0103 \u00eel considera Noica \u00een forul s\u0103u intim pe Liiceanu dup\u0103 zece ani de c\u00e2nd f\u0103cuser\u0103 cuno\u0219tin\u021b\u0103 \u00een casa dogmaticului Wald cu func\u021bii \u00eenalte la Institutul de filozofie condus de politrucul Gulian, \u0219ef al Sec\u021biei de filozofie a Academiei RSR.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, una din premizele (\u0219i nu cea mai pu\u021bin important\u0103) pentru deplina reu\u0219it\u0103 \u00een plan cultural a indianistului Sergiu Al-George, faimosul discipol al lui Mircea Eliade,<\/strong> a fost aceea c\u0103, prin Noica, la doctorul Sergiu Al-George (7)<\/strong> a ajuns biblioteca de indianistic\u0103 a lui Eliade, \u201ecel mai mare filozof al religiilor din secolul XX\u201d. Terori\u0219tii ideologici ai statului poli\u021bienesc supraveghiat de Moscova au \u0219tiut bine ce pericol latent se afl\u0103 ascuns \u00een biblioteci. De unde \u0219i arderea c\u0103r\u021bilor, sau distrugerea lor sistematic\u0103 prin aruncarea claie peste gr\u0103mad\u0103 \u00een subsoluri umede, corelat\u0103 cu difuzarea masiv\u0103 a noilor scrieri de care sunt umplute \u0219i azi, p\u00e2n\u0103 la refuz, toate Bibliotecile publice cu volume tip\u0103rite sau on-line. Ins\u0103\u0219i trecerea peste grani\u021ba \u00eenchis\u0103 a \u021b\u0103rii locuite de \u201ena\u021biunea rom\u00e2n\u0103 captiv\u0103\u201d a c\u0103r\u021bilor dinainte de ocuparea Rom\u00e2niei de c\u0103tre armata sovietic\u0103 era strict interzis\u0103.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 s\u0103 ia \u00een seam\u0103 c\u0103 \u00eensu\u0219i \u201cmaterialismul\u201d ilustreaz\u0103 o g\u00eendire vulgar-dogmatic\u0103 \u0219i prin aceasta rupt\u0103 de realitate, deci, idealist\u0103, teroarea ideologic\u0103 \u00eempiedica s\u0103 apar\u0103 scrieri filozofice sub pretextul c\u0103 ar fi fost \u201cidealiste\u201d. Dac\u0103 totu\u0219i cu chiu cu vai mai ap\u0103rea ceva, era fie o \u201cselec\u021bie\u201d bine cenzurat\u0103, numit\u0103 \u201cantologie\u201d, fie o traducere me\u0219te\u0219ugit\u0103 dup\u0103 ideologia vremurilor, sau o literaturizare a unor idei filozofice at\u00e2t de bine camuflate \u00eenc\u00e2t s\u0103 treac\u0103 de hopul cenzurii, cum s-ant\u00e2mplat \u00een cazul lui Noica (8)<\/strong>. C\u00e2t prive\u0219te traducerile me\u0219te\u0219ugite, prin larma ce s-a f\u0103cut \u00een jurul noilor traduceri, cazul cel mai notoriu a devenit cel al retraducerii (ades din perspectiv\u0103 materialist\u0103) dialogurilor platonice deja excep\u021bional de bine traduse \u0219i comentate \u00een interbelic (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, \u00cen labirintul r\u0103sfr\u00eengerilor. Nae Ionescu prin discipolii s\u0103i: Petre \u021au\u021bea, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulc\u0103nescu, Vasile B\u0103ncil\u0103<\/em>, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, p. 88-92, precum \u0219i scrierile noastre despre Platon vol. Isabela Vasiliu-Scraba, Mistica Platonic\u0103<\/em>, Slobozia, 1999, precedat de I. Vasiliu-Scraba, Configura\u021bii noetice la Platon<\/em>\u2026, Slobozia, 1998, de vol. I. Vasiliu-Scraba, Atena lui Kefalos<\/em>, 1997, de vol. I. Vasiliu-Scraba, Filozofie acroamatic\u0103 la Platon<\/em>, Slobozia, 1997 si de vol. I. Vasiliu-Scraba, Despre existen\u021b\u0103, fiin\u021b\u0103 \u0219i esen\u021b\u0103<\/em>, 1996 ). Tactica simul\u0103rii efervescen\u021bei culturale \u201ede grup\u201d prin retraducerea cu surle \u0219i tobe a fostelor traduceri a fost reluat\u0103 \u00een post-comunism dup\u0103 apari\u021bia Septuagintei<\/em> mitropolitului Anania, devenit\u0103 \u00een 2001 \u201eedi\u021bie jubiliar\u0103 a Sf\u00e2ntului Sinod\u201d. Faptul c\u0103 \u0219i \u00een cazul lui Platon \u0219i \u00een cazul Bibliei s-a exagerat \u201eefervescen\u021ba cultural\u0103\u201d e dovedit de lipsa continu\u0103rii pe cont propriu a lucrului la Platon ini\u021biat de Noica \u0219i de reprofilarea ca textier de muzic\u0103 u\u0219oar\u0103 a unuia dintre cei care au retradus Sf\u00e2nta Scriptur\u0103.<\/p>\n

\u00cen comunism, chiar atunci c\u00e2nd \u00eel publicau pe Noica, sco\u021b\u00e2ndu-se la lumin\u0103 c\u00e2te ceva din g\u00e2ndirea \u0218colii tr\u0103iriste ini\u021biate de Nae Ionescu, profesorii de materialism, posesori de diplome de filozofi, aveau grij\u0103 s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 publicul cum trebuie s\u0103 fie \u00een\u021beles filozoful de la P\u0103ltini\u0219, iar dup\u0103 1983, filozofia lui Mircea Vulc\u0103nescu, un alt discipol al metafizicianului Nae Ionescu. S\u0103 nu-i scape cumva cititorului, din nici o scriere autentic filozofic\u0103, \u0219i, bine-\u00een\u021beles, nici din Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei<\/em>, \u201csubstratul intereselor de clas\u0103\u201d (cf. Dumitru Ghi\u0219e, O deschidere de drum,<\/em> \u00een rev. \u201cCaiete Critice\u201d, nr. 1-2\/1983, p. 188-189, text publicat odat\u0103 cu lucrarea lui Vulc\u0103nescu tip\u0103rit\u0103 ini\u021bial de Noica \u00een anuarul Izvoare de Filozofie din 1944.)<\/strong>, s\u0103 disting\u0103 \u201cideile, de la cele materialiste p\u00e2n\u0103 la cele idealiste, de la cele istorice p\u00e2n\u0103 la cele ale unei metafizici supra-istorice, de la cele cump\u0103nite, ra\u021bionaliste, p\u00e2n\u0103 la cele de factur\u0103 ortodoxist\u0103, mistic-ira\u021bionalist\u0103\u201d(D. Ghi\u0219e, op. cit.). S\u0103 se bucure c\u00e2nd sesizeaz\u0103 \u201cunghiul \u0219tiin\u021bific\u201d \u0219i s\u0103 se \u00eentristeze observ\u00eendu-l pe cel \u201canti\u0219tiin\u021bific\u201d (ibidem). S\u0103 nu sar\u0103 peste \u201cliniile mari de mi\u0219care ale reflexiei lui Mircea Vulc\u0103nescu\u201d linii care n-ar dep\u0103\u0219i \u201elimitele proprii g\u00eendirii speculative, de tip idealist, tincturat\u0103 pe alocuri cu accente mistice, ira\u021bionaliste\u201d (ibid.).<\/p>\n

Preocupat de ceea ce el nume\u0219te \u201climitele teoretice\u201d ale metodei vulc\u0103nesciene, culturnicul folose\u0219te drept calapod de g\u00eendire \u201cviziunea istoricit\u0103\u021bii\u201d. Metoda s-ar dovedi \u201climitat\u0103\u201d pentru c\u0103 n-ar putea explica ceea ce nu \u0219i-a propus, respectiv \u201cevolu\u021bia \/\u2026 \/ \u00eentr-o str\u00eens\u0103 conexiune cu determina\u021biile socio-istorice\u201d (D. Ghi\u0219e). Prelu\u00e2nd modelul \u201cstr\u00eensei conexiuni\u201d, Marta Petreu se opre\u0219te la \u201ccaracterul arhaic al mentalit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d, eviden\u021biat de Mircea Vulc\u0103nescu din \u201climbajul popular, arhaic\u201d, ca s\u0103 inventeze o a\u0219a-zis\u0103 \u201cmentalitate thanatic\u0103 normal\u0103 \u00een Europa p\u00e2n\u0103 la sf\u00eer\u0219itul secolului al XVII-lea\u201d. Supralicit\u00eend virtu\u021bile explicative ale \u0219ablonului \u201cperspectivei istorice\u201d \u0219i al \u201ccondi\u021bion\u0103rii omului de situa\u021bia istoric\u0103\u201d, Marta Petreu \u00ee\u0219i mai d\u0103 cu p\u0103rerea c\u0103 \u201carhaica viziune mioritic\u0103 despre moarte e mai degrab\u0103 un anacronism, dec\u00e2t o tr\u0103s\u0103tur\u0103 a spiritualit\u0103\u021bii na\u021bionale\u201d( Mircea Vulc\u0103nescu, Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei<\/em> \u00een Dic\u021bionarul operelor filozofice rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, Humanitas, 1997, p. 42).<\/p>\n

Gabriel Liiceanu utilizeaz\u0103 \u0219ablonul \u201cperspectivei istorice\u201d \u00een mod diferit. Subjugat de un acut interes pentru temporal, pe de-o parte g\u0103se\u0219te c\u0103 preocuparea cu filozofia autentic\u0103 \u0219i acel universalism al culturii profesat de Constantin Noica ar camufla o vinovat\u0103 \u201cfug\u0103 de istorie\u201d. Pe de alt\u0103 parte, \u00eenclina\u021bia filozofului de la P\u0103ltini\u0219 c\u0103tre reg\u0103sirea tradi\u021biei, sau c\u0103tre ancorarea \u00een imediatul limbii rom\u00e2ne \u00eei par de-a dreptul \u201cridicole\u201d. Mai mult \u00eenc\u0103, lui i se pare \u00eentr-un mod cu totul original c\u0103 descoper\u0103 aici \u201cun handicap\u201d transformat de Noica \u00een argument de superioritate (Jurnalul de la P\u0103ltini\u0219<\/em>, 1983, p. 231). De ce handicap? Nu se \u0219tie! Pentru c\u0103 \u0219i ridicolul sesizat unde nu era cazul si originalitatea sa de dou\u0103 parale sunt lipsite de fireasca argumentare.<\/p>\n

\u00cen comentariile publicate \u00een 1983 (cu prilejul reedit\u0103rii \u00een revista \u201cCaiete Critice\u201d a Dimensiunii rom\u00e2ne\u0219ti a existen\u021bei<\/em>) se mai g\u0103sesc unele \u0219abloane de g\u00e2ndire ce reapar \u00een r\u00e2ndurile scrise \u00een post-comunism de Dan C. Mih\u0103ilescu.\u00a0\u00a0 La acesta stilul abord\u0103rii temei specificului na\u021bional, fiind tras pe calapod, seam\u0103n\u0103 impresionant de bine cu tot ce au scris culturnicii suferind de complexul \u201ccortinei de fier\u201d pe care rom\u00e2nii nu aveau cum s\u0103-l dob\u00eendeasc\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103. Iar cei care apucaser\u0103 acele vremi nu aveau cum s\u0103-l mai capete. \u201cA fi european, constata pe bun\u0103 dreptate Alexandru Paleologu, \u00eenseamn\u0103 a nu avea complexe provinciale\u201d (op.cit). Interbelicilor nu li se p\u0103rea c\u0103 ar \u201ccobor\u00ee p\u00e2n\u0103 \u00eentr-at\u00eet \u00een regional\u201d (Jurnalul de la P\u0103ltini\u0219<\/em>), \u00eenc\u00e2t s\u0103 citeasc\u0103 sau s\u0103 scrie despre specificul na\u021bional american (Petru Comarnescu), francez, rom\u00e2nesc sau german.<\/p>\n

Mircea Vulc\u0103nescu noteaz\u0103 c\u0103 cercetarea sa \u201cse a\u0219eaz\u0103 pe terenul preocup\u0103rilor de tipologie a culturii, al\u0103turi de alte studii, mai mult sau mai pu\u021bin reu\u0219ite, de acela\u0219i fel: de pild\u0103 acel str\u0103lucit: Nationale im Denken Frankreich<\/em> a lui Scheler\u201d. De aici reiese limpede c\u0103 Vulc\u0103nescu nu a scris despre felul particular \u00een care rom\u00e2nii \u00ee\u0219i pun problema existen\u021bei dintr-un impuls de a \u201cexalta specificul na\u021bional \u0219i a elimina \u2013 ca str\u0103ine \u0219i impure- influen\u021bele culturale de tip vestic\u201d, cum s-a exprimat un fals discipol (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Himera \u201cScolii de la P\u0103ltini\u015f\u201d ironizat\u0103 de Noica<\/em> ) \u00een leg\u0103tur\u0103 cu lucr\u0103rile scrise de Constantin Noica dup\u0103 \u00eensu\u0219irea \u201clec\u021biei\u201d lui Vulc\u0103nescu (Jurnalul de la P\u0103ltini\u0219<\/em>, Ed. Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1983, p. 231). Dup\u0103 editarea filozofului Mircea Vulc\u0103nescu \u00een post-comunism, un culturnic cu diplom\u0103 de filozof observ\u00e2nd c\u0103 mult mai mul\u021bi scriitori rom\u00e2ni -nu numai cei enum\u0103ra\u021bi de Mircea Vulc\u0103nescu \u00een Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei<\/em> \u2013 \u201cau forat \u00een jurul sau \u00een centrul\u201d temei specificului na\u021bional -, se ostenise a completa lista cu nume precum Ha\u0219deu, Maiorescu, Eminescu, Iorga, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Nichifor Crainic, Petru Comarnescu, Mihai Ralea \u0219i Camil Petrescu (\u201eVulc\u0103nescu despre omul rom\u00e2nesc\u201d, \u00een rev. \u201cRom\u00e2nia Literar\u0103\u201d, 13-20 mai 1992).<\/p>\n

Scriind despre \u201csuprema\u021bia virtualului\u201d proclamat\u0103 de Mircea Vulc\u0103nescu (si de Nae Ionescu, am ad\u0103uga noi), un fost vizitator al filozofului de la P\u0103ltini\u0219 \u00eendemnat Noica s\u0103 citeasc\u0103 \u201eSc\u00e2nteia\u201d \u00een paralel cu \u201eNeuer Weg\u201d a dovedit c\u0103 le-a studiat pe am\u00e2ndou\u0103, chiar a r\u0103mas la nivelul lor, fiindc\u0103 la capitolul filozofie \u00een\u0219ir\u0103 verzi uscate. Anume c\u0103 virtualitatea ar fi, vezi Doamne, \u201cvecin\u0103\u201d cu \u201csenin\u0103tatea cinic-optimist\u0103 a lui Noica\u201d (D. C. Mih\u0103ilescu, Suprema\u021bia virtualului<\/em>, \u00een \u201eL.A.& I.\u201d, 13 ian. 1992). S\u0103 se arate cititor de filozofie, dup\u0103 apari\u021bia volumului Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei<\/em> \u00een decembrie 1991, criticul Dan C. Mih\u0103ilescu a criticat at\u00e2t \u201csuprema\u021bia virtualului\u201d c\u00e2t \u0219i \u201cc\u0103derea \u00een timp\u201d, f\u0103r\u0103 a-n\u021belege ce-i cu ele. Confuz \u00een esen\u021b\u0103, dar limpede \u00een inten\u021bie, folosind o frazeologie goal\u0103, fostul comunist asociaz\u0103 ideile naeionesciene \u0219i vulc\u0103nesciene pe care nu le-a \u00een\u021beles cu \u201cretragerea \u00een arheologie a lui P\u00e2rvan\u201d, cu \u201cMure\u0219anu-<\/em>l eminescian\u201d, ori cu \u201cfunest-feericul \u0219i de-o fi s\u0103 mor<\/strong> al Miori\u021bei<\/em>\u201d (Dan C. Mih\u0103ilescu \u00een \u201cCotidianul\u201d, Suplimentul \u201cLitere, Arte, Idei\u201d, 13 ianuarie 1992 ).<\/p>\n

Oricine \u00ee\u0219i poate \u00eenchipui surprinderea lui Emil Cioran, c\u0103ruia Mircea Vulc\u0103nescu \u00eei dedicase \u00een 1944 Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei<\/em>, primind prin anii \u0219aptezeci de la Constantin Noica Sentimentul rom\u00e2nesc al fiin\u021bei<\/em>, \u00een care cenzura comunist\u0103 nu-i permisese autorului s\u0103 treac\u0103 nic\u0103ieri numele lui Mircea Vulc\u0103nescu, de\u0219i chiar titlul evoca lucrarea vulc\u0103nescian\u0103 dinainte de ocuparea \u021b\u0103rii. Ca efect al unei asemenea surprize, \u0219i nu din \u201coboseala\u201d pe care i-ar fi pricinuit-o \u201cna\u021bionalismele veacului\u201d (<\/strong>Jurnalul de la P\u0103ltini\u0219<\/em>, p. 232)<\/strong>, i-a scris Emil Cioran lui Noica s\u0103-i mul\u021bumeasc\u0103 pentru\u2026 Sentimentul paraguaian al fiin\u021bei<\/em>, atr\u0103g\u00e2nd astfel aten\u021bia c\u0103 \u201cexisten\u021ba\u201d e una, iar \u201cfiin\u021ba\u201d e alta, \u0219i c\u0103 fa\u021b\u0103 de fiin\u021b\u0103 (\u00een sens de Fiin\u021b\u0103 Suprem\u0103) sentimentul <\/strong>oric\u0103rui om de pe mapamond este acela\u0219i.<\/p>\n

Aproape f\u0103r\u0103 excep\u021bie, cei care au scris \u00een comunism (\u0219i dup\u0103 dec. 1989) despre Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103\u2026<\/em>au reprodus cu s\u00e2rg lista de personalit\u0103\u021bi din cultura rom\u00e2n\u0103 care s-au preocupat de profilul spiritual al poporului rom\u00e2n, list\u0103 oferit\u0103 de Mircea Vulc\u0103nescu. Mai pu\u021bin l\u0103udabil este \u00eens\u0103 faptul c\u0103 mai to\u021bi au \u201cuitat\u201d s\u0103 evoce pasajul \u00een care Mircea Vulc\u0103nescu l\u0103murea cititorul c\u0103 preocuparea pentru tipologia culturilor este o preocupare \u201cvestic\u0103\u201d, materializat\u0103 prin diverse scrieri, din care, cum am v\u0103zut deja, el a citat lucrarea: \u201cNationale im Denken Frankreich<\/em>\u201d a unui autor destul de cunoscut \u00een cultura european\u0103. \u0218i, o ultim\u0103 remarc\u0103: filozofia lui Mircea Vulc\u0103nescu nu avea cum s\u0103 corespund\u0103 \u0219abloanelor de g\u00e2ndire pe care profesorii de a\u0219a-zis\u0103 filozofie se str\u0103duiau \u00een comunism s\u0103 le impun\u0103. Pentru cititorul de azi, ne-au p\u0103rut demne de semnalat \u00eens\u0103\u0219i \u0219abloanele, fiindc\u0103 ele sunt cele care mai zdr\u0103ng\u0103nesc ca ni\u0219te tinichele pe unde au umblat fo\u0219ti culturnici.<\/p>\n

Scopul Dic\u021bionarului<\/em> pus la cale de Liiceanu din 1994 pare a fi uniformizarea g\u00e2ndirii, ca \u0219i papagaliceala Raportului Tism\u0103neanu<\/em> (9)<\/strong> la examene de Bacalaureat, reproduc\u00e2nd indirect obligativitatea \u0219edin\u021belor ideologice din comunism \u0219i a orelor de socialism \u0219tiin\u021bific.<\/p>\n

\u201eS\u0103rmanii necunoscuti ie\u0219i\u021bi din mantaua\u201d lui Iano\u0219i odat\u0103 cu apari\u021bia Dictionarului operelor filozofice<\/em>\u2026au c\u0103p\u0103tat \u00eentre timp notorietate. Nu prin cine \u0219tie ce originalit\u0103\u021bi sau prin scrieri care s\u0103-mbog\u0103\u021beasc\u0103 filozofia rom\u00e2neasc\u0103, ci prin artificiala notorietate produs\u0103 de mass-media, si, mai ales, prin \u201econfuzia dintre vedete si valori\u201d (I. Varlam).<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

NOTE SI CONSIDERTII MARGINALE<\/p>\n

 <\/p>\n

    \n
  1. \n

    1<\/strong>. La sf\u00eer\u0219itul Dic\u021bionarului operelor filozofice rom\u00e2ne\u0219ti<\/em> se afl\u0103 trecut\u0103 lista cu autorii cuprin\u0219i \u00een dic\u021bionar \u0219i cu operele prezentate (p.270-272), urmat\u0103 de o list\u0103 umplut\u0103 cu lucr\u0103ri mediocre \u0219i sub-mediocre a unor politruci comuni\u0219ti precum: Dumitru Ghi\u0219e, Ludwig Gr\u00fcnberg, Pavel Apostol, dr. Ygrec, Miron Constantinescu etc. \u00cen Dic\u021bionarul<\/em> coordonat de stalinistul Ion Iano\u0219i nu apar de loc men\u021biona\u021bi esei\u0219tii ale c\u0103ror opere au fost trecute la \u201eFondul Secret\u201d: Ernest Bernea, Horia Stamatu, Dumitru Cristian Amz\u0103r, Ion Ionic\u0103,Vintil\u0103 Horia, Elena Irion (Moisuc), Constantin Am\u0103riu\u021bei, Nicolae Herescu, \u0219.a. \u00cen ce-l prive\u0219te pe Ion Barbu, este men\u021bionat\u0103 -ca oper\u0103 filozofic\u0103-, Opera matematic\u0103 <\/em>(1967-1970), fiind omise scrierile sale de critic\u0103 literar\u0103 v\u0103dind o solid\u0103 cultur\u0103 filozofic\u0103 (v. Ion Barbu, Opere complete<\/em>. Edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Mircea Colo\u0219enco, Bucure\u0219ti, Academia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i Ed. Univers Enciclopedic, 2000). In schimb, lucr\u0103rile criticilor literari lipsi\u021bi complet de spirit filozofic sunt cu grij\u0103 citate (ca opere filozofice!) spre a ocupa c\u00e2t mai mult spa\u021biu \u00eentre coper\u021bile Dic\u021bionarului operelor filozofice rom\u00e2ne\u0219ti<\/em> (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Radu Gyr despre falsificarea istoriei literare la \u201eacrobatul\u201d \u00a0 George C\u0103linescu, http:\/\/www.scribd.com\/doc\/192378090\/IsabelaVasiliuScrabaGandirea<\/a><\/em> ). F\u0103c\u00e2nd cu totul abstrac\u021bie de valoarea fi\u0219elor ce alc\u0103tuiesc Dic\u021bionarul\u2026<\/em>, unii cititori ar putea fi intriga\u021bi de selec\u021bia operelor cuprinse \u00een volum. De ce nu apar scrieri de Vasile B\u0103ncil\u0103, B.P. Ha\u0219deu, Traian Herseni, Stelian Mateescu (supranumit \u201emicul Kant\u201d), Constantin Micu, Bazil Munteanu, Grigore Popa (Kierkegaard<\/em>), Nicolae Ro\u0219u, Mihail R\u0103dulescu, Ion R\u0103dulescu-Pogoneanu, C-tin S\u0103ndulescu-Godeni \u0219i apare selec\u021bia de articole Filozofi \u0219i sisteme <\/em>(1933) a lui Bruc\u0103r? S\u0103 fi fost considerat\u0103, \u00een mod exagerat, drept \u201coper\u0103 fundamental\u0103\u201d \u00eentruc\u00e2t modestul Bruc\u0103r se g\u0103sise s\u0103-l atace pe sclipitorul metafizician Nae Ionescu \u00eentr-o recenzie \u201cnedreapt\u0103 a prefe\u021bei lui Nae Ionescu la traducerea Criticii ra\u021biunii practice<\/em> a lui Kant f\u0103cut\u0103 de elevii lui: Amz\u0103r \u0219i Vi\u0219an\u201d ? (Mircea Vulc\u0103nescu, Nae Ionescu, a\u0219a cum l-am cunoscut,<\/em> 1992, p. 132). Cine \u0219tie?<\/p>\n<\/li>\n

  2. 2<\/strong>. Marta Petreu, Poeme neru\u0219inate<\/em>, Ed. Albatros, Bucure\u0219ti, 1993. Despre g\u00e2ndirea \u00eent\u00e2iului creator de \u0219coal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de filozofie nu recomand\u0103m c\u0103r\u021bile acestei foste profesoare de socialism vehicul\u00e2nd \u0219abloanele ideologiei comuniste c\u00e2nd vine vorba de Nae Ionescu sau de Mircea Vulc\u0103nescu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Propedeutic\u0103 la eternitate<\/em>, Slobozia, 2004 ). Cei interesa\u021bi ar putea cu mai mult folos citi Isabela Vasiliu-Scraba, \u201eT\u0103cerea descriptiv\u0103\u201d a filozofului Nae Ionescu<\/em> ( \u00een \u201eTribuna\u201d clujan\u0103), eventual cele dou\u0103 volume pe care le-am publicat despre Metafizica lui Nae Ionescu<\/em> (Slobozia, 2000) \u0219i despre discipolii acestuia (\u00cen labirintul r\u0103sfr\u00e2ngerilor<\/em>, Slobozia, 2000), ambele afl\u0103toare \u0219i la Washington, \u00een Biblioteca Congresului american, nu numai la Universitatea din Standford si prin biblioteci din Europa de vest.<\/li>\n
  3. apud. Petre \u021au\u021bea, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, \u201eOrice mare inteligen\u021b\u0103 basculeaz\u0103 \u00eentre filozofie \u0219i religie<\/em>\u201d (\u00een \u201eTribuna\u201d clujan\u0103, sau https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/nae-ionescu\/isabelavs-tuteanae\/<\/a> ) \u0219i \u00een vol. I. Vasiliu-Scraba, \u00cen labirintul r\u0103sfr\u00e2ngerilor. Nae Ionescu prin discipolii s\u0103i\u00a0: Petre \u021au\u021bea, Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i Vasile B\u0103ncil\u0103<\/em>, Slobozia, 2000\u00a0; http:\/\/www.scribd.com\/doc\/153762785\/IsabelaVasiliuScrabaNaeDiscipoli<\/a> .<\/li>\n
  4. Dup\u0103 o informa\u021bie primit\u0103 prin e-mail de la A.I. Brumaru, despre Vulc\u0103nescu a scris si el \u00een 1983 un text pe care apoi l-a cuprins \u00een vol.\u00a0: A. I. Brumaru, Despre fiin\u021ba rom\u00e2neasc\u0103: aspecte, \u00eentreb\u0103ri<\/em>, Ed. Viitorul Rom\u00e2nesc, Bucure\u0219ti, 2001. \u00cen opinia Mariuc\u0103i Vulc\u0103nescu (fata cea mic\u0103 a filozofului) suplimentul de anchet\u0103 pentru care Mircea Vulc\u0103nescu a fost adus la Jilava \u00een 1951 s-ar fi datorat unei confuzii de nume. Tat\u0103l ei ar fi fost adus de la Aiud \u00een locul unui alt Vulc\u0103nescu. Iar aceast\u0103 confuzie ar fi stat la baza unei serii \u00eentregi de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din care, \u00een 28 octombrie 1952 i s-a tras lui Mircea Vulc\u0103nescu moartea \u00een \u00eenchisoarea din Aiud (vezi \u00eenregistrarea mea de la Colocviul \u201eMircea Vulc\u0103nescu\u201d, Tecuci, 2012 http:\/\/www.youtube.com\/watch?v=6kuhSDeAnVQ<\/a> ). Un preot ortodox \u00eenchis la Aiud (vezi Pr. Nicolae Grebenea, Amintiri din \u00eentuneric<\/em>, 1997 citat de Fabian Seiche \u00een vol.: Martiri \u0219i m\u0103rturisitori rom\u00e2ni ai secolului XX. \u00cenchisorile comuniste din Rom\u00e2nia<\/em>, Ed. Agaton, F\u0103g\u0103ra\u0219, 2010; a se vedea \u0219i Sorin Lavric, Nevoia de martiri<\/em>, \u00een rev. \u201ePermanen\u021be\u201d, Anul XIII, nr. 10-11\/2010, p.3. In \u201ePermanen\u021be\u201d, Anul XVI, nr. 1-2\/ 2013, p.7, Sorin Lavric apare \u00een lista de colaboratori ai revistei scoas\u0103 de Funda\u021bia \u201eGeorge Manu\u201d din Bucure\u0219ti, iar la p. 4 al aceluia\u0219i num\u0103r din ianuarie 2013 \u00eei este publicat textul Privilegiul suferin\u021bei<\/em> \u00eenchinat de Lavric lui Mircea Nicolau.) consemnase c\u0103 gardienii \u00eel diferen\u021biau pe filozof de cel\u0103lalt Vulc\u0103nescu specific\u00e2nd c\u0103 este vorba de \u201ecriminalul\u201d Vulc\u0103nescu, desemnare obligatorie reinstituit\u0103 \u00een 2015 prin Legea 217. Mircea Vulc\u0103nescu, filozoful \u0219i economistul de geniu care a sporit tezaurul \u00een aur al B\u0103ncii Na\u021bionale astfel \u00eenc\u00e2t \u201eRom\u00e2nia a terminat r\u0103zboiul av\u00e2nd cea mai mare rezerv\u0103 de aur din cursul istoriei ei\u00a0: peste 230 tone<\/strong>\u201d(apud A. Apahideanu, rud\u0103 cu Mircea Cancicov, ministru ucis \u00een 1959 \u00een temni\u021ba comunist\u0103 de la R\u00e2mnicul S\u0103rat) a fost desemnat \u201ecriminal\u201d ce a contribuit la \u201edezastrul \u021b\u0103rii\u201d de sovieticii care \u0219i-a \u00eensu\u0219it rezerva de aur a B.N.R. Inainte de 2015, \u201ecriminal\u201d ap\u0103rea Vulc\u0103nescu \u0219i pe c\u0103r\u021bile scoase de fosta Editur\u0103 \u201ePolitic\u0103\u201d (De la Nae Ionescu la Criterion<\/em>, Ed. Humanitas, 2003 \u0219i Bunul Dumnezeu cotidian<\/em>, Ed. Humanitas, 2004 ), c\u0103r\u021bi de unde se putea citi c\u0103 Mircea Vulc\u0103nescu \u201ea fost judecat si condamnat la opt ani de temni\u021b\u0103 grea\u201d, f\u0103r\u0103 a se spune nic\u0103ieri c\u0103 ocupan\u021bii sovietici au regizat din umbr\u0103 farse de procese, av\u00e2nd verdictul dat dinainte (https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=xsi5wHC44AA<\/a> ). Ioan Ioanolide \u00ee\u0219i aminte\u0219te cum la \u00eenchisoarea comunist\u0103 din Aiud \u00eel vedea pe Mircea Vulc\u0103nescu \u201eadesea \u00een biseric\u0103, atunci c\u00e2nd biserica din Aiud nu fusese \u00eenc\u0103 transformat\u0103 \u00een WC\u201d. Tot Ioanolide scrie c\u0103 n-a murit atunci, la Jilava, c\u0103 revenit \u00een \u00eenchisoarea din Aiud a continuat s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 o \u201efebril\u0103 activitate intelectual\u0103 \u00een r\u00e2ndul de\u021binu\u021bilor\u201d. De aceea gardienii \u201eau continuat s\u0103-l pedepseasc\u0103 p\u00e2n\u0103 ce l-au ucis\u201d(Ioan Ioanolide, \u00centoarcerea la Hristos<\/em>, Bucure\u0219ti, 2012, p.307). Virgil Maxim relateaz\u0103 una dintre pedepse \u00een care filozoful \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi doi de\u021binu\u021bi fuseser\u0103 trimi\u0219i dezbr\u0103ca\u021bi timp de trei zile f\u0103r\u0103 m\u00e2ncare la \u201eneagra\u201d \u00eentr-un frig \u00eenlemnitor \u0219i o bezn\u0103 absolut\u0103, dup\u0103 care au \u201efost b\u0103tu\u021bi cu saci de nisip (confec\u021biona\u021bi din p\u00e2nz\u0103 de doc, de grosimea unei b\u00e2te) care distrug mai ales organele interne, \u00een special rinichii\u201d. Apoi vreo s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u201eapoape n-au putut vorbi din cauza sl\u0103biciunii \u0219i a durerilor acute\u201d (V. Maxim, Imn pentru crucea purtat\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, 2002, vol. II, p.246). La punctul 41 al unei directive NKVD (precursorul KGB) din 1949 se preciza, dup\u0103 cinci ani de farse juridice cu verdictul dinainte stabilit, c\u0103 \u201etrebuie \u00eempiedicat\u0103 reabilitarea celor condamna\u021bi \u00een procese politice. Iar dac\u0103 devine inevitabil\u0103, reabilitarea se admite doar cu condi\u021bia ca acel caz s\u0103 fie considerat o eroare judec\u0103toreasc\u0103 ; nu va avea loc reluarea procesului, pentru ca cei care au pricinuit eroarea s\u0103 nu fie deranja\u021bi\u201d (\u00een rev. \u201eMeridianul rom\u00e2nesc\u201d, SUA, 3 martie 2001, p.3 ).<\/li>\n
  5. 5<\/strong>. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Un c\u0103ut\u0103tor de \u00een\u021belepciune discret\u00a0: Alexandru Paleologu<\/em> (\u00een rev. \u201eContemporanul\u201d, ian. 2006, \u00a0 http:\/\/www.scribd.com\/doc\/190133814\/IsabelaVScrabaAlexPaleologuIntelept<\/a> ).<\/li>\n
  6. 6<\/strong>. vezi Ion Varlam, Necesitatea definirii \u00een drept a totalitarismului<\/em>. Istoricul Varlam, fostul de\u021binut politic, considera totalitarismul comunist (\u201eexpresia politic\u0103 a crimei organizate\u201d) ca deosebit de celelalte dictaturi prin dou\u0103 tr\u0103s\u0103turi mai importante\u00a0: (a)\u201einstitu\u021bionalizarea discrimin\u0103rii\u201d care decreteaz\u0103 anti-fascismul drept \u201esingura form\u0103 permis\u0103 de anti-totalitarism\u201d si (b) \u201eteroarea preventiv\u0103\u201d ca metod\u0103 \u201ede conservare a hegemoniei unui grup\u201d \u0219i ca mijloc de distrugere\u2026a indezirabililor\u201d. Eminentul istoric \u0219i politolog scria \u00een 2006 despre \u201eComisia Tism\u0103neanu\u201d c\u0103 este \u201eo insult\u0103 la adresa democra\u021biei \u0219i un scandal moral\u201d. El observase incompeten\u021ba \u0219i veleitarismul vedetelor<\/em> intelectuale din \u201eelita de substitu\u021bie\u201d (asigurat\u0103 de oamenii \u201eestablishmentului\u201d comunist) care fac gre\u0219ala de a \u201econfunda vedete<\/em> \u0219i valori<\/em>\u201d, nesesiz\u00e2nd artificialitatea \u201enotoriet\u0103\u021bii<\/em> produs\u0103 de publicitate\u201d. Ion Varlam, nepotul generalului Radu Rosetti (istoric militar ucis \u00een detentia comunist\u0103 \u00een 1949), mai sesizase c\u0103 \u201edup\u0103 o jum\u0103tate de secol de barbarie \u00een care poporul rom\u00e2n a fost supus la cazne \u0219i batjocorit\u201d clasa dominant\u0103 a r\u0103mas s\u0103 fie, ca \u0219i \u00eenainte de 1990, \u201eoligarhia colonial\u0103 sovietic\u0103\u201d (Ion Varlam, Pseudo-Rom\u00e2nia<\/em>, Bucure\u0219ti, 2004). Pozi\u021biile \u201eestablishmentului\u201d comunist ar fi periclitate dac\u0103 n-ar exista de facto<\/em> o deplin\u0103 continuitate a ordinii totalitarismului marxist oficial abolit.<\/li>\n
  7. 7<\/strong>. Una din cele dou\u0103 recomand\u0103ri necesare intr\u0103rii \u00een Uniunea Scriitorilor i-a fost oferit\u0103 doctorului Sergiu Al-George de Alexandru Paleologu (rev. Biblioteca Indica, nr. 3\/1998, num\u0103r special \u201cSergiu Al-George\u201d).<\/li>\n
  8. 8<\/strong>. Fost el \u00eensu\u0219i vizitator al lui Noica, Ion Papuc scrisese c\u0103 vizitatorii lui Noica (\u201e\u0219coala Noica\u201d consider\u0103 el) ar fi \u00eemprumutat din scrisul filozofului de la P\u0103ltini\u0219 \u201e\u00eenvecinarea cu arta cuv\u00e2ntului\u201d (I. Papuc, Cu fa\u021ba spre trecut<\/em>, 2005, p. 35; a se vedea \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Himericul discipolat de la P\u0103ltini\u0219, pretext de fin\u0103 ironie din partea lui Noica<\/em>; pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.4 (67), 2013, pp.16- 17; http:\/\/www.omniscop.ro\/himera-discipolatului-de-la-paltinis-pretext-de-fina-ironie-din-partea-lui-noica\/<\/a> ; precum \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Himera \u201e\u0218colii de la P\u0103ltini\u0219\u201d, ironizat\u0103 de Noica<\/em>; pe h\u00e2rtie \u00een rev. Acolada, nr.2 (65), febr. 2013, p.16 si p.22; http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Himera%20scolii%20de%20la%20Paltinis%20ironizata%20de%20Noica.htm<\/a> ). Eseistul Ion Papuc \u00eenclin\u0103 s\u0103 acorde o importan\u021b\u0103 exagerat\u0103 modalit\u0103\u021bii de publicare a lui Noica prin intermediul revistelor literare, unde filozoful retras la P\u0103ltini\u0219 avea mai multe \u0219anse dec\u00e2t \u00een reviste de filozofie aliniat\u0103 la ideologia comunist\u0103. Ion Papuc se mai face c\u0103 nu vede \u201eliteraturizarea\u201d filozofiei ca tehnic\u0103 de camuflare (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Poet la vremea lui Ahab. Poezii incifrate de Mircea [Sandu] Ciobanu \u0219i salvatoarea ne\u00een\u021belegere a criticului Marian Popa<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-ciobanu10mirceapoezii\/<\/a> folosit\u0103 de Noica (\u201efilozof de mod\u0103 veche\u201d) dup\u0103 ie\u0219irea din temni\u021ba politic\u0103. Nimic din ce publicase Noica \u00eenainte de 1945 nu a existat prin libr\u0103riile comuniste, scrierile filozofului de \u0218coal\u0103 tr\u0103irist\u0103<\/em> (unica \u0219coal\u0103 de filozofie rom\u00e2neasc\u0103) fiind complet cenzurate (vezi Paul Caravia, G\u00e2ndirea interzis\u0103. Scrieri cenzurate. Rom\u00e2nia, 1945-1989<\/em>, Ed. Enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 2000, p.377). La vremea terorismului ideologic comunist, chiar pagini scrise de Noica \u0219i neacceptate de cenzur\u0103 au v\u0103zut lumina tiparului \u00een cartea despre tragic a lui Liiceanu, unde nu se afl\u0103 nic\u0103ieri vreo trimitere la opera filozofic\u0103 a marginalizatului filozof de la P\u0103ltini\u0219. \u201eScoala noician\u0103\u201d presupus\u0103 de Ion Papuc n-a dat (din p\u0103cate) \u00een domeniul filozofiei rom\u00e2ne\u015fti nimic dincolo de opera filozofului C-tin Noica, pe seama c\u0103reia auto-declara\u021bii discipoli au vrut s\u0103 par\u0103 mai valoro\u015fi dec\u00e2t \u00eei \u00eenf\u0103\u0163i\u015fau textele lor literare (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Despre G. Liiceanu \u015fi \u00a0 plagierea de tip \u201cinadequate paraphrase\u201d la Patapievici<\/em>, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.7-8\/2012, p. 19; online URL http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS_PlagiatorulPata5.htm<\/a> ). Ciudat este faptul c\u0103 eseistul Ion Papuc trece cu vederea publicarea comuni\u0219tilor Liiceanu sau Ple\u0219u \u00een reviste literare, prefer\u00e2nd s\u0103 nu bage de seam\u0103 nici l\u0103ut\u0103rismul \u00een ale filozofiei a celor doi vizitatori. Culegerile de articole care formeaz\u0103 opera lui Ple\u0219u, traduse \u201ela Bucure\u0219ti \u0219i \u201eeditate \u00een Fran\u021ba \/\u2026\/ nici nu se v\u00e2nd, nici nu s\u00eent considerate c\u0103r\u021bi. Ele s\u00eent trecute ca bro\u0219uri \u00een fi\u0219ierul general \u021binut de editorii francezi, deci nu intr\u0103 \u00een cataloagele generale ale editurilor\u201d (Radu Portocal\u0103, fost director al I.C.R, Paris). Primul volum critic despre g\u00e2ndirea lui Noica (Isabela Vasiliu-Scraba, Filozofia lui Noica \u2013 \u00eentre fantasm\u0103 si luciditate<\/em>, Slobozia, 1992, men\u021bionat de Nicolae Manolescu \u00een Istoria<\/em> \u2026sa) nu a fost amintit \u00een niciuna din cele \u0219ase prezent\u0103ri prin parafrazare a \u0219ase volume noiciene, unde lui Sorin Lavric (salariat al Editurii Humanitas) \u00eei apar\u021bine doar eroarea de a confunda publicarea am\u0103nat\u0103 de cenzura ideologic\u0103 decenii la r\u00e2nd cu decizia lui Constantin Noica de a oferi o succesiune anume c\u0103r\u021bilor sale (S. Lavric \u00een Dic\u021bionarul operelor filozofice rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, Humanitas, 1997; a se vedea \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Noica \u00een cultura colectivist\u0103 a\u015fa cum a fost ea perceput\u0103 de Sorin Lavric<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eArges\u201d, Pite\u0219ti, Anul X (XLV), Nr.4 (334), aprilie 2010, p. 22-23; http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/NoicaPerchezitie7.htm<\/a> ).<\/li>\n
  9. \n

    Raportul Tism\u0103neanu (scos la fosta Editur\u0103 Politic\u0103 \u0219i considerat de Ion Varlam \u201enul \u0219i neavenit\u201d) pare a fi extrem de apreciat de Sorin Lavric, \u201eie\u0219it de sub mantaua\u201d stalinistului Ion Iano\u0219i (prieten de familie cu G. Liiceanu, cf. Aurorei Liiceanu). A se vedea opiniile lui Ion Varlam privitoare la necesitatea definirii \u00een drept a totalitarismului<\/em>, precum \u0219i dr. Florin M\u0103trescu, Holocaustul ro\u015fu<\/em> (ed.I-a 1994, ed.II-a 1998, ed. III-a 2009, Bucure\u015fti, Ed. Ericson).<\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n

    Autoare<\/strong>: Isabela Vasiliu-Scraba (vezi fisa scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba din Wikipedia.ro \u00eenainte de vandalizarea fi\u0219ei de c\u0103tre administratorul MyComp care \u00eenl\u0103tur\u0103 din titlurile c\u0103r\u021bilor scriitoarei \u0219i informa\u021biile privitoare la studiile ei post-universitare de limbi str\u0103ine \u00een \u021bar\u0103 \u0219i de filozofie \u00een occident ; https:\/\/isabelavs2.files.wordpress.com\/2014\/12\/fisa-din-wikipedia-ro.pdf<\/a> ).<\/p>\n

    ———————————————-<\/p>\n

    Isabela VASILIU-SCRABA<\/strong><\/p>\n

    Sursa<\/strong>: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-vulcanescu\/isabelavs-vulcanescudictionar\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Motto\u00a0: \u201cSustras\u0103 vremii, binecuv\u00e2ntat\u0103\/ E pomenirea omului curat.\/ Ea nu se ve\u0219teje\u0219te niciodat\u0103.\/ Ba, dimpotiv\u0103, cre\u0219te ne-ncetat\u201d (Pilde, 10,7 trad. [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-35296","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35296","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35296"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35296\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35300,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35296\/revisions\/35300"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35296"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35296"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35296"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}