{"id":35357,"date":"2018-01-30T20:17:54","date_gmt":"2018-01-30T20:17:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35357"},"modified":"2018-01-30T20:18:16","modified_gmt":"2018-01-30T20:18:16","slug":"isabela-vasiliu-scraba-himera-%e2%80%9cscolii-de-la-paltinis%e2%80%9d-ironizata-de-noica-partea-intai","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/30\/isabela-vasiliu-scraba-himera-%e2%80%9cscolii-de-la-paltinis%e2%80%9d-ironizata-de-noica-partea-intai\/","title":{"rendered":"Isabela VASILIU-SCRABA: Himera \u201c\u0218colii de la P\u0103ltini\u015f\u201d ironizat\u0103 de Noica (Partea \u00eent\u00e2i)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Motto:<\/p>\n

\u201cOamenii s\u00eent trec\u0103tori, dar valorile, crea\u0163iile lor vor r\u0103m\u00e2ne\u201d, C-tin Noica, iulie 1978<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Horia Stamatu (1)<\/strong> credea c\u0103 la Noica sentimentul metafizic al temerii ne\u00eemplinirii nu dep\u0103\u015fe\u015fte planul cultural. Poate datorit\u0103 insisten\u0163ei cu care autorul Rostirii filozofice rom\u00e2ne\u015fti<\/em> vorbea despre \u201cm\u00e2ntuirea prin cultur\u0103\u201d, sau despre intrarea \u00een domeniul filozofiei \u201ccu harul care poart\u0103 dincolo de sine\u201d duc\u00e2nd la o transformare interioar\u0103, asemenea oric\u0103rei alte ini\u0163ieri: \u201cC\u00e2nd intri \u00een filozofie, \u00ee\u0163i schimbi numele, nu te mai poate chema Saul sau Kepha, \u00ee\u0163i spui Pavel sau Petru\u201d (Jurnalul de la P\u0103ltini\u015f<\/em>, 1983, p. 73). Pentru Noica, la judecata de apoi, c\u00e2nd trebuie s\u0103 dai socoteal\u0103 de cele f\u0103cute \u00een timpul vie\u0163ii, h\u0103rnicia cultural\u0103 manifestat\u0103 prin num\u0103rul de c\u0103r\u0163i publicate nu c\u00e2nt\u0103rea \u00eens\u0103 prea mult. Fiindc\u0103 atunci \u201ctrebuie s\u0103 spui ce ai scris \u00een ele\u201d (Noica).<\/p>\n

Poetul exilat nu avea cum s\u0103 afle c\u0103 filozoful \u00eendeaproape urm\u0103rit de securitatea statului poli\u021bienesc (v. Isabela Vasiliu-Scraba, C\u00e2t de subversiv putea fi Noica<\/em>, \u00een rev. Meandre, XII, 1-2 (22-23), 2009, p.80-81; http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2010\/02\/isabela-vasiliu-scraba-cat-de-subversiv-putea-fi-noica\/<\/a> ) \u00eei spusese la P\u0103ltini\u0219 c\u0103lug\u0103rului Vasile Luca \u00een 1987 c\u0103 este credincios. De\u0219i la biseric\u0103 vine mai rar, el l-ar avea \u201epe Dumnezeu \u00een inim\u0103, permanent\u201d (C-tin Noica).<\/p>\n

De posibilitatea \u201em\u00e2ntuirii prin cultur\u0103\u201d era convins de t\u00e2n\u0103r \u0219i Mircea Eliade. \u00cen perioada \u201eCriterionului\u201d suplinitorul profesorului de metafizic\u0103 Nae Ionescu (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu, \u00een unica \u0219i \u00een dubla ei \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are<\/em>, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, on-line https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/132110995\/IsabelaVasiliuScrabaNaeMetafizica<\/a> ) scrisese ca \u201emare sau mic\u0103, biruit\u0103 sau victorioas\u0103, o na\u021biune nu \u00eenfrunt\u0103 eternitatea nici prin politicienii ei, nici prin armata ei, nici prin \u021b\u0103ranii sau proletarii ei \u2013 ci numai prin ce se g\u00e2nde\u0219te, se descoper\u0103 \u0219i se creeaz\u0103\u201d (Mircea Eliade \u00een rev. \u201eCriterion\u201d, nr.2, 1934).<\/p>\n

Printre alte mesaje mai subtile, \u021bin\u00e2nd de spiritualitatea indian\u0103 \u00een care era \u201edoctor\u201d (dup\u0103 \u00eentoarcerea din India) mesajul \u201em\u00e2ntuirii prin cultur\u0103\u201d \u00eel livreaz\u0103 Mircea Eliade si \u00een romanul Pe strada M\u00e2ntuleasa<\/em>, \u00eenceput \u00een 1955 si terminat doisprezece ani mai t\u00e2rziu (2)<\/strong>. F\u0103r\u00e2m\u0103, omul mic\u015forat si redus la limita de jos a supravie\u0163uirii, scrie \u00een temni\u0163a comunist\u0103 la nesf\u00e2r\u015fit. El iese din timpul istoric al \u00a0 \u201einchizi\u021biei\u201d practicate de mercenarii ocupantului sovietic (3)<\/strong> \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00een timpul literaturii, \u00een timpul culturii autentice. Iar prin tematica preocup\u0103rilor sale, F\u0103r\u00e2m\u0103 pare a avea acces chiar la Marele Timp al sacralit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Obi\u0219nuit s\u0103 fie plagiat si chiar for\u021bat la un moment dat s\u0103 se declare mul\u021bumit c\u0103 ideide sale circul\u0103 \u00een c\u0103r\u021bi semnate de unii dintre vizitatorii s\u0103i (vezi textul lui Octavian Che\u021ban din volumul ap\u0103rut \u00een anul centenarului na\u0219terii marelui filozof rom\u00e2n: Modelul cultural Noica<\/em>, 2009, pp. 119 \u2013133), \u00eentr-o conversa\u0163ie \u00eenregistrat\u0103 de Securitate pe 14 mai 1984, Noica \u00eentreba despre un scriitor dac\u0103 \u201ce bun, sau plagiator?\u201d (Noica in arhiva Securit\u0103\u0163ii<\/em>, II, Ed. Muzeul National al Literaturii Rom\u00e2ne, 2010, p.264), ultimul fiind cel care fie rezum\u0103, fie parafrazeaz\u0103 ideile altuia \u015fi uit\u0103 s\u0103-l \u201cdeconspire\u201d pe autorul ideilor preluate(4)<\/strong>, sau, chiar dac\u0103-l aminte\u015fte \u00een treac\u0103t, el nu mai adaug\u0103 idei personale, nu pune nimic \u00een plus (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Despre G. Liiceanu \u015fi despre plagierea de tip \u2018inadequate paraphrase\u2019 la Patapievici<\/em>, \u00een \u201cAcolada\u201d, 7-8\/2012, p. 19; on-line http:\/\/www.omniscop.ro\/despre-g-liiceanu-si-plagierea-de-tip-inadequate-paraphrase-la-patapievici\/<\/a> ). Neurm\u00e2nd \u00eendemnul filozofului de la P\u0103ltini\u0219 care-l sf\u0103tuise s\u0103-l lase pe Heidegger spre a-l citi pe Kant, \u00eentruc\u00e2t la Heidegger \u201cnu po\u0163i veni cu m\u00e2na goal\u0103\u201d (Noica), G. Liiceanu pare a se simti implinit ca traduc\u0103tor al lui Heidegger (5)<\/strong>, de\u015fi, dup\u0103 cum observase un universitar francez, speciali\u015ftii occidentali \u00een Heidegger nu-l prea socotesc pe Liiceanu printre heideggerieni. De fapt, traduc\u0103tori de filozofie (german\u0103) mai buni dec\u00e2t fostul doctorand al unui politruc cu liceul pe puncte (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Incultura P\u0103ltini\u0219<\/em> sau Camera 13 a Vilei \u201eNoica\u201d<\/em>, http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2010\/09\/isabela-vasiliu-scraba-camera-13-a-vilei-noica-de-la-paltinis\/<\/a> ) \u015fi dec\u00e2t to\u0163i bursierii post-decembri\u015fti pe care Liiceanu i-a implicat \u00een traducerea lui Heidegger, au fost cu siguran\u0163\u0103 mul\u0163i rom\u00e2ni. \u0218i asta pentru c\u0103, sub teroarea ideologic\u0103 a regimului comunist, genera\u0163ia lui Noica \u015fi genera\u0163ia imediat urm\u0103toare (care a supravie\u021buit regimului de exterminare din \u00eenchisorile \u0219i lag\u0103rele comuniste) \u201ca fost sugrumat\u0103, cu \u015fansa ei [de afirmare prin crea\u0163ii originale]\u201d, cum era \u00eenregistrat c\u0103 spune filozoful tr\u0103itor \u00eentr-o camer\u0103 microfonizat\u0103 (Noica \u015fi Securitatea<\/em>, II, 2010, p.22). Noica \u0219tia perfect c\u0103 filozofi marginaliza\u0163i de statul poli\u0163ienesc au fost mul\u021bi, nu numai Petre \u0162u\u0163ea, Alexandru Dragomir (traduc\u0103tor \u00een anii patruzeci al unui eseu heideggerian) sau Gheorghe Ciorogaru (traduc\u0103torul lui Iabob Bohme). Iar \u201emarginaliza\u021bii\u201d erau desigur cu mult mai preg\u0103ti\u021bi \u00een domeniul filozofiei dec\u00e2t comuni\u0219tii \u201edresa\u021bi\u201d \u00een facult\u0103\u021bile de marxism-leninism \u00eenfiin\u021bate dup\u0103 distrugerea Academiei Rom\u00e2ne si a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior rom\u00e2nesc. \u00cen vremea \u201cocupa\u0163iei comuniste\u201d (apud. Vasile B\u0103ncil\u0103), rezultatele muncii de traducere a \u201emarginaliza\u021bilor\u201d impresioneaz\u0103 \u0219i azi at\u00e2t cantitativ, c\u00eet \u015fi calitativ. Traduc\u0103tori precum Noica (din Kant \u0219i din ideali\u0219tii germani), D.D. Ro\u015fca, Virgil Bogdan, Octavian Nistor, C-tin Floru, Elena Irion\/Moisuc, N. Bagdazar, C. Narly, Mihail Antoniade, Ion Gorun, Traian Br\u0103ileanu, D.C. Amz\u0103r, Petre Pandrea, Gh. Ciorogaru, Horia Stanca, L. Blaga, etc., au fost cei care au introdus \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 operele marilor filozofi germani.<\/p>\n

Nicolae Florescu \u00eemi spunea c\u0103 l-a \u00eent\u00e2lnit pe Noica pe strad\u0103 \u00een dreptul magazinului \u201eEva\u201d dup\u0103 ce ap\u0103ruse Jurnalul de la P\u0103ltini\u015f<\/em>. Filozoful i-a p\u0103rut complet r\u0103v\u0103sit, v\u0103z\u00e2ndu-\u015fi terfelit\u0103 intimitatea, impresionat mai ales de redarea cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt a ceea ce vorbise la P\u0103ltinis (despre amploarea acestor citate din pledoariile \u021binute de Noica la P\u0103ltini\u0219 am scris \u00een articolul: Isabela Vasiliu-Scraba, O carte premiat\u0103 sub \u0219ocul \u201esperieturii cu termeni grece\u0219ti\u201d<\/em>: Virgil Ciomo\u0219, Timp \u0219i eternitate (2000), postat pe 27 dec. 2014 de o revista american\u0103 on-line http:\/\/www.clipa.com\/print_a12738-O-carte-premiata-sub-socul-sperieturii-cu-termeni-grecesti%E2%80%9D.aspx<\/a> ). Cam dup\u0103 o lun\u0103 de la publicarea (6)<\/strong> Jurnalului de la P\u0103ltini\u015f<\/em> pe care ideologul comunist Ion Iano\u015fi (fost sef al cenzurii) \u201co scosese la lumin\u0103\u201d (v. dedica\u0163ia lui Liiceanu), Noica \u00eei relateaz\u0103 la Sibiu lui Relu Cioran (care avea \u0219i el apartamentul \u201cmicrofonizat\u201d) p\u0103rerea lui Steinhardt despre felul \u00een care Paleologu a fost prezentat \u00een carte, observ\u00e2nd c\u0103 G. Liiceanu a gre\u015fit \u015fi fa\u0163\u0103 de el<\/strong> [de Noica], \u015fi fa\u0163\u0103 de Paleologu, \u201cpentru c\u0103 o carte de memorii se public\u0103 mai t\u00e2rziu, nu c\u00e2t tr\u0103iesc oamenii<\/strong>\u201d (Noica \u015fi Securitatea<\/em>, II, 2010, p.94). Si la distan\u0163\u0103 de cinci luni, \u00eenc\u0103 mai sublinia c\u0103 \u201cgestul lui Liiceanu\u201d este \u201cdiscutabil\u201d din unghi \u201cpsihologic \u015fi conjunctural\u201d (martie, 1984, Noica \u015fi Securitatea<\/em>, II, 2010, p.201) prin vizibila inten\u0163ie a lui G. Liiceanu de a face c\u00e2torva prieteni reclam\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-i \u00eens\u0103 r\u0103u lui Noica, \u201com din trecut\u201d, pus \u201cprea mult \u00een primul plan, pe scen\u0103\u201d (Noica, \u00eenregistrare din mai 1984, p.250). Chiar \u0219i la \u0219aptezecisi cinci de ani, filozofului \u201edin trecut\u201d ideologii comuni\u0219ti cu putere de decizie nu-i publicau dec\u00e2t cu mare dificultate scrierile originale, cum se poate constata la citirea \u00eenregistr\u0103rii conversa\u021biilor din camera de cca 8 mp microfonizat\u0103 de Securitate (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Suspecta moarte a lui Constantin Noica<\/em>, tip\u0103rit \u00een rev. \u201cPlumb\u201d, V, 34, ian. 2010, p.4, on-line la https:\/\/blogideologic.wordpress.com\/2013\/06\/01\/isabela-vasiliu-scraba-sfarsitul-lui-constantin-noica\/<\/a> sau la http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2009\/12\/constantin-noica-1909-1987-centenar-isabela-vasiliu-scaraba\/<\/a> ). De pild\u0103, Noica spunea \u00een 1984 \u201cpe mine m-au tot dus [cu vorba] cu CARTEA ARHEILOR la Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, sau cu Scrisorile de logica [ lui Hermes]<\/em> \u015fi de trei ani m\u0103 pun \u00een plan si nu mi-au ap\u0103rut\u201d (Noica \u015fi Securitatea<\/em>, II, 2010, p.153). Filozoful marginalizat trebuie s\u0103 fi remarcat spre sf\u00e2r\u0219itul Jurnalului de la P\u0103ltini\u015f<\/em> si \u201cdemascarea\u201d sa prin mijlocirea acelor comentarii politice f\u0103cute de comunistul Liiceanu dup\u0103 citirea c\u0103r\u0163ilor filozofice noiciene f\u0103r\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103 cu domeniul politicii (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Lista neagr\u0103 cu c\u0103r\u0163i scrise de Noica<\/em>, \u00een rev. \u201cOrigini\/Romanian Roots\u201d, XIV, 9-10 (146-147), 2009, p. 22-24; http:\/\/www.asymetria.org\/modules.php?name=News&file=article&sid=750<\/a> ; v. Stan V. Cristea, NOICA: REPERE BIOBIBLIOGRAFICE, Bucure\u015fti, 2011, p.413; \u00a0 http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/Noica_lista_neagra5.htm<\/a> ). Poate chiar reg\u0103sirea grilei sale de lectur\u0103 \u00een lucrarea unei comuniste franceze (care ulterior i-a tradus \u00een francez\u0103 modestele sale noti\u021be bio-bibliografice despre Cioran) l-a f\u0103cut pe Gabriel Liiceanu s\u0103-i editeze grabnic la Humanitas cartea care lovea \u00een Noica, exact a\u0219a cum lovise \u00een 1957-1958 Pavel Apostol c\u00e2nd analizase ideile noiciene din Povestiri despre Hegel<\/em> (Paris, 1962), manuscrisul pentru care filozoful a f\u0103cut nevinovat \u0219ase ani deten\u021bie politic\u0103 \u00een regim de exterminare.<\/p>\n

Dup\u0103 apari\u0163ia Epistolarului <\/em>(celui de-al doilea volum care ar fi probat, vezi Doamne, c\u0103 la P\u0103ltini\u0219 Noica ar fi devenit ini\u021biatorul unei Scoli de filozofie (\u201e\u0218coal\u0103 de la P\u0103ltini\u0219\u201d nedovedit\u0103 de nici o carte original\u0103 de domeniul filozofiei care s\u0103 fi fost scris\u0103 de vreunul dintre auto-declara\u021bii \u201ediscipoli\u201d), Noica este \u00eenregistrat de Securitate pe 4 septembrie 1987 spun\u00e2nd c\u0103 Liiceanu a reu\u015fit s\u0103-l \u201c\u00eenn\u0103moleasc\u0103<\/strong>\u201d de tot. \u00cen octombrie 1987 Securitatea l-a \u00eendep\u0103rtat de la P\u0103ltini\u0219 pe Octavian Nicolae, singurul prieten pe care Noica \u0219tia c\u0103 se poate oric\u00e2nd bizui (vezi amintirile meteorologului de la P\u0103ltini\u0219 \u00een volumul Modelul cultural Noica<\/em>, 2009 precum \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Sf\u00e2r\u0219itul lui Noica<\/em>, https:\/\/blogideologic.wordpress.com\/tag\/securitatea\/<\/a> ).<\/p>\n

Extrem de percutante s\u00eent observa\u0163iile lui Noica (\u00eenregistrate pe ascuns) referitoare la autorit\u0103\u0163ile comuniste care \u00eel \u201cmenajeaz\u0103\u201d pe \u00a0 Gabriel Liiceanu, \u00een timp ce elementara libertate de a circula peste grani\u0163\u0103 este interzis\u0103 altora: Liiceanu poate veni din RFG \u00een \u0163ar\u0103, so\u0163ia acestuia \u00eel poate \u00eenso\u0163i la Heidelberg, f\u0103r\u0103 a-\u015fi pierde postul de la Institutul de Istoria Artei. Noica mai este \u00eenregistrat spun\u00e2nd c\u0103 Andrei Ple\u015fu \u015fi G. Liiceanu se bucur\u0103 din partea Ministerului de interne de un \u201etratament de excep\u0163ie\u201d. Ei pot c\u0103l\u0103tori prin Europa, \u00een Fran\u0163a \u015fi chiar \u00een Suedia. Ambilor le-a fost prelungit\u0103 bursa la Heidelberg (7) <\/strong>av\u00e2nd astfel posibilitatea s\u0103 mai z\u0103boveasc\u0103 luni \u00eentregi dincolo de Cortina de fier (vezi vol. Noica si Securiatea II<\/em>, Ed. Muzeului Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, 2010, \u00eenregistrare din 12 nov.1983, p.88, p.89, p.94). Cu alt prilej este \u00eenregistrat\u0103 remarca filozofului \u00eendeaproape supraveghiat dup\u0103 care germanii trimit 150 de burse \u015fi ideologii cu putere de decizie trimit unul sau doi [dintre proteja\u021bii lor], restul se fac c\u0103 nu le-au primit, \u00een 1983 fiind aprobat\u0103 o singur\u0103 plecare \u00een RFG cu burs\u0103 Humbold (Noica \u015fi Securitatea<\/em> II, 2009, p.123).<\/p>\n

Acceptat membru al Uniunii Scriitorilor abia la 65 de ani, lipsit de o catedr\u0103 universitar\u0103 \u0219i cu doar trei conferin\u021be (la mari intervale de timp) pe care a putut s\u0103 le \u021bin\u0103 tinerilor studen\u021bi, Constantin Noica nu a \u201cprodus\u201d niciun filozof, \u00een ciuda fantezistelor afirma\u0163ii ale lui Liiceanu \u015fi Ple\u015fu (8)<\/strong> c\u0103 ei ar fi adev\u0103rata \u201coper\u0103\u201d a lui Noica, si nu scrierile acestuia (v. Isabela Vasiliu-Scraba, La Centenar, despre Noica, \u00een cifru \u2018humanist\u2019<\/em>, \u00een rev. \u201cOglinda literar\u0103\u201d, VIII, nr. 92, aug. 2009, p. 4802-4803); http:\/\/www.asymetria.org\/modules.php?name=News&file=article&sid=877<\/a> ).<\/p>\n

In consens cu cei doi bursieri care se bucurau de un tratament de excep\u021bie din partea Ministerului de interne, Ioan Petru Culianu difuzeaz\u0103 rom\u00e2nilor prin Radio BBC un mesaj identic cu p\u0103rerea \u201ecronicarului plastic\u201d, vizitator al lui Noica (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Contextualiz\u0103ri. Elemente pentru o topologie a prezentului<\/em>, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2002, pp. 33-48\u00a0; https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/130732402\/IsabelaVasiliuScrabaContextualizari<\/a> ), despre opera filozofului de la P\u0103ltini\u0219: \u201cchiar dac\u0103 vreodat\u0103 c\u0103r\u0163ile lui Noica s-ar pierde, ori ar \u00eenceta s\u0103 mai fie citite\u201d (Culianu, Studii rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, II, 2009, p.228), nu scrierile lui Noica ar fi importante ci auto-declara\u0163ii s\u0103i discipoli (v. I. Vasiliu-Scraba, Noica \u015fi \u201cdiscipolii\u201d s\u0103i<\/em>, \u00een rev. Origini\/Romanian Roots, XIV, 9-10 (146-147), 2009, p.22-24 ; http:\/\/www.asymetria.org\/modules.php?name=News&file=article&sid=775<\/a> ; precum \u0219i http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2012\/07\/isabela-vasiliu-scraba-noica-printre-oamenii-mici-si-mari-ai-culturii-noastre\/<\/a> ). La modul cel mai straniu cu putin\u021b\u0103, momentul difuz\u0103rii acestui mesaj manipulatoriu a fost prilejuit chiar de suspecta moarte a filozofului Noica, pe 4 dec. 1987, neanun\u0163at\u0103 prin nici un post de radio sau de televiziune din \u0163ar\u0103<\/strong> (v. I. Vasiliu-Scraba, Sf\u00e2r\u015fitul lui Noica<\/em>, \u00een \u201cJurnalul literar\u201d, XX, 19-24, oct.-dec. 2009, p.6; http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/NoicaSfarsit4.htm<\/a> ).<\/p>\n

R\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de comunistul Andrei Ple\u015fu \u00eent\u00e2i printr-o conferin\u021b\u0103 de la Bistri\u021ba din cadrul \u201eSaloanelor Rebreanu\u201d \u2013 apoi \u00een \u021bar\u0103 prin revista b\u0103c\u0103oan\u0103 \u201cAteneu\u201d (cu tirajul \u0219i cu difuzarea pe care o aveau \u00een comunism revistele), si \u00een afara R.S.R.-ului prin revista scoas\u0103 de Sorin Alexandrescu la Amsterdam (Entre la philosophie et la sagesse: notes sur C. Noica<\/em>, \u201cInternational Journal of Rumanian Studies\u201d, nr.2, 1984-1986, vol.IV, p. 15-21), iar dup\u0103 1990 prin revista bistri\u021bean\u0103 \u201eCadran\u201d -, ideea ca opera lui Noica n-ar fi important de citit, \u00eentuc\u00e2t ea \u201enu conteaz\u0103\u201d, fusese formulat\u0103 \u00een 1985 \u00een felul urm\u0103tor: \u201c\u00eemprejur\u0103rile au f\u0103cut ca \u00een Rom\u00e2nia de azi nu opera lui Noica s\u0103 conteze\u201d (A. Ple\u015fu, Constantin Noica, \u00eentre filozofie \u015fi \u00een\u0163elepciune<\/em>, \u201cAteneu\u201d, mai 1985). \u00cen opinia \u201ecronicarului plastic\u201d (apud. Noica) ar conta (a\u0219a cum transmitea \u00een decembrie 1987 la Radio BBC \u015fi Ioan Petru Culianu) doar cei \u201cie\u015fi\u0163i din \u015fcoala lui Noica\u201d (Culianu, \u00a0 Scrieri rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, II, p.229). Adic\u0103 cei doi favoriza\u021bi ai Ministerului de Interne.<\/p>\n

Mai interesant\u0103 ne pare \u00eens\u0103 p\u0103rerea \u201coptimistului\u201d Noica \u00a0 \u00een ce prive\u015fte \u201cm\u00e2ntuirea prin cultur\u0103\u201d a cronicarului plastic Andrei Ple\u015fu, vag interesat de istoria artei, de spiritualitatea oriental\u0103 \u015fi de psihanaliz\u0103 pe fundalul unei excesive griji pentru \u201cfratele porc\u201d: \u201cObsesia lui Andrei Plesu este fratele porc, cu m\u00e2ntuirea \u00een sens trivial, \u00een planul existen\u0163ei (Noica, Jurnal de idei<\/em>, 2007, [227]). Cum vedem, opinia lui Noica era de-a dreptul pesimist\u0103 \u00een ce prive\u015fte valoarea \u201eproduc\u021biei bibliografice\u201d a cronicarului plastic de a c\u0103rui \u201cm\u00e2ntuire prin cultur\u0103\u201d s-a cam \u00eendoit. Si pe drept cuv\u00e2nt.<\/p>\n

Note:<\/p>\n

    \n
  1. \n

    Despre marele poet care a fost Horia Stamatu, criticul literar Virgil Ierunca scrisese la Paris urm\u0103toarele: \u201eSi \u00een exil, \u0219i \u00een \u021bara reg\u0103sit\u0103 de m\u00e2ine, poezia lui Horia Stamatu va sfin\u021bi locul \u0219i vremea \u00eemplinind sorocul spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti h\u0103r\u0103zit\u0103 s\u0103 d\u0103inuie prin jertfe ciclice\u201d.<\/p>\n<\/li>\n

  2. \n

    Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa individualiz\u0103rii anchetatoarei din romanul eliadesc Pe strada m\u00e2ntuleasa<\/strong><\/em>, http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2013\/02\/isabela-vasiliu-scraba-despre-lipsa-individualizarii-in-personajul-anchetatoarei-din-romanul-eliadesc-pe-strada-mantuleasa\/<\/a> sau \u00een http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS_Mantuleasa13.htm<\/a> ).<\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n

    Dup\u0103 Yalta anului 1945 occidentalii au consfin\u021bit mic\u0219orarea Rom\u00e2niei prin \u00eenglobarea \u00een URSS a Basarabiei si Bucovinei de Nord, precum si transformarea unui stat suveran \u00eentr-o \u201ecolonie sovietic\u0103\u201d (Ion Varlam). V\u00e2\u0219inschi (omul Moscovei) a luat parte la tratativele diplomatice duse cu succes de politicienii rom\u00e2ni la Paris pentru reintegrarea \u00een Rom\u00e2nia post-belic\u0103 a jum\u0103t\u0103\u021bii de Ardeal oferit\u0103 de Hitler ungurilor \u00een vara \u201eanului apocaliptic 1940\u201d(L.Blaga, lec\u021bia de deschidere a cursului s\u0103u de la Universitatea mutat\u0103 \u00een 1940 de la Cluj la Sibiu). Nordul Transilvaniei aflat patru ani sub o administra\u021bie ungureasc\u0103 epur\u00e2nd etnic prin deport\u0103ri de rom\u00e2ni \u0219i ucideri monstroase (la Ip, Tr\u0103snea, etc.) a fost rec\u00e2\u0219tigat de armata rom\u00e2n\u0103 \u00een octombrie 1944 spre a fi administrat apoi de ocupantul sovietic (vezi inregistrarea conferin\u021bei pe care am \u021binut-o la Biblioteca Metropolitan\u0103 din Bucure\u0219ti \u00een ian. 2012 https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/video\/<\/a> ). Aceast\u0103 inregistrare https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=xsi5wHC44AA<\/a> <\/strong>a scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba postat\u0103 de utilizatorul \u201emirelvv\u201d a fost -ca si alte conferin\u021be \u00eenregistrate ale Isabelei Vasiliu-Scraba-, \u00een mod abuziv \u201elegat\u0103\u201d \u00eempreun\u0103 cu \u00eenregistr\u0103ri video din alte surse, ad\u0103ugate probabil ca un fel de \u201erepresalii dictatoriale\u201d \u00een scopul de a aduce discursul meu pe linia g\u00e2ndirii \u201emonolit\u201d, prezent\u0103 \u00een celelalte \u00eenregistr\u0103ri ad\u0103ugate. La o superficial\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a unor astfel de \u201esecuriste\u201d grupaje video (pe care grea\u021ba provocat\u0103 de asemenea abuzuri m-a \u00eempiedicat s\u0103 le v\u0103d, de\u0219i componen\u021ba grupajelor este \u00een\u0219irat\u0103 pe coloana din dreapta), se remarc\u0103 mai multe tendin\u021be: (1 )\u00eengreunarea c\u0103ut\u0103rii dup\u0103 \u201eIsabela Vasiliu-Scraba\u201d, \u00eentruc\u00e2t lan\u021burile de \u00eenregistr\u0103ri video nu ofer\u0103 conferin\u021ba mea, ci oricare alt video din grupaj\u00a0; (2) prin unele dintre \u00eenregistr\u0103rile ad\u0103ugate de inchizi\u021bia internetului se urm\u0103re\u0219te plasarea ( \u00een preajma pu\u021binelor mele conferin\u021be publice) unor fo\u0219ti ideologi comuni\u0219ti (a c\u0103ror ne\u0219tiin\u021b\u0103 \u00eentr-ale filozofiei e compensat\u0103 de titlul de doctor in filozofie) care prezint\u0103 varianta prefabricat\u0103 a discursului de la care eu, g\u00e2ndind pe cont propriu, m\u0103 dep\u0103rtez; (3) alte \u00eenregistr\u0103ri plasate cu de-a sila urm\u0103sesc o anume sugestionare subliminal\u0103: aceea c\u0103, ab\u0103t\u00e2ndu-m\u0103 de la tezele oficiale din c\u0103r\u021bile fostei Edituri Politice, a\u0219 face politic\u0103 \u201elegionaroid\u0103\u201d, cum scria \u00eentr-un comentariu un profitor al regimului comunist \u0219i post-comunist ascuns dup\u0103 pseudonim. In ultimul caz abuzurile cupl\u0103rii for\u021bate a \u00eenregist\u0103rilor mele postate pe youtube urmeaz\u0103 stilistica anchetatorilor de genul tor\u021bionarului Alexandru Nikolschi\/ Nicolau\/ Grumberg din \u00eenchisorile comuniste care asociau cu de-a sila oameni apoi \u00eei schingiuiau s\u0103 recunoasc\u0103 a fi complotat \u00eempreun\u0103 \u00eentr-o forma\u021biune politic\u0103 indicat\u0103 de ei, spre a confec\u021biona GRUPURI chiar din in\u0219i care nu avuseser\u0103 nimic in comun. A\u0219a cum nici eu nu am nimic in comun cu inregistr\u0103rile ad\u0103ugate <\/em><\/strong>\u201edin umbr\u0103\u201d pe care nu le-am v\u0103zut si probabil nu le voi vedea, mai ales for\u021bat\u0103 a o face prin astfel de practici securiste.<\/em><\/strong><\/p>\n

      \n
    1. \n

      Prima compila\u021bie despre \u00eengeri a fost scris\u0103 de Ple\u0219u pe vreo 20 de pagini, fiind premiat\u0103 apoi cu un million de m\u0103rci germane (Premiul Hanah Arendt, 1994). F\u0103r\u0103 men\u0163ionarea lui Noica, \u00een textul s\u0103u de mediocr\u0103 tent\u0103 politic\u0103 Andrei Ple\u015fu a preluat\/ \u00eemprumutat din volumul noician Scrisori despre logica lui Hermes<\/em> (1986) aceea idee din \u201elogica lui Ares\u201d despre \u201cblocajul \u00een dihotomii\u201d (vezi vol. Isabela Vasiliu-Scraba, Contextualiz\u0103ri. Elemente pentru o topologie a prezentului<\/em>, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2002, p.46). Dup\u0103 \u00eenregistr\u0103rile Securit\u0103\u0163ii care-l urm\u0103rea tot timpul pe C. Noica se vede limpede c\u0103 \u00een anul public\u0103rii Scrisorilor despre logica lui Hermes<\/em> filozoful marginalizat \u00eel considera pe comunistul A. Ple\u015fu un \u201ccronicar plastic\u201d, ceea ce este foarte departe de postura de \u201ediscipol\u201d al inventatei \u201e\u0218coli de la P\u0103ltini\u0219\u201d, negat\u0103 de \u00eensu\u0219i Noica. Chiar \u0219i \u00een 1996, dup\u0103 ce Ple\u0219u \u00eenfiin\u021base, cu una dintre fetele lui Leonte R\u0103utu (supranumit \u201egroparul culturii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d) Colegiul Noua Europ\u0103, Virgil M\u0103gureanu \u00een prefa\u021ba \u201eC\u0103r\u021bii albe a Securit\u0103\u021bii\u201d \u00eel desemnase \u201ecronicar plastic\u201d pe fostul ministru al culturii post-decembriste. \u00a0 Din transcrierile lui Liiceanu \u201escoase la lumin\u0103\u201d de plagiatorul Ion Iano\u0219i \u00een 1983, reiese c\u0103 Noica ar fi sesizat cu juste\u0163e dezinteresul pentru filozofie al \u201ecronicarului plastic\u201d (Jurnalul de la P\u0103ltini\u0219<\/em>, p.12 si p.100), dezinteres vizibil \u00een volumele lui Ple\u0219u ultra premiate pe considerente politice, dup\u0103 obiceiul comunist. Dar abia \u00een 2006 Radu Portocal\u0103, investit cu \u201esacra misiune de a-l publica pe Ple\u0219u\u201d, a sesizat inutilitatea marilor cheluieli f\u0103cute de I.C.R pentru editarea in Fran\u021ba a c\u0103r\u021bii Pitoresc si melancolie<\/em> (1980) care \u201enu a tr\u0103it, nu a st\u00e2rnit nici un ecou si care a disp\u0103rut \u00een momentul apari\u021biei\u201d (vezi R. Portocal\u0103, Prieteniile p\u0103guboase ale ICR<\/em>). La fel s-ar fi \u00eent\u00e2mplat la Paris si cu \u201eprecedentele e\u0219ecuri\u201d (din 1990, cu Minima moralia<\/em>, publicat\u0103 de C-tin. T\u00e2cu, si din 2005 cu vol. Despre \u00eengeri<\/em> scos la Editions Buchet Chastel). Dou\u0103 dintre editurile mari (Grasset si Fayard) si-au manifestat in 2006 dezinteresul pentru cartea cronicarului plastic devenit in 1977 doctor in istoria artei chiar cu volumul pe care ei l-au returnat dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Radu Portocal\u0103 mai consemneaz\u0103 c\u0103 atunci, \u00een 2006, a constatat c\u0103 \u201enum\u0103rul premiilor \u0219i al titlurilor de doctor honoris causa acumulate de dl Ple\u0219u este sensibil mai mare dec\u00e2t acela al c\u0103r\u021bilor publicate.\u201d (ibid.).<\/p>\n<\/li>\n

    2. \u201cCe-ar avea de discutat traduc\u0103torul lui Heidegger [G. Liiceanu] cu traduc\u0103torul lui Joyce [Mircea Iv\u0103nescu]?\u201d scria prin 2011- 2012 Liiceanu \u00een marginea unor discu\u0163ii cu Mircea Iv\u0103nescu (1931-2011), preciz\u00e2nd opinia proprie despre principalul s\u0103u domeniu de competen\u0163\u0103. In 1983 \u2013 an \u00een care Cioran refuzase premiul de stat austriac (Noica si Securitatea<\/em>, II, 2010, p.93) oferit pentru Sissi ou la vulnerabilite<\/em>, lucrare ie\u015fit\u0103 dintr-un interviu \u015fi de aceea considerat\u0103 de el \u201co chestie neserioas\u0103\u201d (Emil Cioran la telefon cu Relu Cioran pe 1 ian 1984, \u00eenregistrat de Securitate, ibidem p.111) -, Noica \u201ca avut emo\u0163ii\u201d c\u0103 Emil Cioran nu-l va pl\u0103cea pe Liiceanu care \u201care obositorul obicei de a pune mereu \u00eentreb\u0103ri\u201d (ibid. p. 65).<\/li>\n
    3. \u00cen 1983, rapida publicare (prin I. Iano\u015fi, ideolog din structurile de v\u00e2rf ale stalini\u0219tilor instrui\u021bi \u00een URSS) a Jurnalului de la P\u0103ltini\u0219 <\/em> a fost f\u0103cut\u0103 probabil si \u00een scopul de a face reclam\u0103 anumitor vizitatori privilegia\u021bi de autorit\u0103\u0163i (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Noica printre oamenii mici si mari ai culturii noastre la 25 de ani de lqa moarte<\/em>, \u00een \u201cAcolada\u201d, 2\/2012, p.19 ; http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2012\/07\/isabela-vasiliu-scraba-noica-printre-oamenii-mici-si-mari-ai-culturii-noastre\/<\/a> ; sau http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-25aniNoica4.htm<\/a> ). Asemenea postur\u0103 (observat\u0103 \u0219i de Noica) a fost sesizat\u0103 si de Constantin Roman (Londra, autorul volumului The Blouse Roumaines<\/em>) \u00een recenzia c\u0103r\u021bii Jessic\u0103i Douglas-Home, Once upon another time. Memoirs of Ceausescu s Romania <\/em>(2000), unde poveste\u0219te atmosfera unei recep\u021bii organizat\u0103 la Bucure\u0219ti \u00een onoarea Jessic\u0103i Douglas-Home de Ambasada Angliei prin anii optzeci. Ea \u00ee\u0219i aminte\u0219te de relaxarea (deplasat\u0103) pe care Liiceanu si Plesu o afi\u0219au ostentativ ( \u201ca posture of ill-bred muffins, completely out of place for the occasion, although perhaps quite acceptable at Communist Party rallies\u201d), in contrast cu restul invitatilor, evident timora\u021bi. Faptul c\u0103 cei doi comuni\u0219ti aveau permisiunea de a frecventa Ambasada \u201eis even stranger if one thinks that their host \u2013 H E Hugh Arbuthnot, British Ambassador to Romania was the butt of some rough treatment in the hands of the Securitate agents in Cluj where the Ambassador went to visit the dissident Academic Doina Cornea. Any further speculative questions about the real meaning of their visits to the British Embassy durring Ceausescu s dictatorship are therefore superfluous, to say the least! Clearly in such context, Messrs Plesu and Liiceanu knew very well at the time what is was all about and they also knew what they were doing!\u201d (C-tin Roman http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2010\/04\/book-review-once-upon-a-time-by-jessica-douglas-home\/<\/a> ). \u00centr-un sfert de secol de post-comunism, ca director al fostei Edituri Politice unde lui Noica nu i s-a publicat nici o carte, G. Liiceanu n-a avut timp s\u0103 publice intreaga a\u0219a-zis\u0103 PRODUCTIE BIBLIOGRAFIC\u0102 a maestrului sau de care a f\u0103cut at\u00e2ta caz, la unison cu Ple\u0219u. \u00cen schimb, ca proprietar \u00a0 al Vilei \u201cNoica\u201d de la P\u0103ltinis, Liiceanu \u00eei f\u0103cea reclam\u0103 stalinistului Ion Ianosi, plas\u00e2nd \u00een camera lui Noica niste foi scrise de acest academician cu liceul pe puncte, asemeni Elenei Ceausescu (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Camera 13 a vilei \u201cNoica\u201d de la P\u0103ltini\u015f<\/em>, \u00een rev. Discobolul XIII, iul.-sept. 2010, p. 256-260 ; v. Stan V. Cristea, NOICA: REPERE BIOBIBLIOGRAFICE, Bucure\u015fti, 2011, p.425; http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/inculturaPaltinis6.htm<\/a> )<\/li>\n
    4. Cei doi a\u0219a zi\u0219i discipoli erau privilegia\u021bi de \u201einchizi\u021bia marxist\u0103\u201d (I. Varlam, PseudoRomania<\/em>, 2004) care lui Noica \u00eei publica greu scrierile, dar care \u00een schimb \u201escotea la lumin\u0103\u201d produc\u021bia bibliografic\u0103 a celor doi c\u0103rora le prelungea \u0219ederea peste hotare (vezi vol. Noica si \u00a0 Securiatea II<\/em>, Ed. Muzeului Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, 2010, \u00eenregistrare din data 12 nov.1983 p.88, p.89, p.94; dup\u0103 Alexandru Dragomir, \u201eNoica nu a avut influen\u021b\u0103 asupra lui Liiceanu \u0219i Ple\u0219u<\/em>\u201d ; on line: http:\/\/www.omniscop.ro\/noica-nu-a-avut-influenta-asupra-lui-liiceanu-si-plesu\/<\/a> ; a se vedea \u00eentregul interviu din 2000 comentat de Isabela Vasiliu-Scraba, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/miscellanea\/isabelavs-adnotat3-interviu-alxdragomir\/<\/a> ). \u00cen martie 1984 Noica era \u00eenregistrat spun\u00e2nd c\u0103-i s\u00eent c\u0103r\u0163ile scose din circuitul public al bibliotecilor si ascunse la FONDUL SECRET, \u00een afar\u0103 de revista Izvoare de filozofie<\/em> (2 vol) si Povestiri despre om <\/em>(Paris, 1962), \u0219i c\u0103 de soarta traducerilor sale din Descartes, din Kant si din ideali\u015ftii germani nu \u015ftie nimic (Noica si Securitatea<\/em>, II, 2010, p.138).<\/li>\n
    5. \n

      Opinia lui Noica despre Ple\u0219u apare din cele transcrise de G. Liiceanu \u00een Jurnalul de la P\u0103ltini\u015f <\/em>(1983), si din nota\u0163iile cuprinse in caietele tip\u0103rite [probabil cenzurat] \u00een 2007 cu neinspiratul titlu de Jurnal de idei<\/em> \u2013 folosit de Noica la publicarea \u00eentre sept. 1977 \u015fi aprilie 1982 a dou\u0103zeci\u015ficinci de texte \u00een revista \u201cCronica\u201d de la Ia\u015fi, nestr\u00e2nse \u00een volum nici p\u00e2n\u0103 azi (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Noica despre arheul istoric \u00eentrupat de Mircea Eliade, <\/em> in rev. \u201cConta\u201d, 10\/2012, p.126-131; http:\/\/melidonium.ro\/2012\/11\/13\/isabela-vasiliu-scraba-noica-despre-arheul-istoric-intrupat-de-mircea-eliade\/<\/a> sau la adresa http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-8Noica-Tabor.htm<\/a> ).<\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n

       <\/p>\n

      Autoare<\/strong>: Isabela Vasiliu-Scraba (vezi fisa scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba din Wikipedia.ro \u00eenainte de vandalizarea fi\u0219ei de c\u0103tre administratorul MyComp care \u00eenl\u0103tur\u0103 din titlurile c\u0103r\u021bilor scriitoarei \u0219i informa\u021biile privitoare la studiile ei post-universitare de limbi str\u0103ine \u00een \u021bar\u0103 \u0219i de filozofie \u00een occident ; https:\/\/isabelavs2.files.wordpress.com\/2014\/12\/fisa-din-wikipedia-ro.pdf<\/a> )<\/p>\n

      ——————————————————<\/p>\n

      Isabela VASILIU-SCRABA<\/strong><\/p>\n

      Sursa<\/strong>: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/himera1scoalapaltinis9\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Motto: \u201cOamenii s\u00eent trec\u0103tori, dar valorile, crea\u0163iile lor vor r\u0103m\u00e2ne\u201d, C-tin Noica, iulie 1978   Horia Stamatu (1) credea c\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-35357","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35357","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35357"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35357\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35360,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35357\/revisions\/35360"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35357"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35357"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35357"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}