{"id":35370,"date":"2018-01-31T07:26:51","date_gmt":"2018-01-31T07:26:51","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35370"},"modified":"2018-01-31T07:27:31","modified_gmt":"2018-01-31T07:27:31","slug":"elena-buica-lansarea-cartilor-mele-la-%e2%80%9ebiblioteca-din-alexandria%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/31\/elena-buica-lansarea-cartilor-mele-la-%e2%80%9ebiblioteca-din-alexandria%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Elena BUIC\u0102: Lansarea c\u0103r\u021bilor mele la \u201eBiblioteca din Alexandria\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Primul cuv\u00e2nt despre lansarea c\u0103r\u0163ilor mele la Biblioteca jude\u0163ean\u0103 \u201eMarin Preda\u201d din Alexandria \u2013Teleorman, este mul\u0163umire, o mul\u0163umire sufleteasc\u0103 \u015fi o bucurie asemenea unei \u00een\u0103l\u0163\u0103ri de spirit\u2026<\/p>\n

M\u0103 aflam pe meleagurile Teleormanului de aproape o lun\u0103, bucur\u00e2ndu-m\u0103 de\u00a0 re\u00eent\u00e2lnirile cu prietenii, rudele, cunoscu\u0163ii \u015fi s\u0103tenii de care mi-a fost at\u00e2ta dor, de revederea locurilor care cuprind \u00een ad\u00e2ncul lor tainele comorilor de visuri \u015fi speran\u0163e de pe vremea c\u00e2nd credeam c\u0103 pot atinge cerul cu m\u00e2na, \u00eenaripat\u0103 de speran\u0163ele p\u0103rin\u0163ilor investite \u00een mine. Toate \u015fi totul, v\u0103zute \u015fi muiate \u00een necuprins, m-au adus de la cei 8.000 kilometri distan\u0163\u0103, cu dorin\u0163a tainic\u0103 de a le spune spiritelor p\u0103rin\u0163ilor mei c\u0103 ceva din speran\u0163ele lor le-am \u00eendeplinit \u015fi le pun la picioarele lor.<\/p>\n

O toamn\u0103 frumoas\u0103 \u015fi bl\u00e2nd\u0103 \u00ee\u015fi \u00eentindea aripile moi peste t\u0103r\u00e2mul natal \u015fi peste tr\u0103irile mele. Doream s\u0103-mi lansez cele dou\u0103 c\u0103r\u0163i ap\u0103rute \u00een 2017 \u2013 \u201eSensul giratoriu al vie\u0163ii\u201d \u015fi \u201e\u00centre dou\u0103 lumi, Canada \u015fi Rom\u00e2nia\u201d edi\u0163ie bilingv\u0103 – ambele ap\u0103rute la Editura \u201eArmonii culturale\u201d, editor, George A Stroia. Ini\u0163ial, inten\u0163ionam s\u0103 fac lansarea la Casa de Cultur\u0103 din Ro\u015fiorii de Vede, unde, cu un an \u00een urm\u0103, fusesem primit\u0103 cu bra\u0163ele deschise la lansarea c\u0103r\u0163ilor publicate \u00een anul respectiv. Dar, cum o astfel de ac\u0163iune nu \u0163ine de voin\u0163a sau de efortul unei singure persoane \u015fi, mai ales c\u0103 ap\u0103ruser\u0103 \u015fi alte activit\u0103\u0163i care ar fi tins s\u0103 se suprapun\u0103, am optat pentru o lansare la Alexandria, re\u015fedin\u0163a jude\u0163ului, activitatea desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eMarin Preda\u201d, pe 19 septembrie 2017. Am primit sprijinul personalului \u015fi al directorului Viorel Fota, c\u0103rora le mul\u0163umesc \u015fi pe aceast\u0103 cale.<\/p>\n

\u00cen sala de lectur\u0103 a bibliotecii din Alexandria, s-au adunat personalit\u0103\u0163i culturale de pe trei continente: America de Nord, Australia \u015fi Europa. Ca moderator al acestei activit\u0103\u0163i, l-am invitat pe scriitorul-publicist George Roca, venit de la Sidney cu mult drag \u015fi pentru aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire de suflet, dar \u015fi-a declinat responsabilitatea motiv\u00e2nd c\u0103 nu-i cunoa\u015fte prea bine pe cei prezen\u0163i \u015fi pe cei care vor vorbi despre c\u0103r\u0163i (de\u015fi nu era la prima \u00eent\u00e2lnire cu oamenii de cultur\u0103 teleorm\u0103neni). Astfel, am rugat-o pe \u00eendr\u0103gita poet\u0103 \u201ea iubirii\u201d, a\u015fa cum este cunoscut\u0103 Domni\u0163a Neaga, s\u0103 fac\u0103 oficiile de moderator. A fost o bun\u0103 alegere, fiindc\u0103 poeta Domni\u0163a Neaga, profesoar\u0103 de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, jurnalist\u0103, cunosc\u0103toare a uzan\u0163elor unui astfel de eveniment cultural, a ridicat valoarea acestei \u00eent\u00e2lniri spirituale la \u00een\u0103l\u0163imi demne de prestan\u0163a sa. Dup\u0103 o scurt\u0103 introducere privind motivul \u00eent\u00e2lnirii, dup\u0103 o sumar\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a celor dou\u0103 c\u0103r\u0163i, cu men\u0163iunea c\u0103 \u201e\u00centre dou\u0103 lumi, Canada \u015fi Rom\u00e2nia\u201d este o edi\u0163ie bilingv\u0103, moderatoarea i-a prezentat pe cei care, \u00eentr-un fel sau altul, mi-au stat al\u0103turi \u00een acest r\u0103stimp, pe to\u0163i scriitorii de la masa oficial\u0103 \u015fi pe oamenii de cultur\u0103 din sal\u0103.<\/p>\n

\u00cei amintesc \u015fi eu cu mare drag: P\u0103rintele ieroschimonah, Prodromos Bele, de la M\u00e2n\u0103stirea \u201eSf. Gheorghe\u201d din \u0162ig\u0103ne\u015fti, P\u0103rintele paroh, Florinel Barac, de la Biserica \u201eSf\u00e2nta Paraschiva\u201d\u00a0 din aceea\u015fi comun\u0103; apreciata poet\u0103 teleorm\u0103neanc\u0103, doctori\u0163a Elena Armenescu (Bucure\u015fti), \u00eenso\u0163it\u0103 de prietena sa, omul de cultur\u0103, doctori\u0163a Sanda Ivan, venit\u0103 \u00een vizit\u0103 din Fran\u0163a, scriitoarea Virginia Vini Popescu (Alexandria), poeta Lia Nenciu (Nenciule\u015fti-Teleorman), jurnalistul-scriitor George Roca (Australia), scriitorul Constantin T. Ciubotaru (Ro\u015fiorii de Vede), istoricul \u015fi criticul literar Nicolae Dina (Alexandria). Mai erau \u00een sal\u0103 scriitorul Elisei Virgil, care ni s-a al\u0103turat \u00eempreun\u0103 cu artistul plastic Tudor \u015eerb\u0103nescu, medicul Nicolae Bulumac, din localitatea Cervenia. Demn\u0103 de remarcat este \u015fi prezen\u0163a cons\u0103teanului meu, Dumitru Iord\u0103chioaia, pasionat de literatur\u0103, nedezlipit de scrierile mele \u015fi remarcabil recitator de poezii memorate de-a lungul vie\u0163ii. Amintesc cu drag \u015fi pe Florica Stuparu, al\u0103turi de c\u00e2teva\u00a0 persoane din neamul meu, Mioara Buic\u0103 \u015fi Culina Buic\u0103. Men\u0163ionez ca remarcabil\u0103 prezen\u0163a unui copil de 10 ani, care d\u0103 semne c\u0103 poart\u0103 o aureol\u0103 pe capul ei, Teodora-Maria, \u00eenso\u0163it\u0103 de bunica, Niculina Petric\u0103, ambele particip\u00e2nd, an de an, la toate lans\u0103rile de carte la Alexandria, \u00eencep\u00e2nd cu anul 2013. Am sim\u0163it lipsa dragilor mei Ioana \u015fi Ion Dr\u0103g\u0103nu\u015f, care n-au fost \u00een localitate, dar cu g\u00e2ndul au fost al\u0103turi de mine. De asemenea, am simtit lipsa \u00eendr\u0103gitei familii Olteanu, Florica (\u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea a zeci de genera\u0163ii de elevi) \u015fi Gheorghe (profesor \u015fi scriitor), dar acesta din urm\u0103 mi-a l\u0103sat frumoase cuvinte despre c\u0103r\u0163ile mele pe care, mai apoi, le-a publicat. \u00cen stilul s\u0103u particular, a \u00eencheiat astfel: \u201eDoamn\u0103 Buic\u0103, v\u0103 rog s\u0103 nu pleca\u0163i p\u00e2n\u0103 nu m\u0103 \u00eemp\u0103ca\u0163i cu so\u0163ia, care, \u015fi acum, este sup\u0103rat\u0103, c\u0103 eu am citit primul cele dou\u0103 c\u0103r\u0163i ale dumneavoastr\u0103!\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen continuare, cei de la masa oficial\u0103, dar \u015fi cei din sal\u0103 care au dorit s\u0103 vorbeasc\u0103 despre c\u0103r\u0163ile prezentate, au comentat aspectele care i-au impresionat sau \u00een care s-au reg\u0103sit, subliniind c\u0103 exist\u0103 un s\u00e2mbure viu de creativitate, c\u0103 sunt multe idei cu miez, c\u0103 sunt surprinse multe momente ce pot dep\u0103\u015fi interesul de-o clip\u0103. S-a mai spus c\u0103 este o literatur\u0103 care decanteaz\u0103 ideile, c\u0103 deschide perspective, o literatur\u0103 opus\u0103 celei pe care o cite\u015fti pe ner\u0103suflate, dar a doua zi nu-\u0163i mai aminte\u015fti despre ce ai citit. Despre stil s-a spus c\u0103 este frumos, curg\u0103tor \u015fi inconfundabil. Aproape to\u0163i vorbitorii au considerat c\u0103, \u00een volumele prezentate, predomin\u0103 optimismul, c\u0103 autoarea face din scris un mod de via\u0163\u0103, c\u0103 surprinde latura luminoas\u0103 din crea\u0163ia celor despre care a scris, c\u0103 vorbe\u015fte cu c\u0103ldur\u0103 despre partea frumoas\u0103 a Lumii\u2026<\/p>\n

George Roca, remarcabilul jurnalist, care, cu ocazia sosirii \u00een \u0163ar\u0103\u00a0 a primit Diploma de Excelen\u0163\u0103: \u201eErou al neamului\u201d, fiind apreciat drept \u201eambasador” cultural al Rom\u00e2niei, cu figura sa bonom\u0103 \u015fi jovial\u0103, a fermecat asisten\u0163a care l-a aplaudat \u015fi i-a adresat emo\u0163ionante cuvinte de apreciere. El a spus cuvinte de apreciere despre autoare \u015fi despre c\u0103r\u0163ile ei, eviden\u0163iind, totodat\u0103, \u015fi eforturile pe care, personal, le face public\u00e2nd, absolut gratuit, scrierile rom\u00e2nilor, r\u0103sp\u00e2ndindu-le\u00a0 pretutindeni \u015fi \u00een alte reviste, a\u015fa cum a f\u0103cut \u015fi cu scrierile mele. Astfel, locuitorii Tig\u0103ne\u015ftiului meu natal se bucur\u0103 de pre\u0163uirea multor oameni afla\u0163i \u00een diferite locuri pe mapamond.<\/p>\n

Alese cuvinte a rostit istoricul \u015fi criticul literar Nicolae Dina, profesor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103. Printe altele, a remarcat: \u201e\u00cen tot ceea ce scrie de peste un deceniu, scriitoarea are, ca far c\u0103l\u0103uzitor, sinceritatea, frumuse\u0163ea sufleteasc\u0103 \u015fi artistic\u0103, verticalitatea, respectul pentru adev\u0103r, bine \u015fi dreptate, ca valori morale fundamentale respectate cu sfin\u0163enie, sper\u00e2nd ca scrisul s\u0103u, izvor\u00e2t dintr-un suflet \u00eenc\u0103rcat cu cele mai nobile inten\u0163ii, s\u0103 devin\u0103 un mijloc de \u00eendreptare a r\u0103ului, a nedrept\u0103\u0163ilor, a perfidiei, a urii \u015fi a mizeriei umane \u00eent\u00e2lnite de-a lungul existen\u0163ei sale, c\u00e2nd a cunoscut, deopotriv\u0103, cele dou\u0103 c\u0103i ale \u201esensului giratoriu\u201d, Binele \u015fi R\u0103ul, Lumina \u015fi \u00centunericul\u201d.\u00a0 Mai departe, a subliniat c\u0103 \u201eprin sensibilitatea, afectivitatea \u015fi rafinamentul scrierilor sale, Elena Buic\u0103 se bucur\u0103, \u00een r\u00e2ndul cititorilor, de \u00eentreaga lor admira\u0163ie, datorit\u0103 pasiunii, talentului \u015fi d\u0103ruirii sale \u00een slujba cuv\u00e2ntului, fiind o \u00eenving\u0103toare, nu numai \u00een lupta cu verbul, ci, mai ales, \u00een cea cu timpul\u201d.\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Apreciata \u201epoet\u0103 a iubirii\u201d, Domni\u0163a Neaga, vorbind din preaplinul inimii sale, nu a fost mai prejos. Din tumultul de idei, redau doar c\u00e2teva: \u201eScriitoarea Elena Buic\u0103 scrie pentru \u00eendr\u0103gi\u0163ii s\u0103i cititori, dar \u015fi pentru sine, deoarece scrisul a devenit o \u00abterapie\u00bb\u201d. \u201ePun mare pre\u0163 pe valoarea terapeutic\u0103 a scrisului\u201d, spune Domnia Sa undeva. Prin scris, uit\u0103 de toate relele trecute sau prezente, ca dovad\u0103 c\u0103 scrierile sale sunt luminoase, pozitive, optimiste, pline de o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 aproape biblic\u0103, rezultat al unor \u00eenvolburate tr\u0103iri. Focul care o mistuie nu poate fi stins dec\u00e2t prin scris. Intr\u0103m \u00een lectura c\u0103r\u0163ilor distinsei autoare cu \u00abevlavia intr\u0103rii \u00een biseric\u0103\u00bb. Ce vom g\u0103si? Exact ce c\u0103ut\u0103m: bun\u0103tate, iubire, frumuse\u0163e, sfin\u0163enie, \u00een\u0103l\u0163are sufleteasc\u0103… Fiecare eseu, fiecare articol, constituie un \u00eentreg Univers de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri, nelini\u015fti, \u00eentreb\u0103ri despre via\u0163\u0103 \u015fi lume, despre provizoriu \u015fi etern, despre existen\u0163\u0103 \u015fi trecere, probleme care sunt ale autoarei, dar \u015fi ale fiec\u0103ruia dintre noi \u015fi c\u0103rora, autor \u015fi cititor, le c\u0103ut\u0103m o rezolvare\u201d.<\/em><\/p>\n

Frumoasa \u015fi zglobia poet\u0103 Lia Nenciu a vorbit efervescent. Reproduc doar c\u00e2teva p\u0103reri dintr-un articol publicat a doua zi dup\u0103 lansare: \u201eA\u015fa cum spuneam \u015fi \u00een scurta interven\u0163ie pe care am avut-o, spre sus\u0163inerea actului de cultur\u0103 realizat de Biblioteca Jude\u0163ean\u0103, Buni are darul divin de a scoate din cei pe care-i cunoa\u015fte tot ce au ei mai bun; \u00eei ajut\u0103 s\u0103-\u015fi ating\u0103 poten\u0163ialul maxim, printr-o simpl\u0103 conversa\u0163ie, plin\u0103 de z\u00e2mbetu-i luminos, \u00eei face s\u0103 simt\u0103 c\u0103 apar\u0163in unui timp ciudat, \u00een care viitorul, trecutul \u015fi prezentul se intersecteaz\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2n a\u015fa, unite. Buni vorbe\u015fte cu cititorul, \u00een aceste dou\u0103 c\u0103r\u0163i, parc\u0103 purt\u00e2ndu-l de m\u00e2n\u0103 \u015fi ar\u0103t\u00e2ndu-i diferitele flori exotice ale sufletului ei, \u00eembog\u0103\u0163it de umblarea \u00een lumina divin\u0103, pe care trebuie s\u0103 ne-o dob\u00e2ndim cu to\u0163ii. Profund emo\u0163ionat\u0103, Buni spunea, \u00een deschiderea evenimentului moderat de poeta Domni\u0163a Neaga, c\u0103 poart\u0103 \u00een s\u00e2nge seva patriei ei, Rom\u00e2nia, chiar dac\u0103 este recunosc\u0103toare \u015fi noii sale patrii, Canada, pentru pre\u0163uirea \u015fi considera\u0163ia cu care a fost tratat\u0103.\u201c<\/em><\/p>\n

Distinsa profesoar\u0103, Doctor \u00een Fizic\u0103, supranumit\u0103 cu drag \u015fi admira\u0163ie de locuitorii Alexandriei \u201esavanta noastr\u0103\u201d, poeta Virginia Vini Popescu, printre altele, a spus: \u201eFire solar\u0103, Buni cea drag\u0103, fiindc\u0103 nu po\u0163i s\u0103 n-o \u00eendr\u0103ge\u015fti, de\u015fi scrie \u00een Canada, unde locuie\u015fte de ani buni, totu\u015fi, cu g\u00e2ndul este la locurile \u00een care a v\u0103zut lumina zilei \u015fi vine cu scrierile sale \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 ni le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103. Scrierile sale sunt o rev\u0103rsare de suflet, de optimism, gata s\u0103 dea peste r\u0103scoale, scrieri \u00eenc\u0103rcate de sensuri ad\u00e2nci cu \u015ftacheta valoric\u0103 foarte ridicat\u0103. A\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103 sunt citite cu pl\u0103cere \u015fi apreciate, a\u015fa cum se vede din mul\u0163imea de recunoa\u015fteri primite de la cititori \u015fi de la persoane competente. A\u015fa se explic\u0103 \u015fi prezen\u0163a cunoscutului jurnalist George Roca, venit din Australia. Scriitoarea \u015fi profesoara Elena Buic\u0103 a urmat aceea\u015fi linie de la catedra de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103. A slujit pe altarul care r\u0103sp\u00e2nde\u015fte lumina, cuprinderea adev\u0103rului, modelarea sufletelor \u015fi a min\u0163ilor cu n\u0103dejdea \u00een viitor\u201d.<\/em><\/p>\n

Constantin T. Ciubotaru, nepotul scriitorului Eusebiu Camilar, fiu al Teleormanului prin adop\u0163ie, renumit pentru aciditatea, umorul \u015fi zeflemeaua din opera sa, cu verva-i cunoscut\u0103, a dat glas p\u0103rerilor \u015fi sentimentelor din care redau c\u00e2teva fragmente: \u201ePrivesc \u00een sala de festivit\u0103\u0163i a Bibliotecii \u201eMarin Preda\u201d din Alexandria, Teleorman, la cei mul\u0163i chema\u0163i \u015fi… cinste alex\u0103ndrenilor, foarte mul\u0163i prezen\u0163i. Dup\u0103 ce am citit \u015fi recitit pe sticl\u0103, m\u0103rind caracterele, sutele de pagini din c\u0103r\u0163ile sale, l\u0103crim\u00e2nd de emo\u0163ia propriilor amintiri, alteori de oboseal\u0103… m-am \u00eentrebat cum de-a reu\u015fit autoarea s\u0103 evoce peste jum\u0103tate de secol de via\u0163\u0103, s\u0103 filtreze cu sensibilitatea omului ars de dorul pentru locurile natale propriile tr\u0103iri, amintiri. Oriunde ne afl\u0103m, oriunde am fi tr\u0103it, noi doi \u015fi alte c\u00e2teva milioane de oameni, n\u0103scu\u0163i \u00een zisul spa\u0163iu Carpato-Dun\u0103reano-Pontic, suntem m\u00e2ndri c\u0103 suntem rom\u00e2ni! Ave\u0163i ceva \u00eempotriv\u0103, dragi prieteni de cuv\u00e2nt frumos g\u00e2ndit \u015fi scris?\u201d\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

Cunoscuta poet\u0103, prozatoare, eseist\u0103, doamna doctor Elena Armenescu ne-a\u00a0 spus: \u201eOpera prozatoarei Elena Buic\u0103 exceleaz\u0103 prin volumele sale de memorialistic\u0103. Scrise \u00eentr-o frumoas\u0103 \u015fi curg\u0103toare limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 de o \u00eendr\u0103gostit\u0103 de frumos, de adev\u0103r, dar \u015fi de profunde idei existen\u0163iale. Volumele Elenei Buic\u0103 sunt citite cu pasiune, st\u00e2rnind nostalgii, atunci c\u00e2nd poveste\u015fte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi tr\u0103iri autentice ale oamenilor, \u00eencep\u00e2nd cu cei de la sat, pe care i-a cunoscut \u00een copil\u0103rie, p\u00e2n\u0103 la mari personalit\u0103\u0163i ale \u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii, pe care i-a cunoscut de-a lungul vie\u0163ii, \u00een \u0163ara natal\u0103 \u2013 Rom\u00e2nia – sau \u00een cea adoptiv\u0103 – Canada. Elena Buic\u0103 este unul din oamenii frumo\u015fi, al c\u0103rei chip \u2013 reflect\u00e2nd interiorul \u2013 eman\u0103 optimism, iubire, generozitate \u015fi bl\u00e2nde\u0163e, care are puterea s\u0103 se sustrag\u0103 ur\u00e2tului \u015fi s\u0103 \u00eempart\u0103 cu noi bucuria vie\u0163ii prin intermediul scrierilor sale. Apreciat\u0103 ca \u00abetalon al cutezan\u0163ei, ambi\u0163iei, perseveren\u0163ei, dragostei de frumos, de locurile natale \u015fi de oamenii lor \u015fi, \u00een plus, prietenul nemaipomenit pe care oricare dintre noi \u015fi l-ar dori aproape\u00bb, a\u015fa cum spunea poeta Georgeta Resteman, scriitoarea Elena Buic\u0103 \u2013 Buni are voca\u0163ia prieteniei, este iubit\u0103 \u015fi apreciat\u0103 de to\u0163i cei care tr\u0103iesc \u015fi g\u00e2ndesc asemeni ei\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen cuv\u00e2ntul s\u0103u, dup\u0103 ce a f\u0103cut c\u00e2teva elogioase aprecieri asupra c\u0103r\u0163ilor lansate, medicul teleorm\u0103nean Nicolae Bulumac a dezvoltat ideea desprins\u0103 din prezentarea f\u0103cut\u0103 \u00een volumul \u201eSensul giratoriu al vie\u0163ii\u201d, o idee minunat\u0103, sugerat\u0103 prin numele ce-l poart\u0103 locul unde \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea, \u201eGr\u0103dina Raiului\u201d (reprezentat\u0103 aici printr-o rev\u0103rsare apetisant\u0103 de diferite soiuri de struguri, dar \u015fi de policromia straturilor de flori). A subliniat importan\u0163a construirii, \u00een Cervenia, a unui centru interna\u0163ional de geriatrie \u00een colaborare cu Institutul \u201eAna Aslan\u201d din Bucure\u015fti.<\/p>\n

Ceilal\u0163i vorbitori, plini de admira\u0163ie pentru un asemenea grandios proiect, \u00een\u0103l\u0163at prin surse proprii, \u015fi-au exprimat speran\u0163a c\u0103 exemplul de generozitate al doctorului Nicolae Bulumac va fi urmat de c\u00e2t mai mul\u0163i cet\u0103teni, c\u0103ci, a\u015fa cum \u015ftim, de-a lungul istoriei poporului rom\u00e2n, oameni de felul acesta au dus pe umeri greul, asigur\u00e2nd astfel tr\u0103inicia \u015fi continuitatea pe aceste meleaguri.<\/p>\n

Ca de obicei, a urmat acordarea de autografe, felicit\u0103ri \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri, fotografii \u015fi o mic\u0103 trata\u0163ie. \u00cent\u00e2lnirea cu prietenii mei, scriitorii, s-a prelungit cu o vizit\u0103 la M\u0103n\u0103stirea \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d din \u0162ig\u0103ne\u015fti, la invita\u0163ia p\u0103rintelui ieroschimonah, Prodromos Bele, care ne-a oferit \u015fi o aleas\u0103 cin\u0103, preg\u0103tit\u0103 de m\u00e2na sa.<\/p>\n

Aceast\u0103 zi a \u00eensemnat pentru mine, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, recunoa\u015fterea efortului\u00a0 pentru descoperirea frumosului \u015fi a binelui, a spinoaselor c\u0103ut\u0103ri ale sensului existen\u0163ial, a sond\u0103rilor \u00een ad\u00e2ncurile de nep\u0103truns ale sinelui nostru \u015fi, \u00een final, recunoa\u015fterea arderilor pe altarul artei cuv\u00e2ntului.<\/p>\n

—————-<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong><\/p>\n

Octombrie 2017 – Ianuarie 2018<\/strong><\/p>\n

Alexandria \u2013 \u0162ig\u0103ne\u015fti (ROM) \u2013 Pickering, Toronto (CAN) <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Primul cuv\u00e2nt despre lansarea c\u0103r\u0163ilor mele la Biblioteca jude\u0163ean\u0103 \u201eMarin Preda\u201d din Alexandria \u2013Teleorman, este mul\u0163umire, o mul\u0163umire sufleteasc\u0103 \u015fi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-35370","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35370","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35370"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35370\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35373,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35370\/revisions\/35373"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35370"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35370"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35370"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}