{"id":35380,"date":"2018-01-31T08:03:32","date_gmt":"2018-01-31T08:03:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35380"},"modified":"2018-01-31T08:03:32","modified_gmt":"2018-01-31T08:03:32","slug":"nicolae-dina-intre-%e2%80%9epatria-de-sange%e2%80%9d-si-patria-de-suflet%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/31\/nicolae-dina-intre-%e2%80%9epatria-de-sange%e2%80%9d-si-patria-de-suflet%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Nicolae DINA: \u00centre \u201epatria de s\u00e2nge\u201d \u0219i ,,patria de suflet\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Lectura oric\u0103reia dintre c\u0103r\u0163ile doamnei Elena Buic\u0103 – scriitoarea rom\u00e2no-canadian\u0103 alintat\u0103 pe \u00eentreg mapamondul cu supranumele afectiv \u201eBuni\u201d, exprim\u00e2nd \u00eentreaga considera\u0163ie a celor care o cunosc \u015fi o admir\u0103 – este un real festin literar pentru fiecare cititor impresionat de sinceritatea, afectivitatea, reflexivitatea, pasiunea scriiturii \u015fi, mai ales, de talentul de a comunica suflete\u015fte cu lectorii s\u0103i, indiferent de tematica \u015fi de con\u0163inutul fiec\u0103reia dintre ele.<\/p>\n

\n

Nici cele dou\u0103 volume, a c\u0103ror lansare la Alexandria este o onoare pentru iubitorii c\u0103r\u0163ilor sale din jude\u0163ul nostru (s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 este originar\u0103 din \u0162ig\u0103ne\u015ftii Teleormanului unde \u015fi-a petrecut copil\u0103ria, adolescen\u0163a \u015fi o parte din tinere\u0163e), nu \u00eencalc\u0103 orientarea pe care \u00eens\u0103\u015fi \u015fi-a impus-o, aceea de a ajunge la sufletul fiec\u0103rui cititor, aceea de a-\u015fi deschide inima \u015fi mintea \u00een fa\u0163a acestuia, cu sinceritatea \u015fi dragostea de oameni care i-a stat \u015fi \u00eei st\u0103 \u00een fire dintotdeauna.<\/p>\n

\n

Volumul bilingv \u201e\u00centre dou\u0103 lumi, Canada \u015fi Rom\u00e2nia\/Between two worlds, Canada & Romania\u201d a fost publicat \u00een acest an, 2017, la Editura \u201eArmonii Culturale\u201d din Adjud – \u00a0editor, Gheorghe A. Stroia -, fiind dedicat \u00eemplinirii a 150 de ani de existen\u0163\u0103 a Canadei (patria de suflet) \u015fi, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, centenarului Marii Uniri prin care s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit Rom\u00e2nia modern\u0103 (patria de s\u00e2nge, patria natal\u0103) care se va s\u0103rb\u0103tori \u00een anul 2018. Volumul are o semnifica\u0163ie deosebit\u0103 pentru scriitoare, \u00een sensul c\u0103 marcheaz\u0103, prin anticipare, \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 85 de ani, fiind dedicat \u015fi \u00eemplinirii celor dou\u0103 decenii de c\u00e2nd tr\u0103ie\u015fte \u00een patria adoptiv\u0103 \u2013 Canada.<\/p>\n

\n

Titlul c\u0103r\u0163ii este mai mult dec\u00e2t elocvent, scriitoarea tr\u0103ind de dou\u0103 decenii \u201e\u00eentre dou\u0103 lumi\u201d, cea mai mare parte din timpul fiec\u0103rui an petrec\u00e2nd-o \u00een \u0163ara adoptiv\u0103, cu g\u00e2ndul la patria natal\u0103 pe care o viziteaz\u0103 anual, vizit\u0103 plin\u0103 de emo\u0163ii, de sentimente, de bucuria c\u0103 Dumnezeu \u00eei acord\u0103 aceast\u0103 \u015fans\u0103.<\/p>\n

\n

De altfel, volumul este o continuare a scrierilor sale anterioare \u015fi devine, ca \u015fi acelea, un jurnal afectiv de impresii \u015fi tr\u0103iri suflete\u015fti prilejuite de periplul prin cele mai diverse locuri ale Canadei \u015fi ale lumii, cunosc\u00e2nd \u0163inuturi pitore\u015fti \u015fi oamenii acestora \u00een toate manifest\u0103rile lor. Sunt locuri \u00een care a v\u0103zut \u201eVia\u0163a \u00een toat\u0103 frumuse\u0163ea ei\u201d, c\u0103l\u0103torii \u00een care a cunoscut \u015fi a tr\u0103it \u201eadev\u0103rate primeniri ale sufletului, trupului \u015fi min\u0163ii\u201d, descoperind \u201esenza\u0163ii, sim\u0163uri, tr\u0103iri imposibil de redat \u00een cuvinte\u201d, a\u015fa cum exclama \u00eenc\u0103 din anul 2005, \u00een volumul Cr\u00e2mpeie de via\u0163\u0103. Nou\u0103 ani mai t\u00e2rziu, va ilustra \u00een mod str\u0103lucit \u201elumea c\u0103l\u0103toriilor \u015fi a vacan\u0163elor\u201d \u00een volumul Frumoasele vacan\u0163e, \u00een care amintirile europene din Greci, din Spania, din Austria \u015fi, bine\u00een\u0163eles, din Rom\u00e2nia, se \u00eembin\u0103 \u00een mod fericit cu impresiile produse de metropolele Americii, surprinz\u00e2nd-o cu \u201etumultul\u201d \u015fi arhitectonica lor \u015fi produc\u00e2ndu-i o uimire entuziast\u0103, tr\u0103iri nemaicunoscute p\u00e2n\u0103 atunci \u015fi o admira\u0163ie f\u0103r\u0103 margini.<\/p>\n

\n

Din toate aceste volume se desprinde imaginea unui pelerin avid de cunoa\u015ftere, cu o imens\u0103 curiozitate fa\u0163\u0103 de tot ceea ce se petrece \u00een jurul s\u0103u, hot\u0103r\u00e2toare fiind deschiderea sufletului \u015fi a min\u0163ii pentru tot ce vede, aude \u015fi \u00een\u0163elege. Din amalgamul de am\u0103nunte, cronicara propriei peregrin\u0103ri prin Rom\u00e2nia, prin Canada \u015fi pe alte meridiane ale lumii, alege numai pe cele apte s\u0103 dezv\u0103luie reprezentarea consistent\u0103, verosimil\u0103, direct\u0103, extrem de sincer\u0103 a tr\u0103irilor sale suflete\u015fti.<\/p>\n

\n

Cele patru capitole ale volumului de fa\u0163\u0103 dedicate Canadei, cea de a doua patrie pe care o iube\u015fte la fel de mult ca pe cea natal\u0103, surprind \u201eun univers variat de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, g\u00e2nduri, sentimente, simboluri, taine ascunse \u00een strig\u0103tul mut al unei con\u015ftiin\u0163e care duce la o lupt\u0103 inegal\u0103 cu destinul\u201d (\u201ePrefa\u0163\u0103\u201d), precum \u015fi prinosul de recuno\u015ftin\u0163\u0103 al unui emigrant c\u0103ruia i s-a oferit \u015fansa \u201ede a tr\u0103i cu demnitate, \u00een limitele bunei-cuviin\u0163e\u201d \u015fi de a-\u015fi cultiva tr\u0103s\u0103turile personalit\u0103\u0163ii, chiar \u015fi la v\u00e2rsta senectu\u0163ii.<\/p>\n

\n

\u00centr-un prim capitol (\u201eSc\u00e2nteieri de via\u0163\u0103 canadian\u0103\u201d), autoarea are marea satisfac\u0163ie de a-\u015fi exprima, cu sinceritate \u015fi \u00een mod deschis, dragostea fa\u0163\u0103 de Canada, \u0163ara adoptiv\u0103 (\u201eo iubesc ca pe cea de a doua patrie\u201d) \u015fi de a prezenta c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi ce caracterizeaz\u0103 pe canadieni, ace\u015ftia fiind oameni de o onestitate indubitabil\u0103, iar \u201ecalmul, st\u0103p\u00e2nirea de sine \u015fi ordinea cu care se lucra\u201d chiar \u015fi \u00een momente mai pu\u0163in faste, folclorul, momentele esen\u0163iale ale vie\u0163ii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul canadian sunt tot at\u00e2tea aspecte care las\u0103 \u00een mintea \u015fi \u00een inima autoarei amprente de ne\u015fters.<\/p>\n

\n

Un al doilea capitol (\u201eAdaptarea \u00een Canada\u201d) are la origine explicarea hot\u0103r\u00e2rii Elenei Buic\u0103 de a-\u015fi p\u0103r\u0103si patria natal\u0103, fiind obligat\u0103, moral, s\u0103 fac\u0103 acest lucru din cauza ho\u0163iei, trufiei, imposturii, corup\u0163iei, caracteristici ale \u201enoii ciocoimi\u201d, iar stabilirea \u00een aceast\u0103 a doua patrie \u00eenseamn\u0103 o \u015fans\u0103 uria\u015f\u0103, nu numai pentru autoare, ci pentru to\u0163i emigran\u0163ii, indiferent de etnie, aceea de a tr\u0103i, plenar, \u00eentr-o colectivitate primitoare, cu mult\u0103 bun\u0103-cuviin\u0163\u0103 \u015fi cu respect pentru demnitatea fiec\u0103ruia. Acest lucru o face s\u0103 exprime, f\u0103r\u0103 nicio re\u0163inere dragostea \u015fi gratitudinea sa (\u201ete iubim \u015fi pe tine, altfel, dar tot cu c\u0103ldur\u0103, fiindc\u0103 \u015fi tu ne e\u015fti mam\u0103!\u201d), odat\u0103 cu un c\u0103lduros prinos de recuno\u015ftin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 \u0163ar\u0103, devenit\u0103 o real\u0103 \u201epatrie de suflet\u201d.<\/p>\n

\n

O paralel\u0103 \u00eentre civiliza\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi cea canadian\u0103, categoric \u00een defavoarea celei dint\u00e2i caracterizate prin opulen\u0163a, luxul de\u015fucheat, extravagan\u0163a ostentativ\u0103 ale noilor \u00eembog\u0103\u0163i\u0163i dintr-o Rom\u00e2niei postrevolu\u0163ionar\u0103, eviden\u0163iaz\u0103 bunul-gust, rafinamentul \u015fi m\u0103sura \u00een toate cultivate de canadieni, indiferent de etnia de origine a acestora.<\/p>\n

\n

S\u0103rb\u0103torile \u015fi vacan\u0163ele petrecute \u00een Canada devin un prilej de \u201etr\u0103iri pline de frumuse\u0163i \u00een\u0103l\u0163\u0103toare ce-\u015fi trag seva din r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci\u201d, mai ales c\u00e2nd emigrantul, bucuros, tr\u0103ie\u015fte fericirea de a se afla \u00een mijlocul familiei sau al cona\u0163ionalilor afla\u0163i, \u015fi ei, \u00een acelea\u015fi locuri primitoare, aceste aspecte fiind surprinse \u00een capitolul \u201eVacan\u0163e canadiene\u201d.<\/p>\n

\n

Elena Buic\u0103 nu pierde prilejul de a omagia pe cona\u0163ionalii s\u0103i (Herman Victorov, Ovidiu Creang\u0103, Silvestru Moraru, Nic\u0103petre, Helena Belt, Victor Ro\u015fca, fra\u0163ii Iacob \u015fi Florin Oprea), care fac cinste Rom\u00e2niei prin realiz\u0103rile lor \u00een cele mai diverse domenii, mai ales \u00een literatur\u0103 \u015fi arte, dedic\u00e2nd fiec\u0103ruia c\u00e2te un medalion din care eman\u0103 c\u0103ldura, sinceritatea admira\u0163iei, respectul \u015fi gratitudinea pentru activitatea \u015fi opera lor. Remarcabil este, \u00een acest sens, omagiul pios adus publica\u0163iei care i-a oferit, cu generozitate, \u015fansa de a se afirma ca literat \u00eenc\u0103 din anul 2003, \u201eObservatorul din Toronto\u201d, al c\u0103rei ctitor \u015fi conduc\u0103tor, rom\u00e2nul Dumitru-Puiu Popescu, i-a acordat o rubric\u0103 permanent\u0103, \u201ePrin sita vremii\u201d, devenit\u0103, ulterior, \u201e\u00centre dou\u0103 lumi\u201d, rubrici \u00een care au ap\u0103rut cele mai multe dintre scrierile acestui volum. Un alt rom\u00e2n, \u201eremarcabilul publicist\u201d George Roca, se bucur\u0103 de \u00eentreaga admira\u0163ie \u015fi gratitudine a Elenei Buic\u0103 pentru faptul c\u0103 i-a facilitat, nu o dat\u0103, publicarea scrierilor sale \u00een reviste din \u00eentreaga lume, mai ales din Australia.<\/p>\n

\n

Iat\u0103, deci, c\u0103 Elena Buic\u0103-Buni reu\u015fe\u015fte s\u0103 ne surprind\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 prin \u201euniversul de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, g\u00e2nduri, sentimente, simboluri, taine\u201d al unui om trecut prin at\u00e2tea nelini\u015fti existen\u0163iale \u015fi dificult\u0103\u0163i \u00eent\u00e2mpinate \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care nu a fost pe deplin \u00een\u0163eleas\u0103, dar c\u0103tre care se \u00eendreapt\u0103 dragostea \u015fi g\u00e2ndurile sale de bine, pentru c\u0103 \u201e\u0163inutul natal, care e \u00eenc\u0103 viu \u00een mine, \u00eemi d\u0103 fiori, m\u0103 \u00eempresoar\u0103 \u015fi nu \u00eemi d\u0103 pace\u201d.<\/p>\n

\n

Din toate scrierile acestui volum r\u0103zbat admira\u0163ia f\u0103r\u0103 margini, profundul sentiment de dragoste, dar, mai ales, gratitudinea autoarei, at\u00e2t pentru \u0163ara-mam\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru \u0163ara-adoptiv\u0103, care a primit-o cu bra\u0163ele larg deschise oferindu-i posibilitatea de a-\u015fi \u00eemplini voca\u0163ia, \u00eenfr\u00e2nat\u0103 de condi\u0163ii neprielnice p\u00e2n\u0103 atunci, de cronicar al vie\u0163ii oamenilor, voca\u0163ie pe care o \u00eempline\u015fte cu d\u0103ruire, cu afectivitatea care-i caracterizeaz\u0103 toate c\u0103r\u0163ile, f\u0103c\u00e2ndu-l pe cititor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 aidoma sim\u0163\u0103mintele, c\u0103ldura, dragostea sa pentru oameni, prezentate cu un talent narativ incontestabil.<\/p>\n

———————<\/strong><\/p>\n

Nicolae DINA<\/strong><\/p>\n

Alexandria, Teleorman<\/strong><\/p>\n

Ianuarie 2018\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lectura oric\u0103reia dintre c\u0103r\u0163ile doamnei Elena Buic\u0103 – scriitoarea rom\u00e2no-canadian\u0103 alintat\u0103 pe \u00eentreg mapamondul cu supranumele afectiv \u201eBuni\u201d, exprim\u00e2nd \u00eentreaga [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-35380","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35380","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35380"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35380\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35383,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35380\/revisions\/35383"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35380"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35380"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35380"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}