{"id":35428,"date":"2018-01-31T19:52:33","date_gmt":"2018-01-31T19:52:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35428"},"modified":"2018-01-31T19:52:33","modified_gmt":"2018-01-31T19:52:33","slug":"isabela-vasiliu-scraba-eliade-si-unul-dintre-turnatorii-sai-anonimizati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/01\/31\/isabela-vasiliu-scraba-eliade-si-unul-dintre-turnatorii-sai-anonimizati\/","title":{"rendered":"Isabela VASILIU-SCRABA: Eliade \u0219i unul dintre turn\u0103torii s\u0103i anonimiza\u021bi"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Motto:<\/p>\n

\u201eOdat\u0103 am spus c\u0103 \u00een Fran\u021ba s\u00eent mai mul\u021bi stalini\u0219ti dec\u00e2t locuitori. Din cauz\u0103 c\u0103 m\u0103 loveam de aceast\u0103 mentalitate\u2026Sartre zicea: TOUT LES ANTICOMUNISTES SONT DES CHIENS\u201d<\/p>\n

(Theodor Cazaban, iunie, 1993).<\/p>\n

 <\/p>\n

Ioan Petru Culianu se pare c\u0103 a scris din Fran\u021ba o not\u0103 informativ\u0103 despre Mircea Eliade (vol. Mircea <\/em>Eliade \u00een arhiva Securit\u0103\u0163ii<\/em>, Ed. Mica Valahie, 2008, p. 233). Autorul este recognoscibil dup\u0103 con\u021binutul notei pentru Securitatea R.S.R. , turn\u0103torul Ion Manea auto-deconspir\u00e2ndu-se \u0219i el \u00een 1974 odat\u0103 cu men\u021bionarea volumului so\u021biei sale, Gramatica comparat\u0103<\/em> ( ibid., p.117). \u00cen nota scris\u0103 probabil de Culianu se aminte\u0219te \u0219i de Adriana Berger (dup\u0103 moartea profesorului Eliade autoare a unui articol anti-Eliade \u00een revista \u201eMinimum\u201d din Israel, urmat de alte articole calomnioase). De la Paris, A. Berger \u00eei scrisese \u00een rom\u00e2ne\u0219te pe 13 oct. 1984 lui Culianu la Groningen \u201ec\u0103 nu are slujb\u0103\u201d, dup\u0103 ce Eliade se dispensase de ajutorul ei la clasarea manuscriselor \u0219i a coresponden\u021bei, \u201ecea mai grav\u0103 eroare din ultimii 25 de ani\u201d (Mircea Eliade, Jurnal<\/em>, 31 martie 1984). \u00cen nota scris\u0103 probabil \u00een anul 1984, Securitatea comunist\u0103 era pus\u0103 la curent c\u0103 \u201esursa\u201d o cunoa\u0219te pe Adriana Berger, \u201etip\u0103 de o rar\u0103 mediocritate\u201d care l-a c\u0103utat insistent si care \u00eei dactilografiaz\u0103 o conferin\u021b\u0103 (la 25 nov.1984 a sus\u021binut o conferin\u021b\u0103 despre \u0219tiin\u021ba \u00een Rena\u0219tere, la Sorbona, noteaz\u0103 Culianu \u00een nov. 1990 \u00een Curriculum vitae<\/em> alc\u0103tuit \u00een vederea angaj\u0103rii la Chicago, la Divinity School). Informatorul mai scrie c\u0103 i-a citit Adrianei Berger \u0219i teza de doctorat din 1982 pe tema operei lui Eliade. El adaug\u0103 \u00een not\u0103 c\u0103 a trebuit s\u0103-i r\u0103spund\u0103 Adrianei Berger la o mul\u021bime de \u00eentreb\u0103ri privitoare la \u201erela\u021bia sa cu Mircea Eliade\u201d.<\/p>\n

\u00cen vara anului 1972 Securitatea i-a permis comunistului Ioan Petru Culianu s\u0103 treac\u0103 dincolo de Cortina de fier spre a se perfec\u0163iona \u00een italian\u0103 la Perugia cu o bursa de dou\u0103 luni. Era imediat dup\u0103 licen\u0163a \u00een italian\u0103 \u015fi dup\u0103 ob\u0163inerea postului de redactor la revista Secolul XX (vezi interviul lui Culianu din dec. 1990 republicat \u00een rev. \u201c22\u201d din 22-23mai 2011, p. 13). \u00cen decembrie 1990 Culianu \u00eei povestea Gabrielei Adame\u015fteanu c\u0103 la vremea studen\u0163iei sale bucure\u015ftene venise la el un securist spre a-l racola. Acel securist, dup\u0103 ce a aflat de la t\u00e2n\u0103rul italienist dorin\u0163a acestuia de a lucra \u00een redac\u0163ia unei reviste literare, l-a asigurat c\u0103 Securitatea \u00eei poate \u00eendeplini visul. Dup\u0103 asasinatul de la Chicago, Paul Drogeanu \u015fi-a amintit c\u0103 Ioan P. Culianu primise \u00eenainte de a r\u0103m\u00e2ne \u00een Italia postul la revista \u201eSecolul XX\u201d (vezi Paul Drogeanu \u00een Suplimentul \u201eLitere Arte Idei\u201d al Cotidianului din 18 mai 1992, p.7). Decizia comunistului Culianu de a r\u0103m\u00e2ne \u00een Italia a atras dup\u0103 sine abandonarea visului de a lucra \u00een R.S.R. la cea mai prestigioas\u0103 revist\u0103 cultural\u0103 scoas\u0103 \u00een \u021bar\u0103, dar nu \u015fi abandonarea colabor\u0103rii sale cu\u00a0 Securitatea, cu at\u00e2t mai greu de realizat cu c\u00e2t temuta institu\u0163ie \u00eei trimite un colaborator al ei \u00een Lag\u0103rul de refugia\u0163i de la Latina din apropierea Romei (cf. Andrei Oi\u015fteanu, Asasinarea lui Culianu<\/em>, \u00een rev. Oglinda literar\u0103 din august, anul X, 116\/2011, p.7065).<\/p>\n

Nota \u00eenformativ\u0103 din 1984 are data exact\u0103 si semn\u0103tura turn\u0103torului anonimizate, \u00een conformitate cu Legea 187 si Ordonan\u021ba 16 care permite s\u0103 se \u201epublice doar numele informatorilor care prin ac\u021biunea lor au \u00eenc\u0103lcat\u00a0 drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile omului\u201d (vezi rev. \u201e22\u201d, nr 862, 18 sept. 2006, interviul cu Claudiu Seca\u0219iu, pre\u0219edintele CNSAS), de ca si cum oamenii n-ar avea dreptul la o via\u021b\u0103 privat\u0103. Inregistr\u0103rile din perioada totalitarismului comunist prin pere\u021bii \u201emicrofoniza\u021bi\u201d ai camerei fostului de\u021binut politic Noica, sau pe calea turn\u0103toriilor ob\u021binute de Securitate de la vizitatorii filozofului (1),<\/strong>\u00a0 nefiind, vezi-Doamne, \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale acestui drept fundamental. Filozoful retras la P\u0103ltini\u0219 mai visa c\u00e2teodat\u0103 c\u0103 le va\u00a0 \u201etr\u00e2nti u\u0219a \u00een nas\u201d securi\u0219tilor care l-au b\u0103gat f\u0103r\u0103 motiv \u00een \u00eenchisoare, \u00eenc\u0103lc\u00e2ndu-i apoi dreptul la o via\u021b\u0103 privat\u0103, lipsit\u0103 de urm\u0103ritori \u0219i \u201eciripitori\u201d (2)<\/strong>. Visa c\u0103 va r\u0103m\u00e2ne la familia lui din Anglia, \u201eca s\u0103 nu mai aibe nimeni prilej s\u0103 se ocupe de el\u201d (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Filozoful Noica, un marginalizat al culturii comuniste \u0219i postcomuniste<\/em>, \u00een \u201eTribuna\u201d, Cluj-Bapoca, nr.282\/2014, pp.23-25\u00a0;https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-noicalistaneagra8\/<\/a> ). Oricare ar fi ideologia sa, totalitarismul are neap\u0103rat un caracter ideologic prin \u201cvoin\u0163a de a-\u015fi justifica natura terorist\u0103\u201d , scrie politologul Ion Varlam \u00een studiul s\u0103u, Totalitarismul ca mod de acaparare a puterii de stat<\/em> (postat pe internet la\u00a0 www.procesulcomunismului.com\/marturii\/fonduri\/varlam<\/a> , pagin\u0103 greu accesibil\u0103 dup\u0103 \u201eregionalizarea\u201d internetului spre o c\u00e2t mai atent\u0103 supraveghere). Aceasta ar fi \u201co prim\u0103 deosebire fa\u0163\u0103 de dictatura banal\u0103\u201d.\u00a0 Numai c\u0103 ideologia pe care o practic\u0103 totalitarismul de dreapta sau de st\u00e2nga este \u201cnelegitim\u0103 p\u00e2n\u0103 si \u00een ochii propriei doctrine\u201d (ibid.) pentru c\u0103 plaseaz\u0103 \u00eentr-un viitor utopic binele ca scop final, \u00een timp ce face r\u0103ul, actualitatea f\u0103r\u0103delegii fa\u0163\u0103 de persoanele indezirabile<\/em> fiind mijlocul de realizare a m\u0103re\u0163iei viitoare.<\/p>\n

Referindu-se la volumele omagiale Aufsaetze zu Mircea Eliade<\/em>, \u00eengrijite de marxistul Hans P. Duerr (n.1943), dintre care un volum deja ap\u0103rut (Sehnsucht nach dem Ursprung<\/em>, 1983), academicianul Mircea Eliade \u00eei scria lui Culianu pe 24 febr. 1984\u00a0 c\u0103 nu-l deranjeaz\u0103 dac\u0103 ele cuprind (3)<\/strong> \u0219i articole critice, g\u00e2ndindu-se probabil la diversitatea fireasc\u0103 de opinii si nu la minimalizarea faimei de care s-a bucurat g\u00e2ndirea sa \u00eennoitoare pe t\u0103r\u00e2m \u0219tiin\u021bific<\/strong>, cum s-a petrecut \u00een articolul muzeografului Andrei Ple\u0219u (vizitator al familiei lui Leonte R\u0103utu, \u201esatrap al culturii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d), muzeograf a c\u0103rui fals\u0103 deziden\u021b\u0103 a fost probat\u0103 de \u00eens\u0103\u0219i trimiterea sa de c\u0103tre st\u0103p\u00e2nirea comunist\u0103 \u00een Republica Federal\u0103 German\u0103 ca bursier Humboldt (Problema falsei diziden\u021be a muzeografului de la Tescani a fost abordat\u0103 de sculptorul Bata Marinov, un fost coleg de facultate, \u00een scrisoarea sa din 8 febr. 2012 c\u0103tre S. Ilie\u0219iu, din care reiese farsa \u201evictimiz\u0103rii\u201d comunistului Andrei Ple\u0219u; http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2013\/02\/marea-pacaleala-scrisoarea-lui-bata-marianov-catre-sorin-iliesiu\/<\/a>)<\/p>\n

Intrigat de articolul despre Horia Stamatu (4)<\/strong>, text la care Culianu \u021binea at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t n-a ascultat nici de Virgil Ierunca, nici de Mircea Eliade care l-au rugat s\u0103 renun\u021be la acel articol de \u201edesfiin\u021bare\u201d a celui mai \u00eensemnat poet al exilului rom\u00e2nesc, Ierunca i-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it lui Culianu (f\u0103r\u0103 menajamente) impresia sa dup\u0103 care acesta ar fi fost un \u201etrimis de st\u0103p\u00e2nire\u201d care ar fi p\u0103strat rela\u021bii de colaborare cu Securitatea (Virgil Ierunca, scrisoare c\u0103tre Culianu din 6 octombrie 1978, \u00een rev. \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, 7 febr. 1996). \u00cen anul c\u00e2nd a fost eliberat Noica din temni\u021ba politic\u0103 (\u00eempreun\u0103 cu toate cadavrele vii care supravie\u021buiser\u0103 regimului de exterminare de dup\u0103 gratii), Virgil Ierunca se \u00eentreba retoric dac\u0103 \u201espectrul crimei\u201d \u00eempotriva istoricului Gheorghe Br\u0103tianu \u0219i a filozofului Mircea Vulc\u0103nescu nu \u00eenso\u021be\u0219te, oare, pe niciunul dintre \u201etrimi\u0219ii de st\u0103p\u00e2nire?\u201d (Virgil Ierunca, Rom\u00e2ne\u0219te<\/em>, 1964, ed.II-a 1991, p.58). Pe 19 octombrie 1978 Culianu \u00eei scria profesorului Eliade c\u0103 Horia Stamatu \u201ea trimis la toat\u0103 lumea\u201d o traducere a articolului s\u0103u \u201e\u00eenso\u021bit\u0103 de un comentariu de 27p.\u201d, acea lung\u0103 scrisoare fiind atent cenzurat\u0103 de patru decenii at\u00e2t de cultura comunist\u0103 c\u00e2t \u0219i de cultura cripto-comunist\u0103 de dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea lui Ceau\u0219escu (5)<\/strong>.<\/p>\n

\u00cen ce-l prive\u0219te pe renumitul Eliade, care l-a tot sus\u021binut \u0219i \u00eencurajat mai bine de zece ani pe t\u00e2n\u0103rul asistent de rom\u00e2n\u0103 de la Groningen, credem c\u0103 faimosul istoric al religiilor nu s-a putut a\u0219tepta din partea lui Culianu la etichet\u0103rile drept fascist, uzuale decenii de-a r\u00e2ndul la stalini\u0219tii din garda veche a Anei Pauker, precum Leonte R\u0103utu, un semidoct, \u201esatrap al culturii rom\u00e2ne\u0219ti improvizat \u00een diriguitorul ei\u201d (M. Ni\u021bescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii<\/em>, Bucure\u0219ti, 1995, p.375).<\/p>\n

Articolul lui (Culianu, Mircea Eliade \u0219i broasca \u021bestoas\u0103 cu un singur ochi<\/em>) \u2013 t\u00e2n\u0103r comunist trimis \u00een Italia \u00een 1972 de regimul totalitar comunist cu o burs\u0103 de studii dup\u0103 terminarea facult\u0103\u021bii la Bucure\u0219ti-, i-a servit \u00een 1987 \u0219i americanului Mac Ricketts s\u0103 scrie un articol despre tinere\u021bea lui Eliade petrecut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia dinainte de ocupa\u021bia sovietic\u0103, \u021bar\u0103 a c\u0103rei istorie interbelic\u0103 (\u0219i nu numai!) a fost dup\u0103 1945 permanent contraf\u0103cut\u0103 de colaboratori ai poli\u021biei politice precum Zigu Ornea (6)<\/strong>. Un fost de\u021binut politic (rabinul dr. David \u0218afran) observase cu juste\u021be c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103 \u201eevreii d\u0103deau lec\u021bii politice poporului rom\u00e2n coment\u00e2nd \u0219i r\u0103st\u0103lm\u0103cind epoca 1920-1948\u201d\u00a0 (vezi \u201eIstorie trucat\u0103 \u00een loc de filozofie, sau, Prejudec\u0103\u021bi \u00een loc de judec\u0103\u021bi\u201d, \u00een vol.: Isabela Vasiliu-Scraba, Contextualiz\u0103ri. Elemente pentru o topologie a prezentului<\/em>, Slobozia, 2002, pp.117-128\u00a0; vezi \u0219i\u00a0\u00a0 https:\/\/www.scribd.com\/doc\/234897986\/IsabelaVasiliuScrabaReceptareEliade<\/a>). Dup\u0103 Raymond Aron si Carl Friederich (pe care Ion Varlam \u00eei citeaz\u0103 \u00een studiul s\u0103u despre definirea totalitarismului), caracterul totalitar al unui regim politic ar implica erijarea doctrinei politice a partidului unic \u00een religie de stat,\u00a0 monopolizarea tuturor puterilor (politic\u0103, economic\u0103, social\u0103 si spiritual\u0103), si crearea unei poli\u0163ii politice \u201cresponsabile cu exercitarea terorii si conservarea puterii\u201d (Ion Varlam).<\/p>\n

Mai mult ca sigur, Mircea Eliade nu \u0219i-a putut imagina nici atacurile din articolul scris de Culianu (Mircea Eliade und die blinde Schildkroete<\/em>, pp.216-243) \u0219i nici minimalizarea impactului pe care l-a avut opera sa \u0219tiin\u021bific\u0103 (7) <\/strong>din textul \u201etrimisului de st\u0103p\u00e2nire\u201d Andrei Ple\u0219u (ani de zile bursier Humboldt \u00een Germania capitalist\u0103), articol plasat ulterior \u0219i \u00een volumul din 1987 \u00eengrijit de Marin Mincu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Un fals filosof al religiilor -Andrei Ple\u015fu-\u00a0 despre unul autentic: Mircea Eliade <\/em>; https:\/\/www.scribd.com\/document\/191358853\/IsabelaVScrabaEliadePlesu<\/a> ).<\/p>\n

Pentru c\u0103 at\u00e2t Ple\u0219u c\u00e2t \u0219i Culianu \u00eel periaser\u0103 cu vorbe lingu\u0219itoare prin scrisori\u00a0: \u201eIncerc a nu-l tr\u0103da niciodat\u0103 pe adev\u0103ratul M.Eliade care r\u0103m\u00e2ne pentru mine exemplul cel mai frumos al acestor vremuri tulburi\u2026v\u0103 mai exprim \u00eenc\u0103 o dat\u0103 recuno\u0219tin\u021ba pentru a 1001-a dovad\u0103 de bun\u0103tate pe care mi-o da\u021bi\u201d \u00eei scria I.P. Culianu de la Goningen pe 4 aprilie 1984. Epistolele expediate de comunistul Andrei Ple\u0219u savantului de la Chicago (men\u021bionate \u00een 1983 \u00een Jurnalul de la P\u0103ltini\u0219<\/em>) n-au fost publicate, probabil din pricina unui ton la fel de lingu\u0219itor (vezi \u201eMircea Eliade Papers\u201d de la Chicago\u00a0: https:\/\/www.lib.uchicago.edu\/e\/scrc\/findingaids\/view.php?eadid=ICU.SPCL.ELIADEM<\/a> ).<\/p>\n

\u00cen aprilie 1984 ie\u0219ise deja volumul Aufsaetze zu Mircea Eliade. Die Mitte der Welt<\/em> (Frankfurt am Main, Syndicat, 1984) cuprinz\u00e2nd contribu\u021biile celor doi fo\u0219ti traduc\u0103tori de Rudolf Steiner la Sinaia (\u00een vila homosexualului George B\u0103lan, vezi amintirile lui A. Ple\u0219u despre I.P. Culianu publicate de informatorul de Securitatea Sorin Antohi). Volumul ap\u0103rut la \u201eSyndicat\u201d este semnalat pe ocolite de asistentul romanistului Noomen care credea c\u0103 p\u0103c\u0103le\u0219te pe cineva c\u00e2nd desemna atacurile sale ca \u201eap\u0103r\u0103ri\u201d:<\/p>\n

\n

\u201eDe la Paris \u00eemi sosesc zvonuri, legate de Die Mitte der Welt,<\/em> c\u0103 iar\u0103\u0219i am f\u0103cut o st\u00e2ng\u0103cie \u0219i nepotrivit\u0103 \u00eencercare s\u0103 v\u0103 \u2026ap\u0103r\u201d (asistentul de rom\u00e2n\u0103 I.P. Culianu c\u0103tre savantul Mircea Eliade, 4 aprilie 1984).<\/p>\n

\n

Dresa\u021bi cu acelea\u0219i minciuni istorice care-l f\u0103cuser\u0103 pe comunistul George Iva\u0219cu s\u0103 inventeze f\u0103r\u0103 jen\u0103 c\u0103 l-ar fi v\u0103zut pe Eliade cu pistolul la br\u00e2u \u00eembr\u0103cat \u00een c\u0103mas\u0103 verde (Mircea Eliade \u00een arhiva Securit\u0103\u021bii<\/em>, Ed. Mica Valahie, Bucure\u0219ti, 2008, p. 204), at\u00e2t Culianu c\u00e2t si \u201ecronicarul plastic Andrei Ple\u0219u\u201d (cf. Noica, 1984)\u00a0 s-au reg\u0103sit imediat dup\u0103 1990 \u00eentre cei mediatiza\u021bi cu insisten\u021b\u0103 prin Revista \u201e22\u201d a Grupului de Dialog Social format \u00een jurul dogmaticului stalinist Silviu Brucan. Cu diferen\u021ba c\u0103 primul era pe punctul de a-\u0219i indeplini visul de o via\u021b\u0103 de a fi profesor \u00een America la universitatea unde Eliade predase trei decenii, \u00een timp ce A. Ple\u0219u a primit de la Ion Iliescu portofoliul ministerial care-i fusese preg\u0103tit \u00eenc\u0103 din 1987, cum apare pe o caseta de la \u201eRadio Europa liber\u0103\u201d (vezi Ion Varlam, Pseudo-Rom\u00e2nia<\/em>, Bucure\u0219ti, 2004, p.85). O alt\u0103 deosebire, de loc neglijabil\u0103, a constat \u00een atitudinea critic\u0103 a jurnalistului I.P. Culianu (1950-mai1991) fat\u0103 de guvernan\u021bii Rom\u00e2niei post-comuniste (8)<\/strong> \u00eentre care se g\u0103sea \u0219i Ple\u0219u \u00een calitatea lui de ministru al culturii la vremea expulz\u0103rii Ex-regelui Mihai de c\u0103tre Ion Iliescu \u0219i a primei mineriade din iunie 1990, ministru demisionat la a doua mineriad\u0103 din toamna anului 1991.<\/p>\n

Dup\u0103 moartea savantului Mircea Eliade (1907-1986), Mac Ricketts \u00eei cerea lui I.P. Culianu pe 4 iunie 1987 o copie xerox a articolului Mircea Eliade und die blinde Schildkroete<\/em> (traducere din englez\u0103 \u00een german\u0103 de Udo Rennert, \u00een vol. Die Mitte der Welt<\/em>) \u00eentruc\u00e2t voia s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 un referat pe tema Eliade \u0219i Legiunea <\/em>pentru \u00eent\u00e2lnirea anual\u0103 a American Academy of Religion din decembrie 1987 (cf. S. Antohi).<\/p>\n

Memorabil ne pare faptul c\u0103 profesorul Mircea Eliade, ca s\u0103 poat\u0103 citi atacul la adresa lui cuprins \u00een articolul Broasca \u021bestoas\u0103 cu un singur ochi<\/em> (din volumul Die Mitte der Welt, <\/em>articol inexistent \u00een arhiva de la Chicago inventariat\u0103 de Ricketts dup\u0103 decesul lui Mircea Eliade<\/strong>) n-a ezitat s\u0103-i fac\u0103 lui Culianu o vizit\u0103 la Groningen, de\u0219i deplas\u0103rile \u00eei erau dificile din cauza v\u00e2rstei si mai ales a reumatismului s\u0103u de stadiu foarte \u00eenaintat. Relatarea vizitei la Groningen \u2013 cu un ton de-a dreptul insolent \u2013 o afl\u0103m \u00een scrisoarea t\u00e2n\u0103rului asistent de rom\u00e2n\u0103 din Olanda expediat\u0103 pe 18 sept 1984 din care reiese c\u0103 scopul vizitei b\u0103tr\u00e2nului savant Eliade nu a putut fi atins:<\/p>\n

\n

\u201e\u2026unele lucruri n-au fost perfecte. De exemplu, c\u00e2nd Doamna dorea \u021big\u0103ri, ar fi trebuit s\u0103 alerg \u0219i s\u0103 le procur\u00a0; iar c\u00e2nd Dl. Profesor a dorit volumul Die Mitte der Welt,<\/em> la Amsterdam, a\u0219 fi avut (cred) timp s\u0103 m\u0103 duc s\u0103-l caut\u201d (I.P. Culianu, 18\u00a0 sept. 1984).<\/p>\n

\n

Culianu s-a ar\u0103tat \u00eenc\u0103 din studen\u021bie fascinat de posibilitatea ideologiz\u0103rii \u00een mass\u0103 \u0219i de\u00a0 manipularea g\u00e2ndirii prin (ceea ce Mircea Iorgulescu numise \u00een Marea tr\u0103nc\u0103neal\u0103<\/em>, 1994) \u201eprotec\u021bia mecanismelor de mistificare\u201d (https:\/\/www.scribd.com\/doc\/225083365\/IsabelaVasiliuScrabaEliadeDetractori<\/a>). Acestea \u2013 datorit\u0103 monopolului de\u021binut de regimul totalitar asupra editurilor \u2013 se realizau \u00een comunism prin prefe\u021be \u0219i postfe\u021be, tehnic\u0103 folosit\u0103 \u0219i dup\u0103 1990. Mai nou, mai \u00een pas cu epoca internetului, manipularea creierelor se realizeraz\u0103 si prin Wikipedia.ro, dic\u021bionar on-line monopolizat de un grup cu interese ascunse care promoveaz\u0103 c\u0103r\u021bile de la Humanitas, \u00eendep\u0103rt\u00e2nd c\u0103r\u021bile ap\u0103rute la alte edituri (https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-wikipediaro19\/<\/a> ), ajung\u00e2ndu-se chiar la plasarea \u00een fi\u0219ele acestei enciclopedii de linkuri sau citate pentru o c\u00e2t mai sus\u021binut\u0103 mediatizare a lui Andrei Ple\u0219u (de ex. vezi citatul din Ple\u0219u \u2013 de o maxim\u0103 banalitate \u2013\u00a0 plasat de administratori la fi\u0219a fostei de\u021binute politic, universitara \u0219i eseista Alice Voinescu, accesare pe 18 sept. 2017).<\/p>\n

Din pu\u021binele c\u0103r\u021bi ale sale tip\u0103rite pe h\u00e2rtie proast\u0103 \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103, Mircea Eliade a sesizat strategia manipulatorie de insinuare a unor \u201egrile de citire\u201d \u00een prefe\u021be ori postfe\u021be. Sp\u0103larea creierelor din vremea comunismului este descris\u0103 \u00eentr-una din poeziile exilatului Horia Stamatu: \u201eO \u021bar\u0103 cu suflete sp\u0103late\/\u00a0 \u0219i puse \u00een ordine pe gard\/ e paradisul ne\u00eencetat f\u0103g\u0103duit\/\u00a0 dar niciodat\u0103 ajuns \u0219i p\u0103tat mereu cu s\u00e2nge\u201d (H. Stamatu, Jurnal 77, \u00een \u201eRevista Scriitorilor Rom\u00e2ni\u201d, Muenchen, nr.15\/1978, p.29). Sigur, fragmentul citat nu se refer\u0103 la \u201esufletele sp\u0103late\u201d ale manipulatorilor (manipula\u021bi), adic\u0103 la beneficiarii totalitarismului comunist \u0219i ai regimului Iliescu de dup\u0103 1990 printre care s-a situat Andrei Ple\u0219u\u00a0 (apud. Ion Varlam, Pseudorom\u00e2nia. Conspirarea deconspir\u0103rii<\/em>, Bucure\u0219ti, Ed. Vog, 2004, pp. 59-89\u00a0; vezi \u0219i fotografiile de dup\u0103 1990 ale oficialului A.Ple\u0219u difuzate pe 11 martie 2014 la o emisiune de televiziune\u00a0: https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=amGi8YBZ5nE<\/a>).<\/p>\n

Ad\u0103ug\u00e2nd o postfa\u021b\u0103 la modestul volum despre Eliade publicat de I. P. Culianu \u00een 1978 la o editur\u0103 minuscul\u0103 din Italia, Sorin Antohi (unul dintre editorii foilor r\u0103zle\u021be r\u0103mase dup\u0103 asasinarea lui I.P. Culianu) colporteaz\u0103 \u00een 1998 falsuri istorice puse \u00een circula\u021bie de revista israelian\u0103 \u201eToladot\u201d (nr.1\/1972) spre blocarea Premiului Nobel la care Mircea Eliade a tot fost propus ani \u00een \u0219ir. Dezinteresat de sutele de mii de rom\u00e2ni care dup\u0103 23 august 1944 au fost victime ale regimului de teroare ideologic\u0103 \u0219i poli\u021bieneasc\u0103, cu alte cuvinte av\u00e2nd un suflet la fel de bine \u201esp\u0103lat\u201d ca cel al lui Culianu, informatorul Sorin Antohi (\u201eAm turnat la Securitate\u201d<\/em>, \u00een \u201eCotidianul\u201d din 5 sept. 2006) folose\u0219te postfa\u021ba \u00eentru difuzarea unei imagini false \u0219i r\u0103uvoitoare despre Mircea Eliade care a fost considerat pe bun\u0103 dreptate \u201ecel mai mare istoric al religiilor din secolul XX\u201d.<\/p>\n

Turn\u0103torul Antohi scrie c\u0103 dup\u0103 moartea lui Eliade \u201echiar persoane str\u0103ine de opera literar\u0103 \u0219i academic\u0103 a lui Eliade \u00eencep s\u0103-l cunoasc\u0103 ca anti-semit, pronazist, membru zelos al G\u0103rzii de Fier, admirator al lui Codreanu \u0219i, deci, figur\u0103 sinistr\u0103 a reac\u021biunii\u201d.\u00a0 Mai \u00eencolo plaseaz\u0103 oarece concluzii. Dup\u0103 ce-l citeaz\u0103 pe Culianu care notase prin insemn\u0103rile sale informe c\u0103 Eliade ar fi fost \u201emai aproape de Garda de Fier dec\u00e2t i-ar fi pl\u0103cut lui s\u0103 cread\u0103\u201d, Sorin Antohi ad\u0103ug\u0103 din burt\u0103 cu un ton senten\u021biuos: \u201eCulianu nu mai neag\u0103 eviden\u021bele\u201d (S. Antohi, p. 305). Care eviden\u021be?<\/p>\n

Antohi, fost colaborator al poli\u021biei politice care abia \u00een 2007 a recunoscut c\u0103 nu are titlul de doctor asa cum a pretins, mai g\u0103se\u0219te un oarecare prilej s\u0103 fac\u0103 (\u00een aceia\u0219i postfa\u021b\u0103) o oarecare reclam\u0103 himericei \u0218coli de la P\u0103ltinis (9)<\/strong>\u00a0 scriind c\u0103 rela\u021bia dintre Culianu \u0219i Eliade ar fi fost asem\u0103n\u0103toare cu rela\u021bia dintre auto-desemna\u021bii discipoli ai lui Noica (http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Himera%20scolii%20de%20la%20Paltinis%20ironizata%20de%20Noica.htm<\/a>), \u0219i \u201emaestrul\u201d c\u0103ruia Liiceanu (f\u0103c\u00e2ndu-se a nu \u0219tii nimic de victimele totalitarismului comunist) \u00eei spunea c\u0103 n-o s\u0103 cread\u0103 \u201eniciodat\u0103 \u00eentr-o idee care e promovat\u0103 prin violen\u021b\u0103\u201d (Obs. Cult., nr. 302-303\/ 2006\u00a0; vezi \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Rom\u00e2nismul lui Eliade<\/em>, ; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/romanismeliade\/<\/a> ). Un sas care traducea \u00een german\u0103 scrierile lui Noica \u00eei spusese unui cunoscut de-al s\u0103u c\u0103 el, \u00een calitate de vizitator al lui Noica, este chemat la Securitate s\u0103 dea informa\u021bii despre filozoful de la P\u0103ltini\u0219, descris de Securitate cu un an \u00eenaintea suspectului s\u0103u deces\u00a0 ca av\u00e2nd \u00een \u201emare majoritate\u201d rela\u021bii cu \u201efo\u0219ti condamna\u021bi politic\u201d (p. 384, \u00een vol 2.\u00a0:Noica \u00een arhiva Securi\u021b\u0103\u021bii<\/em>, Ed. Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, 2009\u00a0; vezi \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Sf\u00e2r\u0219itul lui Noica<\/em>\u00a0: https:\/\/blogideologic.wordpress.com\/2013\/06\/01\/isabela-vasiliu-scraba-sfarsitul-lui-constantin-noica\/<\/a> ).<\/p>\n

Cu presupusa asem\u0103nare, informatorul Antohi nici nu e prea departe de adev\u0103r, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la episodul \u201ebroa\u0219tei \u021bestoase\u201d. Informatorul\u00a0 noteaz\u0103 c\u0103 articolul dateaz\u0103 din 1981, de\u0219i \u00eentre foile lui Culianu se g\u0103se\u0219te consemnarea din 19 ianuarie 1983 c\u0103 Hans Peter Duerr i-a dat \u201echef \u0219i prilej\u201d s\u0103 polemizeze cu \u201eautorii de zvonuri ciudate privind existen\u021ba lui Eliade\u201d (Culianu, Mircea Eliade<\/em>, Ed. Nemira, Bucure\u0219ti, 1998, p. 157). Noica \u00eei trimite lui Duerr la \u00eenceputul\u00a0 anului 1984 ce scrisese despre Mircea Eliade pentru volumul de omagiere (cf. Noica \u00een arhiva Securit\u0103\u021bii<\/em>, vol. II, Ed. Muzeul Literaturii, 2010, p.118). Putem presupune c\u0103 tot prin 1983-1984 trebuie s\u0103-i fi trimis lui H. P. Duerr\u00a0 \u0219i Andrei Ple\u0219u eseul s\u0103u minimalizator construit \u00een jurul unei a\u0219a-zise \u201ecomponente sud-est european\u0103\u201d<\/em> , text mediatizat \u00eentre coper\u021bile a trei\u00a0 volume (unul din 1984, altul din 1987 si ultimul din 1994 (scos de fosta Editur\u0103 Politic\u0103):\u00a0 \u00een\u00a0 Die Mitte der Welt<\/em> ap\u0103rut la editura \u201eSyndicat\u201d \u00een 1984 \u0219i trei ani mai t\u00e2rziu \u00eentr-un volum \u00eengrijit de \u201etrimisul de st\u0103p\u00e2nire\u201d Marin Mincu\u00a0(M. Eliade e l\u2019Italia <\/em>), unde Culianu figureaz\u0103 cu Mircea Eliade e la longa lotta contro il razzismo<\/em> (1987). Articolul muzeografului Ple\u0219u despre Eliade a\u00a0 mai fost inclus al\u0103turi de alte articole scrise \u00eenainte de 1990 \u00een culegerea Limba p\u0103s\u0103rilor <\/em>(10)<\/strong>, <\/em>scoas\u0103 de prietenul s\u0103u Liiceanu la Editur Humanitas, editur\u0103 care va umple pia\u021ba cu atacurile Alexandrei Laignel-Lavastine,\u00a0 nep\u0103s\u0103toare (ca to\u021bi comuni\u0219tii \u0219i cripto-comuni\u0219tii) la milioanele de victime ale totalitarismului de st\u00e2nga.<\/p>\n

\u0218i I.P. Culianu s-a pref\u0103cut c\u0103 n-are habar de lag\u0103rele \u0219i \u00eenchisorile politice prin care a fost impus \u0219i men\u021binut la putere comunismul din Rom\u00e2nia, tem\u0103 discret tratat\u0103 de Eliade \u00een capodopera sa literar\u0103 Pe strada M\u00e2ntuleasa<\/em> (https:\/\/www.scribd.com\/doc\/221193220\/IsabelaVasiliuScrabaEliadeStrMantuleasa<\/a> , prin invocarea \u201eAnei Vogel\u201d ca desemnare vag mascat\u0103 a puterii represive a poli\u021biei politice reprezentat\u0103 de Ana Pauker, Alexandru Nicolski, Teohari Georgescu sau Alexandru Dr\u0103ghici (fugit la Budapesta dup\u0103 asasinasea Ceau\u0219e\u0219tilor) precum \u0219i \u00een romanul La For\u00eat interdite <\/em>(vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii \u00eenchisorilor \u00een viziunea lui Mircea Eliade \u0219i a P\u0103rintelui Arsenie Boca<\/em> ) , roman eliadesc \u00een care chiar trecerea pe cel\u0103lalt t\u0103r\u00e2m are loc ca urmare a torturilor din temni\u021ba comunist\u0103, tecere ce se las\u0103 intrev\u0103zut\u0103 \u0219i \u00een romanul Pe strada M\u00e2ntuleasa<\/em> din \u00eensu\u0219i faptul anchet\u0103rii povestitorului F\u0103r\u00e2m\u0103 de c\u0103tre Ana Vogel. Vreme de doi ani, Mircea Eliade a tot \u00eencercat s\u0103-i trimit\u0103 lui Culianu romanul Noaptea de S\u00e2nziene<\/em> (publicat la Paris de Ioan Cu\u0219a in 1971) \u00een Italia comunist\u0103 (vezi Camilian Demetrescu, Exil<\/em>, vol.I, Bucure\u0219ti, Ed. Albatros, 1997, vol.II, Bucure\u0219ti, Editura MNLR, 2009), unde t\u00e2n\u0103rului bursier Culianu \u00eei mai trimitea \u0219i bani (vezi scrisorile profesorului Eliade \u00een vol. Dialoguri \u00eentrerupte<\/em>, 2004).<\/p>\n

Deplas\u0103rii inutile p\u00e2n\u0103 la Groningen i-a urmat (\u00eendeaproape) ruinarea colabor\u0103rii la cartea urm\u00e2nd s\u0103 fie editat\u0103 de Hachette \u00eentr-o colec\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Paul Goma, colaborare propus\u0103 \u0219i dorit\u0103 de Mircea Eliade pentru realizarea \u00eempreun\u0103 a volumului Dialogues interrompus <\/em>pe tema literaturii sale (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade \u00eentr-o colaborare cu bucluc<\/em>\u00a0; http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Mircea%20Eliade%20intr-o%20colaborare%20cu%20bucluc%20de%20IVS.htm<\/a> ).<\/p>\n

\u00cen toamna anului 1984 fiind iminent\u0103 apari\u021bia celor dou\u0103 volume ale lui Culianu (Eros \u0219i Magie<\/em> \u0219i Experiences de l\u2019extase<\/em>, teza de 3eme ciclu pe care a trecut-o \u00een 1980 cu Eliade pre\u0219edinte al comisiei de examinare care avusese grij\u0103 s\u0103 fie o comisie favorabil\u0103 candidatului), un al treilea volum \u00eenc\u0103 nescris era probabil prea mult, de\u0219i asistentul de rom\u00e2n\u0103 avusese prilejul s\u0103 constate c\u00e2t de eficient fusese ajutorul pe care i l-a dat Eliade nu doar la trecerea examenului cu o lucrare \u0219chiop\u0103t\u00e2nd la capitolul bibliografic, dar \u0219i la publicarea ei la o mare editur\u0103 care tip\u0103rea \u0219i difuza scrierile lui Mircea Eliade, \u201eadev\u0103rate evenimente \u00een g\u00e2ndirea Occidentului\u201d (Jean Marie Le Cl\u00e9zio). \u00centr-una din scrisorile sale, Mircea Eliade \u00eei atr\u0103sese cu mult\u0103 delicate\u021be aten\u021bia c\u0103 profesorul Betz de la Chicago a considerat volumul Psychanodia<\/em> (11)<\/strong>\u2013 traducerea \u00een englez\u0103 a c\u0103r\u021bii Experiences de l\u2019extase<\/em> de la Payot \u2013 \u201einsuficient documentat\u201d. Chiar \u0219i dup\u0103 trei ani de la sus\u021binerea tezei de 3eme, la sf\u00e2r\u015fitul Psyhanodiei <\/em>(1983) autorul nu a putut trece dec\u00e2t cinci repere \u00een dreptul numelui I.P. Culianu: micul grupaj de articole \u015fi studii intitulat Iter in silvis<\/em> publicat \u00een 1981 la o editur\u0103 oarecare din Messina (1981) \u0219i trei articole.<\/p>\n

Cu generozitatea sa caracteristic\u0103, Mircea Eliade \u00eel anun\u021b\u0103 pe\u00a0 Culianu \u00een14 febr. 1985 c\u0103 i-a dat lui David Brent exemplarul s\u0103u cu dedicatie al c\u0103r\u021bii Experience de l\u2019extase<\/em> (Payot, 1984). Nefiind acceptat\u0103 de University of Chicago Press, cartea Experiences de l\u2019extase<\/em> (Payot, 1984) a ap\u0103rut \u00een 1991 cu ni\u0219te complet\u0103ri din lecturi nedigerate (vezi interviul lui Culianu din febr.1990 din Italia) primind totodat\u0103 un alt titlu (Out of this World<\/em>) la Shambala din Boston, editur\u0103 profilat\u0103 pe ocultisme (12)<\/strong>. La insisten\u021bele lui Eliade, cealalt\u0103 carte (Eros si magie<\/em>), a fost publicat\u0103 la Chicago de David Brent (desemnat de Cristinel Eliade s\u0103\u00a0 de\u021bin\u0103 drepturile de autor ale lui Mircea Eliade). Acest volum tradus \u00een englez\u0103 a ap\u0103rut \u00een 1987, dup\u0103 moarea academicianului M. Eliade, \u00een anul \u00een care Culianu a trecut \u00een Fran\u021ba (la zece ani de la \u00eenscriere) examenul pentru doctoratul de stat \u00een istoria religiilor.<\/p>\n

In Rom\u00e2nia abia dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea comunismului s-a mai aflat c\u00e2te ceva de cele dou\u0103 milioane de rom\u00e2ni (vezi Rom\u00e2nii \u00een \u0219tiin\u021ba \u0219i cultura occidental\u0103<\/em>, SUA, 1992, p.207) schingiui\u0163i \u00een temni\u0163ele cu care ocupantul sovietic \u00eemp\u00e2nzise \u0163ara, precum \u0219i de groz\u0103viile suferite de rom\u00e2nii bucovineni \u015fi basarabeni deporta\u0163i cu sutele de mii \u00een Siberia (Ceau\u0219escu le vorbea ru\u0219ilor de cca 1,5 milioane de victime rom\u00e2ne\u0219ti din provinciile \u00eent\u00e2i eliberate de rom\u00e2ni, apoi iar ocupate de Rusia sovietic\u0103). \u00cen schimb, \u00een Europa de vest acestea erau lucruri pe care I. P. Culianu (dac\u0103 n-ar fi avut creierul bine sp\u0103lat) le putea afla fie din romanele lui Soljeni\u021bin (publicat din 1968 \u00een Occident), fie din beletristica lui Eliade. Pe el \u00eens\u0103 nu l-a interesat genocidul comunist (vezi dr. Florin M\u0103trescu, Holocaustul ro\u0219u<\/em>, vol.I-III, Ed. Irecson, Bucure\u0219ti, 2008, 1430p.), a\u0219a cu nu l-a interesat nici colaborarea cu Eliade la volumul Dialoguri intrerupte<\/em>,\u00a0 volum care ar fi fost s\u0103 fie despre literatura lui Eliade \u015fi nu despre \u201canii treizeci\u201d cum o tot c\u00e2rmea Culianu dup\u0103 viziunea lui Z. Ornea care \u201e\u00eel denun\u021b\u0103 Securit\u0103\u021bii pe Noica \u0219i-l arunc\u0103 \u00een pu\u0219c\u0103rie\u201d (vezi Ioan \u021aicalo, Dimensiunea cre\u0219tin\u0103 a operei lui Noica<\/em>, \u00een \u201eBucovina literar\u0103\u201d, nr. 5-6 (303-304), mai, iunie 2016, p. 59).<\/p>\n

Cu o perseveren\u0163\u0103 demn\u0103 de o cauz\u0103 mai bun\u0103, \u00eentre 1982 \u015fi 1985\u00a0 Ioan Petru Culianu\u00a0 a \u0163inut mor\u0163i\u015f s\u0103-i fac\u0103 (a\u0219a-zisului s\u0103u maestru) dezagreabil\u0103 ideea volumului Dialogues interrompus<\/em>, prin superficiale \u015fi nepotrivite abord\u0103ri \u201ecomuniste\u201d ale unor scrieri literare de sorginte filozofic\u0103 axate \u00een principal pe comunicarea dintre lumea de aici \u0219i lumea de dincolo propun\u00e2nd felurite forme ale coinciden\u021bei opu\u0219ilor de genul moarte-via\u021b\u0103, constr\u00e2ngere politic\u0103-libertate spiritual\u0103, trup-spirit, \u00eentuneric-lumin\u0103, profan-sacru (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Dialoguri cu Eliade \u00eentrerupte printr-o colaborare ratat\u0103 de Culianu<\/em>).<\/p>\n

\u201eE adev\u0103rat, nuvelistica mea e din ce \u00een ce mai criptic\u0103\u201d \u2013 \u00eei scrisese Eliade \u00een 1978 lui Culianu. \u201eSingura hermeneutic\u0103 posibil\u0103 ar fi ignorarea sensului (sau al \u201esimbolului\u201d) \u0219i considerarea fiec\u0103rei nuvele ca un univers paralel, cu structurile, morfologia \u0219i limbajul lui specific\u201d (M. Eliade, scrisoarea din17 ian.1978). Filozoful religiilor \u00eencadra \u00eentr-un \u201eunivers paralel\u201d misiunea poetului adev\u0103rat de a-\u0219i difuza cu orice risc poezia, chiar cobor\u00e2nd \u201eprintre lupi \u0219i mistre\u021bi\u201d. C\u0103ci el \u0219tia \u2013 de c\u00e2nd f\u0103cea publicistic\u0103 anti-comunist\u0103 \u00een revistele exila\u021bilor din America sau din Fran\u021ba -, c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia ciuntit\u0103 de Basarabia, de Bucovina de Nord \u0219i de \u021ainutul Her\u021bii cultura oficial\u0103 este falsificat\u0103 \u00een \u00eentregime, nu numai \u201eistoria, filologia, istoria literar\u0103\u201d pe care i le-a enumerat \u00eentr-o scrisoare discipolului (?) comunist, extrem de probabil \u0219i informator al Securit\u0103\u021bii.\u00a0 Chiar despre Eliade pe care l-a curtat ani \u00een \u0219ir.<\/p>\n

Impu\u0219carea t\u00e2n\u0103rului profesor Culianu la Chicago \u2013 \u00een ceaf\u0103, \u00een WC-ul universit\u0103\u021bii pe 21 mai 1991 de c\u0103tre trimi\u0219ii Securit\u0103\u021bii din \u021bar\u0103 (13) \u2013<\/strong>, a fost interpretat\u0103 ca o \u201eexecu\u0163ie cvasi-ritual\u0103\u201d a\u00a0 unui tr\u0103d\u0103tor cu mesajul\u00a0: \u201ccine face ca el, ca el va p\u0103\u0163i\u201d (Andrei Oi\u015fteanu, \u00een rev. \u201eOglinda literar\u0103\u201d, Foc\u0219ani, august 2011, p.7065).<\/p>\n

\n

NOTE SI CONSIDERA\u021aII MARGINALE<\/p>\n

    \n
  1. \n

    Vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Pelerinaj la P\u0103ltini\u0219ul lui Noica<\/em>; http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2010\/09\/isabela-vasiliu-scraba-camera-13-a-vilei-noica-de-la-paltinis\/<\/a> . Text publicat \u00een rev. \u201eOglinda literara\u201d, Foc\u0219ani, Nr. 106\/ 2010, p. 6153, postat pe scribd \u00een 13 dec. 2013 si de acolo imediat cenzurat, al\u0103turi de alte nou\u0103 texte semnate de Isabela Vasiliu-Scraba. \u00cen decembrie 2013, dintr-un total de 135 post\u0103ri, doar 125 erau prezentate mincinos ca \u201etoate\u201d post\u0103rile. De semnalat ar mai fi ciud\u0103\u021benia lipsei (din cele 3 volume pe tema \u201eNoica \u00een arhiva Securit\u0103\u021bii\u201d, dou\u0103 la Editura Muzeului Literaturii \u0219i un volum la Ed. Humanitas) notelor informative c\u0103tre Securitate semnate de cei 2-3 vizitatori mai mediatiza\u021bi \u00een post-comunism. Dintre dosarele de urm\u0103rire securist\u0103 a lui Constantin Noica unele au fost total distruse. Probabil ca s\u0103 nu se vad\u0103 acele note informative ale vizitatorilor afla\u021bi \u00een bune rela\u021bii cu Virgil M\u0103gureanu, \u0219eful SRI dup\u0103 1990.<\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n

      \n
    1. Isabela Vasiliu-Scraba, Filozoful Noica, un marginalizat al culturii comuniste \u0219i postcomuniste<\/em>, \u00een \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr.282\/2014, pp.23-25 ; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-noicalistaneagra8\/<\/a> . Pentru c\u0103 adev\u0103ra\u0163ii autori ai crimelor care au dus din 1945 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 la uciderea a 890 000 (optsutenou\u0103zecidemii) de rom\u00e2ni f\u0103r\u0103 a socoti victimele comunismului din Basarabia, Bucovina \u015fi \u021ainutul Her\u0163ii (vezi dr. Florin M\u0103trescu, Holocaustul ro\u015fu<\/em>, ed.I-a 1994, ed.II-a 1998, ed. III-a 2009, Bucure\u015fti, Ed. Ericson), \u015fi la circa dou\u0103 milioane de \u00eentemni\u0163a\u0163i politici pe diferite termene \u00eentre 23 august 1944 si 1964 (vezi Monumentul victimelor comunismului <\/em>de la Chene Bourg, Geneva, Elve\u0163ia) n-au fost nicic\u00e2nd pedepsi\u0163i, ei \u015fi urma\u015fii lor au r\u0103mas s\u0103 controleze falsificarea istoriei pentru a-\u015fi ascunde vinov\u0103\u0163ia. Din perspectiva beneficiarilor comunismului \u0219i ai post-comunismului, apare semnificativ\u0103 reac\u0163ia fostului ministru Andrei Ple\u015fu\u00a0 la propunerea lui Sorin Ilie\u015fiu de a fi comemorat\u0103 \u00eentr-o zi anume memoria victimelor comunismului<\/em>. Propunerea lui Sorin Ilie\u015fiu a st\u00e2rnit opozi\u0163ia lui Ple\u015fu, \u00eengrijorat nevoie mare ca nu cumva s\u0103\u00a0 fie \u201cstatutate\u201d ni\u015fte \u201cnoi chermeze\u201d (v. scrisoarea lui S. Ilie\u015fiu c\u0103tre Radu Filipescu, 1 febr. 2012).<\/li>\n<\/ol>\n
        \n
      1. I.P. Culianu a scris \u201eBroasca \u021bestoas\u0103\u2026\u201d probabil prin 1983. Din filele selectate spre publicare, se pare c\u0103 prin 1983-1984 a scris \u0219i filozoful marginalizat la P\u0103ltini\u0219 articolul s\u0103u despre faimosul Mircea Eliade (vezi vol. 2, Constantin Noica \u00een arhinele Securit\u0103\u021bii<\/em>, Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u0219ti, 2009, p. 118, not\u0103 din febr. 1984, dup\u0103 o \u00eenregistrare prin pere\u021bii \u201emicrofoniza\u021bi\u201d ai camerei de cca 8metrii p\u0103rta\u021bi \u00eenchiriat\u0103 \u00een Sta\u021biunea P\u0103ltini\u0219 de Noica). Pe 15 febr. 1984 filozoful Noica este pe ascuns \u00eenregistrat de Securitate spun\u00e2nd c\u0103 a avut probleme la Timi\u0219oara cu \u201eautorit\u0103\u021bile de acolo\u201d(p.119). \u00cen aceea\u0219i \u00eenregistrare Noica se arat\u0103 nemul\u021bumit de \u201eprea multa aten\u021bie\u201d ce i se acord\u0103 ca urmare a tip\u0103ririi Jurnalului de la P\u0103ltini\u0219<\/em> (prin dogmaticul comunist Ion Iano\u0219i, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Pelerinaj \u00een P\u0103ltini\u0219ul lui Noica<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/pelerinaj-noica\/<\/a> ).<\/li>\n<\/ol>\n
          \n
        1. \u00cen contrast penibilit\u0103\u021bile din articolul despre Horia Stamatu compus la vreo 27 de ani de asistentul de rom\u00e2n\u0103 de la Groningen (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, La centenarul na\u015fterii poetului Horia Stamatu. Ciud\u0103\u0163enii cripto-comuniste<\/em>, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul VI, sept. 2012, p. 19\u00a0; http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-Centenar10Horia Stamatu.htm<\/a> ), Virgil Ierunca scrisese c\u0103 poezia lui Horia Stamatu \u201eva sfin\u021bi locul si vremea\u201d fie \u00een afara Rom\u00e2niei, fie \u201e\u00een \u021bara reg\u0103sit\u0103 de m\u00e2ine\u2026\u00eemplinind sorocul spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti h\u0103r\u0103zit\u0103 s\u0103 d\u0103inuie prin jertfe ciclice\u201d (V. Ierunca). Atacarea marelui poet Horia Stamatu l-a f\u0103cut pe Virgil Ierunca s\u0103-i scrie lui Culianu c\u0103 \u00eel consider\u0103 om al Securit\u0103\u021bii, ceea ce nu era foarte departe de adev\u0103r (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Era minciunilor legate de cariera lui Culianu \u0219i o nou\u0103 ipotez\u0103 \u2013a lui Ezio Albrile- privitoare la asasinatul politic de la Chicago<\/em>, \u00een rev. \u201eCetatea Cultural\u0103\u201d, Cluj-Napoca, sept. 2013; on-line http:\/\/www.scribd.com\/doc\/172864407\/Isabela-Vasiliu-Scraba-ERA-MINCIUNILOR-LEGATE-DE-CARIERA-LUI-I-P-CULIANU-%C5%9EI-O-NOU%C4%82-IPOTEZ%C4%82-A-LUI-EZIO-ALBRILE-PRIVITOARE-LA-ASASINATUL-POLITIC-DE-L<\/a> ). Presupunerea lui Virgil Ierunca pare s\u0103 fi fost confirmat\u0103 \u00een 2008 odat\u0103 cu publicarea notei informative despre profesorul Mircea Eliade scris\u0103 foarte probabil de Culianu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade \u0219i unul dintre turn\u0103torii s\u0103i anonimiza\u021bi<\/em>, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, Anul XI, nr.1 (110) ianuarie 2017, p.17 ; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/secuculieliade<\/a> \/). In epistola sa din 6 oct. 1978, Ierunca i-a scris lui Culianu c\u0103 public\u00e2nd articolul despre poezia lui Horia Stamatu \u00eesi deconspir\u0103 leg\u0103turile cu Securitatea. Ioan Petru Culianu a publicat articolul \u00een \u201eInternational Journal of Romanian Studies\u201d, vol II 1977-1980 ap\u0103rut efectiv \u00een 1984. Dup\u0103 ra\u021bionamentul lui Virgil Ierunca s-ar putea presupune c\u0103 to\u021bi cei care dup\u0103 1990 i-au refuzat dreptul la replic\u0103 poetului atacat de Culianu (adic\u0103 au refuzat s\u0103 publice acel text de peste 20 de pagini scris de Stamatu ) si-ar fi \u201edeconspirat\u201d astfel rela\u021biile lor cu Securitatea. Lunga scrisoare se afl\u0103 \u00een coresponden\u021ba cu Horia Stamatu r\u0103mas\u0103 de la medicul poet Alexandru Lungu (publicat\u0103 pe alese \u00een \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d). Dar textul de peste 20 de pagini se g\u0103se\u0219te foarte probabil \u0219i \u00eentre scrisorile primite de Eliade (coresponden\u021b\u0103 publicat\u0103 \u00een vreo cinci volume cu omiterea expres\u0103 a scrisorii lui Horia Stamatu despre articolul lui Culianu). F\u0103r\u0103 nici un dubiu, lunga scrisoare se afl\u0103 \u0219i \u00een coresponden\u021ba r\u0103mas\u0103 de la Paul Miron care a fost publicat\u0103 de Nicolae Florescu la Ed. \u201eJurnalul literar\u201d cu cenzurarea aceluia\u0219i text despre Culianu. In fine, scrisoarea de cca 27 de pagini ar trebui s\u0103 fie chiar \u0219i \u00een arhiva lui Virgil Ierunca intrat\u0103 \u00een posesia editorului G. Liiceanu care\u2026nu s-a gr\u0103bit s-o editeze \u00een calitatea sa de proprietar al Editurii Humanitas.<\/li>\n<\/ol>\n
            \n
          1. Directorul Mihai Neagu Basarab (Biblioteca Rom\u00e2nesc\u0103 din Freiburg) \u00eemi scrisese pe 6 iulie 2016 c\u0103 a publicat \u00een 2015 \u0219i 2016 din coresponden\u021ba poetului Horia Stamatu cu Sanda Stolojan 175 de scrisori \u00een \u201eBuletinul Bibliotecii Rom\u00e2ne\u201d, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a preciza dac\u0103 a inclus si lunga scrisoare de 27 de pagini\u2026<\/strong>Dup\u0103 o informa\u021bie r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de dl. Cristian B\u0103dili\u021b\u0103 pe Facebook, oficialit\u0103\u021bile rom\u00e2ne au trimis din \u021bar\u0103 pe 11mai 2017 un bibliotecar (probabil d\u00e2ndu-i bani, intruc\u00e2t din salariul de director de bibliotec\u0103 jude\u021bean\u0103 e pu\u021bin probabil s\u0103-\u0219i poat\u0103 permite s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 pe speze proprii) \u00een Spania pentru documente din arhiva lui Vintil\u0103 Horia si la Paris pentru arhiva r\u0103mas\u0103 de la Leonid Arcade (vezi pagina de facebook\u00a0: \u201eCentenar Vintil\u0103 Horia\u201d). Pe scrisoarea lui Horia Stamatu (de 27p, despre Culianu, din 1978) ajuns\u0103 la Leonid M\u0103m\u0103lig\u0103 (\/Arcade), oficialit\u0103\u021bile \u00eenc\u0103 nu puseser\u0103 m\u00e2na. Oare o vor face si pe ea \u201edisp\u0103rut\u0103\u201d cum au procedat cu celelalte copii ale acestei lungi scrisori din arhivele celelalte (Mircea Eliade, Virgil Ierunca, Paul Miron, Sanda Stolojan si Alexandru Lungu)?<\/li>\n<\/ol>\n
              \n
            1. Redactorul Zigu Orenstein\/Ornea a dat pe ascuns Securit\u0103\u021bii manuscrisul volumului Fenomenologia spiritului de G.W.F. Hegel<\/em> istorisit\u00e3 de Constantin Noica, manuscris pentru care Noica a fost arestat la 11 dec. 1958. \u00cen urma b\u0103t\u0103ilor bestiale la care a fost supus filozoful, Securitatea a confec\u021bionat \u201elotul Noica-Pillat\u201d din 25 de persoane, arest\u00e2nd pe cei c\u0103rora Noica le citise manuscrisul: Al. Paleologu, N. Steinhardt, Sergiu Al-George, Vladimir Str\u0103inu, Ar\u0219avir Acterian, etc. Despre ceea ce Securitatea a botezat \u201elotul Noica-Pillat\u201d, fosta de\u021binut\u0103 politic Simina Mezincescu spunea c\u0103 \u201e\u00eentre cele dou\u0103 grupuri nu era leg\u0103tur\u0103, dar au fost conectate fiindc\u0103 \u00een jurul lui Dinu Pillat erau \u0219i c\u00e2\u021biva fo\u0219ti legionari \u0219i au vrut s\u0103 dea aparen\u021ba unui complot legionar<\/strong>. Era [pe de-o parte] grupul mo\u0219ierilor cu domiciliul obligatoriu la C\u00e2mpulung<\/em> \u0219i [mai era] grupul lui Pillat care erau exila\u021bi din Moldova, la Piatra Neam\u021b<\/em>. Eu [Simina Caraca\u0219-Mezincescu] \u00eencercasem printr-o rela\u021bie s\u0103 fac s\u0103 ajung\u0103 \u00een Fran\u021ba manuscrisul Povestiri despre Hegel<\/em> al lui Dinu Noica. M-am trezit \u00eentr-un lot imens din care nu cuno\u0219team mult\u0103 lume<\/strong>\u2026 [25 de persoane: Nicolae R\u0103ileanu, Beatrice Strelisker, Remus Niculescu, Dinu Ranetti, Vlad Aurelian, Theodor Enescu, Florian Gheorghe, Emanoil Vidra\u0219cu, Nicolae Radian, Sandu L\u0103z\u0103rescu, Ion Mituc\u0103, Iacob Noica, Constantin Noica, Anca Ionescu, Mihai R\u0103dulescu, decedat \u00een anchet\u0103, N. Steinhardt, Barbu Sl\u0103tineanu, prof. univ. decedat \u00een ancheta dinainte de procesul ce a durat 3 zile, din 20 febr. 1960, Simina Mezincescu, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Marietta Sadova, Sergiu Al-George, Ar\u0219avir Acterian, Vladimir Streinu \u0219i P\u0103storel Teodoreanu]. Ca s\u0103 m\u0103 oblige s\u0103 semnez ceva grav, anchetatorul [Marin Anghel \u201ecare pe h\u00e2rtiile de anchet\u0103 semna altfel\u201d, apud. Simina Mezincescu ) m-a dat cu capul de pere\u021bi p\u00e2n\u0103 a c\u0103zut tencuiala de s-a v\u0103zut c\u0103r\u0103mida\u201d( http:\/\/jurnalul.ro\/campaniile-jurnalul\/romani-care-mai-au-de-spus-ceva\/simina-mezincescu-supravietuitoare-a-ultimului-mare-proces-comunist-noica-pillat-570642.html<\/a> , \u00een \u201eJurnalul na\u021bional\u201d din 2011, accesat pe 19 mai 2017).\u00a0 Predat de filozoful Noica \u00een 1957 unicei edituri de atunci (E.S.P.L.A.), manuscrisul c\u0103r\u021bii despre Hegel a fost semnalat de Zigu Ornea unei \u201esurse\u201d a Securit\u0103\u021bii, numit\u0103 \u201eSerban\u201d, care l-a \u0219tampilat drept \u00abunul din cele mai periculoase materiale ideologice din \u021bar\u00e3\u00bb (la Procesul din 20 februarie 1960, unul dintre capetele de acuzare a fost \u201er\u0103sp\u00e2ndirea de manuscrise cu caracter du\u0219m\u0103nos\u201d, apud. Simina Mezincescu\u00a0: a se vedea \u0219i C. Noica \u00een vizorul Securit\u0103\u021bii<\/em>, documente din Arhiva CNSAS publicate de rev. \u201eObsevatorul Cultural\u201d nr. 20 (277) din 14-20 iulie 2005; Luciana Pop, Constantin Noica \u0219i criticii s\u0103i din Securitate<\/em>, \u00een \u201cZiua\u201d din 31 martie 2007, precum si I. Sp\u00e2nu, Cine l-a turnat pe Noica la Securitate?<\/em>, \u00een \u00abZiua\u00bb din 7 aprilie 2007). La c\u00e2teva luni de la arestarea lui Constantin Noica\u00a0 sursa \u00abSerban\u00bb (Pavel Apostol), \u00eentocme\u015fte o not\u0103 \u00een care scrie cum a aflat de la Zigu Ornea (Orenstein) de existen\u0163a manuscrisului dat de Noica spre publicare, carte de \u201ccon\u0163inut du\u015fm\u0103nos\u201d \u00een care filozoful ar \u201cataca regimul de democra\u0163ie popular\u0103\u201d (vol. 2 al Dosarului nr. 207 de la CNSAS, publicat\u0103 de \u00abObservatorul Cultural\u00bb nr. 20 \/277).\u00a0 Dup\u0103 ce l-a \u201e\u00eencondeiat\u201d pe Lucian Blaga, f\u0103r\u0103 a reu\u015fi s\u0103-l bage \u00een pu\u015fc\u0103rie pe profesorul clujan c\u0103ruia \u00eei fusese plasat ca asistent, Pavel Apostol (\/Paul Erdoes) l-a \u00eencondeiat \u0219i pe Noica. Din nota sursei \u201c\u015eerban\u201d(Pavel Apostol) c\u0103tre Securitatea din Pite\u015fti afl\u0103m c\u0103 Orenstein, cel care i-a dat la \u00eenceput doar o parte din manuscrisul noician, era \u00abpe atunci redactor la E.S.P.L.A.\u00bb (apud. \u201cSerban\u201d), primind sarcina securist\u0103 ca \u201ep\u00e2n\u0103 la data de 31 ianuarie 1958 s\u0103 fac\u0103 rost de \u00eentregul volum\u201d. C\u00e2nd de\u021binutul Constantin Noica era b\u0103tut cu s\u0103lb\u0103ticie, Pavel Apostol (sursa \u00ab\u0218erban\u00bb) scrie pe 14 mai 1959 la domiciliul s\u0103u c\u0103 \u00abexisten\u021ba lucr\u00e3rii i-a fost semnalat\u0103 \u00een 1957 de Orenstein care, la cererea sursei [Serban], \u00abi-a predat o copie a lucr\u00e3rii\u00bb. Din\u00a0 \u201eNota luat\u0103 [\u00een 14 mai 1959] la domiciliul agentului\u201d \u0218erban (Pavel Apostol) mai afl\u0103m c\u0103 turn\u0103torul Z. Orenstein\/Ornea a fost r\u0103spl\u0103tit cu func\u021bia de \u00ab\u00eendrum\u0103tor\u00bb la Centrala libr\u0103riilor (vezi C. Noica \u00een vizorul Securit\u0103\u021bii, documente din Arhiva CNSAS publicate de rev. \u201eObsevatorul Cultural\u201d nr. 20 (277) din 14-20 iulie 2005). La arestarea lui Noica din decembrie 1958 (pe motiv c\u0103 ar fi \u201catacat regimul de democra\u0163ie popular\u0103\u201d \u00een manuscrisul despre Hegel) a fost atunci implicat si \u0219eful cenzurii (politrucul Ion Iano\u0219i) care a primit \u00een 1980 urm\u0103toarea dedica\u021bie pe volumul Povestiri despre om, dup\u0103 o carte a lui Hegel<\/em>\u00a0: \u201cProfesorului Ion Iano\u015fi [\/Seinberger p\u00e2n\u0103 \u00een anul \u00eentemni\u0163\u0103rii lui Noica], aceast\u0103 carte despre om, care i-a vorbit mai de mult <\/strong>si care bate din nou la por\u0163ile d\u2019sale, ca la una din instan\u0163ele ultime ale culturii noastre de ast\u0103zi\u201d (Estetic\u0103 \u015fi Moralitate. Omagiu profesorului I. Iano\u015fi la 70 de ani, Ed. Crater, Bucure\u015fti, 1998, p.594). Cum vedem, Noica scrie c\u0103 \u201crevine\u201d cu aceea\u015fi carte \u201ccare i-a vorbit\u201d lui Steinberger\u00a0 \u015fi care \u201cbate din nou\u201d la poarta\u00a0 \u201cinstan\u0163ei supreme\u201d (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Pelerinaj la P\u0103ltini\u0219ul lui Noica\u00a0<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/pelerinaj-noica\/<\/a> ). Volumul\u00a0 ap\u0103rut la Cartea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een 1980 reprezint\u0103 partea din manuscris care i-a fost restituit\u0103 lui Noica prin anii \u0219aptezeci de Securitate, parte cenzurat\u0103 de toate referirile la om ca \u00abfiin\u021b\u0103 c\u0103ut\u0103toare de Dumnezeu\u00bb (p.106 din mss.) sau la religie ca \u00ab\u00eemplinire a spiritului\u00bb (ibid.), a\u0219adar o carte ciuntit\u0103 de tot ce semnalase Pavel Apostol (sursa \u201eSerban\u201d) c\u0103 ar fi fost \u00abanticomunist \u0219i mistic\u00bb \u00een manuscrisul\u00a0 ob\u021binut de la Zigu Orenstein\/Ornea. In Wikipedia confiscat\u0103 de o mafie cu interese ascunse (https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-wikipediaro19\/<\/a> ), Zigu Ornea, \u201ecriticul lui Noica din Securitate\u201d (apud. I. Sp\u00e2nu), este prezentat excesiv de laudativ, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se, f\u0103r\u0103 nici o argumentare, toate informa\u021biile publicate \u00een pres\u0103 despre rolul lui Ornea \u00een arestarea autorului c\u0103r\u021bii despre Hegel. \u00cen Wikipedia.ro, turn\u0103torul Ornea este victimizat c\u0103 ar fi primit \u201epe motive de dosar ideologic\u201d (accesare pe 31 ian. 2017) \u00een 1959 bani fiind corector la \u201eGazeta literar\u0103\u201d. Ceea ce nu ilustreaz\u0103 dec\u00e2t un eventual cumul de lefuri, dat\u0103 fiind precizarea sursei \u201eSerban\u201d din 14mai 1959 c\u0103 Ornea\/ Orenstein nu mai era simplu redactor la ESPLA ci devenise la 28 de ani \u201einstructor<\/em> la Centrala C\u0103r\u021bii\u201d. In comunism, publicarea unei c\u0103r\u0163i nu \u00eensemna \u015fi punerea ei pe pia\u0163\u0103. Cartea putea fi oprit\u0103 refuz\u00e2ndu-i-se \u201cavizul de difuzare\u201d (M. Handoca \u00een \u201eJurnalul Na\u0163ional\u201d, 8 aprilie 2009, p.4). \u0218eful cenzurii (stalinistul Ion Iano\u0219i) avea \u0219i el titulatura de \u201einstructor\u201d, preschimbat\u0103 \u00een post-comunism \u00een \u201emembru de onoare al Academiei\u201d.\u00a0 Dar acest politruc cu liceul pe puncte apar\u021binea structurilor de v\u00e2rf . Era \u201einstan\u021b\u0103 suprem\u0103\u201d nu doar \u00een 1980 c\u00e2nd scria Noica dedica\u021bia pe volumul \u201ePovestiri despre om\u201d\u00a0 pentru care a fost \u00een 1958 arestat, ci \u0219i \u00een 1986, dup\u0103 cum am aflat de la unchiul meu, anglistul Dan Du\u021bescu. Anii treizeci<\/em>, (din subiectiva perspectiv\u0103 a dogmaticului stalinist Zigu Ornea) au fost reeditati de Polirom \u00een 2015 cu prefa\u021ba scris\u0103 de o fost\u0103 profesoar\u0103 de socialism, autoare (\u00een 1993, Ed. Albatros) de poeme neru\u0219inate (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Vulc\u0103nescu \u00eentr-un dic\u021bionar de Humanitas<\/em>\u00a0; pe h\u00e2rtie \u00een \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XV, nr.322\/ 2016, pp.25-27; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-vulcanescu\/isabelavs-vulcanescudictionar\/<\/a> ).<\/li>\n<\/ol>\n
                \n
              1. \u201eSpeciali\u0219tii au ar\u0103tat \u00een peste 200 de volume omagiale, monografii \u0219i teze de doctorat ceea ce-i datoreaz\u0103 lui Mircea Eliade istoria religiilor \u0219i orientalistica\u201d (Noi glose despre Mircea Eliade<\/em>, Bucure\u0219ti, 2006, p. 175). Referitor la \u00eenseil\u0103rile comunistului A. Ple\u0219u despre succesul c\u0103r\u021bilor lui Micea Eliade, a se vedea Isabela Vasiliu-Scraba, Un fals filosof al religiilor -Andrei Ple\u015fu- despre unul autentic: Mircea Eliade<\/em> ; https:\/\/www.scribd.com\/document\/191358853\/IsabelaVScrabaEliadePlesu<\/a> ).<\/li>\n<\/ol>\n
                  \n
                1. Culianu a criticat (\u00een special din 23iunie 1990 p\u00e2n\u0103 in 22dec. 1990 \u00een \u201eLumea Liber\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103\u201d (din New York) regimul lui Ion Iliescu unde Securitatea=SRI era condus\u0103 de V. M\u0103gureanu, iar ministrul culturii era Andrei Ple\u0219u. Cei trei (Ion Iliescu, Virgil M\u0103gureanu \u0219i Andrei Ple\u0219u) s-au \u00eentrunit pe 23 august 1989 la Tescani, unde Ple\u0219u era muzeograf (vezi Radu Portocal\u0103, Autopsie du coup d\u2019Etat roumain\u00a0: Au pays du mensonge triomphant<\/em>, 1994 \u0219i Ion Varlam, Pseudo-Rom\u00e2nia<\/em>, 2004; la emisiunea \u201eRealitatea zilei\u201d, difuzat\u0103 de postul \u201eRealitatea TV\u201d pe 23 august 2007, Tudor Octavian a dezv\u0103luit evenimentul \u00eent\u00e2mplat la Tescani pe 23 august 1989 la care a fost martor). Jurnalistul I.P. Culianu (1950-1991) \u00eencepe s\u0103 primeasc\u0103 telefoane de amenin\u021bare dup\u0103 ce \u00een august 1990 Ambasada Rom\u00e2n\u0103 a cerut colec\u021bia revistei \u201eLumea Liber\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103\u201d cu articolele sale de critic\u0103 politic\u0103. Inainte de a fi asasinat (dup\u0103 tipicul KGB-ului) pe ecranul calculatorului la care lucra cu unul din studen\u021bii s\u0103i, lui Culianu i-a aparut cu litere mari\u00a0: \u201eCulianu- kill him!\u201d, dup\u0103 cum a povestit studentul (vezi St. C. Andronescu, A fost Culianu discipolul lui Eliade?<\/em> https:\/\/www.scribd.com\/doc\/179318724\/%C5%9EerbanAndronescuCulianuFalsDiscip?ad_group=&campaign=Skimbit%2C+Ltd.&content=10079&irgwc=1&keyword=ft500noi&medium=affiliate&source=impactradius<\/a> ). O amenin\u021bare cu moartea (\u201edac\u0103 mai lucreaz\u0103 cu Regele\u201d, apud. Tereza Petrescu Culianu) a primit Culianu \u0219i telefonic \u00een aprilie 1991. Regele \u00eentors \u00een \u021bar\u0103 dup\u0103 c\u0103derea comunismului tocmai fusese expulzat de regimul lui Iliescu.<\/li>\n<\/ol>\n
                    \n
                  1. Nicolae Florescu \u00eemi spunea c\u0103 l-a \u00eent\u00e2lnit \u00een 1983 pe Constantin Noica pe strad\u0103 \u00een dreptul magazinului \u201eEva\u201d dup\u0103 ce ap\u0103ruse Jurnalul de la P\u0103ltini\u015f<\/em>. Filozoful i-a p\u0103rut complet r\u0103v\u0103sit, v\u0103z\u00e2ndu-\u015fi terfelit\u0103 intimitatea, impresionat mai ales de redarea cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt a ceea ce vorbise la P\u0103ltinis (despre amploarea acestor citate din pledoariile \u021binute de Noica la P\u0103ltini\u0219 am scris \u00een articolul: Isabela Vasiliu-Scraba, O carte premiat\u0103 sub \u0219ocul \u201esperieturii cu termeni grece\u0219ti\u201d: Virgil Ciomo\u0219, Timp \u0219i eternitate (2000)<\/em>, postat pe 27 dec. 2014 de o revista american\u0103 on-line http:\/\/www.clipa.com\/print_a12738-O-carte-premiata-sub-socul-sperieturii-cu-termeni-grecesti%E2%80%9D.aspx<\/a> ).<\/li>\n<\/ol>\n
                      \n
                    1. Culegerile de articole care formeaz\u0103 opera lui Andrei Ple\u0219u, traduse \u201ela Bucure\u0219ti \u0219i editate \u00een Fran\u021ba \/\u2026\/ nici nu se v\u00e2nd, nici nu s\u00eent considerate c\u0103r\u021bi. Ele s\u00eent trecute ca bro\u0219uri \u00een fi\u0219ierul general \u021binut de editorii francezi, deci nu intr\u0103 \u00een cataloagele generale ale editurilor\u201d (Radu Portocal\u0103, fost director al I.C.R, Paris; a se vedea \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Himericul discipolat de la P\u0103ltini\u0219, pretext de fin\u0103 ironie din partea lui Noica<\/em>; pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.4 (67), 2013, pp.16- 17; http:\/\/www.omniscop.ro\/himera-discipolatului-de-la-paltinis-pretext-de-fina-ironie-din-partea-lui-noica\/<\/a> ; precum \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Himera \u201e\u0218colii de la P\u0103ltini\u0219\u201d, ironizat\u0103 de Noica<\/em>; pe h\u00e2rtie \u00een rev. Acolada, nr.2 (65), febr. 2013, p.16 si p.22; http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Himera%20scolii%20de%20la%20Paltinis%20ironizata%20de%20Noica.htm<\/a> ).<\/li>\n<\/ol>\n
                        \n
                      1. Despre Psyhanodia<\/em> , pe 10 august 1978 Culianu \u00eei scrie lui Eliade (vezi Dialoguri \u00eentrerupte<\/em>, Iasi. Polirom, 2004, p.145) c\u0103 a primit de la Vermaseren acceptul de principiu ca, \u201cdup\u0103 sus\u0163inerea ei\u201d, teza de 3eme (sus\u021binut\u0103 \u00een 1980 \u0219i urm\u00e2nd a primi titlul francez Experiences de l\u2019extase<\/em> ) s\u0103 fie publicat\u0103 \u00een engleze\u015fte (vezi Psyhanodia. A Survey of the Evidence Concerning the Ascension of the Soul and its Relevance<\/em>, Leiden, 1983. Acela\u0219i volum, remaniat la repezeal\u0103, a primit titlul Out of this World<\/em>\u00a0 (1991) si a fost tradus in italian\u0103 I viaggi dell-anima <\/em>(1991). Probabil f\u0103r\u0103 a citi Experiences de l\u2019extase<\/em>, G. Cassadio a scris c\u0103 I viaggi dell-anima, <\/em>\u00a0ultima carte a lui Culianu, i-a p\u0103rut\u00a0 \u201cuna delusione, di molto inferiore alla produzione scientifica antecedente\u201d (cf. G. Cassadio citat de Ezio Albrile in studiul Diafane sovversione<\/em> din Rivista di Studi Indo-Mediteranei, Anno I\/2011, e-journal ). \u00cen\u00a0 lista de lucr\u0103ri alc\u0103tuit\u0103 \u00een noiembrie 1990 (si completat\u0103 de Tereza Culianu Petrescu) cele patru titluri ale aceleia\u0219i teze din 1980 apar ca lucr\u0103ri diferite, cum lucr\u0103ri de sine st\u0103t\u0103toare sunt trecute \u0219i fragmente din teza de 3eme cycle \u00een traducere italian\u0103 sub titlul \u201cIatroi kai manteis\u201d (din rev. Studi Storico-Religiosi, Roma, IV\/1980 pp. 287-303) precum \u015fi fragmente din aceia\u0219i lucrare cu titlul \u201eL\u2019ascension de l\u2019ame dans les mysteres et hors des mysteres\u201d publicate \u00een volumul colectiv La soteriologia dei culti orientali nell\u2019 Impero Romano <\/em>(Leiden, 1982, pp.276-307), cuprinz\u00e2nd lucr\u0103rile Congresului de istoria religiilor de la Roma din 24-28 sept. 1979. Mircea Eliade \u00eei scria lui Culianu pe 14 nov. 1980: \u201cM\u0103 tot \u00eentreb de ce Vermaseren \u0163ine mor\u0163i\u015f s\u0103 traduci cartea [Experiences de l\u2019extase<\/em>] \u00een engleze\u015fte [Psyhanodia<\/em>]. Cei care o \u00een\u0163eleg, o pot citi \u015fi \u00een fran\u0163uze\u015fte\u201d (Dialoguri \u00eentrerupte<\/em>, 2004, p.223). \u00cen Wikipedia confiscat\u0103 de o mafie cu interese ascunse, la fi\u0219a lui Culianu este trecut\u0103 minciuna: \u201ehe long served as professor of the hystory of religions at the University of Chicago\u201d. In realitate abia primise green card-ul, urm\u00e2nd a fi angajat dup\u0103 ob\u021binerea (\u00een vara lui 1991, scrie Tereza Culianu-Petrescu) cet\u0103\u021beniei americane. Culianu a fost asasinat inainte de a fi fost angajat ca profesor asociat de istoria religiilor la Chicago. In SUA el a predat italiana \u00een 1987-1988 la Cambridge MA (cf scrisorii lui Culianu c\u0103tre Lorenzo Renzi de la Padova din 11 aprilie 1988). In\u00a0 Rom\u00e2nia cripto-comunist\u0103 de dup\u0103 1990, \u00een timp ce pia\u0163a de carte este saturat\u0103 cu reedit\u0103rile celor dou\u0103-trei c\u0103r\u021bi reprezent\u00e2nd lucr\u0103rile de istoria religiilor pentru examenele date de Culianu la Milano si \u00een Fran\u021ba, la care Sorin Antohi a mai ad\u0103ugat \u00een diferite coper\u021bi articolele lui Culianu din revistele rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i manuscrise informe c\u0103rora le-a pus titluri sfor\u0103itoare, o edi\u0163ie complet\u0103 a operei lui Eliade \u00eenc\u0103 nu exist\u0103. Din volumul alc\u0103tuit prin consultatea documentelor de Securitate privitoare la Eliade (Ed. Mica Valahie, 2008, pp.133-135) afl\u0103m de lista cu XXVI de volume care s\u0103 cuprind\u0103 OPERA OMNIA alc\u0103tuit\u0103 de Mircea Eliade pe 17 mai 1976. Nici una dintre stipendiatele edituri care se ocup\u0103 cu dezinformarea cititorilor \u00een leg\u0103tur\u0103 cu falsa carier\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 a lui Culianu \u00een calitate de istoric al religiilor,\u00a0 nu a luat \u00een considera\u021bie planul editorial alc\u0103tuit de Mircea Eliade.<\/li>\n<\/ol>\n
                          \n
                        1. Referitor la noul titlu al lucr\u0103rii de 3eme cycle \u00een traducerea englezeasc\u0103 din 1991, Gabriela Adame\u015fteanu a subliniat stranietatea noului titlu din perspectiva trecerii lui Culianu \u00een lumea de dincolo. Ea fusese \u00een America unde \u00eei luase un interviu \u00een decembrie 1990 \u00een care el spusese la un moment dat c\u0103 \u201cprostia Securit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne este epocal\u0103 \u015fi de o profunzime nemaiv\u0103zut\u0103\u201d (I.P.Culianu \u00een Revista \u201e22\u201d, 5 aprilie 1991). Dup\u0103 lectura revistei \u201c22\u201d, Culianu \u00eei trimite Gabrielei Adame\u015fteanu corectura c\u0103r\u0163ii Out of this World<\/em> pe care i-a scris \u00een ziua asasin\u0103rii de c\u0103tre Securitatea rom\u00e2n\u0103: \u201cCu drag \u015fi mul\u0163umiri pentru frumosul interviu din 22, Ioan, Chicago, 21 mai 1991.\u201d<\/li>\n<\/ol>\n
                            \n
                          1. Pe 10 iulie 1999 criticul Cristian Livescu din Piatra Neam\u021b semnala \u201e\u0219tirea adus\u0103 dintr-o vizit\u0103 peste ocean a \u00eencruntatului ministru de interne Dejeu, conform c\u0103reia FBI consider\u0103 c\u0103 mult c\u0103utatul killer de la Chicago se afl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia si c\u0103 el trebuie doar prins, anchetat si dat pe m\u00e2na justi\u021biei<\/strong>. Declara\u021bia a r\u0103mas, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la scrierea acestor r\u00e2nduri (10 iulie 1999) si la o lun\u0103 si mai bine de la emisia ei, vorb\u0103 \u00een v\u00e2nt\u201d (vezi Cristian Livescu, Din nou despre Culianu\u2026<\/em>, \u00een rev. \u201eAsachi\u201d, Piatra Neam\u021b, Anul VIII, Nr. 126, august 1999, p.6). Dup\u0103 1991 unul dintre numele cele mai ades tr\u00e2mbi\u021bate (\u00een afar\u0103 de numele televizatului Andrei Ple\u0219u) a fost cel al lui I.P. Culianu, despre care Ple\u0219u decretase la TVR c\u0103 ar fi fost \u201emai bun dec\u00e2t Eliade\u201d ( http:\/\/www.alternativaonline.ca\/IVS1312.html<\/a> ; \u0219i https:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Mircea%20Eliade%20intr-o%20colaborare%20cu%20bucluc%20de%20IVS.htm<\/a> ). Un comunist \u00eei spusese lui Petre \u021au\u021bea prin anii \u0219aptezeci c\u0103 ei sunt pricepu\u021bi la ridic\u0103ri de statui post-mortem. Dar \u00eent\u00e2i b\u0103tr\u00e2nul filozof Petre \u021au\u021bea s\u0103 le \u201efac\u0103 pl\u0103cerea s\u0103 moar\u0103\u201d (vezi Gabriel Gheorghe, Petre \u021au\u021bea \u00eentre legend\u0103 \u0219i adev\u0103r<\/em>, 2001, p. 99); din cele scrise despre \u021au\u021bea de acest fost de\u021binut politic prieten \u0219i coleg de celul\u0103 la Aiud cu b\u0103tr\u00e2nul filozof a se vedea \u0219i crestoma\u021bia \u00eengrijit\u0103 de Gabriel St\u0103nescu: Petre \u021au\u021bea \u00een con\u0219tiin\u021ba contemporanilor s\u0103i<\/em>, Criterion Publishing, 2010, pp.166-210). Jurnalistul I.P. Culianu era \u00een 1991 prea t\u00e2n\u0103r s\u0103 moar\u0103 de moarte bun\u0103, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 1991 cu filozoful \u021au\u021bea. A\u0219a c\u0103 a fost \u201eajutat\u201d. \u201eTrimisului st\u0103p\u00e2nirii\u201d (Culianu) care se pare c\u0103 trimitea Securit\u0103\u021bii din R.S.R.note despre Eliade (https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/secuculieliade\/<\/a>) i s-a ridicat dup\u0103 asasinare o statuie folosindu-se preponderent minciuni privitoare la cariera sa universitar\u0103 ca istoric al religiilor. Doctorul F. Dworschak, licen\u021biat \u00een Medicin\u0103 la Viena \u0219i autor al remarcabilului volum intitulat \u201e\u00cen ap\u0103rarea lui Mircea Eliade\u201d (Criterion Publishing, 2003, ISBN 1-887304-64-9) \u00eemi scria pe 19 mai 2009 urm\u0103torul mail: \u201ev\u0103 citesc cu mare interes \u0219i admira\u021bie. Cum nu eram absolut convins de statutul lui Culianu la Chicago m-am adresat direct doamnei Wendy Doniger \u0219i d\u00e2nsa mi-a r\u0103spund (dup\u0103 15 min.) precum urmeaz\u0103: \u201eIoan Culianu was indeed an associate professor<\/em> on this faculty\u201d. \u00cemi dau seama c\u0103 este o diferen\u021b\u0103 \u00eentre professor<\/em> \u0219i associate professor<\/em> \u0219i Sorin Antohi cam mistific\u0103 lucrurile\u201d (Francisc I. Dworschak, e-mail din 19 mai 2009). Dar minciuna despre profesoratul \u201eplin\u201d a fost at\u00e2t de repetat\u0103, fie \u00een noianul de doctorate din \u021bar\u0103 pe tema \u201eCulianu\u201d, fie chiar \u00een volume de Studii de filozofie rom\u00e2neasc\u0103 scoase de Institutul de Filozofie al Academiei Rom\u00e2ne, \u00eenc\u00e2t pentru n\u0103t\u0103fle\u021bi minciuna a luat \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area unui adev\u0103r de nezdruncinat. Alt neadev\u0103r cras prin care a fost propulsat Culianu (a fost \u0219i) este c\u0103 din 1986 doctorandul Culianu i-ar fi urmat pofesorului Mircea Eliade la catedr\u0103 ( https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-culianugonflat19\/<\/a> ) .\u00a0 Aceast\u0103 minciun\u0103 gogonat\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de Editura Humanitas (odat\u0103 cu traducerea din francez\u0103 a micului dic\u021bionar al religiilor ap\u0103rut la Paris sub numele lui Mircea Eliade din opera c\u0103ruia s-au rezumat fi\u0219ele dic\u021bionarului) a fost redifuzat\u0103 \u00een 2015 \u00een albumul confec\u021bionat de Dan Mironescu \u0219i Emanuel B\u0103descu, MARI ROM\u00c2NI DE PRETUTINDENI; Ed. Alexis, 2015, cuv\u00e2nt \u00eenainte de R. Boroianu, director I.C.R, unde s-a retip\u0103rit ca prefa\u021b\u0103 \u0219i un text al fizicianului Basarab Nicolescu. Autorii plaseaz\u0103 (strategic) numele asasinatului profesor asociat \u00eenaintea unui martir al \u00eenchisorilor comuniste: mons. Vladimir Ghica, beatificat \u00een 2013. Volumul scos de Institutul Cultural Rom\u00e2n a mai uzat de o tehnic\u0103 manipulatorie prin care Eliade a fost dup\u0103 1990 permanent mic\u0219orat: \u00een prezentarea marelui istoric al religiilor alc\u0103tuitorii albumului n-au trecut distinc\u021biile \u0219i onorurile academice din care reiese limpede pre\u021buirea lui Mircea Eliade \u00een lumea academic\u0103 occidental\u0103<\/strong>. Probabil ca s\u0103 nu devin\u0103 prea lesne sezizabil\u0103 discrepan\u021ba \u00eentre reala apreciere a faimosului istoric al religiilor Mircea Eliade \u0219i contribu\u021bia modest\u0103 la \u0219tiin\u021ba religiilor a profesorului de rom\u00e2n\u0103 din Olanda \u0219i de italian\u0103 \u00een SUA (asasinat chiar la \u00eenceputul carierei sale de istoric al religiilor la universitatea unde Eliade a predat trei decenii) profesor asociat ale c\u0103rui lucr\u0103ri de licen\u021b\u0103 \u0219i de doctorat \u00een istoria religiilor n-au fost recompensate prin nici o distinc\u021bie academic\u0103, la premii literare neajung\u00e2nd nici m\u0103car cele dou\u0103 scrieri din domeniul beletristicii pehttps:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliadewikipedii5\/<\/a>\u00a0 ). \u00a0Oricum, fa\u021b\u0103 de masiva propagand\u0103 prin care \u00een \u021bar\u0103 Ioan Petru Culianu este \u201ecoco\u021bat deasupra lui Eliade\u201d (ca s\u0103 folosesc o expresie a profesorului emerit Petru Ursache), dincolo de grani\u021bele Rom\u00e2niei autorul romanului Hesperus<\/em> (Bucure\u0219ti, 1992) \u201enu e un subiect special \u00een mediile occidentale pe unde se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 respir\u201d (Cristian B\u0103dili\u021b\u0103, e-mail din 6 febr. 2017).<\/li>\n<\/ol>\n

                             <\/p>\n

                            Repere bibliografice<\/p>\n

                             <\/p>\n

                            1-Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii \u00eenchisorilor \u00een viziunea lui Mircea Eliade si a P\u0103rintelui Arsenie Boca<\/em>, pe h\u00e2rtie\u00a0 \u00een rev. \u201eTribuna\u201d (Cluj-Napoca), nr. 255\/2013, pp.9-10; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/noaptea-de-sanziene\/<\/a> ; sau, o variant\u0103 mai scurt\u0103, \u00een rev. \u201eNord literar\u201d, Baia Mare, nr. 2 (93), februarie 2011,\u00a0 http:\/\/www.nord-literar.ro\/index.php?option=com_content&task=view&id=998&Itemid=46<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

                            \n

                            2-Isabela Vasiliu-Scraba, Un fals filosof al religiilor -Andrei Ple\u0219u-\u00a0 despre unul autentic: Mircea Eliade<\/em>,\u00a0 pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XIII, 1-15ian., nr. 272\/2014, pp.15-16; https:\/\/www.scribd.com\/document\/191358853\/IsabelaVScrabaEliadePlesu<\/a>\u00a0 sau http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-PlesuEliade10.htm<\/a>.<\/p>\n

                            \n

                            3-Isabela Vasiliu-Scraba, Un al patrulea volum de Istoria credin\u021belor si ratatele colabor\u0103ri ale lui Eliade cu I.P. Culianu<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eArge\u0219\u201d, Pite\u0219ti, Anul IX (XLIV), Nr.4 (322), aprilie 2009, p. 22, sau\u00a0 http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/Culianu_in_colab3.htm<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

                            \n

                            4- Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea spiritual\u0103 \u00een receptarea din \u021bar\u0103 \u0219i visul premonitoriu al lui Eliade<\/em>,\u00a0 pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eArge\u0219\u201d, Pite\u0219ti, Anul VIII (XLIII), Nr.12 (318), dec. 2008, p. 36, https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/234897986\/IsabelaVasiliuScrabaReceptareEliade<\/a>\u00a0 si \u00een \u201eRevista Rom\u00e2n\u0103\u201d, Ia\u0219i, nr. 55\/ 2009, pp 16- 17, http:\/\/astra.iasi.roedu.net\/pdf\/nr55p16-17.pdf<\/a> .<\/p>\n

                            \n

                            5-Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade \u00eentr-o colaborare cu bucluc<\/em>, \u00een rev. \u201eJurnalul literar\u201d, Bucure\u0219ti, ian.- martie 2010;\u00a0 https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/226206379\/IsabelaVasiliuScrabaEliadeCuliBeletristica<\/a>.<\/p>\n

                            \n

                            6-Isabela Vasiliu-Scraba, Mic\u0219orarea lui Eliade si gonflarea lui Culianu prin felurite tertipuri<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d (Cluj-Napoca), nr. 266\/2013, pp. 7-8 si nr. 267\/ 2013, pp. 5-6, octombrie; on-line \u00een revista canadian\u0103: http:\/\/www.alternativaonline.ca\/IVS1312.html<\/a> ; sau https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/179318328\/IsabelaVScrabaMicsorareEliadeGonflareCulianu<\/a> .<\/p>\n

                            \n

                            7-Isabela Vasiliu-Scraba, Noica despre arherul istoric \u00eentrupat de Mircea Eliade<\/em>,\u00a0 pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 253\/2013, pp. 4-6, sau\u00a0 http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-8Noica-Tabor.htm<\/a><\/p>\n

                            \n

                            8-Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade \u0219i detractorii lui<\/em>, sau R\u0103fuiala oamenilor de r\u00e2nd cu omul superior<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcoalda\u201d, Satu Mare, nr.4, aprilie 2014, p.15 sau https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/225083365\/IsabelaVasiliuScrabaEliadeDetractori<\/a> , sau, o variant\u0103 mai elaborat\u0103 din site-ul personal, http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-EliadeDetractori4.htm<\/a>.<\/p>\n

                            \n

                            9- Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre \u0218coala t\u0103irist\u0103 inaugurat\u0103 de Nae Ionescu<\/em>, pe h\u00eertie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d (Cluj-Napoca), nr. 258\/2013, 1-15 iunie 2013, pp.4-5, sau http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-Memorialistica2Tribuna258.htm<\/a> ; sau http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/COMENTARII\/Ceva%20despre%20scoala%20trairista%20de%20IVS.htm<\/a>.<\/p>\n

                            \n

                            10-Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro confiscat\u0103 de o mafie cu interese ascunse<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eVatra veche\u201d, Anul VI, nr.2 (62), febr. 2014, pp.46-50,\u00a0 http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-WIKIPEDIAro19.htm<\/a>\u00a0 , sau varianta intitulat\u0103 Wikipedia.ro citit\u0103 printre r\u00e2nduri<\/em>, http:\/\/blogideologic.wordpress.com\/2013\/06\/02\/isabela-vasiliu-scraba-wikipedia-ro-citita-printre-randuri\/<\/a><\/p>\n

                            \n

                            11-Isabela Vasiliu-Scraba, R\u0103bdarea \u00eengereasc\u0103 a lui Mircea Eliade cu Ioan Petru Culianu<\/em>, \u00een rev. \u201eOglinda literar\u0103\u201d, Foc\u0219ani, Anul VII, nr. 84, dec. 2008, p.3956, sau http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/rabdareaEliade8.htm\u00a0 \/<\/a><\/p>\n

                            \n

                            12-Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade la 25 de ani de la moartea acestuia \u0219i la 30 de ani dup\u0103 moartea discipolului s\u0103u, Sergiu Al-George,<\/em> pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.10, octombrie 2011, p.6, 7, si 26, online la\u00a0 http:\/\/www.scribd.com\/doc\/167095578\/Isabela-Vasiliu-Scraba-In-%C5%A3ara-lui-Mircea-Eliade-la-25-de-ani-de-la-moartea-acestuia-%C5%9Fi-la-30-de-ani-dup%C4%83-moartea-discipolului-s%C4%83u-Sergiu-Al-Georg<\/a><\/span>e ; sau\u00a0\u00a0 http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-11Precizari-Wendy_despreCulianu.htm<\/a><\/p>\n

                            \n

                            13- Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa de individualizare a c\u0103l\u0103ilor, <\/em>sau Despre lipsa individualiz\u0103rii anchetatoarei din romanul eliadesc \u201ePe Strada M\u00e2ntuleasa\u201d<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XII, 16-28febr., nr. 251\/2013, pp.20-21, sau http:\/\/fr.scribd.com\/doc\/172501135\/IsabelaVScrabaEliadeStrMantuleasa<\/a> .<\/p>\n

                            \n

                            14- Isabela Vasiliu-Scraba, Acad. M. Eliade \u0219i neo-iob\u0103gia ideologic\u0103 post-decembrist\u0103<\/em>; \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.3 (100)\/2016, p.14 ; on line https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-acadmieliade\/<\/a>; sau http:\/\/www.scribd.com\/doc\/200150811\/IsabelaVasiliuScrabaAcadEliade<\/a> .<\/p>\n

                            \n

                            15- Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade despre neo-platonismul din arta lui Camilian Demetrescu<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 264\/2013, pp. 28-29, sau http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-Eliade10-Camilian.htm<\/a> sau online \u00een Revista \u201eAgero\u201d din Stuttgart, https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/168929559\/IsabelaVasiliuScrabaEliadeCamilianDemetrescu\u00a0 .<\/a><\/p>\n

                            \n

                            16- Isabela Vasiliu-Scraba, Contextualiz\u0103ri. Elemente pentru o topologie a prezentului<\/em>, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2002, ISBN 973-8134-24-2; http:\/\/www.worldcat.org\/search?q=Isabela+vasiliu-scraba&qt=owc_search<\/a> .<\/p>\n

                            \n

                            17- Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade \u0219i unul dintre turn\u0103torii s\u0103i anonimiza\u021bi, <\/em>\u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, Anul XI, nr.1 (110) ianuarie 2017, p.17, fragmente de articol ; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/secuculieliade\/<\/a> .<\/p>\n

                            \n

                            18- Isabela Vasiliu-Scraba, Himericul discipolat de la P\u0103ltini\u0219, pretext de fin\u0103 ironie din partea lui Noica<\/em>; pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.4 (67),\u00a0 2013, pp.16- 17; http:\/\/www.omniscop.ro\/himera-discipolatului-de-la-paltinis-pretext-de-fina-ironie-din-partea-lui-noica\/<\/a> .<\/p>\n

                            \n

                            19- Isabela Vasiliu-Scraba, Himera \u201e\u0218colii de la P\u0103ltini\u0219\u201d, ironizat\u0103 de Noica<\/em>; pe h\u00e2rtie \u00een rev. Acolada, nr.2 (65), febr. 2013, p.16 si p.22; http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Himera%20scolii%20de%20la%20Paltinis%20ironizata%20de%20Noica.htm<\/a> ; sau on-line https:\/\/blogideologic.wordpress.com\/2013\/04\/08\/isabela-vasiliu-scraba-himera-discipolatului-de-la-paltinis\/<\/a> .<\/p>\n

                            \n

                            20- Isabela Vasiliu-Scraba, Pelerinaj la P\u0103ltini\u0219ul lui Noica<\/em> ; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/pelerinaj-noica\/<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

                            \n

                            21- Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu \u00een unica \u0219i dubla ei \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are<\/em>, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2000, ISBN 973-8134-06-4; https:\/\/philpapers.org\/rec\/VASMLN<\/a>\u00a0 ; a se vedea \u0219I http:\/\/www.worldcat.org\/title\/metafizica-lui-nae-ionescu-in-unica-si-in-dubla-ei-infatisare\/oclc\/48753439<\/a> .<\/p>\n

                            \n

                            22- Isabela Vasiliu-Scraba, \u201eOrice mare inteligen\u021b\u0103 basculeaz\u0103 \u00eentre filozofie \u0219i religie\u201d sau Nae Ionescu \u0219i Petre \u021au\u021bea<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 296\/2015, \u0219i nr. 304\/2015 ; on-line \u00een rev. \u201eClipa\u201d, California, SUA, dec. 2014 http:\/\/www.clipa.com\/a12740-ORICE-MARE-INTELIGENTA-BASCULEAZA-206-NTRE-RELIGIE-SI-FILOZOFIE-Petre-Tutea.aspx<\/a>\u00a0 ; sau https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/nae-ionescu\/isabelavs-tuteanae\/<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

                            \n

                            23- Isabela Vasiliu-Scraba, \u00cen labirintul r\u0103sfr\u00e2ngerilor.Nae Ionescu prin discipolii s\u0103i : \u021au\u021bea, Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i Vasile B\u0103ncil\u0103<\/em>, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2000, ISBN 973-8134-05-6; https:\/\/philpapers.org\/archive\/VASILR.pdf<\/a>\u00a0\u00a0 .<\/p>\n

                            \n

                            24-Isabela Vasiliu-Scraba, Noica printre oamenii mici \u0219i mari ai culturii noastre la 25 de ani de la moarte<\/em>; pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, Anul VI, nr. 2 (52), febr. 2012, p.19;\u00a0 http:\/\/www.totpal.ro\/isabela-vasiliu-scraba-noica-printre-oamenii-mici-si-mari-ai-culturii-noastre-la-25-de-ani-de-la-moarte\/<\/a> .<\/p>\n

                            \n

                            25- Isabela Vasiliu-Scraba, Filozofia lui Noica \u2013 \u00eentre fantasm\u0103 si luciditate<\/em>, Slobozia, 1992; https:\/\/philpapers.org\/rec\/VASFLC<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

                            \n

                            26-Isabela Vasiliu-Scraba, Noica \u00een cifru \u201ehumanist\u201d<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul V, nr 4 (42), aprilie 2011, p.16; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavasiliuscrabanoicahumanitas5\/<\/a>\u00a0\u00a0 .<\/p>\n

                            \n

                            27- Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade \u00een diverse wikipedii<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev.\u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XII, nr.269\/ 2013, p.12 ; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliadewikipedii5\/<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

                            \n

                            28- Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade, Vintil\u0103 Horia \u0219i un istoric r\u0103pit prin Berlinul de est<\/em>, pe h\u00e2rtie<\/p>\n

                            \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XV, nr.333\/ 2016, pp.19-20 \u0219i nr.334\/ 2016, p. 25; on-line https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-auredecei\/<\/a> .<\/p>\n

                            \n

                            29- Isabela Vasiliu-Scraba, Suspecta moarte a lui Noica<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201ePlumb\u201d, Bac\u0103u, Anul V, nr.34,ianuarie 2010, p.4; http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/NoicaSfarsit4.htm<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

                            \n

                            30- Isabela Vasiliu-Scraba, O carte premiat\u0103 sub \u0219ocul \u201esperieturii cu termeni grece\u0219ti\u201d<\/em>: Virgil Ciomo\u0219, Timp \u0219i eternitate, Bucure\u0219ti, 2000, pe h\u00e2rtie \u00een rev.\u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XIII, nr.295\/ 2014, pp.19-20; \u00een rev. \u201eClipa\u201d, SUA, dec. 2014 ; http:\/\/www.clipa.com\/print_a12738-O-carte-premiata-sub-socul-sperieturii-cu-termeni-grecesti%E2%80%9D.aspx<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

                            \n

                            31- Isabela Vasiliu-Scraba, Filozoful Noica, un marginalizat al culturii comuniste \u0219i postcomuniste<\/em>, \u00een \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr.282\/2014, pp.23-25\u00a0; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-noicalistaneagra8\/<\/a>.<\/p>\n

                            \n

                            32- Isabela Vasiliu-Scraba, Dialoguri cu Eliade \u00eentrerupte printr-o colaborare ratat\u0103 de Culianu<\/em>, \u00een \u201ePoesis\u201d, Satu Mare, Anul XXI, Nr. 228-229-230, ianuarie-martie, 2010, pp.74-78; https:\/\/www.scribd.com\/document\/188003307\/IsabelaVScrabaEliadeCuliBeletristica<\/a> .<\/p>\n

                            \n

                            33-Isabela Vasiliu-Scraba, Modelul Antim \u0219i modelul P\u0103ltini\u0219<\/em>, \u00een rev. \u201eClipa\u201d, SUA, Anul XXV, iunie 2015; http:\/\/www.clipa.com\/a13398-Modelul-Antim.aspx<\/a>\u00a0\u00a0 .<\/p>\n

                            \n

                            34- Isabela Vasiliu-Scraba, Nae Ionescu despre superbia animi\u201d<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul X, nr 6 (103), iunie 2016, p. 10; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/nae-ionescu\/isabelavs-creatiune\/<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

                            \n

                            35- Isabela Vasiliu-Scraba, Platon la doi fo\u0219ti discipoli ai Profesorului Nae Ionescu: Mircea Vulc\u0103nescu \u0219I Mircea Eliade<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XV, nr.342\/ 2016, p.10 \u0219i p.31; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/vulceliadeplaton\/<\/a> .<\/p>\n

                            \n

                            36- Isabela Vasiliu-Scraba, Rom\u00e2nismul lui Mircea Eliade \u0219i teroarea istoriei<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul X, nr 10 (107), octombrie 2016, p.13; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/romanismeliade\/<\/a> .<\/p>\n

                            \n

                            37- Isabela Vasiliu-Scraba, False dispute cu ideile lui Mircea Eliade \u0219i cu Nae Ionescu<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul XI, nr 6 (115), iunie 2017.<\/p>\n

                            \n

                            Cuvinte cheie<\/strong>: istoria ideilor, cultur\u0103, istorie literar\u0103, Mircea Eliade, totalitarism, Securitate, manipulare, Wikipedia.ro confiscat\u0103, Isabela Vasiliu-Scraba.<\/p>\n

                            \n

                            \n

                            Autoare: ISABELA VASILIU-SCRABA, vezi fi\u0219a scriitoarei \u00eenainte de vandalizarea ei de c\u0103tre birocratul Mycomp care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 din wikipedia informa\u021biile despre studiile ei post-universitare si din titlurile c\u0103r\u021bilor pe care scriitoarea le-a publicat \u00een post-comunism:<\/p>\n

                            http:\/\/www.scribd.com\/doc\/168346109\/FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba<\/a> ;<\/p>\n

                            Chiar \u0219i vandalizat\u0103, fi\u0219a Isabelei Vasiliu-Scraba din WIKIPEDIA.ro este deseori cenzurat\u0103 (adic\u0103 inten\u021bionat ocolit\u0103) de c\u00e2teva motoare de c\u0103utare.<\/p>\n

                            \n

                            Sursa:<\/a> https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/secuculieliade\/<\/a><\/p>\n

                            \u00a0Isabela VASILIU-SCRABA<\/strong><\/p>\n

                            ———————————<\/p>\n

                            Impresii de lectur\u0103\u00a0:<\/em><\/p>\n

                            \u201eExcep\u021bional studiu! P\u0103cat c\u0103 va ajunge sub prea pu\u021bini ochi.\u201d<\/strong> (Alexandru Dobrescu, fost director al Institutului Cultural Rom\u00e2n din Paris, 3 febr. 2017).<\/p>\n

                            \u201e\u00cemi confirma\u021bi ce-mi povestea \u0219i dl Poghirc, la Paris\u2026Cornel Mihai Ionescu, fost profesor al lui Culianu, mergea \u00een acela\u0219i sens<\/strong>\u201d (Cristian B\u0103dili\u021b\u0103, 6 febr. 2017).<\/p>\n

                            \u201eEu i-am sim\u021bit mereu impuritatea, dar nu \u0219tiam de ce fel este ea<\/strong>\u201d (prof. Livia Cotorcea, Univ. \u201eAl.I. Cuza\u201d, Ia\u0219i, 10 febr. 2017).<\/p>\n

                            \n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                            Motto: \u201eOdat\u0103 am spus c\u0103 \u00een Fran\u021ba s\u00eent mai mul\u021bi stalini\u0219ti dec\u00e2t locuitori. Din cauz\u0103 c\u0103 m\u0103 loveam de aceast\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-35428","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35428","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35428"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35428\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35431,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35428\/revisions\/35431"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35428"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35428"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35428"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}